Relatiile int in per interbelica

Curs 1-12.10.2016

Bibliografie :

B. Williamson- War and peace : int relations 1878-1941

Jean Baptiste Duroselle- istoria rel int 1919-1947

Anthony Best- International history of the 20th century and beyond

William Keylor- Lumea secolului XX

Zara Steiner- The lights that fail The triumph of the dark

Richard Overy- The inter-war crisis

S. Marks- Declinul suprematiei preponderentei europene

Emilian Bold, Ion Ciuperca- Europa in deriva: 1918-1940

A.J.P Taylor- Originile celui de-al doilea Razboi Mondial

Caracteristicile perioadei interbelice

1919 este mom de cotitura al rel int: infiintarea Societatii Natiunilor. Este prima data cand o
organizatie incearca sa armonizeze interesele statelor in domeniul extrem de important al pacii si
al razboiului+ pune pe picior de egalitate statele mari si statele mici.

Per interbelica se mai caract si prin complexitate : avem foarte multe evenimente, care ajung sa
fie interconectate. Per interbelica este ex cel mai bun al legii consecintelor nedorite : decizii
luate in 1919-1920 intr-un context cu totul diferit, cu conscinte nefaste. Per interbelica ramane
unul dintre cele mai bogate domenii de studiu pt teoreticienii relatiilor internationale.

Teza armistitiului de 20 de ani : outcome bias

In 1919, in mom in care s-a semnat tratratul de pace de la Versailles, maresalul Fosch,
comandantul suprem al trupelor aliate pe frontul de vest spune ca acesta este un armistitiu pe 20
de ani. 20 de ani mai tarziu, a inceput al Doilea RM. Aceasta fraza a capatat f multa greutate.
Inca din 1919 a existat un curent de opinie care considera ca trat de pace cu Germania era prea
dur, si de aceea germanii nu vor inceta sa caute revansa. Aceasta idee a unui armistitiu prelungit,
a unei paci esuate, a fost preluata f rapid in per interb. O noua gen de politicieni era f interesata
de raspandirea acestei idei. Unul dintre sustinatori este Churchill (prim-min in 1940) si care scrie
lucrarea memorialistica Al Doilea RM , pt care a primit premiul Nobel, o lucrare ce-i ofera

1
avantajul de a-si scrie propria versiune a istoriei,care a devenit timp de decenii versiunea
acceptata a even. 1 vol : the gathering storm: Pt a intelege 2RM, este necesar sa ne ducem la
finalul primului (asa incepe). Interesul sau este acela de a discredita elitele pol interbelice.
Churchill a fost la sf anilor 30 un rebel, un politician despre care se credea a nu va putea urca
niciodata pana sus. Principala sansa de a reveni in centrul pol a fost acela de a critica pol ext
britanica : s-a identif ca un anticonciliator. Versiunea sa, legitimata de faptul ca el a fost printre
putinii care a inteles ce insemna Hitler, a fost aceea ca per interbelica este de fapt o paranteza
intre cele 2 razboaie. Ipoteza a fost preluata de De Gaulle. El era adeptul marilor unitati militare
mecanizate. Ar fi vrut ca Franta sa aiba o armata similara celei pe care o visa Germania. Mitul de
Gaulle a capatat un nou impuls cand el s-a refugiat la Londra si a devenit liderul Frantei care nu
se preda.

Dupa 1945, versiunea pe care o prezinta este aceeasi : per interb este o per a crizei nesfarsite, si
totul pleaca de la incapacitatea a intelege nevoile de securitate ale Fr.

Exista o serie de variatiuni pe seama acestei teorii a armistitiului de 20 de ani.

- 1914-1945 : razboiul de 30 de ani, per in care Europa a pierdut suprematia, a devenit din
centru al sist iint, obiect, terenul pe care se confrunta doua puteri diferite de Europa. Se
mai foloseste si formula folosita de Ernst Nolte razboiul civil european-1917-1945 -
razboi intraeuropean, a caruiprincipala coordonata este confr dintre aceste 2 extreme :
comuismul si nazismul, Nolte a fost contestat pt ca el a lasat impresia ca el identifica com
drept principala sursa a nazismului. Nazismul nu ar fi avut succes in Germania fara ce s-a
int in URSS. Nu poti descrie per interbelica exclusiv prin int acestei continuitati dintre
nazism si comunism.
- O alta variatiune apartine unui istoric Mark Mazower-The dark continent- In per 1914-
1945, Europa este acest continent intunecat, Auschwitz-ul, Gulag-ul sunt scrise in ADN-
ul cultural al Europei- perioada de criza din ce in ce mai acuta.

Argumentele aduse in favoarea acestei teze :

- Problema Germaniei. Unul dintre elem unificatoare este aceasta prob germana. Devenita
acuta in 1914, nerez in 1919 si care redevine acuta in anii 30, erupand in 1939. Germania
este fie un teren de confruntare pt puterile de la periferia Germaniei, fie un pol de putere
care radiaza spre periferie, care e mult mai puternic decat ce se afla la granitele sale. Cum
echilibrezi aceasta disproportie de forte ? Puterea germana incearca sa umple aceasta
periferie slaba. Istoricii nu sunt de acord cu aceasta ipoteza. Germ in 1914 nu e aceeasi cu
Germ din 1939. Germin 1919 nu refuza sis tint, ci incearca sa si construiasca un rol mai
insemnat in acel sistem. In 1939, Germania doreste rasturnarea completa a ordinii int. In
1917/18, cand se extinde mult spre Est, ob sale sunt economice, politice, dar nu rasiale. In
viz asta, cele 2 RM sunt oincercare de a da o solutie problemei Germaniei. Abia al doilea
RM da o solutie prin divizarea Germaniei.

2
 - Instabilitatea din Estul Europei. Exista un consens : 1 si 2 RM s-au nascut dintr-o realitate
fundamentala : prabusirea ordinii int in E Europei, ruperea rel dintre Rusia si Germania.
La finalul primului avem o noua ordine int, care in Estul Europei inseamna aparitia a
numeroase state fragile, slabe, importatoare de securitate. Marea eroare de la Versailles :
nu s-a dat suficienta greutate acestui considerent : ce construim in Estul Europei ?
Istoricii se despart cand vine vorba de rezolvarea problemei : oare probl princ nu este
reprez de alegerile facute de GBR, Franta ? 2 RM este rez unor decizii luate gresit in per
interb, nu neaparat in pacea de dupa 1RM.
- 1RM a reprez un soc atat de mare pt sist int, incat perioada interbelica reprez de fapt o
ajustare esuata a acestei noi realit aduse de 1RM: Acesta reierarhizeaza lumea,
accelereaza an evolutii dj lizibile in sist int in 1914 (forta econ a SUA). Numai ca avem
aceasta ascensiune a unor puteri, fragilizarea puterii britanice si francize, eclipsa
temporara a Rusiei, dar sis tint este construit tradeaza o oarecare inertie: GBR si Franta
continua sa joace rolul central by default. Ele domina, dar nu mai au forta sa apere
stabilitatea acestui sistem int. La finalul 1RM, nu este inteles pe deplin impactul econ al
acestuia si pacea nu va tine in totalitate seama de aceste noi realitati economice. Razb de
30de ani are ca elem unficator 1RM si impactul sau nerezolvat.

Viziunea contrara si arg :

- Felul cum istoricii isi vad munca. Per interbelica, desi este complicate, este aruncata in
afara istoriei in mom in care este semnat tratatul de la Versailles. 1RM nu poate reprez
singura cauza a celui de-al doilea. A accepta ipoteza arm de 20 de ani : amerge spre un
determinism extrem. Inseamna ca decidentii din perinterb sunt lipsiti de orice autonomie,
ei sunt condamnati sa greseasca : putem diviza per interb in 2 : prima, mergand pana la
1929 = reconstructie anevoioasa pana in 23-24, marcata de crize, de conflicte, dar dupa
1925, 5 ani in care sist de stabilizeaza, in care Germania pare sa se impace cu noul sau
statut, anii 20- o sansa reala de reconstructie. Lovit de gratie = marea criza econ,
principala resp pt distrugere stablitatii int, este responsabila pt Hitler. In 1928, Hitler
reuseste sa aleaga 4 deputati. La urm alegeri, in 1930, nr reprez sare de 100. Fara criza,
ascensiunea lui Hitler nu poate fi inteleasa. Marea criza putea fi evitata ? Cu siguranta.
Daca acceptam ipoteza arm de 20 de ani, de ce n-am accepta si ipoteza razb de 70 de
ani ? 1RM, nasterea com, per interb, razb civil european, 2RM, Razb Rece-manifestarea
aceleiasi probleme, a dezbinarii ideologice europene. Ideea arm de 20 de ani este nefasta
pt cel care incearca sa inteleaga per interbelica, felul cum se interconecteaza diferitele
procese, decizii.

