Cafeaua, un produs de

maxim interes
Profesor coordonator: Raluca Ecaterina Brandabur
INTRODUCERE

Produsele alimentare poseda un ansamblu de proprietatei senzoriale, specifice si variabile ca

numar si intensitate, ce constituie pentru masa de consumatori unul dintre criteriile importante in
decizia de cumparare. Astfel se explica participarea acestor proprietati cu 60% (medie) in
coeficientul de calitate general (KG) al produselor alimentare.

Proprietatile senzoriale constituie unul dintre cei mai importanti factori de analiza a unui
produs alimentar. De aceea primul contact al consumatorului cu produsul se realizeaza pe cale
senzoriala si in consecinta proprietatile senzoriale detin, un rol primordial in selectarea si decizia
de cumparare.

Prin analiza senzoriala a produselor alimentare se intelege examinarea facuta cu ajutorul

organelor de simt (vaz, miros, gust,pipait) in urma unui control al capacitatii reale de apreciere a
analistului si al preciziei rationamentului acestuia, urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale
inregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute.

Prezenta lucrare prezinta o ampla analiza a proprietatilor senzoriale ale produselor

alimentare completata si cu exemple. Aceasta lucrare realizeaza studiul proprietatilor senzoriale
ale produselor alimentare si constituie un material util pentru viitorii specialisti ai acestui
domeniu.

Pe de alta parte, proprietatile senzoriale constituie prinul "buletin de analiza" la indemana

consumatorului, cu date reale in legatura cu prospetimea produselor alimentare si calitatea
acestora.

Primul contact al consumatorului cu produsul se realizeaza pe cale senzoriala si in

consecinta proprietatile senzoriale detin, un rol primordial in selectarea si decizia de cumparare.

Principalele proprietati senzoriale ale produselor alimentare sunt:

 Aspectul exterior (starea suprafetei, luciul etc.);

Consecinta;

Limpiditatea;

Aspectul interior (in sectiune, pentru produsele solide);

Culoarea;

Aroma;

Buchetul;

Gustul;

Suculenta etc.

Analiza senzoriala a produselor alimentare este practic la fel de veche ca insasi omenirea,
insa progrese s-au inregistrat abia in ultimele trei decenii prin intensificarea cercetarilor
stiintifice in scopul obiectivizarii ei. Acest interes deosebit pentru analiza senzoriala a
alimentelor, are ca sursa progresele deosebite din domeniile fizicii, chimiei, microbiologiei,
biochimiei, histologiei,tehnologiei, merceologiei si din alte domenii ale stiintei si tehnicii.

Cercetarile sistematice din ultimele decenii in domeniul senzoricii au condus la

acumularea unui bogat material privind modul de aplicare a analizei senzoriale la controlul si
aprecierea calitatii marfurilor alimentare. Actualmente, interesul pentru problemele "senzoricii"
continua sa se mentina la un nivel ridicat; acest lucru nu este intamplator deoarece proprietatile
senzoriale ale marfurilor alimentare sunt permanent in atentia largii opinii publice consumatoare
care reactioneaza sensibil si prompt la toate transformarile de baza survenite in unele produse si
in mod deosebit la acelea legate de caracteristicile senzoriale.

Analiza senzoriala isi gaseste in industrie si comert o larga aplicare cu efect practic la
analiza si evaluarea calitatii produselor alimentare. Aceasta constituie o certitudine daca avem in
vedere faptul ca analizele fizico-chimice si microbiologice nu sunt suficiente deoarece nu
evidentiaza valoarea senzoriala a alimentelor. Complexitatea compozitiei produselor alimentare
si diversitatea caracteristicilor calitative care trebuie urmarite in vederea definirii calitatii,
determina folosirea unor metode adecvate de analiza, a acelor metode care sunt in concordanta
cu progresul tehnic si cerintele de calitate.

Simturile participante la analiza senzoriala conduc la inregistrarea cantitativa si la

interpretarea cerabrala a impresiilor precum si la compararea lor cu alte impresii analoage. Acest
proces in special fiziologic, poate fi redat destul de obiectiv si reproductibil in stadiul actual al
metodelor de examinare senzoriala, cu conditia ca senzatia inregistrata de simtul degustatorului
sa nu fie umbrita si modificata de alta apreciere psihica, provocata de o solicitare concomitenta.

Prin analiza senzoriala a produselor alimentare se intelege examinarea facuta cu ajutorul

organelor de simt (vaz, miros, gust,pipait) in urma unui control al capacitatii reale de apreciere a
analistului si al preciziei rationamentului acestuia, urmata de o apreciere a impresiilor senzoriale
inregistrate si de prelucrarea statistica a datelor obtinute.

Impresia senzoriala este rezultatul unor etape fiziologice si psihologice: a receptiona (a

percepe), a deveni constient (a recunoaste), a compara (a ordona), a pastra (a retine), a reda (a
descrie), a aprecia (a evalua).

Intelegerea simplista, a notiunii, adica examinarea alimentelor cu principalele organe de

simt, fara nici un control al capacitatii reale de apreciere a organelor de simt si al preciziei
rationamentului analistului, conduce intotdeauna la rezultate incerte, la marirea gradului de
subiectivitate a examinarii senzoriale, in consecinta la rezultate care pot fi adesea contestate.
Acest aspect trebuie sa stea in atentia conducerilor firmelor si societatilor comerciale atunci cand
procedeaza la incadrarea sau numirea persoanelor in compartimentele de control, in juriile de
degustare si in comisiile de receptie.

Un stimul care actioneaza asupra unui organ receptor nu provoaca senzatie decat daca
este suficient de intens ceea ce inseamna ca exista o limita, un prag de percepere. Pragul
acesta, pragul absolut al senzatiei, reprezinta, reprezinta deci cea mai mica valoare a unei
stimulari in stare sa provoace o senzatie.
 Cercetarile arata ca aceste praguri sunt variabile de la un om la altul si chiar la acelasi
om, in functie de mai multi factori si conditii.

Notiunea de sensibilitate senzoriala reprezinta capacitatea de a percepe stimulii veniti

din mediul extern sau intern si a-i transforma in senzatii. Sensibilitatea senzoriala este o marime
ce caracterizeaza capacitatea de a reactiona a diferitilor analizatori; ea este invers proportionala
cu pragul senzorial (absolut sau diferential); cu cat o persoana percepe concentratii mai slabe ale
unor substante (pragul sau gustativ, olfactiv este mai coborat), cu atat sensibilitatea sa gustativa
este mai mare.

Pragul diferential reprezinta cea mai mica diferenta dintre stimuli, in stare sa determine
o diferenta de senzatii; sensibilitatea diferentiala pentru anumiti stimuli exprima finetea cu care o
persoana deosebeste stimulii respectivi; ea este invers proportionala cu pragul diferential.

Excitatia unui organ de simt poate sa se rasfranga asupra sensibilitatii unui alt organ de
simt prin inductie. Cresterea sensibilitatii in acest caz poarta numele de sensibilizare. Astfel,
experientele arata ca unele sunete maresc sensibilitatea organului vederii fata de diferite lumini si
culori, iar altele, maresc sensibilitatea gustativa.

Un factor sensibilizant al gustului este tempetatura; intervalul de temperatutra optima

pentru perceperea senzatiilor gustative este cuprins intre 30 si 40oC.

Consecinta a celor aratate mai sus, la examinarea senzoriala a produselor a 434e46e

limentare este necesar sa se creeze conditii care sa sensibilizeze organele de simt.

Organele de simt isi modifica sensibilitatea adaptandu-se la intensitatea excitatiei, in

sensul cresterii sau micsorarii acesteia. Acest fenomen este cunoscut sub denumirea
de adaptare (de exemplu capacitatea de a vedea in intuneric si la lumina). Adaptarea nu trebuie
confundata cu fenomenul de oboseala a organelor de simt, care isi pierd acuitatea datorita
excitarii lor prelungite.
 Pentru a imprima un caracter de obiectivitate metodelor de examinare senzoriala este
necesar ca degustatorul sa delimiteze constatarea obiectiva, care este in mare masura de ordin
fiziologic, de aprecierea propriu-zisa psihologica si subiectiva.

Multiple forme de examinare senzoriala pot fi impartite in doua grupe mari:

incercari analitice, in care se lucreaza principal pe baza perceptiilor senzoriale

fiziologice conditionat obiective, aprecierea subiectiva a degustatorului fiind
neglijata, respectiv este exprimata separat.

controlul senzorial al calitatii bazat mai mult pe perceptii involuntare de natura

exclusiv psihologica si care tinde sa aprecieze gradul subiectiv de dorinta,
respectiv calitatea de consum a produsului examinat; prin urmare un control al
valorii de consum si a gradului in care produsul respectiv ar fi bine primit de
consumatori.

Aplicarea practica a metodelor de examinare senzoriala in fiecare dintre cele doua grupe
se face selectiv; alegerea acestora depinde de modul in care este pusa problema, de
particularitatile calitative ale produsului respectiv, de capacitatea analitica a degustatorului,
precum si de cerintele analizei senzoriale.

In functie de domeniul in care se incadreaza problema de rezolvat, metodele de analiza

senzoriala existente acumulate, precum si diversele lor combinatii pot fi clasificate astfel:

1. Stabilirea daca exista sau nu diferente calitative intre doua produse (sau mai
multe) sau analiza diferentiala de calitate.

2. Aprecierea calitatii tuturor componentilor calitativi principali sau numai a celor

mai importanti sau analiza de apreciere a calitatii.

3. Stabilirea gradului de dorinta, respectiv a masurii in care produsul este acceptat de

consumatori, analiza preferentiala sau analiza acceptarii de catre consumatori.
 4. Stabilirea clasei de calitate in scopuri industriale si comerciale sau controlul
calitativ industrial si comercial.

Analiza senzoriala face parte din ansamblul metodelor analitice moderne: aplicata corect,
stiintific, permite sa se realizeze o evaluare reala a calitatii produselor alimentare, evaluare ce nu
ar putea fi obtinuta numai prin aprecierea metodelor fizico-chimice si microbiologice, deoarece
aceasta din urma nu evidentiaza valoarea senzoriala.

Fiziologia digestiei: in afara de oxigen toate celelalte substante necesare organismului provin din
alimente care se gasesc in mediul inconjurator sub forme foarte variate, forme in care nu pot fi
trimise la tesuturi si folosite de organism. Alimentele trebuie sa fie transformate din punct de
vedere fizic si chimic prin digestie, pentru a fi primite si integrate in organismul omenesc. Ele
sunt faramitate si tratate succesiv de saliva, sucul gastric, secretiile pancreasului, ficatului si
mucoasei intestinale.

Fermentii digestivi impart moleculele proteinelor, glucidelor si grasimilor din alimentelor

in fragmente mai mici si mai simple care pot sa strabata bariera mucoasei intestinale si sa treaca
in sange. Peretele intestinului apara mediul intern de invazia moleculelor proprii tesuturilor altor
fiinte vegetale sau animale. Dupa digestia intestinala fractiunile de proteine care provin din
carnea animalelor sau din vegetale nu mai au nimic specific si caracteristic fiintelor de la care au
provenit; numai dupa aceasta transformare substantele din alimente sunt absorbite si integrate in
tesuturile omului devenind substante proprii si specifice fiintei umane.

Metabolismul si nutritia: schimbul permanent de substante si energie dintre organism si

mediu se numeste metabolism si reprezinta functia fundamentala a vietii. Incetarea
metabolismului determina moartea organismului.

Pentru a elibera energia ce se gaseste acumulata in substantele alimentare au loc in

organism reactii chimice, enzimatice in urma carora rezulta si substante care vor fi eliminate in
mediul extern. Energia intrata in organism nu se pierde ci se transforma si se intoarce in mediu
sub alte forme.
 Glucidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine vegetala (Grau, porumb,
orez, fructe, legume, zahar, miere) si in cantitate mica in cele de origine animala (lapte, carne); in
alimente ele se gasesc cu structura chimica diferita unele cu molecula mica, monozaharide
(glucoza, galactoza) si altele cu molecula dubla, dizaharide (maltoza, lactoza) si in sfarsit altele
cu molecula foarte mare, polizaharide (amidon, glicogen, celuloza). Glucidele nu pot fi absorbite
in organism decat in urma digestiei care le transforma in monozaharide, singurele capabile sa
strabata bariera intestinala, sa treaca in sange si sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin
sinteza in glicogen ca substanta de rezerva, iar o alta parte trece in circulatia generala pentru a fi
folosite la nivelul tesuturilor si organelor (figura 1).

Glucidele intra in compozitia citoplasmei si din ele se elibereaza aproximativ 60% din
totalul energiei consumate de organism (1 g glucoza elibereaza 4,1 kcal). Eliberarea de energie se
face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei si transformarea lor pana la apa si dioxid de
carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat in glucoza
(monozaharid) si trecut in sange pentru consum. Nivelul glucozei in sange este mentinut constant
1-1,5 g%0. Cand glucidele sunt in exces ele se pot transforma in grasimi si se depun ca atare in
organism.

Glucidele trebuie sa fie in cantitate de 300-400 g/zi, crescand la cei care depun eforturi
fizice pana la 500-600 g/zi.

Lipidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine animala (unt, slanina, carne
de porc) si in unele fructe (alune, nuci). Ele n pot fi absorbite in organism decat dupa ce au fost
descompuse in timpul digestiei sub forma de glicerina si acizi grasi. Acestia trec in circulatia
limfatica si sanguina resintezizandu-se sub forma de grasimi spe4cifice omului; la nivelul
citoplasmei celulare sunt oxidate pana la bioxid de carbon si apa, eliberandu-se o mare cantitate
de energie (1 g de grasime elibereaza 9,8 kcal.). Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca
material de rezerva in celulele adipoase de sub piele sau in jurul unor organe (rinichi,
intestin) de unde sunt mobilizate si folosite la nevoie. Necesarul de lipide e de 2-3 g/kg corp
in 24ore, dar poate creste la 4-5 g/kg corp in caz de efort fizic intens sau clima rece (figura
2).
 Proteinele se gasesc in alimente de origine animala (carne, oua, lapte) si vegetala
(fasole, mazare, linte, soia, etc.). Cele de origine animala se asimileaza mai usor in organism
decat cele de origine vegetala.

Proteinele sunt substante fundamentale pentru buna functionare a organismului, ele nu

pot lipsi din alimentatie. Pe langa rolul lor energetic ele au in special rol plastic (formator)
contribuind la cresterea organismului si la refacerea tesuturilor distruse prin functionarea si uzura
organismului; de asemenea ele intra in alcatuirea hormonilor, fermentilor, enzimelor si
anticorpilor care au rol important in functionarea si apararea organismului. Moleculele mari de
protide sunt desfacute prin actiunea fermentilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv in
aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala si sa treaca in sange; acestia
ajung la celule si sunt folositi pentru sinteza protidelor proprii fiintei umane; prin metoda
atomilor marcati s-a constatat ca in timp toate protidele celulare sunt reinnoite; alta parte din
aminoacizi e oxidata pana la bioxid de carbon si apa, eliberandu-se energie: 1 g de proteina
elibereaza 4,1 kcal (sau e folosita pentru sinteza glucidelor si lipidelor). Aminoacizii nu se depun
sub forma de rezerva (figura 3).

Nevoile de protide sunt mai crescute la copii: 3,5 g/kg corp pe 24 ore, decat la adult 2
g/kg corp pe 24 ore. Deoarece la primii procesele plastice (formatoare) ale organismului sunt mai
intense.

Tabel cu continutul caloric si nutritional al unor alimente[6] :

Protide Lipide Glucide Calorii

Denumirea produsului
% % % la 100g

Protide Lipide Glucide Calorii

Lapte si derivate
% % % la 100g

Lapte de vaca integral 3,5 3,5 4,5 65

Lapte de vaca normalizat 3,5 1,7 4,9 50

Lapte de oaie 6,0 7,5 4,6 113

Lapte de capra 3,5 3,7 4,5 67

Lapte de vaca batut 3,2 2,9 5,5 63

Iaurt din comert 3,2 2,6 4,0 54

Lapte praf 27 24 40 498

Branza grasa de vaca 13,0 9,0 4,5 155

Branza dietetica de vaca 18,0 - 4,0 90

Branza de burduf 27,4 27,4 0,5 369

Telemea de oaie 18,9 24 1,0 305

Telemea de vaca 19,4 20,4 1,0 273

Cascaval 25,0 19,0 1,0 283

Branzeturi topite 7,0 36,0 0,9 366

 Protide Lipide Glucide Calorii
Carne si derivate
% % % la 100g

Carne de vaca slaba 20,4 2,2 - 104

Carne de vaca slaba 12,0 24,5 - 277

Calorii
Carne de porc slaba 20,4 6,3 142
la 100g

Carne de porc garsa 15,0 30,0 - 340

Carne de oaie 17,0 12,0 - 181

Carnea de miel 18,0 20,0 - 260

Carnea de gaina 21,0 6,0 - 142

Carne de pui de gaina 20,1 10,2 - 177

Carne de curca 24,5 8,5 - 179

Carne de gasca semigrasa 18,4 20,0 - 261

Carne de rata 19,6 6,0 - 136

Carne de iepure 22,0 1,0 - 100

Parizer,cremwursti 13,0 26,0 - 295

Salam de Sibiu 26,5 43,4 - 512

Salam de vara 20,0 47,0 - 519

Carnati 18,0 26,9 - 324

Sunca presata 24,9 20,7 - 294

Muschi tiganesc 21,6 26,3 - 333

Leberwurst 16,8 30,1 - 349

Pateu de ficat 19,6 19,5 - 261

Protide Lipide Glucide Calorii

Peste si derivate
% % % la 100g

Crap 18,9 2,8 - 104

Salau 19,4 0,4 - 83

Stiuca 19,1 0,4 - 82

Somn 16,8 18,8 - 224

Scrumbi de Dunare 14,2 25,9 - 299

Calcan 17,0 2,0 - 88

Stavrid 16,6 5,1 - 115

Cod 19,0 1,0 - 87

Hering 18,0 10,0 - 167

Macrou 22,0 10,0 - 183

Protide Lipide Glucide Calorii

Conserve de peste
% % % la 100g

Crap in sos tomat 10,6 6,9 4,3 125

Cod in sos tomat 14,9 1,3 2,9 85

Heringi in sos tomat 16,2 10,4 1,8 170

Macrou in sos tomat 14,5 10,6 1,6 1,64

Stavrid in sos tomat 15,5 6,6 - 125

Fileu in macrou de ulei 16,2 20,7 - 259

Heringi in ulei 13,7 28,9 - 325

File de sardina in ulei 19,3 21,6 - 280

Icre crap 25,0 3,0 - 130

Icre stiuca 27,0 1,5 - 125

Icre negre (caviar) 26,0 15,0 - 246

Icre Manciuria 35,0 12,0 - 255

Calorii
Oua Protide Lipide Glucide
la 100g

7,0g

Oua de gaina integral (grame pe bucata) 6,0g 0,6g 171

Galbenus de ou de gaina 16,0 32,0 0,3 364

Albus de uo de gaina 13,0 0,2 0,5 57

Un ou de rata (cca 60g) 7,0g 8,0g 0,2g 104

Protide Lipide Glucide Calorii

Legume proaspete
% % % la 100g

Ardei gras verde 1,1 0,2 2,5 17

Ardei gras rosu 1,3 0,4 7,3 39

Cartofi noi 1,7 0,2 17,4 80

Cartofi maturi 2,0 0,15 19,0 88

Castraveti 1,3 0,2 2,9 19

Ciuperci 5,0 0,5 2,3 35

Conopida 2,8 0,3 3,9 30

Dovlecei 0,9 0,1 3,2 18

Fasole verde 2,0 0,2 5,7 33

Mazare verde boabe 8,4 0,5 14,0 96

Morcovi 1,5 0,3 8,8 45

Pastarnac 1,4 0,5 15,0 72

Patrunjel radacina 1,1 0,8 10,0 53

Patlagele rosii 1,3 0,2 4,8 27

Praz 2,3 0,4 9,9 54

Ridichii de luna 0,6 0,1 3,8 19

Ridichii de iarna 1,3 0,1 4,9 26

Salata verde 1,9 0,3 2,9 22

Sfecla rosie 1,3 0,1 9 43g

Spanac 3,5 0,3 2 25

Telina radacini 1,4 0,3 5,9 33

Urzici 7,9 0,7 7,1 68

Usturoi 7,2 0,2 26 137

Varza alba 1,8 0,2 5,8 33

Protide Lipide Glucide Calorii

Fructe proaspete
% % % la 100g

Banane 1,3 0,6 13,4 66

Caise 1,0 - 13,0 57

Capsuni 1,0 1,0 9,0 50

Cirese 1,0 0,3 18,0 81

Coacaze 1,5 0,6 10,2 54

Fragi de padure 1,3 1,0 9,8 54

Grepfruit 0,5 0,2 6,5 30

Gutui 0,5 0,5 14,2 65

Lamai 0,9 0,7 6,2 36

Mandarine 0,8 0,1 8,7 40

Macese 4,1 1,2 21,8 117

 Mere 0,3 0,5 15,0 67

Mure 1,5 1,4 14,1 77

Pepeni galbeni 0,5 0,1 5,0 23

Pepeni verzi 0,5 0,1 5,4 25

Pere 1,0 1,0 16,0 79

Piersici 1,0 - 10,0 45

Portocale 0,8 0,2 10,1 47

Prune 0,6 0,1 21,0 89

Zmeura 1,0 1,0 14,0 71

Struguri 2,1 1,7 18,0 98

Visine 1,0 0,5 14,0 66

Sursa:http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-CALITATII-SENZORIALE-
A342212168.php
Alimentatia este un proces voluntar si constient, si de aceea educabil. Aceasta depinde de o
decizie libera a individului. De aceea, aderarea la obiceiurile alimentare mai sanatoase reclama la
o convingere profunda. Alimentatia este fara indoiala, obiceiul care influenteaza cel mai mult
sanatatea oamenilor. Nu de geaba obiceiul de a manca este cel care se repeta cel mai constant de-
a lungul vietii noastre.Doctorul Oseler, renumitul medic canadian, spunea ca 90% dintre toate
afectiunile, cu exceptia infectiilor si a accidentelor, sunt strans legate de alimentatie.

Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a
dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este
foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria
atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga
pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un "combustibil" potrivit.

Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o
anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi - care sunt componentele
organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau
elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este
important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din
fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat
indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

Grupe de alimente:
Toate elementele nutritive, grupate in cele sase categorii, sunt esentiale pentru viata.
Datorita faptului ca nici un aliment nu le cuprinde pe toate, trebuie sa consumam alimente
variate. Pregatirea hranei adica tocmai cum combinam si variem alimentele, este o stiinta in cel
mai inalt sens al cuvantului iar servirea ei, modul in care ii putem face pe membrii familiei
noastre sa beneficieze de ea, este o arta. Implicarea gospodinei in aceasta inseamna ani de viata
si sanatate pentru familie, atat cantitativ cat si calitativ. Primul pas pe care trebuie sa-l facem este
sa invatam ca alimentele contin aceste elemente nutritive si cum sa le includem in meniul zilnic
in mod echilibrat.

In principal, alimentele se impart in sase grupe raportate la continutul lor in nutrienti:

 Prima grupa:

Cuprinde cereale intregrale si produse din cereale. Exemple: grau, porumb, orez, secara,
ovaz, orz, mei, paine, paste fainoase, fulgi de cereale, tarate, mussli etc.

Elementele nutritive continute sunt: glucide complexe ( in cantitate foarte mare), fibre
vegetale, proteine, vitamine (in special complexul B), saruri minerale (calciu, cupru, mangan,
fluor, crom etc.). Din acestea trebuie sa consumam zilnic din belsug, adica 6-11 portii. O portie
inseamna: o felie paine, cana cereale integrale fierte, cana cereale uscate, cana paste
fainoase fierte, cana mussli. Luand ca medie 8 portii cereale pe zi, sa vedem din ce le-am
putea primi: de exemplu 5 felii de paine (5 portii), 1 cana grau fiert ( 2 portii), 2 galuste gris ( 1
portie); sau o farfurie pilaf de orez (3 portii), o farfurie mamaliga (2 portii), 3 felii de paine (3
portii); o farfurie spagheti (3 portii), 11/2 cana fulgi de ovaz (2 portii), 3 felii de paine (3 portii).
Observam ca nu este greu sa ne asiguram necesarul din aceasta grupa in fiecare zi, atentie insa:
este ideal sa folosim paine neagra, paine graham si in fiecare zi cel putin un produs cerealier. O
precizare: painea nu ingrasa - o felie de paine ne furnizeaza cca 70 de calorii, tot atat cat si un
mar. Ingrasa doar ceea ce punem de asupra ei, de regula in exces ( in primul rand grasimi), 5-6
felii de paine consumate zilnic este normal.

A doua grupa:

Cuprinde legume: cartofi, morcovi, varza, telina, ceapa, usturoi, spanac, salata, rosii,
castraveti, sfecle, gulie, conopida, gogosari, stevie, vinete, bame etc. Elementele nutritive pe care
le contin sunt: fibre, vitamine, saruri minerale (potasiu, calciu, mangeziu, fier, zinc atc.), proteine
in cantitati mici si intr-o foarte mica cantitate grasimi. Legume trebuie sa consumam zilnic cca 3-
5 portii. O portie inseamna o cana legume crude, cana legume crude tocate, legume fierte,
cana suc de legume. Luand o medie de 4 portii pe zi sa vedem din ce ni le putem procura: o
farfurie cartofi piure (3 portii), o cana salata verde ( o portie) sau o farfurie ciorba de legume ( o
portie), o cana sfecla rosie (2 portii), doua chiftelute de varza ( o portie). Consumand zilnic o
salata si o mancare de legume, ne asiguram cu usurinta portia necesara de legume. Mare atentie
insa la alternarea legumelor. Cartoful este leguma cea mai importanta. Trebuie consumat in
diferite preparate cel putin la 2-3 zile o data. Celelalte legume trebuie variate continuu, in functie
de sezon, in mancaruri si salate.

