Era odat o feti creia i muriser mama i tata i ea rmsese aa de srac, nc

o cmru unde s locuiasc, nici un pat unde s doarm, n sfrit, nimic altceva dect h
ea i bucica de pine pe care unii trectori miloi i-o ddeau din cnd n cnd.
Poveti de Fraii Grimm - Ploaia de stele
Ea era ns o feti bun i credincioas. i, cum era prsit de toat lumea, ple
n gnd, pe cmp, la voia ntmplrii. La un moment dat se ntlni cu un om srac care-i s
D-mi i mie ceva de mncare, sunt mort de foame. Ea i ddu ultima bucic de p
avea la ea, apoi zise: "Dumnezeu s te binecuvinteze", i plec mai departe.
n drum ntlni un copil care-i spuse:
Mi-e tare frig la cap, d-mi ceva s m acopr. Fetia nu sttu mult pe gnduri,
iulia de pe cap i i-o ddu.
i iar apru un copil gol-golu, tremurnd de frig. i ddu hinua ei i plec mai departe
tr-o pdure pe nserat; o femeie srman veni la ea i fetia i ddu i cmua pe care o
d: "E noapte, nu m vede nimeni, pot s stau i dezbrcat".
i, cum sttea ea aa, deodat vzu deasupra capului o ploaie de stele care, cnd c
au pe pmnt, se prefceau n monezi de aur. Din cer i czu la picioare o tunic esut di
e aur i un inel preios. Ea mbrc tunica, i puse inelul pe deget, apoi ncepu s adune
le de aur; deveni, astfel, foarte bogat i tri apoi n belug i fericire toat viaa