3
CURS II- 19.10.2016

Preliminariile pacii, obiectivele de razboi ale statelor combatante

Marele razboi nu arata asa cum se asteptau combatantii, pune probleme care nu fusesera intuite
(pr care tineau de mobili societatii, a economiei), impune cheltuieli imense si din 1916 mai ales
se pune intrebarea cum justificam acest razboi ? In cons, avem o continua evolutie a acestor
obiective. Gandirea americana sufera o profunda transformare : problema autodeterminarii. Ideea
de autodet este inteleasa ca secesiune. Evolutia ob de razboi este det de o serie de factori:

- Sit militara in cei 4 ani de razboi este una carenu se supune asteptarilor initiale. La sf lui
sept 1914= blocj militar pe frontul de vest, dureaza pana in martie 1918. 3 ani jum,
frontul nu se misca mai mult de 15 km. Acest blocaj impune o serie de rigori
combatantilor : ei sunt in cautarea depasirii acestui blocaj, si una din mod in care incearca
sa o faca este reprez de gasirea de noi aliati. Paradoxulrazb de uzura : cele 2 tbere se
macina putin cate putin si senzatia ambelor tabere este ca tot ce e necesar e sa dai un
impuls celuilalt si acela se va prabusi. Cand Wilhelm II primeste stirea intrarii Ro in razb,
spune ca razboiul este pierdut. Aducerea de noi aliati creeaza insa dificultati:
- Politica de alianta. Aliatii sunt prizonierii propriilor prieteni. Cu intrarea in razb a fiecarui
aliat, lisa de obiective devine din ce in ce mai lunga si compromisul devine din ce in ce
mai greu de atins.

Blocajul militar influenteaza obiectivele de razboi. Razboiul de durata impune mobilizarea

crescanda a resurselor (umane, economice, culturale). Razboiul de uzura supune societatile
combatante unui stres crescand : in fiecare zi din 1RM, mor circa 1000 germani, 300 de francezi.
In Germania, dupa 1916, sit politica incepe sa fie rupta tot mai clar intre dreapta conservatoare si
stanga (socialistii). Pt conserv, pacea care face sa merite razb este o pace agresiva, caract prin
castiguri palpabile (terit si bani). Pt socialisti, pacea trebuia sa fie una care sa insemne revenirea
la sit din 1914, o pace fara anexiuni, fara despagubiri, care sa compromita elitele existente.
Problema pt autorit este cum navigheaza intre acesti 2 poli, pt ca are nevoie si de consens in
randul elitelor conservatoare, dar si de participarea celor pecare ii reprezinta socalistii. Guvernul
german este nevoit sa pastreze un echilibru foarte fragil si isi muta discutiile in secret. Nimeni nu
stie f clar pentru ce lupta Germania.

Avem, in sept 1914, prima formulare a unor obiective de razboi programul din septembrie .
Acesta ajunge sa fie cunoscut abia in anii 50, desi era esential. Se stia ca au fost unele discutii,
dar nu se stia de existenta acestei compilatii de obiective germane.

Dinamislul ob de razboi este hranit si de dialogul dintre cele 2 tabere. Cand una din tabere face
un pas care pare sa tradeze intentiile sale maligne, agenda celeilalte tabere se radicalizeaza. Mom
crucial : cele 2 tratate semnate de Germ si Austro-Ungaria in 1918 radicalizeaza agenda lui

4
Wilson (Brest-Litovsk si Bucuresti). Ele insemnau distrugerea potentialului rus si impingerea ei
spre Est, in cod in care i se luau Rusiei terit care nu aveau nicio pop germane, Romaniei i se luau
teritorii pt Wilson, aceste 2 trat=simbolul imperialismului german. Wilson evolueaza de la o
strategie axata pe pace de compromis la o strategie axata pe o distrugere completa. Rezultatul :
un proces de radicalizare constanta.

OBIECTIVE PE STATE :

Marea Britanie : nefiind o putere continentala, nu are foarte multe obiective in Europa. Ea
vizeaza infrangerea Germaniei si restaurarea suveranitatii belgiene. Programul britanic in
Europa este centrat pe aceasta idee a reconstruirii Belgiei, pt ca e un stat-tampon intre Germania
si UK, esential in sist de securitate britanic, este ob pt care, declarat, UK a intrat in razboi. La fel
cum UK este hot sa refaca Belgia, Germania este hotarata ca acest lucru sa nu se intample.
Belgia- anexa a Reich-ului. Germanii folosesc divide et impera (divide and conquer) folosindu-
se de flamanzi.

Una din probl fundamentale pt UK este confuzia legata de moivele care au adus-o in razboi. La
nivel declarativ, UK intra in razb pt a apara indep Belgiei. Exista un trat int la care si Germ si UK
iau parte, Germ il incalca. Ce nu spun oficialii brit este ca de fapt UK intra in razb pt a prezerva
propria versiune a echilibrului european (interese de securitate foarte clare) : prevenirea
preponderentei germane in Europa, insa probl este nu prepond, ci felul cum ea se manifesta (prin
ditrugerea statului despre care germanii stiu ca reprez un interes de securitate pt UK). Asta da
nastere unui mare semn de intrebare : pe masura ce brit devin radicali in gandire, intreb este cum
facem ca sit din Europala finalul razb sa nu arate ca la inceput ? (prepond unei puteri agresive si
care acum are in spate istoria catorva ani de razboi, deci va fi si mai ostila). Treptat, gandirea brit
evolueaza spre gasirea unor modalit de ingradire a Germaniei. Indiguirea Germ ridica alte
probleme : UK a devenit parte a acesti aliniament dpl (Fr, Rusia, Anglia) in per 1904-1907. In
1914-15, UK, chiard aca ii are alaturi pe aliati, nu ins ca ii priveste cu foarte mare incredere. Se
naste intreb, daca Germ este ingradita, ce facem cu Franta si Rusia? Cine va mai putea action ape
continent ca o contrapondere pt aceste 2 state ? Planificarea brit e intr-un fel de paralizie.
Problemele sunt intelese, nu se stie cum va arata finalul razb, nu si pot inchiui metodele prin care
vor atinge aceste obiective. Agenda brit este dominata de probl extraeuropene. Vrea intai sa-si
securizeze imperiul. Ob extraeuropene inseamna, in primul rand, Imperiul Otoman. Ce se
intampla cu aceasta zona cuprinsa intre Istanbul-Suez si India britanica. Asta e consid zona vitala
pt securitatea imperiului britanic. Intrebarea e cu atat mai urgenta cu cat in aceasta zona lucruril
incep sa evolueze f mult. Imp Otoman a decis sa ramana neutru in aug 1914, insa a semnat un
tratat secret cu Germania, care garanta intrarea imp otoman in razboi de partea PC. Principalul
resort : teama fata de Rusia. Un razb alaturi de Germania reprezenta oportunitatea oerfecta de a
restabili un fel de echilibru intre Imp Otoman si cel Tarist. La incep lui nov, Imp Otoman intra in
razboi. Intrarea in razb este marcata de proclamarea jihadului, razb sfant impotriva infidelilor.
Act otomana era menita sa mobilizeze propria populatie + sa inflameze pop musulmana din
imperiul britanic, ceea ce nu prea se intampla. Asta inseamna ca noiembrie 1914 aduce cu sine o

5
rasturnare istorica in politica externa a lor. Pana la acea data, UK fusese sustinatorul principiului
integritatii Imperiului Otoman. Intrarea imp in razboi transforma radical pol britanica si ea se
axeaza pe principiul dezmembrarii imp otoman. Odata cu aceasta transformare, prin preocupare a
pol britabice este sa gestioneze acest proces de dezmembrare. Primul pas : nov 1914, in urma
unor discutii intre min de ext britanic si ambasadorul rus la Londra in acre se pune baza unui
compromis : Rusia primea promisiunea controlului postbelic asupra stramtorilor, avea sa
primeasca o parte din Tracia, primea o serie de insule in Egee. In schimb UK primea o noua fasie
de terit in Irak. Este astfel abandonata o politica seculara, de protejare a Imperiului Otoman. In
nov 1914, Antanta si-a fixat ca obictiv distrugeea unuia dintre inamici. Ce motiveaza aceasta
transformare ? In primul rand, scaderea in importanta a stramtorilor, in cond in care pt UK,
imprortanta lor este clar depasita de semnificatia canalului de Suez. Cedarea stramtorilor catre
Rusia rprez o modalitate de a solidifca Antanta. Aceasta concesie era rez unei dezbateri ce se
nastea la Londra, intre westerners si easterners. Avem la Londra f clar de la sf lui 1914 doua scoli
de gandire strategica :

- Prima care consdera ca victoria poate si trebuie sa fie cautata in vest

- Orientalistii cred ca UK, asa cum o facuse in tp razb napoleoniene, trebuia sa si utilizeze
atuurile : forta economica, navala, armata de mici dim, dar f bine antrenata, Orientalistii
erau adeptii strategiei periferice : nu lovesti inamicul acolo unde este mai puternic, ci
obosesti inamicul si abia apoi ii aplici lovituria finala. Strategia periferica= izolai Reich-
ul prin blocada navala si aplicai lovituri punctuale menite sa scoata din razboi aliatii
Germaniei. Cel mai vulnerabil aliat= Imp Otoman. Prabusirea lui- efect de domino. Rez
acestei strategii perfi- campania de la Galipoli in zona stramtorii Dardanele, campanie
soldata cu un esec complet. Imp otoman se dovedeste f rezistent. Asumarea acestui
obiectiv al distrugerii Imp Otoman are un efect in cascada. UK cauta doua lcruri : pe de o
parte, o victorie ieftina, care sa nu implice un efort militar masiv si in acelasi timp
incearca sa gestioneze acest proces de dezintegrare. Noiembrie 14-martie 15- serie de
acorduri privind stramtorile. Pasul 2 : sf lui 1915, prin corespondenta Macmahon(guv
militar al Egiptului) Hussein(administratorul locurilor sfinte, unul dintre cei mai imp
reprez ai lumii arabe). Coresp se finalizeaza cu un schimb de scrispri in oct 1915 prin
care cei 2 isi promit : UK promite sa sprijine crearea unui mare stat arab la finalul razb,
Hussein promitea sa initieze o revolta in Arabia impotriva otomanilor. Hussein nu prea
avea mijloacele sa faca asta, de partea britanica o serie de aspecte erau lasate in mod
deliberat nespecificate granitele acestui mare stat arab, mai ales cele de pe coastele Marii
Mediterane (terit ocupate azi deLiban si Israel). Apoi, care avea sa fie rel dintre acest stat
arab si anglo-francezi. Cele 2 tabere pleaca cu intelegeri diferite a acestu compromis.
Hussein intelegea ca i s-a promis conducerea acestui mare stat arab.