A treia grupa:

Cuprinde fructe: - proaspete: mere, pere, portocale, lamai, caise, piersici, cirese, visine,
banane, kiwi, ananas, prune, capsuni, gutui, zmeura, fragi etc.

- uscate: prune uscate, mere uscate, stafide, smochine, curmale, etc.

Elementele nutritive pe care le contin sunt: glucide, lipide (continut slab), proteine,
vitamine, fibre (in cantitati mari), saruri minerale. Din fructe trebuie consumate 2-4 portii pe zi.
O portie de fructe inseamna: un fruct proaspat de marime medie, cana fructe din compot,
cana fructe uscate, cana suc de fructe. Trebuie asigurata o varietate de fructe zilnic, pentru a
duce o viata sanatoasa. A se consuma in totdeauna fructe de sezon, eventual a se face cure de
fructe.

A patra grupa:

Cuprinde leguminoase: fasoale, mazare, soia, linte, bob naut; nuci: alune, arahide, nuci,
migdale; seminte: susan, floarea soarelui, dovleac; inlocuitori de carne: tofu (branza de soia),
preparate din soia. Continutul in elemente nutritive: proteine (continut foarte mare), fibre
(continut foarte), vitame (B6, E, Ni acina), acid linoleic. Din acesta grupa se consuma moderat 2-
3 portii pe zi, o portie inseamna: cana leguminoase gatite, 1/3 cana nuci sau alune, 2 linguri
unt de alune, cana seminte, 2 albusuri ou, cana tofu si preparate soia. Importanta este de
asemenea alternarea lor. De exemplu: unu zi: fasole batuta; a II-a zi : pateu de soia; a III-a zi: unt
de alune; a IV-a zi: mancare de mazare etc, la una din mesele zilei.

A cincea grupa:

Cuprinde produse lactate si derivate degresate: lapte, lapte batut, iaurt, branza de vaci,
telemea, casi, urda, lapte de soia, branza de soia. Contin urmatoarele elemente nutritive: saruri
minerale (calciu, fosfor, potasiu etc.), vitamine (A,D,E,B2,B12), proteine. Din aceasta grupa
trebuie consumate zilnic 2-3 portii. O portie inseamna: o cana lapte degresat, o cana lapte de
soia, cana branza de vaci, 45g de casi, telemea, o cana iaurt

A sasea grupa:

Cuprinde: grasimi si uleiuri vegetale, sare, zahar, miere, dulciuri, inghetata, smantana,
unt, oua. Din aceasta grupa trebuie consumat cat de putin de putinta. Fiecare lingura de grasime
creste cu 5% procentul de calorii care provin din grasime. Fiecare lingurita de zahar sporeste cu
2% procentul de calorii ce provin din glucide.

Important: - a se limita deserturile la 2-3 pe saptamana,

- a se consuma cu economie: miere, gem, jeleuri, siropuri, zahar,

dulciuri,

- a se limita consumul de sare la o lingurita pe zi

- a se limita consumul de ulei la o lingurita pe zi

- untul poate fi eliminat complet (fiind o grasime animala foarte

bogata in colesterol) si inlocuit cu succes prin margarine complet
vegetale, care nu contin colesterol,

- ouale, deoarece sunt foarte bogate in colesterol (galbenusul),

trebuie consumate in cantitate mica, cca 3 pe saptamana (a se lua in
calcul si cele incluse in preparatele culinare.

Capitolul 1. Caracterizarea general a produsului

 Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de
ani.
In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu ea este consumata de
toate.paturile.sociale.inca.din.vechime.
Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, dar cu multe secole
inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare.
Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.La inceput
cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane macinau boabele crude de
cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de
bile. Acestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul
luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeaua in chip
de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a
boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si in Peninsula Arabiei si din secolul 11 aici
cafeaua a fost preparata ca bautura calda.Binecunoscuta 'cafea' este o butur preparat din
boabe de cafea, mcinate i prjite n prealabil. Dei foarte multe persoane consider c, prin
consumul de cafea, starea de sntate este grav afectat, nu trebuie s ignorm, totu i, efectele
benefice ale acesteia.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capre yemenit, pe

nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce
mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de
comportamentul lor, Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele
in apa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si
somnolenta.
 Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui
sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii
spunea sa manance fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie
fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea
si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta
acestei bauturi. Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite fapte
referitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se pare ca originea
cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa".
Cererea de cafea in Orientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea
care paraseau Yemenu 22422m1216w l cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte
bine controlate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestor restrictii,
musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda si sa ia cu ei plante de
cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea cafelei in India.
Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau loc schimburile
comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randul populatiei in momentul in
care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o in oferta lor ca alternativa la bauturile reci. De
asemeni, multi dintre negustorii europeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus
acest obicei in Europa. Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni (
in italiana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe
oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage
obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care
inseamna"stimulant".
Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara
mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua
a ajuns in America Latina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in
Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de
cafea din Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea mai
mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi. Este interesant ca, desi cafeaua este
originara din Africa, cultivarea arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt,
plantatorii britanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul
Razboi Mondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi
arborelui.

Dintre acestea, cele mai evidente sunt efectele pe termen scurt ale cafelei asupra
organismului: cafeaua ne ajut s gndim mai rapid i mai clar, alungnd strile de somnolen i
oboseal. De asemenea, a fost demonstrat tiinific faptul c, dac un individ bea o cantitate
moderat de cafea, ceea ce nseamn una sau dou ceti pe zi, acest lucru nu poate fi dect
benefic pentru organismul su, deoarece ajut la reducerea riscului de apariie a cancerului de
colon, litiazei biliare, cirozei, maladiei Parkinson, previne apariia astmului sau a diabetului.
Alturi de fructe i legume, cafeaua conine cantiti importante de antioxidani, substane care
pot preveni efectele duntoare ale oxidrii la nivelul esuturilor organismului, ajutndu-l s se
protejeze mpotriva distrugerii celulare i reducnd riscurile instalrii anumitor tipuri de cancer.

Cafeaua poate fi folosit nu numai ca butur, ci este recomandat i pentru uz extern,

mpotriva mirosurilor neplcute lsate de usturoi, ceap sau pete pe mini. Se maseaz palmele
cu za de cafea, pe care apoi l ndeprtm prin cltire cu ap cldu. De asemenea, cafeaua este
folosit i pentru pstrarea strlucirii prului i a pielii, prin aplicarea unei mti naturale din
cafea.

Chiar dac unii cercettori ncearc s ne conving c aceasta plant are efecte negative
asupra sntii noastre, cauznd boli cardiace, probleme la natere sau chiar cancer pancreatic,
nu ar trebui s dm cu totul uitrii beneficiile prezentate mai sus.

Etimologie
Nu este cunoscut cu exactitate etimologia cuvntului 'cafea', dar exist o serie de asemnri
fonetice cu echivalenii si europeni. n italian se numete 'caffe', n francez 'caff' i n
german 'kaffee'. Una dintre ipoteze ar fi c provine din cuvntul 'kaffa', care denume te
provincia etiopian unde a aprut cafeaua. O alt ipotez, ns, susine c acest cuvnt provine
din arabescul 'quahwek', care nseamn 'stimulant'.

Origine
Boabele de cafea sunt culese din arborii de cafea, care cresc n regiunile tropicale i subtropicale,
unde plou abundent, zona principal de cultur fiind situat de o parte i de alta a ecuatorului, la
altitudini ntre 200 i 1200 de metri, rareori la 2000 de metri. Cafeaua recoltat la o astfel de
altitudine este, n mod simbolic, denumit 'High Grown' (cafea de altitudine) i este de foarte
bun calitate.

Arborele de cafea se seamn n pepiniere, apoi se rsdete la distane mai mari, pentru a
asigura plantelor tinere condiii favorabile de nutriie, i abia cnd ating nl imea minim de 30-
50 cm, sunt sdite n plantaii. n zonele tropicale, se aplic culturi intercalate cu banani, porumb
i ricin, care, pe de o parte protejeaz plantele tinere de vnturi i ploi, iar pe de alt parte le
ofer i umbra de care au nevoie n zilele cnd soarele este prea torid. n regiunile subtropicale,
unde condiiile climaterice sunt mai blnde, plantaiile de cafea se fac sub cerul liber. De cele
mai multe ori, primele recolte se obin ncepnd cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea.

Arborele de cafea este tot timpul verde i are forma unui con, cu ramuri flexibile i rdcini
superficiale. Frunzele sunt verzi, lucioase i ating o lungime de maximum 20 cm, iar florile sunt
albe, cresc sub form de ciorchine i eman un miros puternic, asemntor celui de iasomie sau
de portocal. Arborele de cafea poate nflori, la fel ca i portocalul, tot timpul anului, dar nfloritul
principal se desfoar pe o perioad de cteva luni. Florile se ofilesc n doar cteva ore. Ceea ce
este caracteristic la arborele de cafea este faptul c, n toate sezoanele, este plin cu flori i cu
fructe verzi, crude sau coapte, culoarea acestora trecnd de la verde la galben, apoi la rou
deschis i la rou-purpuriu, cnd ajung la maturitate.

Istoria.cafelei
Cu toate c prima referin la cafea, din surse nregistrate, dateaz din secolul al IX-lea, existau
deja, cu multe secole nainte, legende arabe, despre o butur misterioas i amar cu puteri
stimulatoare. Se pare c originea cafelei se afl pe continentul african, ntr-o zon a Etiopiei
denumit 'Kaffa'. De acolo a fost dus pe coastele Mrii Ro ii, n Yemen, apoi n Arabia i Egipt,
iar pn la sfritul secolului al XV-lea ajunsese n Persia, Egipt, Turcia i n nordul Africii. Nu
se tie ns dac metodele de preparare i prjire ale cafelei dateaz tot din aceeai perioad sau
nu. Triburile est-africane mcinau boabele crude de cafea, pe care le amestecau apoi cu grsime
animal, obinnd astfel o past din cafea. Rzboinicii tribului consumau aceast past pentru a
avea mai mult energie n timpul luptelor.
n jurul anului 1000 d. Hr., cafeaua a nceput s fie folosit i ca medicament, pentru prima dat
de ctre tmduitorul Avicenna. A fost preparat ca butur cald n secolul al XI-lea, n
Peninsula Arabiei.

Din lumea musulman, cafeaua a ajuns n Europa spre sfritul secolului al XIV-lea, fiind
introdus prin portul din Veneia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. De
cealalt parte, negustorii europeni au cunoscut gustul cafelei n cltoriile lor i au adus obiceiul
i n Europa. Abia n secolul al XVII-lea, cafeaua a devenit o butur popular pe continent.
Primii care au importat cafea la scar mare n Europa au fost olandezii, care au cultivat-o n
coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi i Bali.

Cafeaua a fost adus n America Latin de francezi, cteva decenii mai trziu. La jumtatea
secolului al XIX-lea, plantaiile de cafea din Asia de sud-est au fost afectate de o boal rar a
plantelor, iar culturile au fost compromise. De atunci, Brazilia a rmas cea mai mare
productoare de cafea. Cnd a ajuns n coloniile americane, cafeaua nu s-a bucurat de acelai
succes pe care l-a avut n Europa, colonitii considernd-o doar un substitut pentru alcool. Cu
toate acestea, n timpul Rzboiului de Independen al Statelor Unite ale Americii (1775-1783),
cererea de cafea a crescut n aa msur nct negustorii au fost nevoii s-i fac provizii foarte
mari ori de cte ori aveau ocazia. Bineneles, i preul cafelei a crescut simitor, n parte
datorndu-se termenului de valabilitate redus al ceaiurilor britanice.

Dei cafeaua i are originea n Africa, arborele de cafea nu se cultiv de foarte mult timp n
aceast zon. Mai exact, creterea cafelei n Africa a fost reintrodus de plantatorii britanici,
dup Primul Rzboi Mondial.

Evoluia mainii de cafea

Primele patente europene pentru maini de cafea cu presiune a aburilor au aprut ntre 1821 i
1824. n 1843, Edward Loysel de Santais a aplicat o varia ie a metodei folosite, unei ma ini de
cafea mari. Maina lui Santais a uimit vizitatorii Expoziiei de la Paris din 1855, prin producerea
a dou mii de ceti de cafea pe or. Aceasta folosea presiunea aburilor, fr s for eze apa direct
prin cafea, ci ridicnd-o la o nime condiderabil deasupra cafelei, de unde cobora printr-un
sistem elaborat de tuburi pn la patul de cafea. Greutatea apei fierbini aplica presiunea
necesar.

Abia la nceputul secolului al XX-lea, Luigi Bezzera din Milano a patentat o ma in pentru
restaurant ce folosea aburul acumulat pentru a fora apa direct prin cafeaua mcinat. Maina
Bezzera s-a remarcat prin distribuia cafelei proaspt preparate prin unul sau mai multe 'grupuri
de ap i abur' direct n ceac, stabilind configuraia de baz pstrat de mainile espresso de-a
lungul secolului al XX-lea. Aceste maini aveau micorat dimensiunea filtrului care coninea
cafeaua, dar era mrit numrul de valve, permind astfel producerea mai multor ceti de cafea
odat, spre deosebire de mainile de pn atunci care colectau cafeaua ntr-un singur bol mare.
Noile maini erau prevzute cu un filtru mic de metal, unde se punea cafeaua, mcinat n
prealabil. Filtrul era fixat ntr-un receptacul numit 'grup', care era ieit n afar printr-o parte a
mainii. Cnd se deschidea valva, apa fiebinte era forat prin cafea direct n ceac.

n 1948, Achille Gaggia a introdus prima main modern de espresso. Rezervorul de ap este
acum situat i ascuns n interiorul unui container metalic al circuitului apei. Valva a fost nlocuit
cu un piston ce activa un resort care mpingea apa prin cafea mai tare i mai repede. Aparatul are
un mner lung, de metal, care, prin rotire, comprim un piston armat cu un resort ce for eaz o
doz de ap fierbinte ncet prin cafea. Mainile mpingeau apa prin cafea la o presiune
considerat acum ca ideal pentru prepararea espresso-ului, cu un minim de nou atmosfere, fa
de mainile de dinainte de Rzboi, care exercitau o presiune de doar o atmosfer i jumtate.

Cafeaua i medicina

S-a demonstrat deja c efectul pe care l are cofeina asupra organismului uman este acela de
cretere a ritmului respirator, fiind folositoare celor cu afeciuni pulmonare, care au probleme
respiratorii. Cofeina poate fi folosit i n provocarea respiraiei la nou-nscuii care au
insuficien respiratorie. Cu toate acestea, o doz mare de cofein produce efecte secundare
nedorite, cum ar fi tremurat sau lips de echilibru. Creterea tensiunii arteriale poate deveni
periculoas pentru aceia care au probleme n acest sens.

Consumul mare de cafea crete i cantitatea de acid secretat n stomac, dar reduce ac iunea
prin care stomacul i golete coninutul n intestinul subire. Cofeina ncetine te trecerea
alimentelor prin intestinul subire, ns o accelereaz n intestinul gros. Toate aceste efecte pot
duce la tulburri digestive sau chiar la ulcer.

Cafeaua reduce capacitatea organismului de absorbie a anumitor substane nutritive.

Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important n reproducerea celulelor i a organismelor.
Cofeina poate interfera cu acest proces, dar poate produce i erori n reproducerea celulelor, ceea
ce crete riscul de tumori, cancer sau malformaii genetice.

Dependena de cofein

Cu toate c sunt recunoscute efectele benefice ale cofeinei, aceasta este, n prezent, cel mai
popular drog din lume, avnd n vedere c este folosit adesea pentru efectele sale energizante
asupra organismului.

Cofeina pur este un praf alb cu gust amar ce se aseamn cu amidonul. Este u or solubil n
ap nclzit. A fost extras pentru prima dat din cafea n 1820, iar din ceai n 1827, dndu-i-se
numele de 'thein'. Curnd dup aceea s-a descoperit c proprietatea de a modifica starea de
spirit sau comportamentul se datoreaz tocmai cofeinei i n cazul cafelei i n cel al ceaiului.
Persoanele care consum n mod regulat cantiti mari de cafea, ceea ce nseamn peste cinci
ceti pe zi, pot constata c organismul lor s-a adaptat acestui consum, iar tolerana la aceast
substan crete proporional. Prin urmare, pe de o parte, pentru ca substana s mai aib efect
stimulator, ei ar trebui s mreasc consumul, iar pe de alt parte, dac renun la consumul de
cafea pentru un timp, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseal excesiv, dureri
de cap i iritabilitate.

Cafeaua i religia

La nceput, arabii au fcut vin din boabele de cafea. Din acest motiv a fost ini ial denumit
'Qahwah' (care nseamn 'vin' n arab). Butura era servit n timpul ceremoniei religioase, fiind
ulterior considerat un substitut al vinului, acolo unde alcoolul era interzis.

Cafeaua a fost folosit pentru prima dat pentru efectul su stimulent n mnstirile Etiopiei
de la nceputul cretinismului, pentru diminuarea oboselii n timpul ceremoniilor religioase de
lung durat. Aceast proprietate stimulativ fusese considerat, n timpuri strvechi, generatoare
a unui fel de extaz religios. Cafeaua a dobndit astfel o valoare mistic, asociat cu preo ii i cu
doctorii. n jurul ei au fost create mai multe legende, dintre care se remarc dou mai deosebite:

Una dintre acestea dateaz din jurul anului 1400 i povestete despre un pstor yemenit, pe
nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastmprate dup ce mncau ni te
fructe roii care creteau n tufiurile necunoscute de pe acele meleaguri. Khaldi a dus fructele la
o mnstire din apropiere, iar stareul le-a fiert n ap, obinnd un lichid amar dar aromat, care
alunga oboseala i somnolena.

Cealalt legend povestete despre un dervi musulman (clugr musulman), condamnat de

dumani s rtceasc prin deert i astfel s moar de foame. A auzit, ns, o voce care l-a
ndemnat s mnnce fructele dintr-un arbore de cafea din apropiere. Derviul a nmuiat fructele
n ap i a but apoi lichidul, reuind astfel s supravieuiasc. Dup ce s-a ntors, a rspndit
credina i reeta acestei buturi.

Conform celor declarate de Printele Istrati Marian Daniel, paroh al bisericii ortodoxe din
Mcin, judeul Tulcea, 'consumul unei ceti de cafea la nevoie nu este un pcat, ci lcomia i
abuzul de cafea este pcat, pentru c tot ce este duntor trupului este pcat. (...) Dac medicina a
ajuns la concluzia c a consuma zilnic cafea este duntor trupului, (...), nseamn c a consuma
zilnic cafea este pcat, pentru c astfel cafeaua devine duntoare trupului, iar a consuma cafea
la nevoie i n cantitate mic, nu zilnic, nu este pcat deoarece nu duneaz trupului.'

n prezent, singurul document atestat prin care cafeaua este interzis cu desvrire apar ine
bisericii mormonilor, a crei doctrin nu admite consumul de cafea, susinnd c aceasta aduce
prejudicii grave att sntii fizice ct i celei psihice.

Aspectele sociale ale cafelei

nc din secolul al XVI-lea i pn n zilele noastre, cafeaua a avut un impact profund asupra
stilului de via din toate pturile sociale. Majoritatea aspectelor sociale ale cafelei pot fi
urmrite n viaa de zi cu zi a societii contemporane cu noi. Cafeaua este att de popular n
America Latin, n Orientul Mijlociu i n Europa, nct multe restaurante s-au specializat n
prepararea i servirea diverselor sortimente de cafea. Aceste restaurante sunt cunoscute n toat
lumea sub denumirea de cafenele. Majoritatea cafenelelor servesc, pe lng cafea, ceai,
sandwich-uri, produse de patiserie sau cofetrie i o gam foarte larg de rcoritoare. Unele
cafenele sunt foarte mici i se adreseaz mai ales persoanelor care, n drum spre serviciu, se
opresc s cumpere o cafea, pe care o iau la pachet. Altele, dimpotriv, pun la dispozi ia clien ilor
un spaiu mare i o serie de faciliti, cum ar fi posibilitatea de conectare la internet. Este vorba
despre binecunoscutele 'internet caf-uri'.

Producia mondial de cafea se situeaz n jurul valorii de 6,6 mil. tone, cea mai mare
productoare i exportatoare de cafea fiind Brazilia, cu aproximativ 1,9 milioane tone. La nivel
global, producia cea mai mare de cafea revine Americii Latine (n state precum Columbia,
Guatemala, Mexic i altele), Africii (n Coasta de Filde, Etiopia, Kenya) i Asiei (n Indonezia i
Vietnam).

Statele Unite ale Americii dein cea mai mare pia de cafea, fiind urmate de Germania i
Japonia. rile nordice nregistreaz cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor. Finlanda,
spre exemplu, se afl pe primul loc, cu un consum de peste 11 kg pe an/ locuitor. Conform
datelor din 2013, un romn consum, anual, 2,3 kilograme de cafea, ceea ce plaseaz Romnia
pe locul 49 ntr-un clasament mondial al consumului de cafea.

Prezenta cafelei si importanta ei in alimentatie

Exista pareri impartite in ceea ce priveste cafeaua. Unii cred ca este sanatoasa si energizanta
in timp ce altii o considera daunatoare si predispune la dependenta. Atunci cand studiati dovezile,
majoritatea studiilor arata ca acest aliment este benefic sanatatii dumneavoastra. Cafeaua
reprezinta un conector al reducerii riscului de aparitie al diabetului de tip 2, boli ale ficatului,
Alzheimer si multe alte boli. Motivul poate fi continutul mare de antioxidanti din cafea. Mai
mult, studiile au aratat ca antioxidantii prezenti in cafea sunt mai numerosi decat in orice grup
alimentar.

Cafeaua este strans legata de un numar foarte mare de antioxidanti.

 Organismul nostru este supus in permanenta atacului moleculelor reactive numite radicali
liberi. Aceste molecule contin electroni neimperecheati care pot distruge structura celulelor
primare precum proteinele si ADN. Aici intervin antioxidantii. Ei ofera electroni radicalilor
liberi, distrugandu-i. Acest lucru reprezinta protectia impotriva imbatranirii si a multor alte boli
precum stresul oxidativ si cancerul. In mod aditional, antioxidantii pot avea si multe alte efecte
biologice, considerate a fi necesare sanatatii generale.Si mai interesant este faptul ca acest
aliment contine o cantitate mare de antioxidanti puternici precum acidul hidrocinamic si
polifenol. Acidul hidrocinamic este eficient in neutralizarea radicalilor liberi si in prevenirea
stresului oxidativ. Mai mult, polifenolul gasit in cafea poate preveni un numar mare de boli
precum cele cardiace, cancerul si diabetul de gradul 2.
Sursele Dietetice de Antioxidanti- majoritatea oamenilor consuma 1-2 grame de antioxidanti
pe zi. Majoritatea provine din bauturi precum cafeaua si ceaiul. Bauturile reprezinta o sursa mult
mai larga de antioxidanti decat mancarea. De fapt, 79% din antioxidanti provin din bautura, in
timp ce doar 21% provin din mancare.

Cafeaua este cea mai importanta sursa dietetica de antioxidanti.

Intr-un studiu, cercetatorii au pus accentul pe continutul de antioxidanti a diferitelor alimente.

Cafeaua a aparut pe locul 11 pe lista dupa cateva tipuri de fructe de padure. Insa nu foarte multi
oameni consuma fructe de padure iar consumul zilnic al cafelei, este unul comun.

Cantitatea totala de antioxidanti oferiti de cafea depaseste cu mult cea regasita in afine chiar daca
afinele contin o cantitate mai mare la portia servita.

Studiile din Norvegia si Finlanda au aratat ca in cafea putem intalni singura sursa completa de
antioxidanti, oferind 64% din totalul zilnic necesar de antioxidanti. Acest studiu a cuprins un
total de 450-600 ml/zi sau 2-4 cesti pe zi.
In mod aditional, studiile din Spania, Japonia, Polonia si Franta au demonstrat ca cea mai mare
sursa de antioxidanti din alimentatie este regasita in cafea.

Cafeaua este strans legata de reducerea riscului aparitiei unui numar vast de boli.

Consumul de cafea a fost asociat cu reducerea riscului aparitiei multor boli. De exemplu,
consumatorii de cafea au un risc mai scazut cu 23-50% sa dezvolte diabetul de gradul 2. Fiecare
ceasca de cafea consumata zilnic scade cu 7% riscul aparitiei bolii.

Consumul de cafea este benefic in buna functionare a ficatului scazand sansele de aparitie a
cirozei. De asemenea studiile au mai aratat ca poate reduce riscul aparitiei cancerului colorectal,
a bolilor cardiace, al infarctului, Alzheimer si Parkinson cu 3265%. Au mai existat alte studii
care au aratat ca un consum al acestui aliment sustine sanatatea mentala. Femeile care beau cafea
au un risc mai scazut de a suferi de depresie sau sa comita un suicid. Cel mai important lucru
demonstrat a fost acela ca este redus riscul de aparitie a mortii subite cu 2030%. Amintiti-va
totusi faptul ca aceste studii sunt unele observationale. Nu pot dovedi clar ca poate reduce riscul
aparitiei acestor boli ci doar faptul ca cei care au consumat aceasta bautura au aratat ca nu au mai
fost predispusi aparitiei acestor boli. Este numarul de antioxidanti gasiti in cafea egal cu cel din
legume si fructe? Exista multe surse alimentare in care se regasesc antioxidanti iar cafeaua se
numara printre ele. Insa nu contine aceeasi cantitate ca si fructele si legumele luate per ansamblu.
Pentru o viata sanatoasa, este necesar consumul de vitamine, minerale, antioxidanti si compusi
din plante. Astfel, chiar daca acest aliment contine cea mai mare sursa de antioxidanti, nu ar
trebui consumata ca singura sursa de antioxidanti pentru organism.

Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in vedere a principalelor caracteristici merceologice
ale cafelei si a produselor alimentare gustative din care face parte, precum si date cu privire la
principalele sortimente comercializate si date despre consumul in Romania si in tarile Uniunii
Europene.

In a doua parte a lucrarii voi prezenta principalele firme de pe piata cafelei, felul in care acestea
isi promoveaza produsele

1.1. Prezentarea cafelei si a grupei de produse gustative

Cafeaua face parte din grupa produselor alimentare numita STIMULENTE. In aceasta grupa sunt
curinse produsele alimentare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin substante
farmacologice active, ce actioneaza asupra sistemului nervos central, asupra sistemului circulator
si dezvolta o actiune diuretica.

Cafeaua face parte din grupa stimulentelor. Alte produse care fac parte din aceasta grupa sunt
ceaiul si cacao.

Cafeaua a fost descoperita pentru prima data in Estul Africii, intr-o zona a Etiopiei, cunoscuta
sub numele de Kaffa O legenda populara vorbeste despre un pastor de capre pe nume Kaldi, care
a observat un comportament destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consumasera fructele
unui arbust. Curios de acest fenomen, Kaldi a incercat sa consume el insusi acele fructe si a
constatat ca ii confera o senzatie de revigorare. Auzind despre aceasta planta extraordinara,
calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la manastirile mai indepartate.
Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le-au consumat si au baut lichidul, care ii stimula si ii
tinea treji pentru rugaciune. Cafeaua in Europa Comerciantii venetieni au adus cafeaua in Europa
in 1615. La inceput, cafeaua se vindea de catre comerciantii de limonada si se credea ca are
calitati medicinale. Primul magazin de cafea din Europa a fost deschis la Venetia in 1683, iar
celebrul Caffe Florian din Piazza San Marco a fost deschis in 1720. Odata ajunsa in Europa,
aceasta noua bautura a fost puternic criticata de biserica catolica, iar multi considerau ca papa ar
trebui sa o interzica, deoarece o numeau bautura diavolului. Spre surprinderea lor, papa a
binecuvantat cafeaua declarand-o bautura crestineasca.

Cafeaua in America In anii 1700, cafeaua si-a croit drumul pana in Americi datorita unui capitan
francez de infanterie care a dus cu sine o mica planta in lunga sa calatorie peste Atlantic. Astazi,
peste 400 de miliarde de cani de cafea sunt consumate in fiecare an, cafeaua fiind cea mai
populara bautura din lume. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea
arborelui in aceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost cei care
au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial, infiintand plantatii
in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririi arborelui.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( in italiana "caffe", in
franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au determinat pe oameni sa creada ca
numele provine din "Kaffa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta
ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

1.2. Importanta in alimentatie a cafelei

Cafeaua este o bautura apreciata de milioane de oameni din toata lumea de cel putin o mie de
ani. In plus, in prezent cafeaua este unul dintre produsele cele mai studiate din lume, facand
obiectul a mii de studii stiintifice publicate. Rezultatele acestor studii demonstreaza clar ca un
consum moderat de cafea este sigur si tot mai multe studii sugereaza ca acest consum poate avea
chiar anumite efecte pozitive pentru sanatate. Probabil secretul cel mai bine pastrat cu privire la
cafea este faptul ca aceasta contine mai multi antioxidanti* chiar si decat ceaiul verde, considerat
drept principala sursa de antioxidanti. Prin procesul de prajire se obtin si alti compusi sanatosi
care, ca si antioxidantii, pot fi gasiti numai in cafea.

Consumata in cantitati moderate (2-3 cesti pe zi), cafeaua poate avea efecte benefice asupra
sanatatii. Folosita pentru prima data in manastirile Etiopiei de la inceputul crestinismului, pentru
diminuarea oboselii in timpul ceremoniilor religioase de lunga durata, cafeaua este in momentul
de fata unul din cele mai consumate produse care contin cofeina, alaturi de bauturi racoritoare si
ceai.

Cum actioneaza cafeaua asupra organismului. Studii recente au evidentiat actiunea psiho-
stimulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta imbunatateste timpul de reactie si vigilenta si poate
creea buna dispozitie.Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul
intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita,
ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca substantele continute de cafea pot
reduce aparitia unor anumite tipuri de cancer, cum ar fi cel hepatic si cel de colon, acidul
colorgenic protejand impotriva diabetului de tip 1 si 2. Consumul de cafea nu influenteaza riscul
bolilor coronariene si poate preveni calculii biliari la femei.

Compusii cafelei si rolul lor. Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica
distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia
de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor
cardiovasculare.

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste
activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland
activitatea aparatului excretor. Actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu
impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.Cofeina nu se
regaseste insa numai in cafea, ci este o componenta importanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a
bauturilor racoritoare sau energizante, precum si a unor medicamente pentru combaterea
durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. Cantitatea de cofeina din cafea variaza foarte mult, in
functie de tipul acesteia (cafea pentru filtru sau solubila, tare sau slaba).Studiile de specialitate
arata ca nivelul mic de cofeina continut intr-o ceasca de cafea imbunatateste puterea de decizie si
viteza de reactie, in timp ce cantitati mai mari (2-3 mg/ kg din greutatea corporala) determina o
mai buna rezistenta la efort fizic. Prin imbunatatirea performantelor, vigilentei si promptitudinii,
cofeina din cafea scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid. Aceasta se
absoarbe rapid si se elimina la fel de repede din organism; intr-un interval de 3-6 ore se reduce la
jumatate cantitatea aflata in sange.

Materii prime i proces tehnologic de obinere a cafelei

Cultivarea arborilor de cafea ncepe cu plantarea semintelor n ghivece, care sunt tinute n
pepiniere ntre 9 si 19 luni, pna cnd ajung la naltimea de 40-60 cm, moment n care sunt
transplantate pe sol permanent, n exterior. Ciresele arborelui Arabica ajung la maturitate dupa 8
sau 9 luni, iar cele ale speciei Robusta dupa 10-11 luni. Fructele mai nti verzi, trec la culoarea
galbena, apoi la rosu si n sfrsit ajung la rosu nchis, atunci cnd se atinge maturitatea.

Odata plantati puietii, boabele, care sunt nvelite n endocarp, dezvolta radacini n pamnt si o
tulpina fragila, boabele ramnnd n vrful acestei tulpini. Cnd boabele cad, apar doua frunze
rotunde cotiledonate, formnd o ramurica. Dupa 3-4 ani, cnd ajung la maturitate, plantele de
cafea dau rod, fructele fiind dispuse n rnduri sau ciorchini. n functie de tipul plantei de cafea,
fructele au nevoie de 6 pna la 11 luni pentru a se coace. Cnd sunt gata de recoltat, fructele
arborelui de cafea capata o culoare rosu nchis; acest lucru se ntmpla de obicei cam la 8-9 luni
de.la.nflorire.
Momentul recoltarii depinde de pozitionarea geografica, nsa de obicei exista o singura recolta pe
an. La nord de Ecuator, recoltarea are loc ntre lunile septembrie si martie. La sud de Ecuator,
recoltarea se face ntre aprilie si mai. Totusi, uneori, aceasta dureaza pna n august. n unele tari,
n care mpartirea ntre anotimpurile uscate si cele umede nu este foarte clara (cum ar fi Kenya si
Columbia), arborii de cafea pot nflori de doua ori pe an, caz n care sunt doua recolte, una
primara si una secundara. Tarile de la Ecuator pot sa culeaga fructele pe toata durata anului.
n general se folosesc doua sisteme de recoltare: culesul manual si culesul mecanic.
Culesul manual asigura un recoltat uniform si de nalta calitate, ntruct culegatorii sunt instruiti
sa selecteze numai fructele mature. Culegatorii revin la aceeasi planta din cnd n cnd, pentru a
culege restul fructelor, pe masura ce acestea se coc.
Culesul mecanic se foloseste n tarile unde sunt plantatii vaste si costul muncii este ridicat, el
constnd n recoltarea fructelor cu masina, imediat dupa ce boabele ajung n medie la maturitate.
Desi aceasta metoda este mult mai rapida, ea produce o recolta de o calitate mai slaba, ntruct
ciresele neajunse la maturitate se culeg odata cu cele perfect maturate si cele supra-maturate.
Prelucrarea industriala a cafelei trebuie sa nceapa imediat dupa recoltarea fructelor pentru a
mpiedica fermentarea si deteriorarea pulpei. Boabele de cafea pot fi pregatite pentru prajire n
doua.moduri.
Metoda cea mai veche, simpla si ieftina este metoda uscata. Prin aceasta metoda se obtin cafelele
asa numite naturale. Metoda este utilizata cel mai frecvent n Brazilia si partea de vest a
Africii. n primul rnd, boabele culese sunt sortate si curatate n vederea separarii boabelor
necoapte, coapte prea mult si deteriorate si a eliminarii impuritatilor, solului, resturilor de lemn si
frunzelor. Acest lucru poate fi realizat prin vnturare, operatiune care este de obicei efectuata
manual, cu ajutorul unei site mari. Toate boabele nedorite sau materialele nevnturate pot fi luate
cu mna de pe sita. Boabele coapte pot fi, de asemenea, separate prin flotare n canale de spalare
aflate n apropierea zonelor de uscare. Boabele culese sunt apoi mprastiate la soare, pe platforme
mari de beton sau caramida sau pe plase ridicate pe esafoade din lemn unde sunt lasate timp de
doua sau trei saptamni si miscate n mod constant, cu ajutorul unei greble speciale pentru a se
evita fermentarea si pentru a le expune la razele soarelui n mod uniform.
n cazul n care ploua sau temperaturile scad considerabil, boabele trebuie sa fie protejate prin
acoperirea cu prelate. n mod alternativ, dupa doua sau trei zile, cafeaua poate fi pusa la uscat n
camere de uscare, unde sunt uscate termic cu ajutorul unui arzator la 45-60oC. Este nevoie de
pna la patru saptamni pentru ca nivelul de umiditate din fiecare bob sa scada pna la nivelul
optim de 12% din cantitatea initiala. Coaja exterioara capata o culoare maro nchis si devine
sfarmicioasa. Dupa ce pulpa s-a uscat, ciresele sunt trecute n concasoare speciale, unde boabele
sunt separate de pulpa si curatate de membrana pergamentoasa, precum si de pelicula argintie
care le nconjoara. Boabele de cafea sunt apoi sortate pe dimensiuni n separatoare speciale, dupa
care sunt depozitate n silozuri mari unde procesul de deshidratare continua. Operatiunea de
uscare este etapa cea mai importanta din tot procesul, deoarece are o influenta directa asupra
calitatii finale a cafelei verzi.
Pentru a se obtine o calitate superioara a boabelor de cafea, selectionarea se face manual sau
electronic, n instalatii moderne.
Cealalta metoda de pregatire este metoda umeda. Prin metoda umeda se produce cafeaua
spalata.
Principala diferenta dintre metoda uscata si cea umeda este ca prin metoda umeda se nlatura
pulpa din bob n termen de 12-24 ore de la recoltare, n loc sa se permita uscarea boabelor n aer
liber. Boabele sunt separate de pielita si pulpa cu ajutorul unei masini speciale de nlaturare a
pulpei care preseaza boabele ntre suprafete fixe si mobile. Boabele de cafea sunt introduse apoi
n tancuri speciale, unde n urma unor procese de fermentare, nvelisul pergamentos si pelicula
argintie a boabelor de cafea, precum si resturile de pulpa aderente, se desprind cu usurinta. Acest
proces de fermentare care dureaza 24-48 ore actioneaza simultan si asupra boabelor de cafea,
carora le influenteaza considerabil gustul. Pulpa si pielita fructului ramn ntr-o parte, iar boabele
nvelite n coaja ramn pe cealalta parte. Distanta dintre suprafete este ajustata astfel nct sa se
evite deteriorarea boabelor. Curatarea boabelor este un proces optional.
Procesul de curatare este utilizat pentru nlaturarea filamentului exterior si a resturilor de coji
care ramn pe boabe dupa decorticare. Boabele sunt apoi mpartite pe dimensiuni si pe diferite
grade prin trecerea lor prin site cu gauri de dimensiuni specifice. Ele sunt sortate cu ajutorul unui
jet de aer care separa boabele mai grele de cele mai usoare. n aceasta etapa se nlatura boabele
suprafermentate sau nedecorticate. Acest lucru se realizeaza, de obicei, manual n timpul n care
boabele sunt transportate cu ajutorul unei benzi transportoare operatiunea este efectuata cu o
viteza si ndemnare uimitoare. Totusi, se poate face si o sortare electronica avantajul acestei
metode consta n faptul ca masinile electronice pot nlatura boabele considerate defectuoase, care
nu pot fi vazute cu ochiul liber. Orice boabe cu defect sau decolorate sunt eliminate nainte de
ambalarea n saci pe care se marcheaza categoria, plantatia si tara de origine a boabelor
respective..
Dupa cum se cunoaste, cafeaua dobndeste calitatile ei specifice numai n momentul prajirii,
operatiune de mare importanta sub aspect tehnologic, n lungul si anevoiosul drum parcurs de
boabele de cafea pe calea transformarii acestora ntr-o cafea a carei calitate va trebui sa
corespunda.exigentei.consumatorilor.
O cafea este perfecta atunci cnd si prajirea ei este perfecta. Pe parcursul prajirii, sunt eliberate
uleiurile aromate ale boabelor de cafea si se reduce umiditatea continutului. Natura misterioasa si
complexa a prajirii boabelor de cafea da nastere unei savori unice si unei arome pe care o
identificam cu cafeaua. Adesea, expertii n cafea se refera la momentul prajirii numindu-l
momentul adevarului. Ca si n cazul unui vin bun, prajirea creeaza multe varietati de arome
care satisfac diversele gusturi ale bautorilor de cafea.
n timpul prajirii, boabele pierd din cafeina. Prin acest proces sunt eliberate savoarea si aroma
boabelor de cafea. Boabele de cafea pierd aproximativ 75% din umiditate si 16-22% din greutate,
se amplifica si devin maro. Zaharul din boabele de cafea se caramelizeaza formnd un ulei la
suprafata si n interiorul acestora. Acest fenomen se observa mai cu seama n cazul cafelei bine
prajite.
Prajirea poate dura ntre 10-16 minute, variind n functie de tipul de prajire preferat, de duritatea
boabelor de cafea, de marimea acestora, de umiditatea continutului, etc. n mod obisnuit, o
prajire de 14-16 minute va ncepe la temperatura camerei si va ajunge la 400oC, pna ce va
atinge.temperatura.ideala.

n mod obisnuit, prajirea cafelei se realizeaza pe cale industriala n instalatii speciale, clasice, de
diferite constructii (cilindrice sau sferice), conectate la sursa de caldura necesara. Acestea nsa se
bazeaza, n principal, pe pregatirea si experienta specialistilor, care trebuie sa vegheze
permanent ca boabele de cafea sa atinga exact gradul de prajire dorit si ca procesul n sine sa se
realizeze n mod uniform pe toata suprafata bobului. De regula, prajirea boabelor de cafea n
astfel de instalatii se realizeaza n circa 15-20 de minute.
ntreprinderile industriale moderne care prelucreaza astazi cafea verde utilizeaza instalatii
speciale automatizate, unde durata si gradul de prajire sunt reglate electronic. Cu astfel de
instalatii, procesul de prajire a boabelor de cafea se reduce de regula numai la 6 minute. Cafeaua
verde este varsata ntr-un buncar cu plan nclinat si cade n curatitor, unde este debarasata de praf
si de impuritati. Apoi ea urca n amestecatorul de cafea verde, de unde este dirijata catre prajitor,
care o napoiaza apoi catre racitor. De acolo, cafeaua prajita trece la rascolitor, unde un impuls de
aer agita cafeaua pentru a pierde eventualele impuritati la nivelul inferior. Colectorul curata aerul
care a servit la racire, n timp ce distribuitorul transporta cafeaua n rascolitorul compus din trei
rezervoare. Boabele trec, n sfrsit, n rezervoarele masinii de ambalat care formeaza, cntareste
si nchide pachetele ntr-un ritm de un pachet pe secunda. Daca se doreste sa se obtina cafea
macinata, macinarea boabelor se face nainte de ambalare.
n timpul prajirii, boabele de cafea si modifica culoarea n functie de temperaturile la care sunt
supuse. Astfel, la o temperatura de 100oC, boabele de cafea devin colorate n galben pal. Cnd
temperatura de prajire atinge 150oC, culoarea boabelor de cafea devine bruna si acestea ncep sa-
si mareasca volumul, raspndind deja mirosul de cafea prajita. Temperatura optima de prajire
este atinsa nsa la 200-250oC, cnd boabele prezinta o tenta de brun nchis, asemanatoare
lemnului.de.mahon.
n acest moment, cilindrul prajitor este automat ntors si boabele de cafea sunt trecute pe site
speciale, unde sunt rapid racite pna la o temperatura de 40-60oC, pentru ca procesul de prajire a
boabelor sa nu se continue sub efectul propriei lor calduri.
n timpul prajirii, boabele de cafea nregistreaza pierderi n greutate, datorita evaporarii apei si
descompunerii unor substante pe care acestea le contin, pierderi care ajung pna la 16-18%.
Astfel se explica faptul ca n timpul prajirii componentele cafelei sunt modificate si se obtine
concomitent si o crestere n volum a boabelor de cafea, pna la 25%. Circa 50% din pierderea n
greutate a boabelor de cafea (n timpul procesului de prajire) se datoreaza evaporarii apei, iar
diferenta o reprezinta descompunerea substantelor organice, n special a zaharului, a celulozei si
a acidului cafetanic. In tabelul de mai jos este prezentata schimbarea compozitiei cafelei verde n
timpul procesului de prajire (n procente)(Tabel 1).
Din datele prezentate se desprind urmatoarele concluzii:
- continutul n cofeina la cafeaua prajita scade foarte putin datorita sublimarii acestei substante n
timpul procesului de prajire a cafelei verzi;
- ntruct cafeaua verde pierde o importanta cantitate de apa, continutul procentual n cofeina
boabelor de cafea prajite este apropiat de continutul n aceasta substanta al boabelor de cafea
verde, uneori chiar mai mare;
- n timpul procesului de prajire, zaharul se caramelizeaza formnd caramelul, substanta care
coloreaza n brun concentratul de cafea. Continutul n zahar nregistreaza o scadere ntre 0,5 si
3%;
- cantitatea de dextrina creste n detrimentul altor hidrati de carbon;
- continutul n pentozani scade de la 5 la 2,8%, formndu-se furfurol, componentul unui alcaloid
denumit cafeol;
- prin prajirea boabelor de cafea, continutul n grasimi scade n valoare absoluta, nsa continutul
procentual n grasimi nu se modifica aproape deloc, ntruct scaderea cantitatii de grasimi are loc
concomitent cu deshidratarea boabelor de cafea verde, deci cu scaderea greutatii totale;
- prin descompunerea grasimilor se formeaza acizi grasi liberi, acroleina si acid formic;
- n timpul procesului de prajire, n boabele de cafea se formeaza substante care dau acestora
aroma caracteristica si care poarta denumirea comuna de cafeol sau cafeon;
- prajirea cafelei verzi este un proces pirogenetic n timpul caruia se formeaza furfurol din
pentozani, acroleina din grasimi, amoniac, amine si pirol de proteine.
Limitele, n procente, ntre care variaza acidul clorogenic n diferite soiuri de cafea (raportate la
substanta uscata) sunt: Santos 7,70%; Columbia 7,20%; Guatemala 7,00%; Rio 6,90%;
Liberica 7,50% si Menado 6,30%.
Acidul cafetanic este un alt component al cafelei, cu formula chimica generala C32H38O19 si se
gaseste n amestec cu acidul clorogenic si alte substante. Acesta variaza ntre limitele de 4 si 8%,
ajungnd uneori pna la 11%. Boabele de cafea contin si substante proteice n proportie de 2,5%
sub forma de albumina, precum si zaharuri care variaza ntre 5 si 10% (sub forma de zaharoza).
Aceste substante care reactioneaza ntre ele pot forma diferite substante de structura complexa
care determina aroma cafelei. n tabelele de mai jos sunt prezentate comparativ compozitia
chimica a diferitelor sorturi de cafea verde, de origine si varietate diferite (dupa cele mai recente
analize chimice):Tabel 2 si Tabel 3.
Din datele prezentate mai sus rezulta ca boabele de cafea verde contin: apa, cafeina, grasimi, acid
clorogenic, zahar, celuloza, pentozani, substante minerale, substante tanante, uleiuri esentiale si
vitamine.
Continutul de apa al boabelor de cafea verde variaza ntre 9 si 12%, uneori nsa cantitatea de apa
creste, chiar pna la 18%.
Componenta principala a cafelei este cafeina, un alcaloid cu formula chimica generala
C8H10N4O2, prezent n florile, frunzele si ramurile arborelui de cafea. n boabele de cafea
verde, cafeina variaza ntre 0,90 si 2,0% si se gaseste numai partial n stare libera. Cea mai mare
parte a cafeinei se gaseste combinata cu acidul clorogenic, un alt component de baza al boabelor
de cafea care variaza ntre 5 si 6%, n functie de varietatea sortului de cafea.
Acidul clorogenic, cu formula chimica generala C16H18O9, se topeste la o temperatura de
206oC si se dizolva n apa. El are un gust astringent. Gustul patrunzator al unor calitati de cafea
provine deci de la acest component. Dupa proprietatile si compozitia sa, acidul clorogenic nu
face parte din substantele tanante continute si de boabele de cafea.
Grasimile (uleiurile esentiale), denumite n ansamblu cafeol sau cafeon, se gasesc n proportie de
10 pna la 16%. Aceste substante de culoare nchisa (compuse din oleina si, n cantitati mai
reduse, din stearina si palmitina), atribuie cafelei aroma specifica. Boabele de cafea verde contin
de asemenea substante tanante care dau cafelei un gust astringent, precum si diferiti acizi
organici, printre care acidul citric (0,3%) si acidul oxalic (0,05%) sub forma de oxalat de potasiu.
Boabele de cafea contin si diferite substante minerale care variaza ntre 3 si 4%, precum si
hemiceluloza (sub forma de pentozani si galactani de la 6 la 7%), care mpreuna cu celuloza
formeaza cele doua membrane cu care sunt acoperite boabele de cafea.
Un specialist competent n prajirea cafelei trebuie sa fie artist si om de stiinta n acelasi timp,
pentru a mentine n mod consecvent calitatea produsului. n timpul procesului de prajire se
produce caramelizarea zaharurilor si a altor carbohidrati din boabele de cafea, crend o substanta
cunoscuta sub numele de ulei de cafea. Cele doua metode de prajire utilizate mai frecvent sunt:
prajirea n masini cu tambur rotativ si prajirea cu aer cald.
Prajirea n masini cu tambur rotativ este efectuata prin rostogolirea boabelor de cafea ntr-un
tambur ncalzit cu gaz sau cu lemn. Cnd este atins gradul de prajire dorit, boabele sunt turnate
ntr-un recipient de racire pentru a evita prajirea excesiva a acestora.
Prajirea cu aer cald, cunoscuta si sub numele de prajire n suspensie fluida, este efectuata prin
rostogolirea boabelor de cafea ntr-un curent de aer cald.
Majoritatea tipurilor de cafea verde sunt prajite la temperatura de 400oC. Procesul de prajire
determina umflarea boabelor de cafea, acestea crescnd n volum cu peste 50% si, simultan,
reducerea considerabila a masei acestora. Macinarea este ultima operatie prin care cafeaua
trebuie sa treaca nainte de a fi efectiv pregatita. n trecut, cafeaua era macinata n pive de lemn
sau marmura cu ajutorul unui instrument de pisat. Mai trziu au aparut diferitele rsnite de cafea
cu manivela sau sertare, iar n cele din urma s-au inventat rsnitele electrice din zilele noastre.
Gradul de macinare necesar trebuie determinat de tipul de preparare a cafelei (fierbere, infuzare,
percolare sau filtrare) ntruct gustul final al cafelei este influentat de timpul n care apa si
cafeaua sunt n contact direct. De exemplu n cazul n care se pregateste cafeaua cu o cafetiera,
aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de
aproximativ patru minute, n timp ce cafeaua pregatita cu un expresor trebuie sa fie mai fin
macinata, ntruct prepararea ei dureaza n jur de 20 secunde. Cu ct timpul de pregatire al
cafelei este mai mic cu att cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata.
Dozarea cafelei. Unul dintre pasii cei mai importanti n prepararea unei cafele bune este folosirea
proportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta proportie difera n functie de reteta folosita. Cele mai
bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii.
Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si
aroma.
Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, n timp ce
amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica.
Apa. O ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei
trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie ncalzita pna aproape de
punctul de fierbere, 96C.
Prospetimea cafelei. Ca n cazul oricarui produs alimentar, si n cazul cafelei este de preferat sa
se consume proaspata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la
pierderea calitatii cafelei.
Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta ntr-un recipient, opac, nchis ermetic
si la temperatura camerei.
Nu este indicat, n cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteia n frigider sau congelator,
ntruct aerul cald patruns n recipient la fiecare utilizare condenseaza.
Cafeaua boabe se pastreaza proaspata mai mult timp dect cea macinata, deoarece suprafata de
contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate ct mai bune cafeaua trebuie
macinata nainte de utilizare.
Ca si prepararea cafelei prajite, fabricarea unei cafele solubile de calitate superioara depinde n
mod esential de amestecul de boabe de cafea pregatit pentru obtinerea acestui produs. Se
utilizeaza n general amestecuri de cafea Braziliana, din America Centrala si Africa de Sud.
Un rol important n fabricarea cafelei solubile joaca si modul n care a fost condus procesul de
prajire a boabelor de cafea verde. Ideea obtinerii acestui nou produs s-a nascut cu ani n urma,
datorita progresului tehnic la care a ajuns astazi omenirea, precum si datorita vietii noastre
trepidate, factori care au impus gasirea unor solutii de a se extrage din boabele de cafea prajita
esenta acestora, evidentiata prin: aroma, gust, parfum si savoarea cafelei solubile.
Este deci evident faptul ca pretul cafelei solubile l depaseste cu mult pe cel al cafelei livrate sub
forma de boabe de cafea prajite macinate, datorita pierderii de substanta nregistrate prin
ndepartarea zatului n urma procesarii cafelei macinate. n al doilea rnd, trebuie avute n
vedere si costurile suplimentare suportate de fabricantii de cafea solubila la deshidratarea
concentratului de cafea, utilizat ca materie prima n obtinerea acestui produs.
Exista mai multe metode de solubilizare a concentratului de cafea, care de fapt este cel obtinut
menajer. Acest concentrat de cafea din care se extrage cafeaua solubila este, de fapt, lichidul
compus din apa potabila n amestec cu cafeaua prajita si macinata fin. Concentratul de cafea este
filtrat cu ajutorul unor filtre foarte fine, obtinute prin ndepartarea reziduurilor, extractul de cafea,
care constituie materia prima pentru fabricarea cafelei solubile. Continutul n extract a
concentratului de cafea variaza ntre 30,3 si 35,6%, n functie de varietatea si originea sortului de
cafea folosit. Extractul de cafea este supus mai departe deshidratarii, prin diferite procedee
tehnologice:
- Deshidratarea sub vid sau prin cilindri: extractul de cafea lichid este trecut printr-o camera de
evaporare sub vid si expus direct sub forma de pelicula pe suprafata lissa a doi cilindri,
ncalziti n interior si care se rotesc concomitent de la exterior catre interior. Datorita caldurii
radiate de acesti cilindri, apa din extractul de cafea se evapora instantaneu, iar cele doua cutiute
plasate le exteriorul fiecarui cilindru desprind si aduna pudra de cafea solubila formata astfel.
Mai departe, cafeaua solubila este aspirata si trecuta prin site foarte fine, dupa care este ambalata
ermetic sub vid, n flacoane de sticla, cutii de tabla de aluminiu sau n pungi de mase plastice
metalizate n interior si nchise prin sudare la cald. Capacitatea acestor ambalaje variaza de la
100-250 grame, n functie de cererea pietei si de fabrica producatoare.
- Deshidratarea prin pulverizare sau atomizare: prin acest sistem de deshidratare extractul lichid
de cafea este pulverizat foarte fin sub forma de ceata prin conducte cu duze foarte fine amplasate
la partea laterala a unei coloane din otel inoxidabil, de forma conica. Prin partea superioara a
acestei coloane se introduce aer cald uscat, care ntlnind n calea sa extractul de cafea l
deshidrateaza instantaneu, iar concomitent, aerul umed este evacuat prin cealalta parte laterala a
acestei coloane conice, n urma deshidratarii instantanee a extractului de cafea, se obtine prin
cadere libera cafeaua solubila sub forma de pudra. Aceasta este aspirata mai departe pe la partea
inferioara a acestui rezervor si este apoi ambalata sub vid dupa sistemul si n tipul de ambalaje
amintite.
- Deshidratarea prin liofilizare sau sublimare: este unul dintre cele mai moderne si mai
costisitoare sisteme de deshidratare a extractului de cafea utilizate la fabricarea cafelei solubile.
Se va descrie succint modul de obtinere a cafelei solubile prin acest sistem de sublimare a apei
sau deshidratare la rece. Extractul de cafea este mai nti congelat rapid, la temperaturi foarte
scazute de la 10 la 40oC, n instalatii speciale de liofilizare. Extractul de cafea congelat este
apoi ncalzit rapid pna la o temperatura normala si apoi racit sub vid la o presiune absoluta de 2-
0,1 mm Hg, cnd practic se produce procesul de sublimare. Concomitent se produce si
evaporarea apei, fara ca gheata sa se topeasca. Vaporii de apa sunt evacuati fortat, iar cafeaua
solubila obtinuta sub forma de pudra cristalizata este aspirata si ambalata sub vid n ambalaj.
n S.U.A. cafeaua solubila liofilizata este consumata n proportie de numai 22%, n timp ce n
tarile europene acest procent atinge chiar 88%. Prin deshidratarea extractului de cafea la rece sau
prin liofilizare, cafeaua solubila si pastreaza mult mai bine calitatile gustative, prospetimea,
aroma, gustul si savoarea, comparativ cu celelalte doua sisteme prezentate nainte.
Cafeaua solubila fara cofeina. n constitutia boabelor de cafea intra si cofeina, care este o baza
purica (trimetil-xantina), omologul superior al theobrominei (dimetil-xantina), alcaloid, care se
gaseste n boabele de cacao.
Cantitatea de cofeina ce se gaseste n boabele de cafea cruda variaza n general ntre 1,5 si 2,5%,
n functie de originea si sortul de cafea care este examinat. Astfel, la cafeaua din sortul Arabica,
cofeina variaza de la 1 la 1,5%, iar sortul de cafea Robusta, aceasta reprezinta un procent ridicat,
respectiv ntre 2 si 2,5%. Cantitatea de cofeina continuta ntr-o ceasca normala de cafea este
aproximativ de 0,1 g si are proprietatea de a stimula apetitul si de a favoriza n acelasi timp si
digestia, eliminndu-se complet din organism dupa 24 de ore. Este cunoscut faptul ca acest
alcaloid, odata ingerat, provoaca organismului uman anumite reactii, al caror efect poate fi
benefic si stimulator pentru persoanele tinere, n schimb, pentru cele n vrsta sau bolnave de
inima, absorbtia unei doze puternice de cofeina poate genera chiar efecte nocive. Pentru a se
evita ajungerea la asemenea rezultate negative, boabele de cafea se decofeinizeaza pe cale
industriala. Acestea sunt umectate ntr-o baie de vapori n interiorul unui recipient inoxidabil,
timp n care canalele intercelulare sunt largite si penetratia este astfel ameliorata. Se adauga apoi
un dizolvant care are proprietatea de a dizolva cofeina din boabele de cafea. Dupa extragerea
cofeinei, aceasta se retine si boabele de cafea sunt aspirate, spalate n vapori, uscate si apoi
ambalate n saci de iuta. De regula, continutul n cofeina al boabelor de cafea decofeinizate
variaza ntre 0,02 si 0,05%. Eliminarea cofeinei din boabele de cafea verde antreneaza unele
pierderi care ajung pna la 5%, materializate prin disparitia unor ceruri care duc la obtinerea
unei cafele mai digerabile. Pierderile care se produc prin eliminarea cofeinei sunt nsa mult mai
reduse n raport cu cele ce se obtin la prajirea cafelei. Cofeina astfel extrasa este utilizata n
industria farmaceutica, iar cafeaua fara cofeina poate fi consumata astfel si de persoanele n
vrsta.