Negocieri anglo-franeze: Sykes-Picot. Ele dau nastere unui accord parafat in martie 1916.
Acordul impartea Orientul Mijlociu pe 3 etaje: primul la nord= nordul Anatoliei, influenta
ruseasca. La mijloc, la sud de aceasta zona ruseasca- zona franceza (sd-estul Anatoliei, N

6
Irakului de azi, Siria, Liban si o mica fasie din N Israelului) Aceasta zona era imp in 2 : zona
sud-estica a Anatoliei si coasta Mediteraneana reprez zona de infl directa franceza. Interiorul
Siriei, N Irakului- zona de infl indirecta fr. Al treilea strat- zona britanica, imp intre S Israelului,
Iordania de azi, Irak mai putin sudul-zona de influenta indirecta. Sudul Irakului, Kuweit - zona
de infl directa. Portul Haifa-infl tot directa.

Zona centrala a Israelului de azi era transformata intr-o zona internationalizata. Locurile sfinte nu
aveau sa fie sub infl exclusiva a unui stat sau altul.

Noiembrie 1917- declaratia Balfour (min de ext britanic), guv britanic de angajeaza in mod
public sa sprijine crearea unui camin national evreiesc in Palestina. Doc vorbea despre
protejarea dr pop existente. Jewish national home . Primisiunile sunt facute intr-un moment
aproape de disperare. Chiar daca SUA au intrat in razboi, in 1917 Rusia a iesit si in nov este intr-
un haos de nedescris. Una din motiv declaratiei este de a atrage simpatia pop evreiesti din Rusia
si sa atraga simpatia evreilor bogati din SUA. In realitate, motivatiile erau mai cinice : avem de-a
face cu o manipulare reciproca. Org evreiesti se folos de brit pt a-si promva interesele. Birt se
folos de probl evreiasca pt a rescrie harta Orientului Mijlociu. Statul national evreiesc=
redefinirea acordului Sykes-Picot. Daca s-ar fi creat un stat evreiesc in Palestina, acesta ar fi
privit spre UK (= crearea unui protejat, un pion de influenta in Orientul Mijlociu)

Dincolo de explicatiile savant, un lucru e clar: aceasta suprapunere de anagajamente a complicat

enorm negocierile la finalul razboiului. Toate aceste contradictii ies la iveala.

Franta : Politica franceza este construita in jurul obsesiei germane (problema securitatii).
Intrebarea care sta la baza acestui ob : cum poate fi corectat dezechilibrul structural intre Franta
si Germania ? Germania era la inc lui 1914 o natiune cu o pop mult mai mare decat Fr, industrie
grea mai mare. Distana nu ar fi facut decat sa se mareasca.

Solutii :dezmembrarea. Atentia Frantei se concentreaza asupra zonei vestice a Germaniei. Zona
este imp pt ca o redesenare a granitelor in aceasta regiune= posib crearii unui stat tampon si
Franta viseaza la crearea unei Renanii independente sub protectie franceza. Redesenarea
graniteimai inseamna si un pas important spre indeplinirea unui alt deziderat al Frantei, pt ca
scurit nu e def numai in termeni strategici, ci si in termeni economici. La baza proiectului
european postbelic sta : intre Fr si Germania exista o rel simbiotica f ciudata in materie de
industrie grea. Fr are resurse feroase si are un excedent din acest pdv, in timp ce Germania are un
excedent de carbune. Franta se gandeste sa-si constr un soi de autosuficienta preluan o parte din
res carbonifere germane(bazinul Saar), mai ales ca acel terit facuse parte in an momente din
Franta. Se spera ca in acest fel, industria fr va primi un impuls imp. Cel de-al doilea punct :
soarta Luxemburgului. Ambele vizeaza o forma de control asupra lui la finalul razb Franta va
renunta la acest deziderat la finalul razb. A treia probl : soarta Belgiei. Franta intelege ca nu

7
poate emite vreo pretentie asupra terit belgian pt ca ar intra in coliziune cu UK. Data fiind
vulnerabilitatea Belgiei, care e cea mai buna mod de a o proteja ?

Dincolo de toate astea, ob fundamental al Frantei : recuperarea Alsaciei si Lorenei. Distrugerea

militarismului prusac+ conceptul de garantie. Franta trebuia sa prim garantii la finalul razb-
reparatii masive. Garantii insemna construirea dupa razboi a unui sis tint bazat pe o alianta a
invingatorilor. Francezii sunt f pragmatici : Franta este o mare putere, are o competitie esentiala
la victorie, dar singura ar fi pierdut razboiul. Franta poate fi invingatoare doar ca parte a unei
coalitii. Franta renunta la ob sale renane ca prt pt castigarea unei aliante cu UK si SUA.

Unul din punctele de cotitura in evol ob fr este reprez de memorandumul Doumergne (oficial
francez care in pragul evol ruse mergein Sankt Pet si discuta despre ce se va int dupa razboi).
Acordul este f simplu : probl pt cele 2 puteri este ce vor face cu Germania. Raspunsul : fr fac ce
doresc la granitele occ ale Germ, rusii ce drect la gr orientale. Rusia sprijina ideea unui stat renan
independent, Franta sprijina ideea unei Polonii ruse. Polonia fusese imp intre cele 3 imperii, unul
din ob rusesti- unif terit poloneze sub protectia tarului.

Pol Frantei in rel cu miscarile nationale : pana in 1918, sprijinul fr pt misc nationale in E Europei
este unul ambiguu. Fr sunt prinsi intr-o dilema : polonezii, cehii, romanii, sarbii sunt utili
intereselor franceze,pe de alta parte ob lor intra in contrad cu un alt deziderat pe care Franta il
urmareste : semnarea unei paci separate cu Austro-Ungaria. Lucrurile se schimba la sf lui 1917-
incep lui 1918, dintr-o serie de motive : in primul rand, negocierile purtate pe tot felul de canale
esueaza. Francezii inteleg ca austriecii si-au pierdut autonomia, sunt sub control german si
discutiile nu au prea mult sens. In al doilea rand,prabusirea Rusiei ridica un alt semn deintr : sist
de securit al Frantei fusese construit per el cu Rusia. Cine va lua locul Rusiei ? Francezii se
gandesc in primul rand la Polonia. La finalul razb, francezii nu sunt neaparat interesati sa aplice
prin nationalitatii, ci sunt interesati de implicatiile geopolitice ale trasarii granitelor. Polonia nu
tre sa fie neaparat coerenta etnic, cat tre sa aiba res umane, materiale pt a deveni un stat puternic.
Incoerenta etnica= sursa de slabiciune. Al treile element : imeperiul Austro-Ungar este intr-o
stare de paralizie. Una din mod prin care si-ar fi putut asig suprav= reforma interna,
federalizarea. Exact in punctul acesta jumatatea maghiara rezista cu fermitate= occidentalii, in
event pacii, nu au solutia de mijloc, intre dezintegrare si pastrarea Imp Austro-Ungar cum exista
la 1914, respctiv descentralizarea sa. Refuzul ref interne= radicaliz minoritatile. La sf razb, pt
minoritati nu exista alternativa la secesiune. La sf razb, marile puteri occ au un grad minin de
control asupra a ceea ce se int in Estul Europei.

8
CURS III- 26.10.2016

Obiectivele Statelor Unite in razboi

Avem o evolutie clara, continua pe parcursul Primului RM. Statutul tarii se schimba dramatic pe
parcursul razb. In 1915, Germania declanseaza raboiul submarin nelimitat . Avem cu aceasta
ocazie o prima criza. Rel intre Germania si SUA se inrautatesc constant in 1915. In 1916,
tendinta continua si britanicii, dupa o diplomatie foarte inteligenta, incearca sa atraga SUA in
razboi, prin propaganda in primul rand. Totodata, GBR utilizeaza instrumente politice tot mai
complexe : este vb de a demonstra ca Antanta si SUA impartasesc aceeasi viziune postbelica :
crearea unei noi ordini int la sfarsitul razb care sa aiba in centrul sau Societatea Natiunilor. In
1916 exista un prim acord intre Grey si colonelul House (emisar informal al presedintelui
Wilson) : presed american va cere Antantei si PC sa-si formuleze agenda de pace. Daca germanii
nu vor raspunde, SUA va intra in razboi. Acordul nu e pus in practica.

In 1916 se mai intampla ceva: Antanta, sub ghidajul GBR, isi creste comertul cu SUA la un nivel
exceptional. Economia americana cunoaste un boom in anii razboiului si acest decolaj economic
este hranit de achizitiile facute de Antanta. Aceasta forta financiara a GBR permite Antantei sa
utilizeze resursele intregii planete. In 1916, de fapt, SUA devin interesate economic si financiar
de o victorie a Antantei.

In 1916, decembrie, avem ultimul pas : o noua initiativa de pace americana careia germanii nu ii
raspund. La inceputul lui 1917, germanii nu vad cum pot castiga razboiul si decid sa utilizeze
ultimul instrument care ar putea avea un impact decisiv : razboiul submarin nelimitat. Germanii
sunt constienti ca asta va aduce SUA in razboiul, insa cred ca razb submarin va fi atat de eficient
incat razb in Atlantic va fi castigat. O alta greseala : Zimmermann (secretar de stat in min de
externe german)- telegrama trimisa Mexicului prin care se promitea statului recuperarea terit
pierdute (Texas si California). Aceasta telegrama este interceptata si transmisa de catre britanici
americanilor. Odata facuta cunoscuta telegrama, in aprilie SUA intra in razboi.

Obiectivele americane evolueaza f rapid: Wilson fundamentase viz sa postbelica pe :

- Pacea fara invingatori

- Organizatia international

Dupa intrarea in razb, aceasta idee a pacii fara invingatori devine din ce in ce mai greu
defensibila pt Wilson. Problema lui: pe masura ce implicarea Americana creste, el trebuie sa faca
fata unei opinii publice din ce in ce mai dura fata de Germania. Pt ca Wilson nu se pronunta f
clar in problema asta, republicanii vor castiga preponderenta in Congres la alegerile din 1918.

Pe parcursul lui 1917, SUA devine din ce in ce mai preocupata de statutul ei in Antanta.Avem
problema acordurilor secrete semnate in Antanta (ex Sykes-Picot)

9
America trebuie sa preia initiativa in le cu ce se va int la sfarsitul razb+ SUA trebuia sa aiba un
raspuns la ceea ce se intampla in Rusia. Rev bolsevica este insotita de 2 doc de importanta
globala : decretul asupra pacii- pace fara anexiuni, fara despagubiri, fara invingatori si decretul
asupra nationalitatii. (de citit Cele 14 puncte)

Cele 14 puncte reprezinta suma gandirii americane in acel moment, El nu este rez unui efort
personal al presedintelui Wilson, ci este rez planificarii in interiorul The Inquiry (100 pers,
majoritatea economisti, geografi, istorici, politologi, care fusesera rugati sa se gandeasca la ceea
ce trebuia sa realizeze America la sfarsitul razboiului.)-evaluare a cauzelor razboiului. Principiul
diplomatiei deschise ; libertatea marii-principiu care irita GBR.

Wilson nu pronunta cuvantul autodeterminare . Se vb despre autonomous development, se vb

de crearea unei Polonii, de evacuarea terit rusesti, romanesti, dar nu exista principiul autodet.
Wilson era un om politic pragmatic, iar realitatea era ca cea mai simpla metoda de a castiga
razb : sa faci Austro-Ungaria sa se prabuseasca.Wilson propune reformarea imperiului, nu
dezintegrarea.

Programul wilsonian este interpretat ca un appel in favoarea autodeterminarii. Wilson nu face

niciun efort pt a contracara acest lucru. In al doilea rand, e clar ca Austria nu va semna o pace
separata si SUA opteaza pt autodeterminare = drept la secesiune. Self-determination insemna
egalitate in drepturi politice. One man, one vote.

In 1918, pe masura ce Germania lanseaza aceasta ofensiva a pacii(semneaza cele 2 tratate de

pace in Estul Europei), SUA devine din ce in ce mai ferma in felul cum vede Germania. Ea este
identificata drept o amenintare la adresa securitatii SUA, pt ca si-ar fi construit o flota cu care
putea ameninta SUA+ amenintare ideological. O Europa germana insemna o America ce trebuia
sa se pregateasca pt aceasta confruntare= o armata mare (pr de baza al politicii americane:
subordonarea factorului militar fata de cel civil), o America mobilizata economica (=moartea
liberalismului). Aceasta transofrmare in ob americane nu este sesizata de Germania
neintelegere.

Germanii cred in primavera lui 1918 ca vor putea invinge Antanta printr-o operatiune masiva
(paradoxul raboiului de uzura). Rusia fusese scoasa din razboi transfer de trupe de pe frontul
de est pe frontul de vest. In iunie 1918, seria de ofensive germane a epuizat armata germana. La
sf lui iulie- o prima ofensiva franceza, care anunta ce urmeaza. Pe 8 august- ofensiva britanica de
la Amiens, ceea ce Ludendorf numea ziua neagra a armatei germane . Incepe sa se vada
efectul egalizator al celor 4 ani de razboi : armatele britanice devenisera la fel de performante ca
armatele germane. Se intra din nou in razboiul de miscare. La sfarsitullunii septembrie avem o
dubla lovitura : inOrientul Mijlociu, de la sf lui 1917, lucrurile se desf in defavoarea Imp
Otoman, anglo-francezii se pregatesc de ofensiva in Balcani impotriva Bulgariei. Rezistenta
bulgara se prabuseste si din acel moment devenea imposibil contactul dintre imp otoman si
Austro-Ungaria. Pe frontul de vest avem o serie de ofensive coordonate ale Antantei, intr-un

10
interval de cateva zile. Comandantii militari germani ajung la concluzia ca razboiul nu mai poate
fi castigat. Isi pun intrebarea cum termina acest razb a.i costurile sa fie minime si cum armata va
prelua responsabilitatea pt infrangere. Memoria acestor luni este urm : militarii au rezistat pana
in ultima clipa, civilii sunt cei care au cedat, subminand sansele Germaniei de a castiga razb
Mitul pumnalului infipt in spatele armatei . Armata incepe sa-si rec infrangerea, transmite
acest semnal civililor.Interpretarea oficiala in per nazista este ca armata germana rezista pe
pozitii si civilii tradeaza. (stanga si centrul politic). Societatea germana refuza sa accepte
infrangerea. Mare parte a luptelor se dau pe terit statelor invingatoare germanii nu au
experienta propriu-zisa a razboiului. Republica creata in nov 1918 comite o greseala fatala :
centrul republican moderat (liberali moderati, social-democrati, centrul catolic) este prins intre
doi poli de putere : extrema staga rev (implementarea modelului bolsevic) si dreapta
conservatoare. Centrul va face o serie de compromisuri. Unul va viza institutia militara.

O alta sursa a acestui mit al pumnalului infipt in spatele armate : uriasa distanta intre asteptarile
hranite in timpul razb si socul infrangerii neasteptate. Publicul german n-a stiut nimic despre
starea armatei.

Obiectivele Germaniei

Planul Mitteleuropa- sept 1014, proiect de construire a unui spatiu economic dominat de
Germania. El a stabilit parametrii obiectivelor de pace ale Germaniei- obiective agresive, menite
sa modifice pe termen lung balanta de putere in fav Germaniei.

In 1915, PC inregistreaza succes dupa succes si se pune intrebarea ce se va int cu teritpoloneze.

Germanii si austriecii doresc sa domine aceasta Polonie autonoma. Romania e si ea un aspect
important pe agenda germana. Tratatele de la Brest-Litovsk si Buftea-Bcuresti ofereau avantaje
enorme Germaniei : Rusia pierdea buna parte a potentialului industrial, pierdea zone dezvoltate
agricol (pierdea statele baltice, Finlanda, o parte din terit Bielorusiei de azi, Ucraina, in aug
1918o parte din Caucazul de azi+ trebuia sa plateasca despagubiri.) In febr 1918 Rusia a oferit
celebra formula nici pace, nici razboi . Trotsky a decis sa Rusia va iesi din razboi, dar refuza
sasemneze pacea oferita de germani. Pacea este semnata de catre Lenin.

Obiectivele germane devin miza unor dezbateri interne f puternice si fragmenteaza scena
politica. Stanga, ce se pronunta in fav unei agende moderate si dreapta conservatoare,
expansionista sunt in rivalitate. Cand formuleaza cele 14 puncte, Wilson se adreseaza stangii,
ofoloseste ca instrument pentru a dezbina.

In mom in care armistitiul este semnat (nov 1918), Germania intra in perioada iluziilor , iluzie
ca viitoare pace va fi una blanda. Era insa greu de crezut ca lucrurile or sa stea asa. Aliatii sunt
surprinsi de asemenea asteptari, se intreaba cum pot avea germanii asemenea asteptari avand in
vedere pacile pe care le-au impus invinsilor. Noiembrie-dec 1918- armistitiul (11 nov). Cuv

11
armistitiu este inselator. Unele prevederi sunt atat de dure, li se cere sa abandoneze poz
fortificate pe care le au, sa renunte la o parte a armamentului greu pe are-l au. Arm contine
clauze ce pot fi asociatie unui tratat de pace : evacuarea Alsaciei si Lorenei. Aliatii intra in criza.
Armistitiul este si pentru ei o surpriza. Iarna apropiindu-se, germanii vor incerca sa reziste si sa
profite de cond meteo pt a bloca ofensiva aliata.