Caracteristici de calitate ale cafelei

Dintre caracteristicile
organoleptice specifice boabelor crude mentionam:
culoarea, aspectul si forma, gustul si mirosul apreciindu-se dupa operatia de prajire. Cele mai
apreciate sunt loturile omogene n ceea ce priveste forma, marimea, cu grad de puritate ridicat,
fara boabe defecte, neatacate de insecte, fara impuritati minerale. Mai apreciate sunt boabele de
cafea rotunde, comparativ cu cele ovale si plate, boabele mici sunt superioare celor mari,
culoarea variaza de la galben spre verde sau albastru; sunt apreciate sorturile de culoare deschisa,
iar culoarea brun-cenusiu indica avarierea cu apa de mare.

Caracteristicile de gust si aroma se formeaza dupa operatia de prajire (torefiere),

conducerea corecta a procesului fiind hotartoare n ceea ce priveste caracteristicile gustative ale
infuziilor obtinute ulterior.

Prajirea este un tratament xerotermic care se desfasoara la temperaturi de 180. 200C.,

prin care culoarea cafelei devine bruna, volumul creste cu 30 - 50%, ca urmare a expansiunii si
eliminarii gazelor, se formeaza compusi de caramelizare, de condensare, din clorogenatul de
cofeina se elibereaza cofeina.
 Cea mai importanta transformare este formarea complexului aromatic, cafeolul, constituit
din cel putin 40 de compusi volatili si nevolatili care imprima aroma specifica de cafea (alcool
etilic, furfurilic, acetaldehida, acid formic, acid acetic, diacetil, cresoli, piridina, guaiacol, acid
valerianic, vanilina). Aroma formata prin prajire se pierde n timpul depozitarii datorita
volatilizarii, oxidarii sau hidrolizei compusilor implicati, ceea ce limiteaza durata de pastrare a
cafelei prajite.

Prin prajire, cafeaua pierde n medie 18% din masa sa prin eliminarea apei si
descompunerea unor componente chimice.

Din punct de vedere fizico-chimic, calitatea cafelei prajite si macinate se determina prin
intermediul indicatorilor: extractul solubil apos (minimum 25% la cafeaua de calitatea I si
minimum 23% la cafeaua de calitatea a II-a), continutul de apa (maximum 4,5%), cenusa totala
si cenusa insolubila n HCl 10% (maximum 4,5% si respectiv, maximum 0,1% pentru cafeaua de
calitatea I), continutul de cofeina care se exprima prin raportare la substanta uscata si trebuie sa
fie de minimum 1,3% la cafeaua de calitatea I si minimum 1% la cafeaua de calitatea a II-a,
precum si proportia sparturilor.

Pentru o depozitare de durata, continutul de apa al produsului nu trebuie sa depaseasca

12%.

Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca la livrare cafeaua verde boabe sunt
urmatoarele:

aspect: cafeaua cruda verde trebuie sa prezinte boabele sanatoase, ajunse la maturitate de
crestere, de marime specifica varietatii, relativ egale ca marime si cu pelicula de la
suprafata detasata;

culoare: trebuie sa fie specifica varietatii, uniforma si naturala (nu se admit boabe
colorate chimic);

gust si miros: specifice, de cafea cruda si bine conservata, fara gust si miros strain (de
mucegai etc.), iar dupa prajire va avea gust si miros bine precizate de substante aromate;
 infestie (de carantina cat si de depozit): nu se admite.

Proprietati fizico-chimice:

umiditate: maximum 12%; extract eteric: 10-15%; cofeina: 1-2%;

cenusa: 3-5%;

boabe defecte (cariate, negre, nedezvoltate): maximum 8%;

corpuri straine vegetale si minerale: nu se admit; calitatea cafelei va fi conforma

standardului tarii producatoare, cu conditia acceptarii in prealabil a mostrelor, care vor fi
cat mai reprezentative. Mostrele se transmit in 4 exemplare, sigilate de furnizorul extern,
precum si cu indicarea caracteristicilor tehnic organoleptice si fizico-chimice (extrase din
standardele de calitate si din alte acte normative externe).

Tabel 1: Compozitia cafelei

Cafea verde Cafea prajita

Componente
[%] [%]

Apa 11,3 2,7

Substante azotoase 12,6 13,9

Cofeina 1,9 1,3

Grasimi 11,7 14,4

Zahar 6,3 2,8

 Dextrina 0,4 1,3

Acid cafetanic 8,4 4,7

Celuloza 23,9 23,9

Substante minerale 3,8 3,9

Substante solubile 29,3 28,8

Calitatea cafelei se difereniaz dup specia i soiurile arborilor de la care provine, dup
zonele geografice n care se cultiv, precum i dup condiiile climaterice. Forma, mrimea,
culoarea, mirosul i aspectul general sunt criterii organoleptice de apreciere a calitii cafelei
crude. Gustul, mirosul i aroma sunt cele mai importante caracteristici organoleptice i se
evalueaz prin examinarea cafelei prjite i mcinate ca atare, precum i a infuziei pregtit prin
introducerea sa n ap fierbinte.

Cele mai apreciate sunt loturile de cafea crud omogene n ceea ce privete forma, mrimea, care
au grad de puritate ridicat, nu conin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte i nu au impuriti
minerale. Cafeaua cu boabe rotunde este superioar celei care are boabe plate sau ovale, iar cea
cu boabe mici este mai bun dect cea cu boabe mari. Sunt apreciate loturile de culoare deschis,
comparativ cu cele de culoare brun-cenuie, care sunt predispuse la depreciere pe parcursul
prelucrrii primare, transportului sau pstrrii. Cafeaua crud veche, corect prelucrat, fr s fi
fost depreciat, pstrat n condiii optime, este superioar celei noi.

n vederea consumului, cafeaua este supus prjirii (torefierii) i mcinrii. Prjirea cafelei la
temperatura de 180...200C, prin amestecare continu, contribuie la formarea caracteristicilor de
gust, miros i arom; dup prjire, cafeaua este supus imediat rcirii, pn la temperatura de
40...60C, pentru evitarea pierderii aromei prin volatilizarea rapid a substanelor implicate.
Prin prjire, culoarea cafelei devine brun, iar volumul acesteia crete cu 30.50%.

Cea mai important faz din procesul de prjire este formarea complexul aromatic "cofeol", care
grupeaz un numr nsemnat de substane volatile i nevolatile implicate n formarea
caracteristicilor de arom. La formarea aromei contribuie cel puin 40 substane formate prin
prjire sau existente n cafeaua crud, printre care se afl: alcooli (furfurilic, etilic), diacetil,
dietilceton, cresoli, pinol, piridin, guaiacol, vanilin, furan etc.

Conducerea corect a procesului de prjire a cafelei are o importan hotrtoare asupra

caracteristicilor gustative ale infuziilor de cafea ce se pregtesc ulterior.

La prjire cafeaua pierde pn la 18% din masa sa ca urmare a evaporrii apei, a volatilizrii
unor substane sau a descompunerii altora.

Aroma cafelei format prin prjire se pierde cu timpul, fapt ce limiteaz pstrarea cafelei prjite.
Pierderea aromei se datoreaz volatilizrii, oxidrii, hidrolizei sau interaciunii compuilor
prezeni; ea poate fi limitat prin folosirea ambalajelor impermeabile la gaze, n absena aerului,
prin folosirea antioxidanilor i utilizarea ambalrii n vid sau gaz inert. Pierderea aromei este
mai mare la cafeaua mcinat.

Cafeaua mcinat se poate comercializa i n amestec cu nlocuitori pe baz de nut, soia, orz,
secar, gru, cicoare etc. sub anumite denumiri, precizndu-se proporia cafelei naturale.

Extractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubil, nescaffe sau cafea instant i
se obin prin extragere din cafeaua prjit i mcinat. Ele se obin prin recuperarea aromei i
reintegrarea sa n produsul prelucrat sau fr recuperare.

Extractele pot prezenta coninutul normal de cofein sau pot fi decofeinizate total sau parial.
Extractele se supun operaiunii de deshidratare prin procedee perfecionate (atomizare,
liofilizare), pentru evitarea pierderii aromei i a denaturrii unor componeni labili. Extractele cu
solubilizare instantanee se obin prin aplicarea unor operaiuni succesive de umezire cu vapori de
ap i uscare i se prezint de cele mai multe ori sub form granulat.
Ambalarea extractelor de cafea se face n recipiente metalice sau din sticl de capaciti relativ
mici.

Calitatea extractelor este determinat de proprietile organoleptice: gust, miros, arom,

limpiditatea soluiei, precum i coninutul de ap, gradul de solubilizare i coninutul de cofein.
Cele mai importante caracteristici organoleptice sunt : gustul, mirosul si aroma. Evaluarea
acestor caracteristici are loc prin exprimarea cafelei prajite si macinarea ca atare, percum si prin
infuzia pregatita prin introducerea sa in apa fierbinte. Cele mai apreciate sunt loturile omogene in
ceea ce priveste forma si marimea boabelor de cafea, rotunde ,care este superioara, fata de cele
ovale si plate, boabele mici , care sunt mai bune fata de boabele mari. Acestea au un grad de
puritate ridicat , nu contin boabe defecte, nu sunt atacate de insecte si nu ai impuritati minerale.

Culoarea boabelor de cafea variaza de la galben catre verde sau albastru. Sunt apreciate loturile
de culoare deschisa, comparativ cu cele de culoare brun-cenusie, care pot fi avariate pe parcursul
prelucrarii primare, transportului sau pastrarii. Loturile de cafea sunt apreciate daca au o vechime
mai mare, fara sa fi fost avariate, pastrata in conditii optime, fiind superioara celei noi.

Ambalarea cafelei
Prin natura sa, ambalajul flexibil este foarte adaptabil, iar un design inteligent poate maximiza
sustenabilitatea produsului. Un design inteligent al ambalajului poate insemna un ambalaj de o
marime perfecta pentru produs,clapete de reinchidere, materiale inovative si un design atractiv,
remarcabil.

Cu toate ca ambalajul flexibil are o contributie minima la impactul pe care il are pe ansamblu
produsul asupra mediului, el joaca un rol crucial in extinderea la maxim a perioadei de
valabilitate si in retinerea continului valoros precum arome sau uleiuri.
Cafeaua ambalata in ambalaje flexibile este in trend pentru ca poate veni sub diferite marimi,
oferind posibilitatea consumatorului de a alege dintr-o gama larga. Pentru un pachet de cafea
family size, ambalajul are o cota de mai putin de 2% din impactul total asupra mediului luat in
calcul pentru intregul proces. Pentru pachetele de cafea de o portie , acele stickuri de cafea,
impactul este de numai 8%, dar aduce in plus avantajul de a nu irosi deloc produsul (pentru ca se
consuma dintr-o portie).
Natura ambalajului flexibil ofera posibilitatea de a cauta forma perfecta a ambalajului, prin
combinarea beneficiilor diverselor materiale care se folosesc, in timp ce se reduce la minim
cantitatea de material folosit. Introducerea de straturi subtiri de folie pentru a crea un efect de
bariera poate duce la beneficii majore in ceea ce priveste prezervarea valorilor nutritionale,
extinderea perioadei de valabilitate si, implicit, reducerea deseurilor.
Ambalajul flexibil este o investitie si nu un cost deoarece, ambalajul, care are o valoare mult mai
mica decat produsul in sine, protejeaza produsul. Un exemplu in acest sens este ambalajul pentru
branza, care are un impact de 50 de ori mai mic decat produsul in sine. Untul ambalat in ambalaj
flexibil are un strat protector perfect cu un minim de material utilizat, adica aproximativ 1% din
masa totala a produsului. Dar acest 1 % protejeaza ceilalti 99%. Acest 1% protejeaza ceilalti 99%
foarte valorosi.

Nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere calitatile estetice ale ambalajului flexibil- culorile
diferite, policromia, design-ul marginit doar de imaginatia designerilor au un cuvant greu de
spus. Ambalajul flexibil poate face dintr-un produs invizibil la raft, un produs remarcabil.

Daca ambrozia era licoarea zeilor, cafeaua este cu siguranta licoarea pamantenilor. Cafeaua este
obtinuta prin prelucrarea semintelor plantei Coffea sp. din familia Rubiaceae. Exista mai multe
specii, dar de departe specia cu cea mai mare importanta economica este Arabica. Din aceasta se
obtine cafea de calitate superioara (o pondere de 70% la nivel mondial). Urmatoarea este
Robusta care se utilizeaza mai mult in amestec deoarece are o aroma mai slaba si un gust mai
aspru.
Cafeaua are nevoi speciale in ceea ce priveste ambalarea. Ea se comercializeaza in ambalaje
complexe care pastreaza complexul aromatic intitulat cofeol. Cofeolul insumeaza o serie de
substante volatile si nevolatile care formeaza ceea ce popular numim AROMA. La formarea
AROMEI, contribuie aproximativ 40 de substante.
Pierderea aromei se datoreaza, de cele mai multe ori, ambalararii intr-un material
necorespunzator. Volatilizarea, oxidarea, hidroliza sau interactiunea compusilor prezenti pot fi
prevenite prin ambalaje potrivite, in absenta aerului, prin utilizarea antioxidantilor si utilizarea
ambalarii in vid sau gaz inert.
In timpul degradarii cafelei au loc in principal 2 actiuni:

cafeaua pierde arome dezirabile

cafeaua obtine arome nedezirabile
Specialistii Exonia Holding propun producatorilor de cafea pungile de cafea cu substrat din
aluminiu. Cu ambalajul nostru special cafeaua nici nu-si pierde aroma, nici nu contacteaza
gusturi sau mirosuri nedorite. Folia din care este confectionata punga este prevazuta cu un
substrat de aluminiu ce actioneaza ca o bariera pentru gaze! Prospetimea este un factor
determinant care asigura satisfactia consumatorilor. Rata de invechire a cafelei depinde de
cantitatea de oxigen cu care interactioneaza precum si de conditiile de caldura si umezeala care
pot accelera deteriorarea. Pungile de cafea cu substrat de aluminiu oferite de Exonia
Holding sigileaza cafeaua cu o cantitate minima de oxigen.
Astfel, datorita compozitiei foliei cu substrat de aluminiu, produsul ambalat va fi izolat perfect
de mediul exterior ceea ce inseamna o prelungire a perioadei de valabilitate.Folia nu permite
schimbul de gaze (in special oxigen), dar reprezinta si cea mai eficienta bariera pentru vapori,
prevenind astfel infiltratiile ce duc la deteriorarea produselor.Laminarea cu bariera permite
inclusiv ambalarea in atmosfera modificata sau cu gaze inerte, sistem special care prelungeste
semnificativ termenul de valabilitate al produselor!

Daca ambrozia era licoarea zeilor, cafeaua este cu siguranta licoarea pamantenilor. Cafeaua este
obtinuta prin prelucrarea semintelor plantei Coffea sp. din familia Rubiaceae. Exista mai multe
specii, dar de departe specia cu cea mai mare importanta economica este Arabica. Din aceasta se
obtine cafea de calitate superioara (o pondere de 70% la nivel mondial). Urmatoarea este
Robusta care se utilizeaza mai mult in amestec deoarece are o aroma mai slaba si un gust mai
aspru.
Cafeaua are nevoi speciale in ceea ce priveste ambalarea. Ea se comercializeaza in ambalaje
complexe care pastreaza complexul aromatic intitulat cofeol. Cofeolul insumeaza o serie de
substante volatile si nevolatile care formeaza ceea ce popular numim AROMA. La formarea
AROMEI, contribuie aproximativ 40 de substante.
Pierderea aromei se datoreaza, de cele mai multe ori, ambalararii intr-un material
necorespunzator. Volatilizarea, oxidarea, hidroliza sau interactiunea compusilor prezenti pot fi
prevenite prin ambalaje potrivite, in absenta aerului, prin utilizarea antioxidantilor si utilizarea
ambalarii in vid sau gaz inert.
In timpul degradarii cafelei au loc in principal 2 actiuni:

cafeaua pierde arome dezirabile

cafeaua obtine arome nedezirabile
 Specialistii Exonia Holding propun producatorilor de cafea pungile de cafea cu substrat
din aluminiu. Cu ambalajul nostru special cafeaua nici nu-si pierde aroma, nici nu contacteaza
gusturi sau mirosuri nedorite. Folia din care este confectionata punga este prevazuta cu un
substrat de aluminiu ce actioneaza ca o bariera pentru gaze! Prospetimea este un factor
determinant care asigura satisfactia consumatorilor. Rata de invechire a cafelei depinde de
cantitatea de oxigen cu care interactioneaza precum si de conditiile de caldura si umezeala care
pot accelera deteriorarea. Pungile de cafea cu substrat de aluminiu oferite de Exonia
Holding sigileaza cafeaua cu o cantitate minima de oxigen.
Astfel, datorita compozitiei foliei cu substrat de aluminiu, produsul ambalat va fi izolat perfect
de mediul exterior ceea ce inseamna o prelungire a perioadei de valabilitate.Folia nu permite
schimbul de gaze (in special oxigen), dar reprezinta si cea mai eficienta bariera pentru vapori,
prevenind astfel infiltratiile ce duc la deteriorarea produselor.Laminarea cu bariera permite
inclusiv ambalarea in atmosfera modificata sau cu gaze inerte, sistem special care prelungeste
semnificativ termenul de valabilitate al produselor!