Intre cei 2 mari invingatori exista o suspiciune. Anglo-francezii nu vad c ochi bun intruziunea
americana in treburile europene. Wilson a incercat sa intarzie trimiterea de trupe americane, in
idea ca ei trebuie sa fie prezenti mai mult la semnareapacii. Pe anglo-fr ii mai deranjeaza si
progamul celor 14 puncte, obtin o serie de concesii :

-principiul autodet nu se aplica marilor imperii

-reparatiile de razboi

-maleabil in problema libertatii marilor

Dec 1918 au loc in GBR asa-numitele alegeri kaki. Alegerile erau dominate de problema pacii:
Lets squeeze Germany until the pips squeak.

Conferinta de la Paris: 19 ian 1919, se loveste imediat de problem organizatorice majore: Nu

exista precedent pentru o asemenea reuniune. In prima faza, conf este condusa de consiliul celor
10 (sefii de state si de guverne ai celor 5 mari inving: Franta, GBR, SUA, Japonia, Italia)
Consiliul celor 10 devine consiliul celor 5 : sefii de guverne sunt exclusi. Devine apoi consiliul
celor 4 : Japonia este exclusa. Orlando (Italia) pleaca apoi. Cei trei mari : Wilson, Lloyd
George, Clemenceau. Cei 3 au un stil de lucru complet antibirocratic. Munca lor este atat de
dezordonata incat in mom in care tratatul cu Germania este finalizat, nimeni nu a citit tot textul.

CURS IV- 02.11.2016

JAPONIA

Are o serie de obiective simple. Inca din timpul razb, Japonia a incercat sa-si construiasca, pe
ruinele prezentei germane in China, o pozitie preponderenta in acest stat. China- perioada de
faramitare a autoritatii, China a intrat intr-o faza republicana, iar aceasta autoritate este slabita si
de prezeta marilor puteri europene, sub forma concesiunilor. Bucati mari din terit chinez sunt

12
scoase de facto de sub autoritatea chineza. Mai ales zona de coasta a Chinei este imp intre marile
puteri europene si Japonia.

SUA

Practica politica portilor deschise, disparitia acestor privilegii. Japonia intra in razb in 1914. In
1915 vrea sa impuna cele 21 de conditii 21 de cereri ale guv japonez, care ar fi transformat
de factor China intr-un protectorat. Marile puteri protesteaza, Japonia da inapoi. Din acest punct,
Japonia isi limiteaza conditiile.

Opozitia vine din partea Statelor Unite. Cea de-a doua sursa de opozitie tinea de politica
izolationista a unor state. SUA impusese restrictii prin care incerca sa limiteze sosirea pe
continentul american a pop non-albe. In cond stabilirii acestei egalitati juridice, nu ai mai fi putut
impune conditii de genul acesta. Australia incearca si ea sa-si defineasca aceasta identitate de
natiune alba si se confrunta cu fenomenul imigratiei provenite din Asia.

Clauza este refuzata, ceea ce provoaca destul de multa iritare. Din perspectiva japoneza, rec
acestei egaltati ducea si spre recun propriului de statut de mare putere, de egal al puterilor
europene.

ITALIA

Obiectivele sale sunt legate de mostenirea otomana si austro-ungara. Italia incearca sa-si
consolideze prezenta mediteraneana prin castiguri terit in Orientul Mijlociu. In 1917, Italiei ii
fusese promisa o bucata din SV Anatoliei. In 1918-1919, o prezenta italiana in Anatolia nu este
atat de criticabila. Italiei i-au fost promise in timpul razboiului o serie de castiguri terit in Balcani
(Adriatica ar fi devenit o mare italiana). Cel de-al doilea ob : sa impinga cat mai mult spre N
granita cu Austria propriu-zisa. In tp razb, austriecii controlasera o mare parte a lantului muntos,
orice operatiune pt italieni a devenit mult mai dificila. Toata aceasta regiune este locuita de
astrieci, deci principiile de ordin startegic intrau in contradictie cu dreptul la autodeterminare.
Wilson accepta aceasta incalcare a principiului, este unul din ex de flexibilitate, insa
delegatiaamericana nu accepta si incalcarea pr autodet in Dalmatia. Toata aceasta zna este una f
complicata : contradictie din politica italiana : Italia doreste dezmembr Austro-Ungariei, dar intra
in coliziune cu unul din potentialii mostenitori (viitoarea Iugoslavie). Se adauga si problema
etnografiei, a repartizarii dif etnii in regiune. Asta se int pe intreaga coasta estica a marii
Adriatice. Italia traieste cu impresia (corecta) ca i s-a promis aceasta regiune.

Anglo-fr nu sunt foarte multumiti cu aceasta promisiune, Wilson spune ca nu este de acord.
(Istria-coasta dalmata)-zona f tensionata. Lucrurile incep sa fie legate de criza politica din Italia.
Avem toate aceste grupari nationaliste care devin f active si care vor implementarea unei agende
maximale candi ne vb de castiguri teritoriale.

13
Ceea ce se int in Adriatica duce la mitul victoriei furate , unul din miturile fondatoare ale
regimului fascist. Italia este un stat victorios, dar s-a trisat la masa pacii. Asta face din Italia o
putere revizionista. In anii 20-30, Mussolini oscileaza intre revizionism si politici menite sa-l
alinieze GBR si Frantei (Italia ar fi devenit o mare putere).

FRANTA

Se afla intr-o situatie paradoxala. A invins doar ca membra a unei aliante si este constienta de
asta. Pt Clemenceau, aceasta constatare inseamna ca Franta nu poate castiga pacea decat ca
membra a unei aliante, pt ca nu va putea sustine singura esafodajul pacii. Daca pacea este una
care impune restrictii Germaniei, acestea nu vor putea fi impuse de Franta singura.

Franta este mult mai grav afectata de razboi decat Germania, stat invins. Obictivul Frantei este
acela de a construi o noua ordine strategicain Europa, care sa-i garanteze securitatea in fata
Germaniei. Dupa cum observa David Stevenson, pol ext fr pleaca de la 3 actiuni :

- Rea-vointa germana
- Franta este un stat vulnerabil
- Cea mai mare vulnerabilitate a Frantei este izolarea

Pt rezolvarea acestei dileme, Franta are la dispozitie 3 mari instrumente :

- Crearea unei aliante postbelice cu puterile anglo-saxone, care sa apere pacea

- Slabirea drastica a Germaniei. Demilitarizare, sanctiuni economice, despagubiri de
razboi. Reparatiile, desi sunt o cauza f populara, prezinta o serie de probleme. La fel cum
pt un guvern invingator ar fi sinucidere pol sa spuna ca nu vrem reparatii din partea
Germaniei, asa ar fi si pt un guvern sa spuna ca va plati reparatiile.
- Dezmembrarea Germaniei. La sf razb, avem de-a face cu o dezmembrare limitata.
Alsacia si Lorena-recuperate de fr, concesii terit in fav Belgiei, concesii teritoriale catre
Polonia. Dezmembr= incalcare prea grava a princ autodet si nu ar fi putut fi implementata
decat prin prezenta unei armate de ocupatie. Din mom in care dezmembrai Germania,
tend centripede s-ar fi manifestat imediat.

Francezii au incercat sa creeze o zona-tampon in Renania. Obiectivul a fost abandonat in 1919, i

schimbul unei promisiuni de alianta din partea SUA si GBR. Alianta nu s-a materializat
niciodata, pt ca in martie 1920, senatul american a repins pactul SN si Tratatul de la Versailles.

Marea Britanie

Obiectivele sale au fost indeplinite in razboi.

14
 - Distrugerea amenintarii navale germane, prin conventia de armistitiu.
- Expansiunea coloniala. Germania este eliminata din Africa (ob de a crea o axa de la
gurile Nilului pana la Capetown). GBR incearca sa rescrie toate acordurile din timpul
razb in propria-i favoare.
- Slabirea Turciei+ controlarea altor mari puteri in regiune. Limitarea prezentei franceze,
italiene GBR se foloseste de intermediari.

GBR alterneaza intre o pol punitiva si una integrationista. 15 martie 1919 : memorandumul de la
Fontainbleu. Francezii, britanicii si americanii se ciocnesc fara sa rezulte mari progrese in
scrierea tratatului, situatia in Europa este amenintatoare, Ungaria e in pragul rev, Germania a
trecut printr-un episod rev in dec-ianuarie si Lloyd George se retrage intr-un castel la marginea
Parisului impreuna cu cativa apropiati, pt o trecere in revista a pol britanice. Memorandumul=
regandire a pol britanice reintegrarea Germaniei. Mem creeaza o leg stransa intre stabilitatea
Germaniei si stabilitatea continentului. O Germanie instabila= o Germanie potential bolsevica.