Conditii de transport si depozitare ale cafelei

n cazul stocrii cafelei, obiectivul este e a menine valoarea comercial, att timp ct este posibil
prin pstrarea integritii boabelor, cu toate caracteristicile sale. CAFEAUA este a doua, cea mai
important marf din lume; drept urmare, este important s se dezvolte strategii de depozitare,
pentru a pstra valoarea sa. Pierderile cauzate de depozitarea neadecvat ar putea avea un impact
serios n mai multe sectoare ale economiei mondiale, s nu mai vorbim de economiile na ionale
care depind de cafea pentru o parte considerabil de PNB.
Pentru o depozitare adecvat a cafelei trebuie s lum n considerare urmtorele puncte:
1. Boabele de cafea sunt entiti vii cu propria lor activitate fiziologic.
2. Cnd se utilizeaz ca semine, viabilitatea lor depinde n mare msur de condi iile de
stocare.
3. Sigurana alimentar a devenit acum o problem extrem de important, deoarece efectele
substanelor toxice, care ar putea aprea n timpul depozitrii, pot provoca daune semnificative
pentru sntatea uman.
4. Dei cafeaua nu are o valoare nutritiv mare, preul su se bazeaz pe valoarea senzorial.
Acesta este un aspect delicat, care poate fi uor afectat dac depozitarea nu este adecvat. Aroma
cafelei i gustul sunt extrem de sensibile la contaminare. Ca rezultat, depozitarea n apropierea
condimentelor parfumate sau substanelor chimice cu miros ptrunztor trebuie evitate cu orice
pre. 5.Din cauza dezechilibrului dintre cerere i ofert, pe piaa cafeleim uneori este necesar s
se stocheze cafea pentru perioade lungi de timp. Lungimea impactului depozitrii asupra calit ii
cafelei. Acest fapt este recunocut deplind de reducerile negociate n contractele de vnzare a
cafelei, ce a fost pstrat pentru o anumit perioad de timp.
Motivele ce implic nevoia pentru stocarea pe termen lung:
1. Producia de cafea este sezonier, n timp ce consumul are loc pe tot parcursul anului. Acest
lucru nseamn c producdorii, exportatorii, importatorii i comercian ii deopotriv au tendin a
de a pstra cafeaua n sperana de a obine preuri mai bune.
2. Din cauza schemelor sub care sunt organizate pieele de cafea, aceste institu ii au de multe
ori nevoie s depoziteze stocuri de cafea certificate pentru luni sau ani nainte ca aceastea s
poat fi livrate titularilor cotractelor.
Pe lng cele de mai sus, ca n cazul oricrei cereale, exist factori de mediu, cum ar fi
umiditatea relativ (RH), coninutul de umiditate, temperatura i compoziia gazului, care
afecteaz n mod direct stabilitatea i calitatea boabelor de cafea. Pe msur ce controlul acestori
factori eseniali se mbuntete i se dezvolt, condiiile de pstrare, n general, i condiiile de
pstrare a cafelei, n special, se vor mbuntii n mod corespunztor.
Au fost dezvoltate tehnologii i proceduri specifice n funcie de resursele disponibile n fiecare
zon i destinaie, pentru a garanta ndeplinirea condiiilor minime de depozitare. Aceste condiii
nu sunt n mod necesar aceleai pentru o tr importatoare, ca i pentru o ar exportatoare,
deoarece fiecare dintre ele are cerinele sale particulare. Prin urmare, modul de depozitare va
depinde de factori de mediu, cerinele din pia i tipul de cafea, precum i de infrastuctura i
resursele finaciare disponibile. Scopul este de a sublinia relevana depozitrii n cadrul lanului
de procesare a cafelei, precum i a revizui factorii tehnici, fiziologici i de contol necesari pentru
a pstra calitatea i valoarea cafelei pentru un timp ct mai lung posibil, evitnd n acela i timp
degradarea exceiv.
Boabele de cafea sau, seminele, la fel ca i frunzele, tulpina i rdcinile, sunt produc ii
vegetale. Ele pstreaz toate caracteristicile i activittile unei fiine vii, inclusiv respira ia i
transpiraia, printe alte elemente, indiferent dac acestea sunt depozitate ca fructe uscate, cu
pergament sau boabe verzi.
RESPIRAIA este un proces prin care oxigenul disponibil din mediu este utilizat i materialele
disponibile n boab (amidon, carbohidrai, grsimi i proteine) sunt consumate de un proces
enzimatic pentru a produce CO2 i ap printr-o reacie exoterm. n condi ii de cretere, aceast
activitate furnizeaz energia necesar pentru germinarea boabelor. Odat ce cafeaua a fost
culeas i prelucrat, cu toate acestea, cu excepia boabelor pentru nsmn are, boabele trebuie
s rmn n starea lor latent att timp ct este posibil, astfel nct s se men in valoarea lor
comercial. Impactul respiraiei asupra deteriorrii boabelor poate fi evideniat prin faptul c, la
fiecare 24 de ore, o medie de 4,4mg de CO2, sunt produse de 100g de boabe de cafea. Ca
urmare, n timpul depozitrii, temperatura va crete n mod secven ial. Deteriorarea cauzat de
acest efect este ciclic, ceea ce nseamn c, combinaia de umiditate i de cretere a cldurii, va
accelera rata respiraiei ce va afecta boaba. O rat ridicat a respiraiei, combinat cu generarea
de cldur, determin o pierdere n greutate i o cretere in material uscat, precum i
descompunerea componentelor, cum ar fi grasimi, care joac un rol important n arom.
Factorii de mediu caru au o influen direct asupra acestui proces sunt TEMPERATURA,
UMIDITATEA RELATIV, CONINUTUL DE UMIDITATE I COMPOZIIA AERULUI.
 O boab, care poate germina este cunoscut ca bob viabil. Viabilitatea depinde de starea
boabei n sine ct i de condiiile de stocare. n general, viabilitatea rmne stabil o anumit
perioad de timp, dup care se diminueaz la o vitez accelerat, pn cnd nici o boab nu va
mai germina. Acest aspect este foarte relevant n cazul boabelor stocate pentru a fi utilizate ca
semine pentru nmulire aa cum s-a observat c plantele obinute din semin e cu o rat sczut
de germinare adesea prezint anomalii, deformri sau ntrzieri n cretere. Daune fizice cauzate
n timpul recoltrii sau prelucrrii au un efect considerabil asupra viabilit ii boabelor. O
activitate metabolic sau respiratori ridicat pot de asemenea afecta n mod semnificativ
viabilitatea semielor. Cafeaua Robusta, n special, prezint o pierdere de viabilitate mai
accelerat dect Arabica. Capacitate de germinare este mai bine meninut n cazul n care
seminele sunt stocate ciree sau n pergament, cu un coninut total de umiditate de 15-18%.
Viabilitatea este meninut timp de 5 luni, cu temperaturi de 5-15C i o umiditate relativ de 35-
55%.
Exist diferite metode pentru determinarea viabilitii seminelor. Cea mai frecvent fiind metoda
tradiional, care const n introducerea seminelor n camerele de germinare i numrarea
boabelor ncolite, pentru a obine un procent n raport cu totalul. Aceast metod este foarte
lent, dar este relativ sigur. Teste folosind indicatori precum tetrazoliu (care indic nivelul de
activitate a hidrogenezei) sau carboxilaza nu sunt utilizate pe scar larg, deoarece acestea sunt
supuse eecului.

UMIDITATEA este factorul care are cel mai mare impact asupra vitezei cu care boabele de cafea
se deterioreaz. Chiar daca boabele au fost depozitate cu un coninut sczut de umiditate, factorul
de umiditate este nc foarte activ, deoarece acestea sunt higroscopice i tind s echilibreze
coninutul lor de umiditate cu mprejurimile lor umediate. Acest fenomen, n general, cunoscut
sub numele de 'echilibru de umiditate', a fost studiat pe larg n cereale i, de asemenea, n cafea
de ctre numeroi oameni de tiin.
S-a constatat c acestea ne permit s evalum impactul umiditii relative, coinutul de umiditate
i nivelurile care trebuie luate n considerare pentru a optimiza condiiile de depozitare. Ali
factori mai specifici, cum ar fi influena direct a temperaturii, tipul de cafea, originea i forma
sub care este depozitat(ciree, pergament sau boabe verzi), ar trebui s fie lua i n considerare,
dar impactul acestora asupra vitezei de deteriorare a boabelor de cafea este relativ minor. Este
n general recunoscut faptul c coninutul de umditate ideal pentru pstrarea cafelei este de 12%
pentru ARABICA i 13% pentru ROBUSTA.

Boabele cu un coninut de umiditate mai mic de 9% poate avea culoarea deteriorat

ireversibil, precum i gustul i consistena buturii, ceea ce nseamn c nu merit reducerea
coninutul de umiditate la un nivel sczut cnd sunt uscate. Un nivel al umiditii relative de 75%
corespunde unui coninut de umidiate n bob de 15-16%. Conform soldului Henderson, acesta
este nivelul critic pentu formarea de ciuperci. Ca rezultat, nivelul umidit ii relative ar trebui s
fie meninut sub 60%, deoarece unul dintre efectele cele mai evidente ale unui nivel nalt de
umiditate relativ, n combinaie cu variaii de temperatur, este condensarea apei care, la rndul
su, contribuie la proliferarea de ciuperci i insecte. Cafeaua ARABICA absoarbe umeazeala mai
repede dect ROBUSTA. Exist o preocupare real din partea transportatorilor, exportatorilor i
importatorilor n ceea ce privete pierderea de umiditate i greutate, deoarece pierderea de
umiditate n timpul depozitrii sau transportului, de asemenea, duce la o pierdere de greutate a
cafelei i, n consecin, n marja de profit. n condiii ideale, pierderile la depozitare, n general,
nu trebuie s depeasc 1% pe o baz anual.
 TEMPERATURA este al doilea, cel mai important element, care afecteaz calitatea boabelor
de cafea. Cu ct temperatura este mai mare cu att i activitatea metabolic a seminelor. S-a
artat c, chiar i cafeaua cu un coninut de umiditate la nivelul de 11% i pierde calitatea ei
dup 6 luni, sub o temperatur de 35C. Pe de alt parte, o cafea cu un con inut de umiditate mai
mare de 15% se va menine calitatea la temperaturi de 10C.
Cafeaua trebuie s fie meninut la temperaturi sczute, pentru a reduce metabolismul i
respiraia acesteia. Aceaste se refer nu numai la temperatura mediului, dar, de asemenea, la
temperatura intrisec a cafelei.
80.000 de pungi de cafea depozitate, genereaz o cldur de 210400 jouli. Acest lucru scoate n
eviden necesitatea ventilaiei n depozitele de cafea. Acest factor este deosebit de important n
cazul rilor productoarem unde temperaturile medii fluctueaz ntre 20 i 35C, iar in cazul n
care cafeaua este n mod normal stocat pentru perioade lungi de timp. O recomandare general
este de a menine temperatura sub 20C, cu scopul de a pstra calitatea cafelei.
Cu toate c acest element rmne n mod neschimbat n timpul depozitrii, nu putem
subaprecia importana acestuia. Un coninut ridicat de oxigen molecular, influeneaz activitatea
metabolic a seminelor prin accelerarea ratei sale de respiraie. Ca, rezultat, au fost dezvoltate
sisteme de reducere a oxigenului i creterea dioxidului de carbon, n scopul de a reduce rata
respiraiei i, n consecin, cretere duratei de via a boabelor de cafea.
Factorul de ALTITUDINE n depozitare este legat de combinai dintre cei mai impotani
factori meniona mai sus. n general vorbind, durata de depozitare va fi mai scurt la altitudini
mai mici, adic aproximativ 3 luni la 600m. ntru-ct, la altitudini de peste 1400m, durata de
via poate fi de 8 luni. Inevitabil, industriaii i exportatorii prefer locatii de mare altitudine
pentru stocarea cafelei.
 Cu ct TIMPUL de depozitare este mai mare cu att mai sczut pstrarea caracteristicilor
produsului. Timpul general acceptat pentru depozitarea cafelei verzi este, n condiii normale, de
1 an.
n unele ri, cafeaua este depozitat pentru mai mult de un an, dar acest lucru afecteaz calitatea
acesteia. ri precum Brazilia, sunt cunoscute pentru loturile de cafea n magazinate pe o
perioad mai mare de 4 ani. Trguri de cafea, cum ar fi CSCE din New York i LIFFE din
Londra, depoziteaz cafeaua ani de zile, dar acord un discount atunci cnd fac vnzarea de
cafea depozitat pentru o perioad mai lung de timp.
n unele cazutri, cu toate acestea, depozitarea poate fi benefic. Robusta, de exmplu, ar trebui
pstrat pentru o perioad de 6 luni, pentru a diminua aromale dure i lemnoase, care sunt
inerente acestei specii.
Tehnologiile dezvoltate pentru a mbuntii efectele negative ale timpului de depozitare au
dezvoltate, dar la fel ca cele mai multe metode sofisticate, genereaz costuri care, la rndul lor,
reduc marjele de profit.
Garantarea calitii cafelei

Pentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul
final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. De exemplu
in cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece
timpul de contact dintre apa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua
pregatita pentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in
jur.de.20.secunde.
Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata.

Dozarea.cafelei
Unul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proportiei
potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de reteta folosita.
Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale
lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de
buchet si aroma. Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai
aromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai
puternica. Ca in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume
prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la pierderea
calitatiicafelei.
Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient, opac, inchis ermetic
si.la.temperatura.camerei.
Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider sau
congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza.
Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de
contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie
macinata inainte de utilizare.
 Speciile de cafea reacioneaz diferit la CONDIIILE DE DEPOZITARE i prelucarea
influeneaz, reaciile lor. Cafeaua ARABICA, de exemplu, este mai sensibil la condi iile
nefavorabile, n timp ce Robusta este mai rezistent. n mod similar, cafeaua prelucrat umed
poate fi mai uor afectat dect cafea prelucrat prin uscare.
Cafeaua poate fi depozitat n diferite etape i sub diferite forme:
1.Fructe proaspete de cafea. Datorit coninutului ridicat de umiditate, fructele de cafea nu pot fi
pstrate mai mult de 48 de ore, din cauza fermenta iei, precum i producerea de micotoxine.
2.Boabe n pergament uscat. Cafeaua splat poate fi pstrat n aceast forma pentru o perioad
mai lung de timp, deoarece pergamentul o protejeaz de mediul nconjurtor. Pe de alt parte,
este mevoie de mai mult spaiu. Pentru a depozita 540 chintale de cafea, este nevoie de un spa iu
net de 60metri cubi. Aceast poate fi depozitat n silozuri, cutii sau pungi, dar este esenial ca
coninutul su de umiditate s ramn omogen. Cafeaua n pergament ar trebui depozitat 10 zile
nainte de procesare.
3.Ciree de cafea uscate. Aceasta este cea mai bun forma de stocare, pentru o perioad lung de
timp, deoarece pericapul protejeaz pe deplin boaba. n mod evident, aceasta se aplic numai
tipurilor de cafea procesate natural. Principalul dezavantaj al aceste forme de depozitare este
faptul c este mai probabil s sufere daune cauzate de insecte. Sub aceast form, depozitarea are
o eficien volumetric redus. De obicei, este fcut n silozuri sau saci de iut sau de propilen.
4.Cafea verde sau curat. Aceasta este forma cea mai obinuit pentru depozitarea cafelei
comerciale. Este, de asemenea, cea mai vulnerabil la factorii de mediu, din moment ce este gata
de prjire.
Diferite studii au fost fcute pentru a identifica dac exist i al i factori, cum ar fi
VARIETATEA, care afecteaz depozitarea. Pn n prezent, nu a fost detectat nici o diferen
ntre soiurile de cafea.
S-au fcut analize pentru a stabili indicatorii pentru msurarea deteriorrii boabelor. Oxidaza
polifenol a fost pe larg investigat, dar exist rapoarte contradictorii, mai ales c, n condi ii de
depozitare industriale, nivelurile sunt relativ sczute. Ali indicatori, cum ari fi formarea de acid
cofeic i glucoz, sunt mai clare i mai precise.
 Cafeaua este n principal susceptibil la atacurile duntorilor i ciupercilor. Pagubele
provocate cafelei de acesti doi parazii pot fi extrem de grave, att din punct de vedere financiar
ct i n ceea ce privete incidena asupra sntii consumatorului. Acest lucru nu implic numai
nivelul de reziduuri din boabe, dar i nivelul de toxine care pot afecta fiinele umane. Pentru a
diminua acest risc, contoale adecvate trebuie s fie stabilite n timpul etapelor nainte de
depozitare, deoarece boabele de cafea au bariere fizice naturale, care le pot proteja de daune.
Ca rezultat, multe companii implicate n prelucrarea, depozitarea i transportul cafelei au stabilit
programe de control al proceselor, ntr-un efort de a garanta calitatea i sigurana boabelor ca
materie prim. Sisteme de control similare ar trebui instituite pentru a garanta calitatea prin
bunele practici de depozitare, identificarea punctelor critice de control i a sistemelor de
monitorizare a calitii.

Etichetarea cafelei

Conform literaturii de specialitate, clasificarea ambalajelor se face dupa mai multe criterii, din
care prezentam cteva n continuare:

v dupa materialele constituente - ambalaje hrtie si carton, sticla, metal, materiale plastice,
ambalaje din lemn, nlocuitori din lemn si mpletituri, materiale textile, materiale
complexe, n componente ale produsului (membrane naturale, vafe, amidon gelatinizat);
v dupa sistemul de confectionare - ambalaje fixe, demontabile, pliabile;
v dupa tip - plicuri, sacose, tavi, stelaje, borcane, butelii, bidoane, damigene, canistre;
v dupa destinatie - ambalaje de transport, de desfacere, de prezentare;
v dupa specificul produsului ambalat - ambalaje pentru produse alimentare, pentru produse
nealimentare, ambalaje pentru produse periculoase, ambalaje individuale sau colective;
v dupa gradul de rigiditate - ambalaje rigide, semirigide, suple;
 v dupa durata de utilizare si tipul circulatiei - ambalaje recuperabile (reciclabile,
refolosibile), ambalaje nerecuperabile.
Pe ntregul circuit strabatut de produs - de la producator, distribuitor, retea comerciala, pna
la consumator - importanta ambalajului este evidentiata de functiile acestuia:

conservarea si protectia proprietatilor produselor mpotriva factorilor fizici, chimici,

biologici:
facilitarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport a produselor;
promovarea produselor prin crearea unei atitudini pozitive fata de produs, informarea sau
chiar schimbarea mentalitatii consumatorului.
Se observa faptul ca trebuie studiat, n strnsa corelatie, produsul si ambalajul ca un sistem, ca
un tot. In acelasi timp ambalajul trebuie tratat ca o parte distincta care de multe ori este
determinant n adoptarea deciziei de achizitionare a produsului.Examinarea sistemului produs-
om, produs-echipament si produs-ambient este deosebit de utila, mai ales, n cazul produselor
noi. Analiza functiilor produsului (functii obiective, subiective si auxiliare) este utila n realizarea
ambalajului potrivit. Ambalajul asigura conservarea calitatii initiale a produsului n toate etapele
circuitului tehnic

Functia de conservare si de protectie a marfurilor consta n protejarea de influenta

mediului extern. Aceasta presupune corelarea temperaturii mediului cu cea prescrisa n standarde,
protectia la actiunea luminii, a factorilor mecanici si chimici. Protectia mpotriva factorilor
biologici consta n mentinerea calitatii igienice si microbiologice. ........

Functia de transport, manipulare, depozitare presupune adaptarea ambalajului la

normele de transport si la conditiile de ncarcare-descarcare, optimizarea raportului
volum/greutate. Activitatile de acest tip trebuie optimizate. Trebuie realizata dimensionarea
corespunzatoare a produselor si ambalajelor, sa se asigure ambalajul optim de pastrare, manipulare
si transport pe ntreg circuitul tehnico-economic. Dimensionarea ambalajelor trebuie subordonata
folosirii judicioase a spatiilor de depozitare si a capacitatii mijloacelor de transport. In alegerea
ambalajului optim trebuie sa se urmareasca faptul ca prin reunirea ambalajelor sa se formeze o
stiva compacta, stabila prin care sa se ocupe ct mai rational volumul. Cerinta a fost impusa de
extinderea paletizarii si containerizarii care presupun dimensionarea rationala a produselor si
ambalajelor. Asigurarea conditiilor de pastrare a produselor urmareste, de asemenea, mentinerea
integritatii calitative a produselor n functie de conditiile de mediu. Pentru cresterea productivitatii
muncii si reducerea costurilor este important de realizat rationalizarea operatiunilor de
manipulare, mecanizarea acestora, amenajarea depozitelor a rampelor de ncarcare-descarcare si a
mijloacelor de transport. Alegerea variantei optime de manipulare presupune luarea n considerare
a cerintelor de ordin constructiv (care trebuie sa asigure protectia produselor pe ntregul circuit),
de ordin dimensional (dimensiunile trebuie sa corespunda prescriptiilor internationale si
conditiilor de transport si manipulare), privind fixarea sau ancorarea produselor n mijlocul de
transport si cerinte privind returnarea ambalajelor (se prefera ambalaje se se pot micsora prin
pliere).

Functia de promovare a vnzarilor este data de modul n care se prezinta produsul folosind
n acest scop eticheta, marca de fabrica sau de comert, alaturi de elementele estetice precum si
volumul si precizia informatiilor prin care comunica cu clientii. Textul, culoarea, imaginea trebuie
armonizate cu forma ambalajului si cu materialul de ambalare.

Exista numeroase tehnici si metode de ambalare si aceasta se realizeaza tinnd cont de anumite
cerinte de calitate:

masa, volum propriu reduse;

fara toxicitate;
fara miros, gust;
rezistenta mecanica ridicata;
impermeabilitate fata de gaze, praf, grasimi;
compatibilitate fata de produsul ambalat.
Ambalajele sunt specifice fiecarui produs, consumatorul fiind avertizat n ceea ce priveste
modul de utilizare, manevrare si transport al ambalajului, prin simboluri grafice specifice si prin
simboluri ce se refera la protectia mediului nconjurator. Consumatorul este n acest fel, n masura
sa stie ca se afla n prezenta unor produse toxice, radioactive sau corozive, ca produsul este fragil,
ca acesta nu trebuie amplasat lnga surse de caldura sau expus radiatiilor ultraviolete deoarece
exista pericol de degradare. Alegerea unui anumit tip de ambalare depinde de caracteristicile
produselor ce urmeaza a fi ambalate, de functiile ambalajului, de proprietatile materialului din
care se face ambalajul. Aceasta poate fi:

colectiva si portionata;
 tip aerosol;
n folii contractibile (tip blister si alveolara);
aseptica;
n vid;
n atmosfera modificata (controlata).
Alegerea unui tip de ambalare si a materialului din care va fi confectionat ambalajul trebuie
facuta n asa fel nct interactiunea cu produsul sa fie minima si sa nu duca la degradarea lui. In
cadrul Uniunii Europene se utilizeaza pentru ambalaje materiale celulozice (45%), sticla (30%),
materiale plastice (13%), materiale metalice (12%) [103]. Pentru realizarea ambalajelor care sa
permita ambalarea n vid, n gaz inert etc se utilizeaza materialele complexe(pe baza de aluminiu,
hrtie si carton si pe baza de materiale plastice) sau a celor de tip "bariera" dar
acestea prezinta inconvenientul unei reciclari dificile.

1.3.Relatia ambalaj - mediu nconjurator

Marcajele existente pentru protectia consumatorilor dar si a mediului indica faptul ca

ambalajul este reciclabil, reutilizabil, recuperabil. Realizarea ambalajelor nu mai trebuie sa fie o
problema pentru mediul nconjurator si pentru consumator. La nivelul UE se prevede:

promovarea ambalajelor standard care pot fi reutilizate;

limitarea volumului si masei ambalajelor;
eliminarea discriminarilor dintre ambalajele noi si ambalaje reciclabile.
Impactul serios asupra mediului si necesitatea diminuarii poluarii a condus la utilizarea unor
materiale de ambalaj de tipul:

"lasting ware" - ambalaje cu durata de utilizare prelungita;

"earthedibile" - ambalaje biodegradabile, nepoluante;
"extremely easy to recicle" - usurinta n reciclare [4].
Simbolul grafic folosit n mod frecvent, este bucla lui Mbius.
Fig 20 - Simboluri pentru protectia mediului nconjurator si a consumatorului

Sistemul de codificare aplicat pentru materialele plastice este de un real folos pentru
cunoasterea materiei prime din care este constituit ambalajul n vederea realizarii cu
usurinta a reciclarii acestuia.

Codificarea consta ntr-o sageata nchisa ce prezinta n centru un numar si abrevierea pentru
tipul de material considerat (1 PETE - polietilentereftalat, 2 HDPE - poletilena de nalta
densitate, 3 V - vinil, 4 LDPE - polietilena de joasa densitate, 5 PP - polipropilena, 6PS -
polistiren, 7 OTHER - alte materiale plastice, inclusiv materiale stratificate).

Fig. 21 - Codificarea specifica materialelor plastice

In alegerea materialului de ambalare trebuie avut n vedere efectul acestuia asupra mediului
nconjurator ceea ce presupune introducerea n circuit a unor ambalaje ct mai putin poluante si
reducerea ponderii celor nerecuperabile.

Ambalarea marfurilor trebuie tratata cu seriozitate att de catre expeditor ct si de catre

caraus pentru a se asigua o protectie eficienta. De aceea la constatarea deficientei se examineaza
cu atentie starea ambalajului deorece este posibil ca acesta sa fi cauzat pierderile sau degradarile.
Ambalaje realizate din materiale neadecvate pentru un anume tip de marfuri poate provoca
aparitia unui exces de umiditate si pot duce la mucegairea si putrezirea produselor. Starea
ambalajului da informatii privind conditiile de transport. Daca conditiile de transport au fost
insalubre, ambalajul poate fi murdar sau chiar deteriorat ceea ce poate contribui la pierderi
cantitative de produs.

2. Marcarea si etichetarea

2.1.Marca produsului

Prima lege romneasca referitoare la marci a fost adoptata n 1879. La acea data Romnia
avea o economie cu un pronuntat caracter agrar, iar scopul legii era, mai ales, de protejare a
comerciantilor. Legea din 1879 cuprindea, nsa, si o dispozitie de aparare a consumatorilor prin
sanctionarea nselaciunii savrsite n dauna acestora, n cazul folosirii unei marci contrafacute sau
imitate.

In prezent, marca are multiple roluri: diferentiaza produsul de cel al concurentului, adauga
valoare produsului satisfacnd si nevoile psihologice ale consumatorilor, determina ncrederea
acestora cu privire la nivelul calitativ al produsului.

Marca face parte din categoria de "marfuri noi" si exprima prin numele de marca un stimul
auditiv si prin emblema (logo, sigla) un stimul vizual. Inca din antichitate [104] s-au folosit un
numar mare de semne, asa numitele sigillum pentru identificarea produselor alimentare sau
nealimentare (chiar daca dupa parerea lui Paul Roubier semnele aplicate nu aveau ca scop sa
garanteze reputatia unui producator fata de public ci sa afirme proprietatea unui obiect corporal
produs de catre un artizan ..). Alti autori printre care si Remo Franceschelli sustin ideea existentei
marcilor, cu aceeasi functie ca si n prezent. In evul mediu se foloseau doua categorii de
marcisignum collegi (marca corporativa) si signum privati (marca individuala). Nu lipseau nici
falsurile, dar nici masurile de prentmpinare. Astfel, n anul 81 .e.n. n timpul dictaturii lui
Cornelius Sulla s-a instituit o reglementare de baza n materie de fals.
 Camera Internationala de Comert defineste marca ca pe un semn folosit sau pe care cineva
doreste sa-l foloseasca pe un produs, cu un produs sau n legatura cu un produs, n scopul de
a-l identifica sau de a distinge produsele unei intreprinderi de cele ale altei intreprinderi. In
Legea 84/15.04.1998 privind marcile si indicatiile geografice "marca este un semn susceptibil de
reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau a serviciilor unei persoane fizice sau
juridice de cele apartinnd altei persoane" si sunt prezentate semne posibile care pot constitui
marci.

In afirmarea pe piata, marca trebuie sa ndeplineasca o serie de cerinte, ca de exemplu:

calitati fonetice;
memorare usoara;
sugerarea categoriei produsului;
posibilitati de internationalizare.
Efectul utilizarii marcilor trebuie sa se resimta n comportamentul cumparatorilor (formarea
rutinei, satisfactia acestora).