CURS V 9 noiembrie

Frana este expus din punct de vedere diplomatic, vulnerabil din punct de vedere
financiar, aspect de care profita anglo-saxonii --- crearea unor interdependene n Europa.
Fora financiar anglo-american foreaz Frana n 1920 s accepte un compromis
planul Dawes --- pentru a porni sistemul financiar mondial, este necesar ca Germania s
plteasc reparaiile planul Dawes acord credit internaional pentru Germania de 800 de
milioane de mrci.
ntre 1924-1929, SUA mprumut Germania, iar aliaii vor plti datoriile Statelor Unite.
Este un plan temporar, valabil cel mult 10 ani n realitate, era de ateptat ca dup 5 ani s aib
loc negocierea unui plan definitiv. Dar sumele pltibile de Germania creteau din ce n ce mai
mult pn la nivelul maxim atins n 1929, dup care plile urmau s revin la acelai nivel.
Aliaii impuneau controale financiare asupra Germaniei : cile ferate + comisia de experi
aliai de la Berlin care supravegheau finanele Germaniei Germania ncepe s caute o revizuire
a acestui plan, care s urmreasc scderea plilor i anularea controalelor financiare.
- din punct de vedere politic, planul elimina capacitatea Franei de a aciona unilateral n
Germania comisia reparaiilor era marginalizat Marea Britanie putea apela la Curtea
de Justiie Internaional n cazul unei intervenii de for din partea Franei.
La Washington, planul este vzut ca o victorie a medierii americane, prin implicarea
grupurilor financiare, printre care banca de investiii House of Morgan.
La Londra, planul apare ca un element care elimin/reduce posibilitile Franei de a
interveni.

15
 La Berlin, era dintr-o anumit perspectiv, o soluie temporizatoare, pe 5-10 ani, dup
care ar fi urmat reconcilierea dintre Germania i Frana.

Planul reprezint o lovitur grea pentru Frana i pentru preponderena francez n

Europa, care cuta alternative la aceast erodare. Frana se orienteaz n acest sens ctre dou
direcii:
1 gsirea de aliai est-europeni state slabe, fr disponibilitatea de a-i atrage
aversiunea Germaniei; n ceea ce privete o posibil alian cu URSS-ul, aceasta este
pn n 1939 o putere revizionist, care caut s distrug status-quo-ul susinut de
Frana i Germania, aadar exist o incompatibilitate fundamental ntre cele dou
state, care nu le permite s ncheie un acord. Pe de alt parte, ntre Germania i URSS
exist o comuniune de interese au motive s conteste sistemul i graniele din est,
ambele vor s reduc Polonia la un stat non-viabil.
2 consolidarea Ligii Naiunilor, care s ofere securitate mpotriva Germaniei ---
tentative de a oferi mai mult substan Ligii 1923 Robert Cecil ncheie n cadrul
Ligii un pact de asisten mutual, care reducea geografic obligaiile, dar le ddea
substan statele membre erau obligate s asiste statele victim de pe propriul
continent --- se lovete de opoziia Marii Britanii, putere imperial, care susinea c
pactul i limiteaz aciunea global. Motivul invocat reprezenta doar un artificiu,
cauza real era opoziia dominionelor britanice fa de orice extindere a obligaiilor
lor n cadrul Ligii ---- pactul eueaz.

Protocolul de la Geneva din 1923, abandonat i el n 1925 din cauza Marii Britanii face arbitrajul
obligatoriu, dar i rezultatele obligatorii, iar cine nu le respect este declarat stat agresor automat.
Autorul clauzelor este Eduard Benes, lider cehoslovac.
n 1924, odat cu prima victorie a partidul laburist condus de McDonald, are loc o reorientare a
politicii britanice, care devine o politic favorabil securitii colective i deci Protocolului de la
Geneva. ns cderea guvernului McDonald, Marea Britanie revine la o politic mai ostil fa de
Lig i respinge Protocolul de la Geneva. --- Pentru moment, Liga pare a eua n a asigura
dezarmarea universal, nceput cu cea a Germaniei, care ncalc sistematic clauzele de la
Versailles. Pn n 1925, Liga nu ia ns nicio msur n acest sens.

Planul Dawes deschide drumul ctre semnarea pactului de la Locarno, din octombrie
1925, n sensul n care planul aduce o faz de stabilitate relativ pentru situaia Germaniei.
Dawes creeaz un fundament fragil pentru o preponderen a forelor republicane, care au drept
principale obiective eliminarea clauzelor din est stabilite prin Versailles i faptul c Germania
trebuie s devin o mare putere militar prin renarmare. Stresseman contientizeaz c
Germania nu poate s obin o revizuire a tratatului prin for, ci este necesar folosirea
mijloacelor diplomatice. Urmrea n principiu anularea restriciilor de la Versailles n ceea ce
privete graniele i renarmarea, retragerea trupelor din zona Ruhr, eliminarea capacitii
aliailor de a monitoriza dezarmarea Germaniei, remilitarizarea renan (despre care nelegea c
16
nu putea fi fcut n civa ani) i separarea Franei de Marea Britanie. De la acest set de
obiective pornete ideea negocierii pactului de la Locarno.
n acest sens, n 1925 Stresseman propune un pact prin care Germania se angajeaz s
declare ca inviolabil grania cu Frana. Marea Britanie nu este ncntat de plan, dar proiectul
ofer totui rspuns dilemei britanice cum s obii garanii pentru securitatea Franei fr un
angajament militar ferm, de unde i naterea pactului, n condiiile n care Marea Britanie obine
asigurarea c Frana nu va mai putea intra n Germania atunci cnd dorete.
Pactul de la Locarno reprezint un pact de neagresiune prin care grania germano-
francez i belgiano-german devine inviolabil, garantate de Italia i Marea Britanie.
Stresseman refuz s garanteze graniele estice (cu Polonia si Cehoslovacia) ale Germaniei, de
unde i impresia de divizare a Europei ntre est i vest, impresia c puterile garante de la Paris
sunt ele nsele favorabile unei modificri a granielor. Frana va ncerca s compenseze aceast
impresie prin ncheierea unor tratate de alian mutual cu Polonia i Cehoslovacia.

Locarno, alturi de tratatele de arbitraj dintre Germania, Polonia i Cehoslovacia decid c

orice modificare de grani urma s fie fcut panic, prin mediere. Prin tratat, Frana nu ctig
nimic n plus fa de Versailles, dar Marea Britanie obine o relaie echilibrat n vestul Europei,
ceea ce ministrul de externe A. Chamberlain o vede ca pe peace in our time. Locarno
reprezint un tratat negociat cu adevrat, cu obligaii asumate liber de ctre Germania, i nu
impuse, precum cele de la Versailles. Germania va obine evacuarea accelerat a teritoriilor
germane de la vest de Rin i capetele de pod de la est i recunoaterea statutului su de putere de
prim-rang --- primit n Liga Naiunilor, devine membru permanent al Consiliului Ligii. Este
retras n acelai timp Comisia interaliat de control, moment din care renamarea ilicit a
Germaniei este nfrnat doar de bariere financiare. Stressemna se asigur c Germania nu va
mai fi victima agresiunii franceze i pstreaz deschis posibilitatea modificrii granielor la
est.

Odat cu spiritul Locarno, relaia dintre statele europene intr ntr-o logic a cooperrii
i marcheaz nceputul pactomaniei. n realitate, Locarno este un aranjament precar. Exist o
tabr care susine c Locarno este n ultim instan un element fragil, care nu rezolv
dezechilibrul dintre Germania i Frana, ba chiar l amplific, i o alt care afirm c Locarno
este realmente nceputul unei noi ere, care este ns oprit de Marea Criz din 1929.

RELAIA LUI STRESSEMAN CU URSS

- la Moscova, este creat o stare de tensiune i de ngrijorare, pentru c se prefigureaz o
alian vestic, care s-ar putea ntoarce mpotriva URSS.
- Stresseman ncearc s se asigure c Locarno nu va afecta n niciun fel rela ia cu URSS
semneaz un tratat comercial cu URSS.
- mai mult dect att, n 1926 ncheie un tratat politic cu Moscova, de neagresiune, n care
se garanteaz c Germania nu va participa la nicio aciune ndreptat mpotriva URSS, n
ciuda punctului 16 din tratatul Ligii Naiunii, care putea cpta o tent antisovietic.
17
 - prin pstrarea relaiei cu URSS, Germania se asigur c pstreaz o rela ie de pivot n
Europa.

Pactomania atinge apogeul n 1927-1928, odat cu tratatul Briand-Kellogg 1928. n

aprilie 1927, mesajul pe care Frana l transmite SUA pentru mulumirea c a intrat n Primul
Rzboi Mondial conine o propunere de neagresiune reciproc inten ia lui Briand era de a
folosi influena american pentru a-i consolida puterea n raport cu Germania. Tentative de a
integra Germania mai existaser i anterior:
- n 1926, la Thoiry, Stresseman i propune lui Briand retrocedarea Saar-ului i renarmarea
renan n contul unei sume de bani, dar propunerea este nerealizat
- ntre 1928-1930, exist o serie de propuneri privind o uniune vamal, o serie de institu ii
europene care s ngrdeasc cumva Germania. o serie de angajamente multilaterale care
s nu permit Germaniei s acioneze unilateral.

Mesajul lui Briand nu produce efecte concrete n SUA, dar reacia pozitiv o opiniei
publice oblig administraia american s ia msuri --- este semnat un tratat multilateral prin care
se renun la rzboi ca instrument de reglare a diferendelor interna ionale. Pentru francezi,
caracterul multilateral anula ngrdirea Germaniei i obiectivul principal francez. Tratatul nu
aciona n cazul articolul 16 al Ligii i nici n cazul n care statele i asumaser obligaii
regionale. Valorea sa tindea practic spre 0, dar la el ader aproximativ 60 de state.

n 1929, URSS preia iniiativa semnrii unui protocol de la Moscova, prin care rile din
est i Finlanda se angajeaz s nu recurg la rzboi n disputele care le-ar putea separa.

n 1929 este lansat planul Young, care prevedea prelungirea pe un termen ct mai lung al
plilor, pentru ca Germania s poat plti ntr-adevr astfel. Plata datoriilor era prevzut pn
n 1988, iar cele 59 de anualiti erau o simpl medie n care statele aliate trebuiau s i
plteasc datoriile fa de SUA. n acelai timp:
- dispreau controalele asupra finanelor Germaniei
- plata datoriilor private are prioritate n faa datoriilor de stat elementul devine esen ial
n contextul crizei, cnd cele dou intr n conflict.
- ratele anuale vor fluctua n funcie de performanele economice ale Germaniei.
Planul este adoptat n urma unei conferine de la Haga din 1930, cnd era deja depit de situaie,
drept urmare, are o durat scurt.
n 1931 este introdus moratoriul Hoover, prin care Germania nceta s mai plteasc n
contul reparaiilor i urma s plteasc doar datoriile private.
n 1932, la Laussane, se stabilete c Germania va mai plti o singur tran, de 32 de
milioane de mrci, dar n cele din urm nici aceasta nu va mai fi pltit.

18
SEMINAR- 15.11.2016

Emergenta puterilor extraeuropene

SUA- marele invingator al IRM. Vor imprumuta masiv Franta si GBR si dupa 1RM isi vor cere
datoriile inapoi, fara a lega datoriile acestea de reparatiile de razboi ale Germaniei. SUA- foarte
mare interes economic in Germania.

Creara Ligii Natiunilor reflecta puterea SUA. Izolationismul a avut de castigat: SUA nu va face
parte din liga. Izolationismul nu inseamna renuntarea la politica de mare putere a SUA.

1922- Tratatul de la Washington (SUA, Japonia, GBR, Franta, Italia). Motivele au fost
complexe : Japonia se apropiase mult de GBR si a fost aliata Frantei. SUA au dorit sa evite un
bloc japonezo-britanic si au lasat Marea Britanie sa aiba o pozitie egala navala. SUA a refuzat
egalitatea rasiala cu cetatenii japonezi ; in anii 20 nu s-a acceptat migratia japonezilor.

DPDV economic, SUA s-a implicat f mult in Europa in anii 20 si a creditat foarte mult
Germania. SUA nu va semna nicio alianta militara cu alta putere. Neapartenenta la Liga
Natiunilor si lipsa aliantelor inseamna ca in caz de razboi, SUA nu va interveni.

SUA- legaturi f puternice economice cu SUA. Idealismul American este foarte present in politica
interna si externa: prohibitia (1919: interizcerea producerii si comercializarii de bauturi
alcoolice).

Pactul Briand-Kellog, pe termen lung, nu va avea nicio valoare.

Criza economica din 1929 generata de o supraproductie Agricola. Bursa de la New York se
prabuseste prabusirea bancilor. Urmare a crizei > SUA isi retrage finantarea din Europa si
Jponia si pe plan extern continua politica de izolare. In ciuda faptului ca noul presedinte,
Roosevelt, va incerca sa se implice in politica europeana.

1940- SUA se va implica in IIRM, finantand si ajutand militar GBR.

Agresiunea Japoniei in China- liderii americani s-au opus acesteia, dar pana in 1937 doresc
pastrarea relatiilor diplomatice cu Japonia. Cand Japonia va ataca China- SUA introduce un
embargo comercial asupra Japoniei, ea fiind afectata de lipsa de petrol. Japonia avea nevoie de
petrolul din Indonezia.

JAPONIA

Foarte multi lideri politici si cetateni au fost foarte revoltati fata de tratatul de la Washington :
ultranationalistii spuneau ca este o tradare nationala.

19
Curente de gandire :

- moderatii (Shide Hara)- sustineau apartenenta la Liga Natiunilor, o extindere pe cale

pasnica in China
- militaristii (doreau razboi impotriva Chinei si chiar impotriva URSS si SUA)

1927 : memorandum prin care se cerea cucerirea de spatiu vital in detrimentul Chinei. Pana in
1931, Japonia este foarte afectata de criza, dar destul de pasnica. Grupurile militariste vor
demara cucerirea Manciuriei (1931) si atacul asupra Shanghaiului (1932). Dupa 1932, armata si
aristocratia vor deveni mai puternice decat formele democratice ale Japoniei. Cucerirea
Manciuriei= cucerire militara, economie planificata, capitalism de stat, imigratie in masa.

Pax niponica

Sfera de prosperitate japoneza : China, Indochina, Indonezia, Polinezia . Japonia cucereste

Taiwan, Pen. Coreeana, are sfere de influenta in N Chinei si Manciuria.

N anii 20-30, iau amploare grupari rasiste nipone de extrema dreapta, imperialiste si nationaliste.
Influenteaza f mult cercurile conducatoare ale Japoniei. Elem moderate au fost indepartate de la
putere in anii 30 de grupuri de tineri ofiteri.

1936 : lovitura de stat sprijinita de Germania nazista, in urma careia s-a instituit un guvern
totalitar condus de aristocrati si militari.

Rasism nipon- se percepeau drept conducatorii Extremului Orient si doreau cucerirea de satiu
vital .

1941 : Japonia va ataca SUA (care le impusese embargo economic)-atac preventiv, nereusit.
Motivele comportamentului Japoniei : criza economica, pierderea SUA ca piata de desfacere,
dezastrul economic din interior, mai ales in lumea rurala. S-a crezut ca aceasta criza poate fi
rezolvata prin razboi.

Tratatul de la Washington si nerecunoasterea statului Manciuko- esecuri.--> Japonia s-a aliat cu

Germania si Italia, regasindu-se printre puterile revizioniste.

CURS VI- 16.11.2016

Intre 1919-1921 avem in E Europei un interval caracterizat prin instabilitate generata de mai
multi factori :

- desenarea noilor granite. Cele mai multe confruntari sunt intre statele infrante in razboi si
statele apartinand Antantei. In 1919 avem o scurta confr dipl intre Romania si Iugoslavia

20
 pe tema Banatului. Avem o sursa de tensiune si intre Cehoslovacia si Polonia pe marginea
orasului Teschen, oras locuit n majoritate de polonezi, dar care economic este mai
degraba legat de ceea ce devine Cehoslovacia in 1918-1919. Disputa intre cele 2 state va
reprez principala piedica in calea unui sistem de securitate est-european.
- Ramificatiile revolutiei bolsevice. 1919 aduce mai multe asemenea incidente : ian 1919
revolutia din Germania, inercarea ligii spartakiste de a prelua puterea in Germania,
esueaza, insa e suficient pt a dem cat de avansata e miscarea rev in Europa. In martie,
bolsevicii preiau puterea la Budapesta. Se adauga un razboi 1919-1921 intre Polonia si
Rusia sovietica. Granita dintre cele 2 este inexistenta in 1919. Razb s-a terminat cu o
Germanie preponderenta n E Europei, care a rupt din terit rusesc bucati substantiale, pe
care a incercat apoi sa le transforme in state independente. Prabusirea Germaniei aduce
fragilizarea acestui sistem. Polonia incearca sa impinga granitele sale cat mai mult spre
Est, invocand drepturile istorice, limitele influentei poloneze in Evul Mediu. Evident,
intra in conflict cu Rusia soviectica, ce are o politica f ambigua. In mom venirii la putere
a bolsevicilor, acestia au proclamat dreptul la autodeterminare, insa aceasta procl era data
tot din ratiuni propagandistice.

Polonia ofera acces spre Germania, iar Germania este tinta tuturor iluziilor bolsevice.

21 martie, Ungaria- republica sfaturilor este instaurata, in frunte cu Bela Kim. Reactia lui Lenin
este intitial circumspecta. In termen de cateva zile, cond soviectica este cuprinsa de entziasm si ii
vedem pe Lenin si apropiatii sai despre rev in toata Europa. Ungaria era semnul ca infectia se
raspandea. Una dintre mizele pt bolsevicii maghiari era aceea a crearii une punti teritoriale. In
1919- izbucneste acest razboi. Prima faza-nu prea incarcata. Ambele tabere se pregatesc,
sovieticii folosesc acest interval pt a invinge fortele albe (rusii natonalisti+conservatori). Pe de
alta parte, Polonia are ea insasio pol ambigua. Polona nu doreste victoria fortelor antibolsevice.
Acestea au o agenda nationalista si asta intra in conflict cu agenda poloneza. Polonia mai are o
problema : Ucraina. Unele din teritoriile vizate au majortati ucrainiene. Se va ajunge la un
comproms si Ucraina renunta la pretentiile asupra unui teritoriu care va deveni o miza imp :
Galitia Orientala. Cehoslovacia are o atit favorabila URSS.