Din punct de vedere al destinatiei lor marcile sunt de fabrica, de comert si de servicii. In
literatura de specialitate sunt ntlnite si alte tipuri de marci: marca de certificare, marca
de conformitate (cu standardele specifice), complexa (versiuni n diferite limbi), notorie (care se
bucura de un mare renume), defensiva (prezinta modificari de detaliu fata de marca principala
pentru a nu permite tertilor falsificarea), marca telle quelle(nregistrata n tara de origine, marca
este protejata n toate tarile Uniunii - principiul de "epuizare comunitara"). Marca
de calitate (atribuita prin certificatul de marca) se aplica pe produsele cu cele mai bune
performante pe plan national sau international pentru o perioada de 2 - 3 ani si poate fi retrasa n
cazul n care nu se respecta conditiile din contract. Multi angrosisti si detailisti si-au creat marci
proprii pentru a-si mari volumul desfacerilor si fidelitatea clientilor. De multe ori acestea
concureaza marcile producatorilor. Marca de fabrica constituie cel mai important element din
patrimoniul unei firme si ramne elementul esential n strategia firmei. In economia moderna,
eficacitatea marcii, rolul ei n dezvoltarea ntreprinderii si impunerea ei pe piata sunt n strnsa
legatura cu functiile pe care acestea le ndeplinesc (de diferentiere a produselor, de concurenta, de
garantie a calitatii, de organizare a pietei, de monopol, de reclama, sau de protectie a
consumatorilor) [105].

2.2. Sistemul de marcare ecologica

Sistemul de marcare ecologica a produselor a aparut pentru prima data n Germania n 1978
si a fost denumit "Blue Angel". Evaluarea produselor pentru acest tip de marcare se face prin
prisma ndeplinirii criteriilor de performanta ecologica. Sistemul german a fost preluat si de Marea
Britanie, Franta dar si de Canada unde exista marca "Enviromental Choise" sau de Japonia cu
Eco-Mark. Din 1990 s-a introdus n Germania sistemul de marcare pentru ambalaje "Der Grne
Punkt" (prezentat n fig. 11) ce indica faptul ca producatorul participa financiar la sistemul de
colectare selectiv si de valorificare a deseurilor de ambalaje menajere.

In tari ca Germania si Belgia se utilizeaza obligatoriu pentru ambalaje ecoetichete ce se

refera la obligatia persoanelor care raspund de ambalare de a participa la colectarea acestora dupa
folosire conform Directivei UE.

Fig. 22 - Marci ecologice

La cererea CE si conform HG 349 / 23. 04. 2002 pentru promovarea marfurilor cu impact
redus asupra mediului (masini de spalat vase, aparate frigorifice, textile, ncaltaminte, detergenti
pentru spalat vase) trebuie utilizate si n Romnia etichetele ecologice. Din categoria marfurilor cu
impact redus asupra mediului fac parte, de asemenea, lacurile si vopselele de interior. Produsele
care determina un grad mare de poluare sunt supuse analizelor, ncepnd de la proiectare si pna la
valorificare sau la reintegrarea n natura. In cadrul Uniunii stabilirea criteriilor ecologice este
facuta de catre comitetele nationale de atribuire a marcii, forumul consultativ fiind la Bruxelles.

Marcarea ecologica este de trei tipuri:

 - tipul I - criteriile de evaluare sunt stabilite de catre o terta parte (un organism
guvernamental sau neguvernamental) care realizeaza marcarea;
- tipul II - marcarea se realizeaza n baza declaratiei pe propria raspundere a celor
interesati (producatori, importatori, distribuitori etc);
- tipul III - marcarea se face pe baza informatiilor cuantificabile despre produs.
Datele existente demonstreaza ca marca ecologica stimuleaza constiinta ecologica a
consumatorului care la rndul sau influenteaza producatorul sa realizeze produse nepoluante.

2.3. Eticheta produsului

Ca urmare a faptului ca eticheta nglobeaza materiale de prezentare si de publicitate,

definirea etichetei se face ntr-un sens larg. Ea reprezinta orice material scris, imprimat,
litografiat, gravat sau ilustrat sau este aderent pe ambalajul acestuia, care contine elemente de
identificare a produsului cnd acesta este prezentat pentru vnzare. Etichetele nu trebuie sa
descrie produsul n mod nselator si sa creeze o imagine falsa referitoare la caracteristicile
produsului. Corespunzator functiilor pe care le ndeplinesc, etichetele se clasifica n:

etichete de identificare;
etichete de clasificare;
etichete de prezentare;
etichete de promovare.
Aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare se poate face direct pe produs
sau pe ambalajul de vnzare.

Etichetele dau informatii utile att pentru agentii economici ct si pentru consumatori.
Tipurile de grafica utilizate pentru etichetarea marfurilor sunt grafica umoristica, grafica
comerciala si grafica intelectuala.

Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:

denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;

grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;
principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;
data fabricatiei;
lotul de fabricatie;
 restrictii de consum, domeniul de utilizare;
documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)
mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de
modificare a calitatii;
conditiile de pastrare, depozitare;
termen de valabilitate sau garantie.
Elementele mesajului promotional sunt:

marcile sub care se comercializeaza (marca de fabrica, marca de comert, emblema sau
sigla fabricii, marca produsului, marca literala, figurala, combinata, marca umbrela;
eticheta ecologica;
codul cu bare, codul Calra, codul Data Matrix;
argumentuil de vnzare: text publicitar, scurt istoric al produsului sau al firmei, trofee,
informatii privind certificarea sistemului calitatii, avantajele oferite de produs si ambalaj,
promovarea unor conuri, jocuri n vederea obtinerii unor cstiguri etc.

Consumatorii au dreptul de a fi informati, n mod complet, corect si precis, asupra

caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre agentii economici, astfel
nct sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala, n conformitate cu interesele lor, ntre
produsele si serviciile oferite si sa fie n masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, n
deplina securitate.

Informarea consumatorilor n legatura cu produsele oferite se realizeaza, n mod obligatoriu,

prin elemente de identificare si caracterizare ale acestora, care se nscriu la vedere, dupa caz, pe
produs, eticheta, ambalaj de vnzare sau n cartea tehnica, instructiunile de folosire etc. Produsele
de folosinta ndelungata trebuie nsotite de "declaratia de conformitate", "certificat de garantie" si,
dupa caz, de "cartea tehnica" ori de "instructiuni de folosire", redactate n limba romna, care
cuprind principalele caracteristici ale produsului, conditiile de instalare, exploatare, ntretinere,
data fabricatiei, termenul de garantie si eventualele riscuri ce pot aparea n urma nerespectarii
instructiunilor. Informatiile referitoare la serviciile prestate trebuie sa cuprinda categoria calitativa
a serviciului, timpul de realizare, termenul de garantie, tariful, riscurile previzibile si, dupa caz,
declaratia de conformitate.
 In prezent, ca urmare a gradului crescut de falsificare a produselor, exista o ntreaga
campanie de protejare care are ca scop recunoasterea de catre consumatori a marfurilor autentice.
Aceasta se realizeaza prin utilizarea unor sisteme de protectie, care au ajuns la un nivel deosebit
de perfectiune si anume, holograma, sistemul ISOTAG si ISOCODE sau eticheta inteligenta (de
radiofrecventa) sau firele textile de siguranta.

Holograma vizibila n lumina naturala reprezinta un sistem de securitate deosebit, deoarece

nu poate fi dezlipita fara distrugerea elementelor grafice. Oriunde n lume ar fi conceputa,
holograma se realizeaza n Marea Britanie la firma "Applied Holographies Plc"

Sistemul ISOTAG se bazeaza pe identificarea moleculelor prin marcare cu isotopi (1992)

Sistemul de marcare a fost conceput pentru fiecare produs ce trebuie identificat. Codul este
indestructibil si se utilizeaza n cazul vopselelor, pesticidelor, adezivilor, substantelor explozive
dar si a parfumurilor si are avantajul ca se utilizeaza cantitati mici de izotopi, de ordinul ppm.

Sistemul ISOCODE - presupune utilizarea unui amestec de substante chimice cu proprietati

speciale ce se identifica cu un cititor specializat. Marcarea se face prin impregnare pe suprafata
ambalajelor, a etichetelor, sau realizarea unui cod de bare invizibile pe documentele nsotitoare de
transport.

Etichetele de radiofrecventa RF - ncorporeaza un circuit integrat si o antena. Au avantajul

verificarii cu usurinta a termenului de garantie al produsului, dar aplicarea este limitata de
preturile ridicate. Se preconizeaza utilizarea acestora n cazul marfurilor de lux cu preturi foarte
mari.

3.Ambalarea, marcarea si etichetarea

marfurilor metalice si chimice

Ambalarea se realizeaza conform STAS sau NT. Semifabricatele, produsele laminate nu se

ambaleaza. In cazul barelor, foilor sau mpletiturilor din srma se realizeaza legaturi, colaci sau
rulouri. Sculele, tacmurile se ambaleaza n hrtie (n pachete) si se introduc n lazi de lemn sau
cutii de carton. Pe ambalaje este obligatorie scrierea denumirii ntreprinderii, denumirea
produsului, semnul CTC, STAS sau NT sau alte mentiuni specifice (fragil).
 Marcarea marfurilor metalice se face functie de procesul tehnologic sau functie de destinatie:

profilurile se marcheaza prin vopsire, n 1-3 culori, sau prin poansonare;

tablele prin vopsire, stampilare, poansonare sau etichetare;
produsele de uz casnic obtinute prin turnare sunt marcate n relief pe suprafata exterioara
(tacmurile se marcheaza cu emblema fabricii producatoare);
In cazul produselor din materiale plastice standardul roman SR ISO 11469/1998 prezinta
urmatoarele reguli privind marcarea, dupa cum urmeaza:

produse monocomponente: acrilonitril (AN), stiren (S), poli(clorura de vinil) (PVC) - se

utilizeaza abrevierile corespunzatoare;
amestecuri de polimeri sau aliaje: acrilonitril/butadiena/stiren si policarbonat:
>ABS + PC <

compozitii sarjate sau armate: polipropilena cu 30 % pulbere minerala;

> PP - MD30 <

poliamida 6,6 cu amestec 15 % pulbere minerala si 25 % fibre de sticla;

> PA 66 - (GF25 + MD15) <

produse multicomponente: strat de poli(clorura de vinil) pe o spuma de poliuretan care

contine o insertie de acrilonitril/butadiena/stiren:
> PVC, PUR, ABS <
Ambalarea produselor peliculogene finite se face n cutii metalice de anumite capacitati,
bidoane sau butoaie confectionate din metal sau materiale plastice, n containere sau autocisterne
metalice, functie de destinatie. Din anul 2001, conform H.G. nr. 530/7.06.2001 (M. Of.
nr.327/18.06.2001), trebuie aplicata preambalarea produselor n functie de masa sau volum n
recipienti de capacitate prestabilita. Astfel, dupa cum se poate observa si din standarde, ambalarea
se face n recipienti metalici de 750 ml, 4 l, 20 l sau n ambalajul clientului.

Ambalajele trebuie nchise etans pentru a fi asigurata calitatea si integritatea materialelor

peliculogene n timpul transportului si depozitarii.

In general, vopselele, lacurile, gudroanele, colorantii, cernelurile, rasinile, plastifiantii,

cleiurile conduc la deseuri periculoase. Acestea sunt cuprinse n Anexa Nr 1C din Ordonanta de
Urgenta nr 78/16.06.2000 privind regimul deseurilor.
 In Romnia clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a preparatelor chimice
periculoase este aprobata prin Legea nr. 45/18.07.2001.

Ambalajele sunt marcate cu semne pentru produse inflamabile si nocive.

Capitolul 2. Analiza pieei cafelei

Sortimente de cafea existente pe piata

Cafeaua este una dintre cele mai consumate bauturi din lume, putini stiu insa ca exista mai
multe specii de arbori de cafea, ce produc peste 25 de tipuri de cafele. Cele mai populare sunt
cafeaua arabica si cafeaua robusta, cultivate in special in America Centrala si de Sud, India si
Africa. Mai mult de trei sferturi dintre tipurile de cafea produse pe Glob fac parte din categoria
Arabica, in timp ce restul intra in categoriile Robusta, Liberica sau Maragogype.

Este interesant faptul ca pe piata exista diverse arome de cafea Arabica produse din acelasi
tip de boabe, diferenta facand-o regiunea in care au fost cultivate. Varietatea aromelor este data
de solul pe care cresc si schimbarile climatice din regiunea geografica respectiva. Spre exemplu,
cafeaua arabica din Etiopia este recunoscuta pentru aroma fina, usoara, rafinata, completata de
un iz floral. Pe de alta parte, boabele de cafea arabica din Kenya au un gust mult mai amar si
puternic, iar cele din America Latina, si ele usor amare, au aroma de cacao sau alune. Cea mai
cunoscuta cafea Arabica este insa cultivata in Columbia si este si cea mai populara printre
consumatori, avad o aroma indrazneata, textura mai densa, cu note finale de nuca si cacao.

Cafeaua Robusta, cunoscuta si sub numele de Canephora, a fost descoperita in Congo si

spre deosebire de cea Arabica, este produsa din boabe mult mai usor de crescut, rezistente
conditiilor climatice dure, nefavorabile altor specii de arbori de cafea. Aroma cafelei robuste are
mai putina personalitate decat cea Arabica, are continut de cofeina redus, insa este mult mai
ieftina si in general preferata de producatorii de cafele solubile.

Cafeaua Liberica, dupa cum o recomanda si numele, este originara din Liberia, Africa.
Cafeaua Liberica intra si ea in categoria cafelelor comerciale, asemanatoare cu cea Robusta ca
aroma, dar detine doar 2 % din productia de cafea din lume. Cultivata in zone cu umiditate
ridicata si temperaturi cuprinse intre 20 i 25C, cafeaua Liberica se gaseste in mare parte in
Africa Centrala si de Vest, din Liberia spre Uganda si Angola, dar si in zone unde a fost
naturalizata: Seychelles, insulele Andamar si Nicobar, America Centrala, Indiile Occidentale,
Brazilia, Columbia sau Venezuela.

Cafeaua Maragogype, considerata elefantul boabelor de cafea datorita marimii

considerabile, este o specie hibrid rezultata prin incrucisarea speciilor arabica si liberica si creste
in Guatemala, Brazilia si Mexic, avand o aroma bogata, acra-amaruie, usor acida, potrivita
pentru cafelele preparate la filtru sau expresor.

Mocca este o varietate de Arabica, cu boabe mici, dure si rotunde, foarte aromate.

Bourbon este un soi cu boabe ascutite, originar din Insulele Reunion.

Milds este cafeaua Arabica provenita din tari diferita. Cea mai mare parte a produselor care se
gasesc n comert sunt amestecuri ntre Arabica si Robusta, n proportii de 80%-20% sau 60%-
40%.

Espresso, aa cum indic i numele, este o cafea preparat pentru a fi gustat n acel
moment. Espresso este un tip de cafea tare, obinut prin trecerea aburului prin boabele de cafea,
la presiune nalt, ntr-o main de espresso. Un esspresso perfect va avea o spum aurie-
maronie, groas la suprafa. Dac aceast spum este cum trebuie s fie, zahrul va pluti cteva
secunde la suprafa atunci cnd este adugat cu linguria.

Espresso este punctul de pornire pentru mai multe tipuri de cafea, precum Cappuccino, ns
muli mptimii insist ca aceast cafea tare s fie but ca atare, eventual cu puin zahr. Cafea
se poate prepara la filtru, la ibric (cafea turceasc) i espresso. n opinia specialistului, cea mai
bun este cea de la espresso.
 Se bea foarte mult cafea la filtru. Din pcate aceasta ne otrve te. Cea mai bun cafea este la
espresso, pentru c timpul necesar extraciei este de 25 de secunde. Apa fiart extrage din cafea
doar aroma, nu trebuie s simi amreal. De la espresso se simte i gustul de cafea, n plus este
mai sntoas

Date statistice privind producia i consumul de cafea

In Romania, consumul de cafea solubila este de cinci ori mai mic decat cel mondial. 4%
din venitul lunar al unui roman se duce pentru cafea, ceea ce este destul de mult. Acest segment
de piata este in crestere, principalii jucatori fiind "Elite Romania","Nestl Romania" si "Panfoods
Romania". Cafeaua solubila este preferata de consumatorii intre 18 si 25 de ani. Pe termen scurt
si mediu, piata de cafea solubila, ca si cea de cafea in general, va evolua foarte bine.

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale

urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua
Maragogype.

CafeauaqRobusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult rezistenta
acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in Africa, India si
Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile
climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori.

Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu -
galbuie.
 Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este
foarte apreciata in gama de cafea solubila.

CafeauawArabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si
mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in America Latina, dar si in Africa, de fapt ea
este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate
superioara, de forma alungita si culoare verzuie - albastruie. Cafeaua arabica are nevoie de soluri
bogate in minerale si o temperatura constanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600
metri. Aceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.

Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiului arabica,
provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia,
intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.

CafeauaeLiberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o
rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud,
unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre 20 si 25C.

Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena.

Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

CafeauaeMaragogype
Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype,
statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si
liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterele speciei arabica, randamentul
acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala,
Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de
cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciuda
preferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitatea cafelei.

ARIA PIETEI
In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o continua
crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul de cafea este mult
mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.

In Romania consumul de cafea a inceput sa ia proportii dupa 1990, ajungand ca in

prezent sa fie consumata zilnic de mai mult de jumatate din populatia matura a tarii. Cafeaua este
comercializata la nivelul intregii tari dar cele mai mari vanzari se inregistreaza in mediu urban.
Din pacate, in acest moment din cauza lipsei de informatii ne este posibil o analiza in detaliu a
pietei cafelei la nivel national ceea ce impiedica o cercetare a produsului pe regiuni. Toate
studiile realizate pana in prezent au fost efectuate doar in mediul urban constatandu-se ca 76%
din populatia mediului urban consuma cafea. Lipsa datelor despre consumul de cafea in mediul
rural ar putea fi pusa pe seama faptului ca firmele producatoare de cafea nu sunt interesate sa
investeasca in aceasta directie, poate pentru ca profiturile obtinute ar fi mai mici decat
cheltuielile.

Deaorece, in Romania cafeaua se consuma frecvent de numai 12-14 ani si coroborat cu

un nivel de trai scazut nu putem vorbi de unitati specializate pe aceasta piata (Starbrucks - un
spatiu in care oricine poate sa serveasca o cafea de calitate, intotdeauna proaspata intr-un mediu
special creat pentru consumul de cafea).

STRUCTURA PIETEI

In urma unui studiu realizat in luna mai 2003, rezulta ca doar 9% din oraseni nu consuma
cafea. Studiul s-a axat asupra consumului de cafea, ness si cappuccino; a fost realizat in mediul
urban, pe un esantion reprezentativ la nivel national, constituit din 1200 de persoane avand varsta
peste 15 ani. Rezultatele studiului arata ca 76% din cei chestionati consuma cafea,
21% cappuccino si 17% ness. Conform studiului femeile beau cafea intr-o proportie mai mare
decat barbatii, cea mai mare diferenta s-a inregistrat la cappuccino (24% femei fata de 18%
barbati). S-a observat ca tinerii intre 15 si 19 ani consuma cafea intr-o cantitate mult mai mica,
45%, comparativ cu media la nivel urban, de 76%.

Frecventa de consum a cafelei in functie de varsta:

Varsta
Persoane
ani

15-19 139

20-24 127

25-29 121

30-34 95

35-39 118

40-44 111

45-49 88

50-54 80

55-59 89
60-64 80

65-69 66

>70 86

Total, % 1200

SURSA: ISRA CENTER MARKETING RESEARCH

In urma analizei datelor din tabelul de mai sus reies principalele segmente de piata carora li
se adreseaza produsul precum si frecventa de consum. Se observa ca pe segmentul 15-19 cei
care consuma curent cafea reprezinta 26% spre deosebire de 55% care nu consuma niciodata
cafea. Cel mai mare consum de cafea se inregistreaza in randul persoanelor cu varsta
cuprinsa intre 35-39, 78% consumand cel putin o data pe zi cafea. Astfel la nivel national
62% din populatia tarii din mediu urban consuma frecvent cafea.

Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafea Jacobs.
ELITE se situeza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54% . Tchibo, Amigo si Lavazza detin
cote de 7,21% ; 4,54% respectiv 5,36%.

10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nu beau
cafea.
 In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie
de pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in
decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeaua naturala,
11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de 8,62%, cea decofeinizata
de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,90%.

Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici una dintre bauturile de mai sus.

Din toate grupele de varsta, persoanele intre 30 - 36 de ani sunt cele mai mari
consumatoare de cafea (86,68% - dintre ele). Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 - un
procent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36 - 42 ani (72, 23%).
 Cafeaua instant si cappuccino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18
si 24 ani - 19,12%, respectiv -13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si

hypermarket-uri. 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu
intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de
lataraba din piata.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44 % dintre romani aleg cafeaua in functie de
pret si 30,61% in functie de firma producatoare. 60,95% dintre romani sunt influentati in decizia
de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri si

hypermarket-uri 68,54%. Magazinele specializate de distributie a cafelei sunt vizitate cu intentia
de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea si numai 11,10 cumpara de la taraba din
piata.

In urma datelor prezentate mai sus se pot trasa principalele caracteristici ale consumatorului
de cafea.

Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul supermarketurilor,
de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie prefera cafeaua ambalata de marca, in
principal in pachete de 250g, in timp ce cei cu venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua
superpremium fiind preferat de persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este
facuta in general de sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma
cafeaua in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30 ani ,
prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in amestec cu naut.
Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt fideli unei marcide cafea, fiind
tentati sa consume mai multe produse pe baza de cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie
dimineata, dar in functie de profesie consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie
dimineata (93.4% din consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ
echilibrat de-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6% seara)

Analizand rezultatele cercetarii din perspectiva categoriilor socio-profesionale si de

varsta, reies urmatoarele aspecte: cafeaua instant si cappuccino sunt mai degraba pe placul
tinerilor, in timp ce persoanele mai in varsta sunt adeptele cafelei naturale; femeile beau mai
mult cappuccino decat barbatii, iar persoanele cu studii superioare prefera, mai degraba,
cafeauaqinstant. Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la
persoanele de varsta mijlocie (31 - 45 ani) si la cele cu venituri medii si mari. Acestea beau
zilnic, in medie, aproape doua cesti, in timp ce consumatorii de cafea instant si cappuccino sunt
ceva mai cumpatati, multumindu-se cu 1,4, respectiv 1,3 cesti pe zi.

CAPACITATEA PIETEI

Consumul de cafea din Romania este printre cele mai scazute din Europa, cu o medie de
1,5 de kg pe cap de locuitor in 2003, comparativ cu o medie de 7% din Uniunea Europeana, in
timp ce in Norvegia si Suedia un locuitor a consumat in 9,4% respectiv 8,6% in 2003. In
Franta, Anglia si Spania, consumul este de 4 kg de cafea pe an per capita, in timp ce italienii,
desi sunt foarte agitati, consuma doar 3,7 kg de cafea pe an.

Analizand piata, pot fi considerati potentiali consumatori persoanele cu varsta intre 15

si 75 de ani.,in valoarea absoluta reprezentand 17.364.840 persoane
In ceea ce priveste numarul efectiv de consumatori, nu sunt date clare datorita inexistentei
datelor cu privire la consumul in mediul rural.

In SUA si in Europa se constata o crestere puternica a vanzarilor de cafea. In America,

zilnic, se consuma mai mult de 400 milioane cesti de cafea, fiind considerat cel mai popular
stimulent. Acest produs se afla pe locul doi in comertul mondial, imediat dupa
petrol. Consumul total anual de cafea in Romania a crescut considerabil de la 9.700 de tone
in anul 1994 la 41.148 de tone in anul 2003, insa cresterea ar fi putut fi mai consistenta ajungind
la 60.000 de tone in 2003 daca nu ar fi fost introdusa accizarea pe produse determinate in 1998.

In perioada ianuarie - august 2004 consumul casnic de cafea - boabe, macinata, instant si
cappuccino - a crescut in volum cu 7,3%, fata de aceeasi perioada a anului trecut. O crestere
substantiala a fost inregistrata la cafeaua boabe, al carei consum s-a situat cu 11,6% peste cel de
anul trecut.

Se apreciaza ca motorul acestei cresteri a fost varianta vrac, aceasta reprezentand peste
90% din piata de cafea boabe. In schimb, cafeaua vrac prajita si macinata a pierdut teren in acest
an, in favoarea celei de marca. Lider pe segmentul 'branded' este Elite Romania, dar si ceilalti
mari producatori, cum sunt Kraft Foods si Tchibo au inregistrat un trend ascendent al vanzarilor.

Din punctul de vedere al calitatii si pretului, se poate realiza o impartire pe cinci

segmente a pietei cafelei comercializate in Romania. Este vorba de vrac (cafeaua varsata),
de segmentul economic, in care intra cafeaua de marca ambalata, cum ar fi Fort si Nova
Brasilia, de categoria medium (mainstream), cu branduri ca Elita, Jacobs si Aroma,
de premium - cu Selected si Jacobs Kronung - si superpremium, cu Lavazza, Illy etc. 'Cu
siguranta, cel mai mare consum se inregistreaza in segmentele de cafea vrac, economy si
mainstream, in principal din cauza puterii scazute de cumparare a romanilor.

Pe piata cafelei ambalate de marca, se constata o segmentare din punctul de vedere calitate/pret,
dupa cum urmeaza: economy - 19%, mainstream - 34%, premium - 45% si superpremium - 25.
Portofoliul de produse al companiei Elite.

CERERA SI OFERTA
 Cererea si oferta reprezinta, bineinteles si in cazul cafelei principalii indicatorii dupa care
poata fi analizata activiatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila. Comerciantii de
cafea au un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse, cafeua, se adreseaza unui
segment mult mai larg de consumatori. Bineinteles, fiecare categorie consuma cafeua din
motive total diferite, depinzand de fiecare firma spre ce segment/e de populatie isi orienteaza
campanile de promovare.

Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt:

Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii - 17.364.840

Intensitatea consumului -100 cani anual pe locuitor

Pretul mediul al cafelei - 61920, pentru pachetul de 250g.

Oferta de cafea este estimata in jurul valorii de 45000 tone anul.

Principalii 'jucatori' pe piata cafelei sunt:

ELITE ROMANIA SRL

KRAFT FOODS ROMANIA SA

PANFOOD ROMANIA SA.

Elite Romania si-a inceput activitatea in 1995 cand fabrica care produce cafea prajita si
macinata a fost construita.

1995 si 1996 au fost ani dificili pentru intreprindere in principal din cauza climatului economic
advers. La sfarsitul anului 1996 Elite Romania avea o cota de piata de 5% si o situatie financiara
precara.

1997 a reprezentat o cotitura pentru Elite Romania care a operat schimbari in toate domeniile
incepand de la produse si investind in echipamente de macinare si ambalare, construind reteaua
de distributie, structurarea departamentului de vanzari, schimbanmd marcile, schimband
designul, revizuind portofoliul de produse. In noiembrie 1997, bazandu-se pe cresterea cotei de
piata in domeniul cafelei parajite si macinate pana in jurul valorii de 9.3%, Elite Romania a intrat
si pe piata cafelei solubile atingand o cota de piata de 4.7%/

In1999, firma detine 37% din piata cafelei macinate si 17.2% pentru cafeaua instant.

In 2000 firma devine lider pe piata cafelei macinate atingand o cota de piata de 45% si 35% pe
piata cafelei instant.

In 2002, conducerea Elite a continuat efortul de a intari pozitia de lider a firmei pentru cafeaua
macinata, atingand in acest an o cota de paita de 52.4%. Tot in acest an Elite devine lider si pe
piata cafelei instant atingand o cota de piata de 36.4%.

In prezent, Elite Romania are in plan extinderea pe piata romaneasca, insa nu in conditiile
actuale,dupa cum afirma directorul general al companiei, Eli Rachmut.
care spunea, de asemenea, ca abia cand accizele se vor micsora, iar pretul cafelei varsate va
creste,epiatagromaneascayareesansasdesassesredresa.

Portofoliul de produse al companiei Elite Romania este constituit din marcile Selected, Elita si
Fort, la categoria cafea macinata, precum si din Elita Instant si Selected Instant, pe segmentul
cafelei solubile.
KRAFT FOOD ROMANIA SA a intrat pe piata romaneasca in 1994, odata cu achizitionarea
pachetul majoritar de actiuni al Fabricii de Produse Zaharoase Poiana din Brasov. Kraft Foods
Romania este producator si distribuitor al marcilor de cafea Jacobs si Nova Brasilia si una
din companiile de top de pe piata produselor zaharoase. Compania vinde in lume aproximativ 94
de miliarde de cesti cu cafea anual, echivalentul a 257 milioane cesti cu cafea in fiecare zi.
Portofoliul Kraft Foods cuprinde alaturi de Jacobs, marci de cafea precum Carte Noire, Gevalia,
Jacques Vabre, Maxwell House.

In cei 10 ani au investit in Romania peste 22,5 milioane de dolari. In prezent, compania
are in portofoliu 10 branduri. Unele sint creatii autohtone, altele sint aduse din portofoliul
international al companiei mama. Ciocolatele Africana, Poiana, Suchardine, Smash, Milka,
Toblerone, dulciurile Sugus si Silvana si marcile de cafea Jacobs si Nova Brasilia sunt brand-rile
comercializate de Kraft Foods Romania.

Cu peste 31 de milioane de dolari (rate card) investitii in publicitate, compania a incheiat

anul 2003 pe locul 10 in topul advertiserilor dinRomania.. In materie de promovare, Kraft Foods
Romania nu are o misiune usoara. Fie si numai daca luam in calcul faptul ca trebuie sa se ocupe
de, nici mai mult nici mai putin, 10 branduri. "Inima companiei sunt marcile noastre; ele sunt
platforma de crestere a firmei, pentru ca prin ele ne adresam nevoilor prezente si viitoare ale
consumatorilor din Romania", argumenteaza Stephan Warley, Managing Director Kraft Foods
Romania

PANFOODS ROMANIA a avut vanzari de aproximativ 1,7 milioane de dolari anul

trecut. Fabrica are o capacitate de 200 de tone pe luna, iar deocamdata compania se va
concentra pe consolidarea business-ului, fara alte investitii in perioada urmatoare
Chiar daca este de parere ca piata se afla in declin, Simon Borwell de la Panfoods spune
ca firma sa investeste pe piata romaneasca pe termen lung.
'Inainte de 1989, Amigo avea o cota de piata foarte mare, asa ca Romania a fost cel mai bun loc
pentru noi, din care ne putem dezvolta si in alte tari vecine,' a spus el.

Fabrica Panfoods din judetul Dambovita a fost prima investitie a grupului Iguacu in afara
Braziliei. Compania tocmai a lansat marca Amigo Premio, destinat segmentului superpremium.
IMPORTURI SI EXPORTURI

Datorita climei temperat-continentale in Romania este imposibil de cultivat cafea, deci in

acest domeniu nu exista Exporturi.

Cea mai mare cantitate a revenit pentru cafeaua verde, importata din Indonezia
si Vietnam, precum si din Brazilia, Columbia, Rwanda, Uganda,India, Burundi, Etiopia.
Importurile de cafea prajita au provenit in cea mai mare parte din Ungaria si Germania, precum
si din Cehia, Italia, Austria. Cele mai mici cantitati au revenit cafelei solubile, pentru care
principalele tari de import au fost Israel, Brazilia si Franta. Pe primele trei trimestre din anul
trecut, importurile s-au prezentat astfel: cafea verde: 25.174 tone, cafea prajita macinata 3.565
tone, cafea solubila: 1.354 tone.

Desi exportul de cafea lipseste datorita cauzelor naturale, din pacate exporturile Romaniei
sunt "timide" in domenii de referinta pentru taranoastra, majoritatea produselor existente pe piata
la ora actuala provenind din Importuri

CONCLUZII

Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa, este evidenta
evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in ultimul deceniu.
Totusi nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu care se confrunta firmele
distribuitoare de cafea, dificultati in general generate de mediul economic ,politic si juridic in
care-si desfasoara activitatea.

Chiar daca, societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat pierderi (ex. Kraft Foods,
Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea incorecta a parametrilor ce caracterizeaza
vanzarile, de puterea de cumparare scazuta, de taxele si accizele 'piperate' nu au renuntat la
comercializarea cafelei, apreciind ca in Romania oportunitatile de dezvoltare ale acestei piete
sunt mari- trebuie elaborate strategii de marketing competente, prin intermediul carora sa fie
contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.

Cifra de afaceri a principalelor firme de pe piata cafelei.

 CA*
2001 2002 2003
Firme

Elite Romania SRL 1.256.583.902 1.598.580.650 1.828.784.413

Kraft Foods Romania SA 1.051.039.452 1.572.010.676 2.113.361.518

Eurocafe Romania SA. 789.645.562 927.674.592 1.584.634.157

Nestle Romania SRL 945.207.523 1.147.001.403 1.488.220.938

Principalii producatori de cafea

America de Sud si Centrala
Ol Blue Eyes nu a fost cantat doar de Dixie, cand el a estimate miliardele de boabe de cafea din
Brazilia. Aceasta natiune, este pe departe diriguitorul lumei la producerea cafelei, furnizand in
principal cafea de o inalta calitate, Arabica naturala. Brazilia este, de asemenea, al doilea cel mai
mare producator de cafea robusta, dupa Indonezia. Ipanema Agro Industria a Braziliei este cea
mai mare companie de crestere a cafelei. Au un numar de 12.4 milioane de copaci de cafea,
plantati pe 123.5 hectare de teren, ce produc in medie 6,810,000 kg de cafea verde intr-un singur
an de recolta buna, aproape de doua ori mai mult decat Jamaica si Hawaii luati impreuna.
Dupa Brazilia, urmatorii cei mai prolifici producatori de cafea sunt Columbia, Venezuela, Peru si
Ecuador, ce ofera Arabica spalata. Productia de cafea, de asemenea, joaca un rol strategic in
economie din Mexic, Panama si insulele din Caraibe. Cafelele lor, ce sunt in primul rand Arabica
spalate, sunt de asemenea de o calitate foarte inalta.
Asia si Africa
India, Noua Guinee, si Indonezia au adoptat de-a lungul anilor metode moderne de crestere,
astefel marind volumul ofertei lor de Arabica spalata, precum si de robusta naturala si spalata, ce
sunt comercializate in lume.
Africa, fiind situata in inima celei mai calde zone tropicale de pe pamant, produce inainte de
toate boabe de cafea robusta. La altitudini mai inalte din Kenya si Tanzania, cafeaua arabixa
creste foarte bine, obtinand cantitati mari de boabe spalate.
Insulele Producatoare de Cafea
Alte insule este fraza debara de comert a cafelei care cuprinde Hawaii, Jamaica, Puerto Rico, si
Insulele Galapagos. Cafele produse in aceste regiuni sunt in majoritatea cazurilor usoare la
pondere, neutral fara multa aciditate. Acesti producatori nu contribuie la cantitati cuantice de
export catre pietele mondiale, deoarece acestea pastreaza majoritatea recoltei, pentru a o
comercializa profitabil turistilor.

Pe o piata estimata la 250-300 mil. euro, dependenta de brand scrie de mai multi ani acelasi
clasament al companiilor mari, desi sunt in joc bugete anuale de promovare de peste 10 mil.
euro. Cafeaua, ca si tigarile, creeaza dependenta de branduri (consumatorii raman fideli unor
branduri chiar daca sunt operate modificari de preturi), ceea ce face ca piata de profil sa fie
lipsita de miscari spectaculoase la varf. Jocurile pe piata sunt facute de ani buni de sase companii
mari, Kraft Foods, Strauss, Nestl, Cafea Fortuna, Tchibo si Panfoods, care realizeaza impreuna
peste 90% din vanzarile totale de cafea la nivel local.

Piata a "sanctionat" producatorul Strauss pentru schimbarea de brand din 2008: compania a
pierdut cota de piata si a avut performante slabe (potrivit raportului financiar pe 2009) dupa ce a
rebranduit Elita in Doncafe, cu investitii de 15 mil. euro, din care 6 mil. euro au fost directionate
in campanii de promovare.

De partea cealalta, cei mai mari competitori ai sai - Kraft Foods si Nestl - au ales sa-si dezvolte
portofoliile de produse din ultimii ani mizand pe aceleasi branduri. Kraft a relansat marca Nova
Brasilia, cu care activeaza din 2002 pe segmentul mediu
de pret, prin transformarea acesteia in Nova Brasilia la
Ibric in 2008.

Mai recent, Nestl, companie activa doar pe segmentul

cafelei instant cu Nescafe, a lansat la finele lui 2009
primele espressoare de cafea cu capsule pentru acasa,
Nescafe Dolce Gusto.

Lansarea, care a fost un raspuns al producatorului la tendinta de mutare a consumului din

cafenele si baruri in locatiile in-home (acasa), i-a adus companiei vanzari peste asteptari in
primele luni.

"Vanzarile Nescafe Dolce Gusto in 2009 ne-au depasit estimarile initiale cu peste 20%. Acest
lucru ne face increzatori in ceea ce priveste evolutia categoriei in acest an", afirma Ana Maria
Stanca, group brand manager in cadrul Nestl Romania.

Reprezentantii Nestl, cel mai mare jucator pe segmentul cafelei instant, nu au comunicat
valoarea investitiilor in aceasta lansare.

Primii trei jucatori pe piata cafelei - Kraft Foods, Strauss si Nestl - au bugete anuale de
promovare pe acest segment ce pot ajunge chiar si la valori de peste 5 mil. euro, potrivit datelor
din piata.

Singura lansare din 2010, de pana acum, a fost realizata de producatorul Cafea Fortuna, care a
intrat pe segmentul cafelei solubile (instant) cu acelasi brand cu care activeaza din anul 1993.

Clientii au ramas fideli brandurilor si in criza

"Cafeaua este una dintre categoriile alimentare ce mentine un tonus ridicat al loialitatii
consumatorilor fata de brand chiar si in vremuri de criza", spune Bogdana Baltasiu, client sales
& service manager al companiei de cercetare de piata The Nielsen Company.

Aproape jumatate (48%) dintre cumparatorii din comertul modern aleg sa mearga in alt magazin
atunci cand nu gasesc la raft cafeaua pe care o cauta, se arata in studiul ShopperTrends obtinut in
urma interviurilor realizate de Nielsen la finele anului 2009.

Doar o treime dintre persoanele intervievate (35%) - pondere in declin fata de inceputul lui 2009
(41%) - sunt dispuse sa incerce marci si produse noi in situatiile in care in magazin nu se afla in
stoc cafeaua preferata.

Vanzarile de cafea in comert au avut anul trecut o stagnare in volum fata de 2008 si o crestere de

6,2% in valoare, potrivit datelor

The Nielsen Company. Studiul
nu include magazinele
discounter si nici unitatile cash & carry.

La nivelul tututor formatelor de comert, datele de la INS (Institutul National de Statistica) indica
tot o stagnare in volum: importurile de cafea in Romania au fost de 37.616 tone in 2009, in
crestere usoara, de 2%, fata de nivelul din anul anterior. Importurile sunt reprezentative pentru
intreaga piata, tinand cont ca in Romania nu se cultiva cafea.

In valoare, importurile de cafea, care includ atat materii prime, cat si produse ambalate, au fost
anul trecut de 97,7 mil. euro, pe o piata estimata la 250-300 mil. euro.

Cele mai mari volume de cafea au fost aduse in 2009 din Germania, Indonezia si Bulgaria,
conform datelor de la INS.

De la fabrici de procesare a cafelei din Germania vin majoritatea produselor Jacobs si Tchibo
vandute in Romania, potrivit datelor din piata.

Consumul mediu: mai putin de o cafea pe zi

Romanii consuma 2,18 kilograme pe cap de locuitor pe an, de peste doua ori mai putin decat
spaniolii, francezii sau grecii, potrivit statisticilor Organizatiei Internationale a Cafelei
(International Coffee Organization) realizate pe baza volumelor importate.

Romania este in urma Bulgariei si Ungariei, ca si nivel al consumului de cafea, insa inaintea
Poloniei sau Ucrainei.

Producatorii spun insa ca nivelul consumului local este mai mare, daca luam in calcul si
importurile de cafea la negru care detin o cota de piata importanta in zonele din vestul tarii.

Cafeaua se numara printre produsele accizate, alaturi de tigarete sau bauturi alcoolice.
Accizele la cafea vor disparea insa in 2011, dupa mai multi ani de reducere progresiva.

Nestl estimeaza consumul local de cafea la 285 de cesti pe cap de locuitor pe an, ceea ce
inseamna ca, in medie, un roman bea mai putin de o cafea pe zi.

Cafeaua super premium are 7-8% din piata

Studiile realizate la consumator de catre compania de cercetare a pietei GfK arata ca cei mai mari
trei jucatori pe segmentul cafelei macinate sunt Kraft Foods, Strauss si Amaroy, acestia
acoperind peste 80% din piata.

"Amaroy este exponentul pietei negre - este o marca adusa din Germania pana acum ceva timp
doar pe cai neoficiale, iar in ultima perioada a aparut si pe rafturile catorva retaileri, ajungand
totusi sa aiba o cota mai mare de 10% in volum", spune Raluca Raschip, consumer tracking
director al GfK Romania.

La randul lor, marcile super premium, precum illy, Julius Meinl, Nespresso sau Davidoff,
detin in prezent 7-8% din volumul total al pietei si sunt vandute in special in HoReCa, potrivit
datelor furnizate de directorul unei companii de profil.

Valoric, segmentul super premium ar putea fi estimat la peste 30-50 mil. euro sau peste 15% din
piata.

Piata de profil este foarte fragmentata, companiile importatoare avand cifre de afaceri sub 5-6
mil. euro. De exemplu, Julius
Meinl Romania, unul dintre cei
mai mari furnizori de cafea in
locatiile din HoReCa, a raportat
pe 2008 o cifra de afaceri de 5,3
mil. euro.

La randul sau, distribuitorul local

al illy, compania Pro Brands
Distribution, estima vanzari de
aproximativ 4 mil. euro pe 2009.

"Segmentul super-premium (fie ca vorbim de cafea solubila sau de cafea macinata) are inca o
baza mica de consumatori si, implicit, a vanzarilor. Nu atributele sau tipul produselor super-
premium fixeaza nisa in acest caz, ci numarul consumatorilor cu venituri mai ridicate. Inainte de
aparitia efectelor crizei economice, acest segment era estimat ca avand printre cele mai rapide
cresteri", precizeaza Ana Maria Stanca.

Ea prognozeaza ca, in urmatorii ani, cele mai mari cresteri de vanzari vor fi inregistrate pe
segmentul specialitatilor de cafea (3 in 1 sau alte mix-uri). "Trendul tine de comportamentul de
consum si de deschiderea pietei: convenienta, varietate, pret, disponibilitate in magazine", mai
spune managerul de la Nestl.

Reprezentantii importatorului illy spun ca piata cafelei super premium a resimtit efectele
crizei incepand cu a doua jumatate a lui 2009. Pe segmentul HoReCa, scaderile de vanzari au
venit din inchiderea unor locatii si diminuarea numarului de unitati nou deschise, dar si din
reducerea consumului in cafenelele, barurile si restaurantele ramase operationale.

"Toate segmentele au fost afectate de criza; vanzarile in retail au scazut comparativ cu anii
trecuti, iar segmentul office, vazut ca un segment cu potential, este si el afectat. Firmele au
inceput sa reduca din bugetul alocat consumabilelor precum cafea, ceai sau soft drinks", afirma
Mirela Ionescu, directorul de marketing al Pro Brands Distribution.

Organizatia Internationala a Cafelei a organizat un studiu pentru perioada 2011 2012 in

ceea ce priveste productia de cafea la nivel mondial. Topul celor 5 tari producatoare de cafea a
fost conceput dupa recolta din perioada 2011 2012. Productia din perioada 2011 2012 a fost
numarata in milioane de pungi de cafea. Iata topul celor mai bune 5 tari producatoare de cafea
din lume:

America de Sud si Centrala

Ol Blue Eyes nu a fost cantat doar de Dixie, cand el a estimate miliardele de boabe de cafea
din Brazilia. Aceasta natiune, este pe departe diriguitorul lumei la producerea cafelei,
furnizand in principal cafea de o inalta calitate, Arabica naturala. Brazilia este, de
asemenea, al doilea cel mai mare producator de cafea robusta, dupa Indonezia. Ipanema
Agro Industria a Braziliei este cea mai mare companie de crestere a cafelei. Au un numar
de 12.4 milioane de copaci de cafea, plantati pe 123.5 hectare de teren, ce produc in medie
6,810,000 kg de cafea verde intr-un singur an de recolta buna, aproape de doua ori mai
mult decat Jamaica si Hawaii luati impreuna.
Dupa Brazilia, urmatorii cei mai prolifici producatori de cafea sunt Columbia, Venezuela,
Peru si Ecuador, ce ofera Arabica spalata. Productia de cafea, de asemenea, joaca un rol
strategic in economie din Mexic, Panama si insulele din Caraibe. Cafelele lor, ce sunt in
primul rand Arabica spalate, sunt de asemenea de o calitate foarte inalta.
Asia si Africa
India, Noua Guinee, si Indonezia au adoptat de-a lungul anilor metode moderne de
crestere, astefel marind volumul ofertei lor de Arabica spalata, precum si de robusta
naturala si spalata, ce sunt comercializate in lume.
Africa, fiind situata in inima celei mai calde zone tropicale de pe pamant, produce inainte
de toate boabe de cafea robusta. La altitudini mai inalte din Kenya si Tanzania, cafeaua
arabixa creste foarte bine, obtinand cantitati mari de boabe spalate.
Insulele Producatoare de Cafea
Alte insule este fraza debara de comert a cafelei care cuprinde Hawaii, Jamaica, Puerto
Rico, si Insulele Galapagos. Cafele produse in aceste regiuni sunt in majoritatea cazurilor
usoare la pondere, neutral fara multa aciditate. Acesti producatori nu contribuie la
cantitati cuantice de export catre pietele mondiale, deoarece acestea pastreaza majoritatea
recoltei, pentru a o comercializa profitabil turistilor.
4. Columbia. Faimoasa pentru aroma exotica a cafelei si considerata cea mai buna cafea din
lume, cafeaua columbiana a reusit sa acopere 5.7 % din consumul mondial de cafea. 7.6 milioane
de pungi de cafea au fost produse in anul 2012 de catre Columbia.

3. Indonezia. Nu mai prejos este Indonezia, care ocupa locul 3 in clasamentul tarilor celor mai
bune producatoare de cafea din lume. 8.6 milioane pungi de cafea au fost produse de Indonezia
in anul 2012, cantitatea acoperind 6.4 % din consumul mondial de cafea.

2. Vietnam. Nu departe de Indonezia, cafeaua aromata a vietnamezilor a reusit sa acopere 17.9

% din consumul mondial de cafea pentru anul 2012. Daca vorbim despre productia cafelei din
anul 2012, s-a estimat ca s-au produs 24.0 milioane de pungi de cafea.
1. Brazilia. Dupa cum era de asteptat, Brazilia ocupa primul loc in productia mondiala de cafea.
43.4 milioane de pungi de cafea au fost produse pentru anul 2012. Cantitatea totala a productiei
de cafea din 2012 a Braziliei acopera 32.4 % din consumul mondial al cafelei.

Capitolul 3. Valoarea nutritiv a cafelei

Proprietatile utile ale cafelei sunt: usor purgativa si diuretica; proprietati excitante; va
permite sa nu adormiti atunci cand aveti neie de acest lucru; stimulant usor care poate
imbunatati activitatea cerebrala.

Proprietatile negative ale cafelei sunt: folosirea peste masura a cafelei creste riscul
afectiunilor cardiace si, in acelasi timp, creste tensiunea arteriala; poate creste nivelul
colesterolului in sange; poate proca migrene persoanelor cu o sensibilitate ridicata; la femei,
folosirea in cantitati mari a cafelei creste riscul dezltarii osteoporozei in viitor; creste pierderea
substantelor minerale din tesuturile osoase.

Cafeaua este un izvor bogat de cafeina si de asemenea de alte substante active, dintre care
una singura - acidul nicotinic - are valoare nutritiva. Aceasta se formeaza prin procesul de
prajire a boabelor de cafea. O ceasca de cafea contine aproximativ un gram din aceasta
vitamina. Ar trebui sa beti 15 cesti de cafea pentru a asimila cantitatea de acid nicotinic
necesara unei persoane adulte. In general, valoarea nutritiva a cafelei este determinata de
cantitatea de zahar si de lapte adaugata. Atunci cand beti cafea, cresc pulsul si presiunea
sangvina (aceasta creste insa mai putin). Folosirea moderata a cafelei nu duce la hipertensiune,
chiar si persoanele cu o presiune sangvina ridicata se pot bucura de aceasta placere. Pana nu
demult a existat parerea ca persoanele care au suferit un acces de inima trebuie sa inceteze
consumul de cafea sau pot bea numai cafea decafeinizata. S-a afirmat chiar urmatorul fapt:
cafeaua sau cafeina provoaca schimbarea ritmului cardiac si chiar un acces de inima obisnuit.
Cu toate acestea, toate cercetarile facute in Marea Britanie si in SUA au aratat ca folosirea
cafelei filtrate nu proaca schimbarea ritmului cardiac la persoanele care au suferit accese de
inima.
 Presupunerile despre faptul ca aceasta bautura creste riscul aparitiei cancerului de pancreas
nu s-au confirmat. Mai mult decat atat, cercetarile recente permit afirmatia ca in profilaxia
cancerului intestinului gros contribuie si cafeaua.

In acelasi timp, femeile trebuie sa limiteze consumul de cafea. Ultimele cercetari au aratat
ca la femeile care beau in mod regulat mai mult de trei-patru cesti de cafea pe zi creste
probabilitatea aparitiei fragilitatii oaselor - osteoporoza - dupa aparitia menopauzei si la o
varsta mai inaintata.

Cafeaua este una dintre cele mai raspandite cauze ale migrenei. Multi sunt cei care afirma ca nu
pot dormi daca au baut o cafea seara. Persoanele care prefera cafeaua decafeinizata pentru a
evita actiunile excitante ale cafeinei se supun influentei altor chimicale. Analiza dizolvantilor
organici care se folosesc pentru inlaturarea cafeinei a aratat ca doi dintre acestia sunt
cancerigeni. Cea mai veche, cea mai sigura, dar si mai putin eficienta metoda foloseste apa
pentru decafeinizare, pentru ca in apa se poate dizolva cafeina.

Femeile insarcinate si cele care alapteaza trebuie sa limiteze consumul de cafea si sa bea nu
mai mult de o ceasca de cafea cu lapte pe zi, pentru ca embrionul asimileaza cafeaua, dar o
elimina mai greu decat organismul unei persoane adulte.

Chiar si in scopuri terapeutice, cafeina este permisa a se da numai copiilor mai mari de 2 ani
si intr-o doza mai mica de patru ori fata de cea care este continuta intr-o ceasca de cafea.

Dozele mai mari din aceasta substanta influenteaza in mod nefavorabil sistemul nervos al
copilului: la inceput acesta devine agitat si are insomie, iar dupa aceea celulele nervoase
obosesc, astfel incat micutul devine molesit, somnoros, oboseste foarte repede. Cafeina face ca
respiratia sa devina rapida, creste efortul facut de inima, obligind-o sa bata intr-un ritm mai
agitat, efortul facut de rinichi, crescand eliminarea de urina, stimuleaza secretia in exces a
sucului gastric. Reiese de aici ca daca il obisnuiti pe copil cu aceasta bautura incurajatoare, fara
sa va dati seama ii obligati organismul sa lucreze in exces degeaba.
Daca o ceasca de cafea in fiecare dimineata a devenit deja o obisnuinta, sa-l dezvatati de acest
lucru pe copil este foarte greu. Pentru ca dependenta de cafeina se formeaza la nivel molecular.
El elimina din receptorii creierului adenozina, pe care sistemul nervos o prelucreaza pentru a se
linisti. Daca o persoana renunta pe neasteptate la cafea, se va simti extenuata.