1920- polonezii si ucrainienii, acum aliati, pornesc ofensiva. Dupa cateva sapt- esec total.
Armata rosie se apropie de Varsovia, in august este la portile Varsoviei si intervine miracolul de
pe Nistru . Gratie sprijinului francez, francezii aplic in Polonia experienta din Ro (misiunea
Berthelot). Aici il trimit pe gen Weygand. August= prabusirea armatei rosii si lansarea unei
ample ofensive poloneze care se va termina in august 1921 prin tratatul de la Riga.

Problemele tin de implicatiile vic poloneze :

- Pozitive : victoria poloneza este un mom de o importanta enorma in stabilizarea

continentului european, pt ca pune capat pt moment expansiunii.
- Negative : Polonia anexeaza imense terit care nu sunt locuite in majoritate de polonezi,
impotriva opiniei unora dintre aliati. La Paris, conf desenare asa-numita linie Carzon -

21
 linie care ncerca sa respecte componenta etnica. Aceasta linie este granita de azi din Est a
Poloniei.

In 1921 este stabilizat cordonul sanitar.

Conf de pace a facut un mare pas inainte in rezolvarea problemei minoritatilor. Nr lor a fost
redus la jumatate.

Structurile de securitate care apar in perioada interbelica : Mica Intelegere, Intelegerea

Balcanica, tratate cu Franta, unele mai clare si altele mai vagi. Mica Intelegere- indreptata
impotriva Ungariei. Ungaria este probabil singura amenntare pe care fiecare dintre cele 3 state o
pot rez individual. Inamcul principal al Ro : URSS. Inamicul principal al Cehoslovaciei :
Germania. Inamicul Iugoslaviei : Italia.

Ro are o rel f buna cu Italia. Iugoslavia are o rel f buna cu Germania. Cehoslovacia- rel buna cu
URSS.

Romania-Polonia= alianta impotriva URSS. Polonia are un conflict major cu Cehoslovacia.

Polonia are o rel stransa cu Ungaria, inamicul Romaniei. Exista mai multe planuri: planul unei
aliante nordine (Polonia, statele baltice, Finlanda). Nu se poate pt ca Polonia si Lituania au o
disputa legata de Vilnius. Exista ideea unei aliante care sa reuneasca Mica Intelegere+Polonia.

Avem, in cele din urma, aceste constructii partiale, care nu solidarizeaza cum ar trebui puterile
din Estul Europei.

TURCIA

Este nevoita sa semneze la Paris tratatul de la Sevres, care este cel mai dur dintre toate. Este un
stat care distruge posibilitatea Turciei de a functiona ca stat suveran, este un stat care are esire
doar la Marea Neagra, zona stramtorilor este internationalizata, S si V Anatoliei sunt impartite
intre sfere de infl franceza (S), italiana si greceasca. Se mai adauga si faptul ca in N Anatoliei
este creata Rep Armeana. In SE este delimitata o zona autonoma care ar fi trebuit sa reprez un
stat kurd. Existau insa tot felul de probleme, pt ca minoritatea kurda nu locuia exclusiv in aceasta
zona (locuia si in Iran, Siria). Kurzii- cea mai numeroasa etnie care nu dispune de un stat (32
milioane).

Razboiul se termina in 1921. GBR se gaseste izolata in spijinul pe care l ofera Greciei, Franta
doreste sa il sprijine pe Ataturk. 1923- tratatul de la Lausanne, care reda Anatolia Turciei, nu mai
exista nicio sansa a Armeniei. O mica zona in apropierea stramtorilor ramane internationalizata
(str raman int pana in 1936- conventia de la Montreux).

Raman cateva puncte disputate : N Irakului

Mostenirea Imp Otoman : sistemul mandatelor. Inca din dec 1918 a fost enuntata aceasta idee a
crearii unui nou sstem, care sa ofere o solutie unei problem arzatoare: ce se va intampla cu

22
pisesiunile fostelor imperii? Se naste aceasta solutie a unei tranzitii diferite. Vechile posesiuni
germane aveau sa intre intr-un sistem intermediar, care sa le ofere ghidaj pe perioada tranzitiei
lor catre independent. Insuficient dezv economc, sub ghidajul unei mari puteri, avea sa poata pasi
pe acest drum.

3 tipuri de mandate : ne intereseaza mandatele din categoria a : teri cu un relativ inalt nivel de
dezvoltare si aveau sanse rezonabile de a atinge indep. Existau 3 mandate de tip a, toate
aprtinusera fostului Imperiu Otoman : Mesopotamia (Irak), Palestina, Siria si Liban. In cazul
acestora, puterea mandatara are obligatia sa le ghideze spre independenta. Mandatele de tip
b(cele germane din Africa- persp indep mult mai indepartata, insa vedem aic manfestandu-se asa-
numitele sub-mperialisme: GBR nu ravneste neaparat la terit germane, in schimb Africa de Sud
le vizeaza)

Dupa tratatul de la Versailles, chestiunea dominant este implementarea lui. Impl lui cade pe
umerii GRB si mai ales ai Frantei. Problema este ca rel dintre cele 2 se degradeaza activ dupa
1919. Ele vad diferit problema reparatiilor,a datoriilor interaliate, sunt in conflict f ascutit n
Orientul Mijlociu. Dincolo de aceste dezacorduri, cele 2 adopta strategii din ce in ce mai diferite.
Pe masura ce Franta se simte tot mai izolata, ea devine adepta implementarii la liber a tratatului,
pt ca el ii ofera singurul instrument de a pastra un rap de fortefav siesi.

GBR- strategie integrativa= Germania trebuie construita rapid, pt a faclita reconstructia Europei
si stabilizarea ei. Dintr-un anumit p de ved, era o solutie pragmatica, nici Franta nici GBR nu
aveau resursele necesare de a implementa un tratat dur. Reducerea reparatiilor putea repune pe
picioare economia europeana.

Pana in 1920, rel dintre cele 2 sunt suficient de puternice pt a le pastra aproape. Incepand cu
1921, Germania incepe sa duca o pol mult mai nuantata, care incearca activ sa dezbine GBR si
Franta.

Disputa este concentrata in probl reparatiilor. In 1921 se ajunge la stabilirea sumei finale (132
mld marci aur)-germanii nu trebuiau sa plateasca decat vreo jum, in 42 de ani.

1921- anul in care st econ a Germaniei incepe sa se degradeze. Guvernul german creeaza o leg
directa intre acest lucru si povara reparatiilor. Avem o serie intreaga de conferinte dedicate
problemei reparatiilor. Ele ajung sa fie profund interconectate cu problemele de securitate.

1922, la Cannes, GBR si Franta sunt aproape de un compromis. Lloyd George si Briand sunt
aproape de semnarea unui acord. Tot acum avem conf de la Genova, o conf org la initiativa GBR
si pe care ea o vedea ca pe o conf o reconstructiei europene. Era invitata URSS, erau invitate
SUA. Lloys George incearca sa reporneasca comertul european. Conventia este insa un esec
rasunator. In siajul conf este semnat tratatul de la Rapallo (Germania si URSS)-tratat care
normaliza rel intre cele 2, anula datoriile pe care le aveau unul fata de celalat, se recunosteau
reciproc. Dpdv al URSS, tratatul de la Rapallo

23
1922-rel dintre anglo-francezi si germani se inrautatesc tot mai mult.

Rel anglo-franceze : cele 2 state adopta atit dif in privinta datoriilor de razboi. GBR si Franta
formeaza temporar un front comun, care se rupe in 1922. In incercarea de a-si restabii
credibilitatea int, GBR accepta teza americana, se ajunge la un acord privind esalonarea
datoriilor.

A doua sursa de tensiune : gajuri productive=plata rep sa fie garantata prin controlul aliat asupra
cailor ferate germane, postei, si veniturile acelor companii sa fie extrase de aliati cu titlul de
reparatii. GBR nu e de acord.

Tot in 1922, Germania cere o serie de amanari. Francezii nu accepta. disputa devine din ce in
ce mai ascutita dec 1922 comisia reparatiilor declara Germania in incapacitate de plata
(dominata de Franta comisia) Franta pune in practica solutia gajului productiv : ocupa militar
regiunea Ruhr. (ian 1923). Ocuparea lui da nastere celei mai grave crize dupa Versailles.

Prabusirea econ a Germaniei transforma in realitate cel mai mare cosmar al anglo-saxonilor. Din
mom in care Franta obtine aceasta victorie, anglo-americanii isi concentreaza energiile spre
gasirea unui compromise care sa:

- Porneasca plata reparatiilor

- Lipseasca Franta de acest instrument coercitiv.

Dupa sept 1923, Franta isi continua pol de fermitate, ceea ce complica dilemele Frantei, pt ca o
izoleaza. Ocuparea Ruhrului ajunge sa fie citita ca o parte a unei lupte continentale pt influenta.

Oct 1923-incep negocierile intre anglo-americani si francezi. Rel franco-germana e blocata.

Ian 1924- conferinta de la Londra, care va da nastere planului Dawes.

24