Pentru ca indepartarea de cafea sa se petreaca pe cat posibil fara probleme, trebuie ca micutul
sa bea in fiecare dimineata cacao cu lapte. Sistemul nervos este mai putin sensibil la un analog
al cafeinei - teobromina continuta in cacaoa praf, iar magneziul care intra in compozitia sa
inlatura oboseala, tensiunea nervoasa, contribuie la asimilarea calciului din lapte, calciu atat de
necesar copiilor. Trebuie sa mai tineti cont de inca un lucru: bautura nu trebuie sa fie foarte
dulce, pentru ca zaharul adaugat in cacao impiedica asimilarea substantelor minerale
folositoare.
Cafeina stimuleaza inima si sistemul ners central, stimuleaza prelucrarea acizilor in stomac,
imbunatateste digestia si contribuie la hiperventilarea plamanilor.

Cafeaua este recomandata in ceea ce priveste continutul de cafeina, dar si ceaiul, ciocolata si
cateva preparate calmante au in compozitie cafeina.

Acesta este continutul de cafeina (mg) intr-o ceasca (150 de ml) de bautura sau in 125 de grame
de produs: cafeaua normala - 115 mg; cafeaua solubila - 65 mg, ceaiul - 40 mg, cola - 18 mg,
cacaoa - 4 mg, ciocolata calda - 3 mg; cafeaua decafeinizata - 3 mg; ceaiul decafeinizat - 3 mg,
ciocolata - 80 mg, ciocolata cu lapte - 20 mg, doua lete calmante - 60 mg.

Tipul de Proprietati Valori nutritionale

cafea
Espresso cantitate: 30 ml calorii (pe portie,
tarie: normala neindulcita): 0
 64 mg cafeina
Ristretto compozitie: 20 ml espresso calorii: 1
tarie: ridicata - nu are niciun aport
nutritional
Espresso lung compozitie: 90 ml espresso calorii: 9
tarie: slab
Cafe Cubano compozitie: 30 ml espresso + 30 ml lapte fierbinte + pudra de calorii: 39
cacao 2g grasimi
3g carbohidrati
Cafe Bombon compozitie: 30 ml lapte condensat + 30 ml espresso calorii: 174
5g grasimi
22g carbohidrati
9 g proteine
Macchiato compozitie: 30 ml espresso + putin lapte spuma calorii: 10
1 g grasimi
72 mg potasiu
12 mg sodiu
Piccolo Latte compozitie: 20 ml ristretto + 60ml lapte fiert calorii: 46
31mg sodiu
4g carbohidrati
Cappucino compozitie: 60 ml espresso + 60 ml lapte fiert + 60 ml spuma calorii: 74
de lapte 4g grasime
6g carbohidrati
5g proteine
Cafea cu lapte compozitie: 90 ml cafea la presa franceza + 90 ml lapte fiert calorii:70
1g grasime
3g carbohidrati
2g proteine
Chai Latte compozitie: 30 ml espresso + 60ml ceai negru condimentat + calorii: 100
90 ml lapte incalzit 2g grasimi
2.5g carbohidrati
 3g proteine
Cafea compozitie: 10 ml cafea proaspat rasnita+ 180 ml apa indulcita calorii: 46
turceasca + spuma 3g carbohidrati
Cafea compozitie: 60 ml espresso + 120ml apa fierbinte calorii: 0
Americana - nu are niciun aport
nutritional
Cafea neagra compozitie: 120 ml apa fierbinte + 60 ml espresso calorii: 0
lunga - nu are niciun aport
nutritional
Cafea vieneza compozitie: 60 ml espresso + frisca deasupra calorii: 78
7g grasimi
10g carbohidrati
Cafea Mocha compozitie: 60 ml espresso + 120 ml ciocolata calda + frisca calorii: 468
deasupra 10 g grasimi
80 g carbohidrati
13 g proteine
Cafea Borgia compozitie: 60 ml espresso + 120 ml ciocolata calda + frisca calorii:468
deasupra + scortisoara + coaja de portocala 10 g grasimi
80 g carbohidrati
13 g proteine
Caffe Latte compozitie: 60 ml espresso + 180ml lapte fierbinte + spuma de calorii:135
lapte 5 g grasimi
12 g carbohidrati
8 g proteine
Frappe compozitie: 10 g cafea instant + 15 ml apa indulcita + 3-5 calorii: 80
cuburi de gheata si 90ml apa rece + 90 ml spuma cu aroma de 3 g carbohidrati
cafea
Irish coffee compozitie: 5 g de zahar brun + 120 ml cafea la presa franceza calorii:183
+ 60 ml whiskey irlandez + 75 ml frisca grasa 6 g grasimi
4 g carbohidrati
1 g proteine
 Mazagran compozitie: 5 g de zahar brun + 90 ml de cafea la presa calorii: 20
franceza + 45 ml zeama de lamaie + cuburi de gheata
Affogato compozitie: 30 ml espresso + 1 lingura de inghetata calorii: 266
15 g grasimi
106 mg sodiu
31 g carbohidrati
Espresso compozitie: 30 ml espresso + o felie de lamaie calorii: 3
Romano 4mg sodiu
64 mg cafeina
Galao compozitie: 60 ml espresso + 180 ml spuma de lapte calorii: 160
6.5 g grasimi
12 g carbohidrati
6 g proteine

Una dintre buturile preferate de oamenii din lumea ntreag la micul dejun este cafeaua. ns fie
c o bei acas, fie c o cumperi la un coffee shop, n funcie de sortimentul de cafea pe care l
preferi, consumi un anumit numr de calorii i o doz semnificativ de cafein. Iat care sunt
valorile nutriionale din cele mai consumate sortimente de cafea.

Espresso se consum de obicei dup ce ai luat masa, i se bea dintr-o singur nghi itur.
Conine ntre 80 i 100 mg de cafein, 5 calorii i 0 proteine. De fapt, singurul rol al unui
espresso este s i dea un imbold de energie, fr s aib vreo valoare nutritiv. Butura se
consum de obicei fr lapte sau zahr.

Un cappuccino e format de obicei dintr-unul sau mai multe shoturi de espresso peste care se
toarn spum de lapte. Cantitatea de cafein crete proporional cu numrul de shoturi de
espresso din butur (ce obicei unul sau dou). Aici se adaug i 6 grame de proteine din lapte,
dar i ntre 95 i 150 de calorii, n funcie de laptele folosit. Dei butura nu este recomandat
celor ce vor s scad n greutate, cantitatea de lapte din cappuccino este o surs bun de calciu i
proteine pentru sntatea osoas.
 O alt specialitate de cafea italian, latte-ul este varianta cu mai mult lapte a unui cappuccino.
Pe scurt, un shot de espresso (80-100 mg cafein) i aproape de dou ori cantitatea de lapte dintr-
un cappuccino, fac ca un latte machiato s aib un numr de aproximativ 200 calorii i cam 10 g
de proteine. Partea bun e c laptele devine diluat atunci cnd este spumat i con ine mai pu ine
calorii dect turnat direct.

Tot mai des cafenelele i barurile ofer opiunea unui preparat din cafea cu diverse sortimente
de sirop precum alune, vanilie, mocha (ciocolat) i aa mai departe. i acest tip de cafea ncepe
prin adugarea de lapte spumat la un shot de espresso, ns spre deosebire de buturile anterior
menionate, aici se adaug i siropul, iar butura este decorat cu fric. Datorit acestor
ingrediente, o astfel de cafea conine o cantitate sesizabil de grsimi (~ 10 g) i are n jur de 300
calorii i 80 mg de cafein. O astfel de butur are acelai efect asupra corpului ca i o tablet de
ciocolat.

Frappe-ul are cel mai mare aport de calorii corpului, ajungnd la aproximativ 500 calorii per
butur (200 ml). De obicei acesta se prepar cu cafea instant (ness), diverse siropuri, lapte,
fric i ghea. Cafeaua instant aduce un aport de aproximativ 60 mg de cafein. Laptele i
frica aduc n jur de 20 g de grsime. n funcie de siropul folosit se mai adaug un numr modic
de calorii. Din aceast cauz, nutriionitii i dieteticienii consider frappe-ul un desert mai
degrab, dect o butur.

Modaliti de promovare ale cafelei

Categoria cafea reprezinta 12% din totalul aparitiilor de bauturi in cataloagele promotionale si
58% din categoria aparitiile de bauturi stimulative (cafea, ceai, cacao, energizante, bauturi pe
baza de cola), atat in ianuarie - august 2008, cat si in aceeasi perioada din 2007.

Promovarea produselor din categoria cafea nu difera semnificativ in privinta numarului de

aparitii intre primele patru luni ale anului 2008 si urmatoarele patru, aceeasi situatie intalnindu-se
si in 2007. Cafeaua macinata, in schimb, este usor mai mult promovata in primele patru luni ale
celor doi ani in comparatie cu urmatoarele patru, aceasta diferenta fiind, insa, destul de mica (3-5
procente).

Cafeaua si produsele din cafea au fost promovate cel mai mult in lanturile de magazine de tip
cash & carry. Se constata, insa, schimbari intre cei doi ani in structura promovarii categoriei
cafea pe tipuri de magazine. Astfel, daca retailerii de tip cash&carry raman pe primul loc, cu o
usoara crestere in primele opt luni ale lui 2008, hypermarketurile au avut o crestere semnificativa
fata de primele opt luni ale lui 2007, cu sapte procente, in timp ce supermarketurile au promovat
cu 5% mai putine produse din cafea in primele opt luni ale lui 2008.

Cel mai promovat tip de cafea este cea macinata, aceasta ocupand peste jumatate din aparitiile in
cataloage, iar locul doi este disputat de cafeaua solubila si mixurile de cafea. In 2008 se constata
o crestere cu 6% a ponderii mixurilor de cafea in totalul produselor din cafea promovate, in
detrimentul cafelei macinate care scade cu 7%.
Daca analizam promovarea tipurilor de cafea pe canale de retail, observam ca, in ianuarie -
august 2008, mixurile de cafea si cafeaua solubila au o pondere mai mare in magazinele de tip
cash&cary, hypermarketurile fiind pe locul doi la mica distanta, in timp ce cafeaua macinata este
promovata mai mult in hypermarketuri, magazinele cash&carry fiind, de aceasta data, pe locul
doi, la o diferenta de 5 procente.

Comparativ cu aceeasi perioada din 2007, ponderea aparitiilor cafelei macinate a crescut in
hypermarketuri cu 5 procente in primele opt luni ale lui 2008, in detrimentul supermarketurilor,
in magazinele C&C ramanand aproximativ la acelasi nivel. Cafeaua macinata este promovata in
2008 in principal la ambalaje de 250 de grame; o treime - un gramaj de 500 de grame. Desi
hypermarketul ramane principalul canal de promovare pentru amabalajul de 250 de grame,
supermarketul devanseaza in mod vizil magazinele C&C (32% versus 22%).

Pretul mediu al cafelei macinate la 250 de grame, in primele opt luni ale lui 2008 a fost de 8,6
lei, fara schimbari majore fata de aceeasi perioada a anului 2007. Cele mai mici preturi sunt
inregistrate de marcile private. Tot in primele opt luni ale lui 2008, analizand pretul mediu al
cafelei macinate de 250 de grame, pe tip de magazin acesta variaza de la 9,4 lei in
supermarketuri la 7,1 lei in magazinele de tip discount.
Cafeaua solubila a fost promovata, in perioada ianuarie - august 2008 comparativ cu aceeasi
perioada din 2007, cu 8 procente mai putin in magazinele cash&carry, in schimb s-a constatat o
crestere cu 9 procente a promovarii in hypermarketuri. Mai mult de jumatate din cafeaua solubila
promovata este la 100 de grame, iar pliculetele de 1,8 grame reprezinta 13% din cafeaua solubila
promovata. Pretul mediu al cafelei solubile de 100 de grame a fost 10,1 lei , in primele opt luni
ale lui 2008, in usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut. Ca si in cazul cafelei
macinate, cele mai mici preturi se inregistreaza la marcile private. Pretul mediu al unui pachet de
cafea solubila de 100 de grame, in perioada ianuarie - august 2008, variaza de la 10,9 lei in
supermarketuri la 9,3 lei in cash&carry.

Mixurile de cafea, atat in 2008, cat si in 2007, au fost promovate cel mai mult in magazinele
C&C. Hypermarketurile raman pe locul doi desi au inregistrat o crestere de 8 procente in
numarul de aparitii al acestui tip de cafea, iar supermarketurile sunt, ca si anul trecut, pe locul
trei, cu o scadere de 6 procente. Mixurile de cafea sunt promovate la o varietate de gramaje, cel
care se remarca fiind gramajul de 18 grame, care reprezinta o treime din mixurile promovate.
Mai mult de jumatate din mixurile de 18 grame sunt pachete promotionale de 24 de bucati.

Institutul de Cercetari de Piata GfK Romania realizeaza monitorizarea permanenta a

pliantelor promtionale publicate de principalii retaileri din Romania. Acest produs GfK, numit
Leaflet Monitor, permite identificarea produselor cel mai des promovate, compararea promotiilor
desfasurate de diferiti retaileri, evidentierea perioadelor de aparitie a anumitor produse, stabilirea
producatorilor care beneficiaza cel mai des de promotii in cataloage, comparatii periodice intre
produsele promovate. Magazinele monitorizate in acest moment sunt: hypermarketuri (Kaufland,
Carrefour, Cora, Real), supermarketuri (Angst, Interex, G'market, Billa, Mega Image, La Fourmi,
Artima/Carrefour Express, Spar), cash&carry (Metro, Selgros), discounteri (Penny, Profi, Plus,
Minimax), bricolaj (Praktiker, Bricostore, Mr. Bricolage, Hornbach, Baumax), key accounts in
electronice si electrocasnice (Media Galaxy, Altex, Domo, Flanco).

Piaa cafelei este o pia dinamic prin numeroasele mrci care propun o gama larg de
sortimente i prin numrul crescut al consumatorilor cu gusturi din ce n ce mai sofisticate.

Conform cercetrilor, numrul consumatorilor de cafea din Romnia este mai redus dect cel
nregistrat n celelalte ri europene, o cretere a procentajului fiind posibil n condiiile creterii
puterii de cumprare i a eliminrii accizelor. ns, n ultima period, s-a nregistrat o cretere a
orientrii consumatorilor ctre cafeaua ambalat, ndreptndu-se astfel ctre produsele de calitate
superioar i ctre achiziia acelor sortimente de cafea cu gramaj mai mare. Dac principalul
canal de distribuie a canalelor erau nainte magazinele alimentare, acum ele au pierdut teren n
faa supermarketurilor, care dein un procentaj ridicat din vnzrile de cafea.

Vnzrile ridicate de cafea sunt i rezultatul promovrii excesive pe TV a cafelei tradiionale i

instant. Cei 5 mari productori de cafea, Kraft Foods Romnia, Elite Romnia, Nestle, Tchibo i
Metropolitan Coffe, i mpart, conform unui sondaj, 90% din cheltuielile brute n publicitate, n
2007. Kraft Foods, care deine brandul Jacobs, n al crui portofoliu intr: Kronung, 3 n 1, Ice
Coffee, Capuccino Original i Vanilla, Capuccino Milka Specials i Aroma, a avut cel mai mare
numr de apariii publicitare pe TV. La acest capitol, Kraft Foods Romnia este urmat de Elite
Romnia, care deine brandurile Elita ( cafea mcinat i instant ), Selected ( cafea macinat i
instant ), Fort, After Dinner, Elite Capuccino i care distribuie brandul italian de cafea Lavazza.
n topul celor mai mari investori n reclamele TV, se gsete i compania Nestle care a investit
suma cea mai mare n brandul Nescafe, care deine brandurile Brasero, Red Cup, Gold, Frappe, 3
n 1 i Capuccino. Piaa promovrii cafelei se caracterizeaz printr-o revenire frecvent a ctorva
teme, regsite n majoritatea mesajelor transmise ctre consumatori, cum ar fi: originile boabelor,
prospeimea, aroma, pasiunea, familia i tehnologia. Promovarea n cazul acestui segment este
dificil de evaluat datorit gamei diverse de sortimente de cafea: cafeaua tradiional, cafeaua
instant, capuccino i frappe. n vederea creterii vnzrilor, productorii de cafea au apelat la o
nou strategie de marketing, care presupune venirea pe pia cu diferite oferte promoionale, care
ofer la achiziia unui produs de cafea cte o cutie de pstrare a cafelei, cte o ceac sau chiar i
o excursie.

n ciuda preului ridicat, romnii consum din ce n ce mai mult cafea, n topul preferinelor
acestora situndu-se cafeaua mcinat, urmat de cea solubil. Potrivit psihologului S. Ioni,
motivul pentru care romnii sunt consumatori mptimii ai cafelei este acela c trim ntr-o
societate stimulant, din ce n ce mai excitat, iar creierul s-a setat pe chestiuni de comportament
i de aceea, dimineaa, cnd omul consum cafea are nevoie de un stimulent pentru a putea intra
ntr-o.activitate.cerebral.intens.
In Romania peste 60% din consumul de bauturi pe baza de cafea este reprezentat de cafeaua
prajita, boabe si macinata. Aproximativ 20% din piata este detinuta de specialitati/mixuri -
produse 3 in 1, 4 in 1, cappucino, ciocolata calda In perioada iunie 2012 mai 2013, pe
posturile TV, radio si in print au fost difuzate 34.013 reclame -, restul revenind cafelei pure
solubile, iar o pondere inca infima, capsulelor.

Surse din industrie estimeaza valoarea pietei la aproximativ 300 de milioane de euro, la nivelul
anului 2012, o valoare mai mare decat in 2011, dar mai mica decat in anii anteriori crizei
economice.

Cel mai dinamic segment este cel al specialitatilor/mixurilor, unde asistam la un proces constant
de inovare si renovare a portofoliilor, la extinderea sortimentatiei, astfel incat oferta acopera in
cea mai mare parte preferintele consumatorilor in ceea ce priveste combinatiile de gust,
intensitatea aromei etc. Pe acest segment, piata este extrem de concentrata, primii cinci
competitori Nestl, Mondelez International, Tymbark, Strauss si retailerii care detin marci
proprii acoperind 98% din volumul si valoarea vanzarilor (sursa: Nielsen, perioada de raportare
iunie 2012 mai 2013, total retail). Aceeasi cota de piata o detin, cumulat, si marcile Nescaf,
Jacobs, La Festa, Doncaf si marcile proprii ale retailerilor. Pentru aceste produse, comertul
traditional reprezinta aproape doua treimi din totalul vanzarilor (63% ca volum, 68% ca
valoare).

In categoria cafelei solubile pure, lupta este la fel de stransa: Cia Iguau, Nestl, Strauss,
detinatorii de marci proprii si Mondelez International detin 93% din piata ca volum al vanzarilor,
respectiv 95%, ca valoare a acestora (sursa: Nielsen, perioada de raportare iunie 2012 mai
2013, total retail).

TENDINTE PE PLAN MONDIAL

Productia mondiala de cafea, la nivelul anului 2011, a fost de 7,56 milioane tone, din care 40%
cafea Robusta si 60% cafea Arabica, umeda si uscata. Cel mai mare producator este Brazilia, care
furnizeaza 28% din totalul de cafea Arabica uscata.
In acelasi an, cererea de cafea, la nivel mondial, a fost de 7,80 milioane tone, mai mult decat
productia mondiala.
Ca tendinta a ultimilor ani, s-a observat cresterea cererii de cafea, generata de tarile emergente.
Astfel, consumul creste cu aproximativ 2% pe an (sursa: F.O. Licht).
Europa de Vest revendica 28% din cererea mondiala de cafea, America de Nord si America Latina
20%, respectiv 19%, in timp ce Europa de Est aproximativ 10%.
Pentru perioada 2013 2014, se estimeaza o crestere a consumului mondial de pana la 8,52
milioane tone, iar pentru 2015 2016, cantitatea va ajunge la aproximativ 8,80 milioane tone.

Potrivit monitorizarilor MediaTRUST, observam o oarecare sezonalitate a comunicarii categoriei

produse pe baza de cafea. Astfel, lunile cu cele mai multe aparitii au fost iulie 2012 (4.224),
noiembrie 2012 (3.753), februarie 2013 (4.251) si aprilie 2013 (4.402), iar cele mai putine s-au
inregistrat in septembrie 2012 (587) si in decembrie 2012 (916).
Concluzie

Cafeaua, una dintre cele mai vechi i rspndite plceri

A devenit tabietul de diminea a peste 80% din populaie. Puini tiu cui ar trebui s-i
mulumeasc pentru aceast butur miraculoas.

Cafeaua a fost folosit pentru prima dat pentru efectul su stimulent n mnstirile Etiopiei de la
nceputul cretinismului, pentru diminuarea oboselii n timpul ceremoniilor religioase de lung
durat.
Potrivit analelor istoriei, n anul 1651 negustorii veneieni au adus primul sac de cafea din vestul
Europei. Aroma ei deli-cioas i efectele sale revigorante au fcut-o s devin butur preferat
i cafenelele au mpnzit repede Europa.
Rspndirea buturii a fost nsoit de o cretere enorm a culturii arborilor de cafea. La sfritul
sec. al XVII-lea s-au fcut eforturi majore pentru a se putea cultiva arborii de cafea n sere. La
nceputul secolul XX, Brazilia era cel mai mare productor de cafea din lume. Astzi, aproape
ntreaga producie de cafea vine din America Central, Brazilia i prile tropicale ale Americii
de Sud. Pentru cunosctori, calitatea conteaz.

nc din secolul al XVI-lea i pn n zilele noastre, cafeaua a avut un impact profund asupra
stilului de via din toate pturile sociale. Majoritatea aspectelor sociale ale cafelei pot fi
urmrite n viaa de zi cu zi a societii contemporane cu noi. Cafeaua este att de popular n
America Latin, n Orientul Mijlociu i n Europa, nct multe restaurante s-au specializat n
prepararea i servirea diverselor sortimente de cafea. Aceste restaurante sunt cunoscute n toat
lumea sub denumirea de cafenele. Majoritatea cafenelelor servesc, pe lng cafea, ceai,
sandwich-uri, produse de patiserie sau cofetrie i o gam foarte larg de rcoritoare. Unele
cafenele sunt foarte mici i se adreseaz mai ales persoanelor care, n drum spre serviciu, se
opresc s cumpere o cafea, pe care o iau la pachet. Altele, dimpotriv, pun la dispozi ia clien ilor
un spaiu mare i o serie de faciliti, cum ar fi posibilitatea de conectare la internet. Este vorba
despre binecunoscutele 'internet caf-uri'.

Producia mondial de cafea se situeaz n jurul valorii de 6,6 mil. tone, cea mai mare
productoare i exportatoare de cafea fiind Brazilia, cu aproximativ 1,9 milioane tone. La nivel
global, producia cea mai mare de cafea revine Americii Latine (n state precum Columbia,
Guatemala, Mexic i altele), Africii (n Coasta de Filde, Etiopia, Kenya) i Asiei (n Indonezia i
Vietnam).

Statele Unite ale Americii dein cea mai mare pia de cafea, fiind urmate de Germania i
Japonia. rile nordice nregistreaz cel mai mare consum de cafea pe cap de locuitor. Finlanda,
spre exemplu, se afl pe primul loc, cu un consum de peste 11 kg pe an/ locuitor. Conform
datelor din 2013, un romn consum, anual, 2,3 kilograme de cafea, ceea ce plaseaz Romnia
pe locul 49 ntr-un clasament mondial al consumului de cafea.
 Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat media europeana,
arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivit studiului, in Romania, un
roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de
cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea,
fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii
Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, prohibitiv pentru mare parte din
consumatorii romani. Asociatia Romana a Cafelei considera ca una dintre cauzele care au
generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinate cu 3% conform studiului GFK, ar putea fi
generata si de faptul ca acest produs, cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine
preturi mari. Ca rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romani
Piata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat in alte tari din
Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unul dintre cele mai ridicate din
Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250 euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la
cafeaua solubila. Aceste accize se regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de
20%, ceea ce face ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

Desi in Romania consumul de cafea este printre cele mai scazute din Europa, este evidenta
evolutia, dezvoltarea si extinderea pe piata romaneasca a acestei pietei in ultimul deceniu. Totusi
nu pot trece neremarcate probleme si dificulatile cu care se confrunta firmele distribuitoare de
cafea, dificultati in general generate de mediul economic ,politic si juridic in care-si desfasoara
activitatea. Chiar daca, societatile care activeaza pe piata cafelei au inregistrat pierderi (ex. Kraft
Foods, Eurocafe etc) cauzate in principal de previzionarea incorecta a parametrilor ce
caracterizeaza vanzarile, de puterea de cumparare scazuta, de taxele si accizele piperate nu au
renuntat la comercializarea cafelei, apreciind ca in Romania oportunitatile de dezvoltare ale
acestei piete sunt mari- trebuie elaborate strategii de marketing competente, prin intermediul
carora sa fie contracarate punctele slabe ale firmei si amenintarile mediului.
Bibliografie:

1. http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/influenta-ambalajelor-
asupra-calitatii-cafelei-270562.html
2. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-CALITATII-SENZORIALE-
A342212168.php
3. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA-CALITATII-SENZORIALE-
A342212168.phphttp://www.scritub.com/management/PIATA-CAFELEI-IN-
ROMANIA93324.php
4. http://www.informatiidenotat.ro/cafeaua-cea-mai-populara-bautura-din-lume/
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea
6. http://www.referatele.com/referate/noi/diverse/produsul-gustativ-
ca12182122320.php
7. https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/01/15/documentar-totul-despre-
cafea-10-54-50
8. http://www.preferatele.com/docs/marketing/1/proiect-marketing--p13.php