Perioada interbelica

Perioada interbelica a avut un rol important pentru literatura romana deoarece a contribuit la dezvoltarea,
si in acelasi timp la modernizarea ei. In aceasta perioada au aparut numeroase reviste si tendinte in evolutia
literaturii :
Perioada dintre cele doua razboaie mondiale cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaza pe plan
european prin infrangerea Germaniei, prabusirea imperiului Austro-Ungar si revolutia din Rusia. Pe plan
national se realizeaza unitatea nationala si integrarea in ritmul european de modernizare.
In literatura tendintelor umaniste democratice care domina in epoca li se opun forme de ideologie rasista:
Fasciste, reactionare. De aceea viata literara cunoaste conflicte si polemici violente. In acest contest se impun
personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.
Reviste si curente:
Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Asa avem Viata romaneasca. Apare
la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul Bujor. Director stiintific devine profesorul
dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Insa, din 1915
directorul unic ramane Garabet Ibraileanu. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana
in 1920, cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de
Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va aparea seria care continua pana astazi.
In Viata romaneasca accentul se pune pe autenticitate si specificul national inteles ca dimensiune
sociala, important fiind poporul si rasa,europenizarea ca asimilare a spiritului national, repudierea
decadentismului si simpatia pentru taranime.
In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. Dintre scriitori de la
Viata romaneasca amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu,
Topirceanu, Ionel Teodoreanu si altii.
In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al traditionalismului.
Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. Acest curent apare in literatura
secolului al XX-lea, opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. Tendinta modernista
sustine:
- europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei
- promovarea scriitorilor tineri
- teoria imitatiei
- eliminarea decalajului in cultura
- trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana
- cultivarea prozei obiective
- evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.
In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista Sburatorul si in
cenaclul cu acelasi titlu. Aceasta publicatie apare la Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927,
avandu-l ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul Sburatorul are o existenta mai indelungata : intre
1919 si 1947. Obiectivele gruparii erau:
- promovarea tinerilor scriitori
- imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George
Calinescu, Pompiliu Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. Eugen Lovinescu isi dezvolta
conceptiile sale moderniste in lucrarile Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane
contemporane . In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista:
- un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de modernizare a
civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica
- teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti
- principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera
noutate si modernitate fenomenului literar.
Dintre colaboratorii la revista Sburatorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii.
Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale preluandu-se ideea ca istoria si folclorul
sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic
factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc.
Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de
religiozitate.
O revista traditionalista este Gandirea , ce apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. In
1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pana in
1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin
valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi.
Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori
Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.
Apoi intra Revista fundatiilor regale care apare lunar la Bucuresti in doua serii. Prima intre 1934-1945 si a
doua intre 1945-1947. Revista isi propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale.
Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa 1934
conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al.
Rosetti.
Pintre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat
Bengescu.
In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-
conformist numit dadaism. Acesta a fost initiat la Zrich de Tristan Tara. Dadaistii isi exprimau dispretul fata de
o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in
domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul.
Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contemporanul condusa de Ion Vinea. Constructivistii
subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza
forme noi, conturand natura. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu,
Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori, printre care si Constantin Brancusi. Sunt si alte reviste constructiviste
ca Integral si Punct.
Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele Alge si Urmuz. Suprarealismul urmarea, prin
programul sau, patrunderea artei in planul inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa
controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim, pe plan European, pe: Louis Aragon, dintre
pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi.
PROZA
Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in
scurt timp atinge nivelul valoric european.
Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai
complexe.
Aparitia in 1920 a romanului Ion , de Liviu Rebreanu, marcheaza deplina izbanda a acestei specii (Ciocoii
vechi si noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comanestilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici si
Neamul soimarestilor de Mihail Sadoveanu). Ion este insa primul roman romanesc comparabil cu
capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja.
In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu, si Rebreanu, dar pe trepte valorice
 superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este
orasul modern. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul
citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.
In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul.In studiul "Creatie si
analiza" G.Ibraileanu constata existenta a doua tipuri de aceste specii literare :
1) Unul care prezinta personaje prin comportamentul lor : roman de creatie.
2) Unul interesat de viata interioara : roman de analiza.
Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale romantismului.
Romanul interbelic cunoaste si alte orientari:
- Lirica (I.Teodoreanu)
- Estetizata si simbolica (M.Caragiale)
- Memorialistica (C.Stere)
- Fantastica (Mircea Eliade)
Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu il
foloseste in Enigma Otiliei. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului
caracterului.
Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului
romanesc obiectiv prin publicarea romanului Ion ,data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul
de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu).
Prin Ion, Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera realismului dur
afirmat in literatura universala prin romanele lui Balzac, Stendhal sau Zolac.
Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail Sadoveanu desavarseste povestirea
romaneasca.Sadoveanu, Stefan cel Mare al literaturii romane cum i-a spus G.Calinescu, are o opera
monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala.
Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei,
capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fratii Jderi,care evoca epoca de glorie a Moldovei in
secolul al XV-lea.
Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei, eseist percutant,
ganditor modern este Camil Petrescu. Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului,a carui
inspiratie catre autenticitate confera momente autentice de simtire in roman.Inscriindu-se in modernismul
lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana
C. Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv.
Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana.
Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei
procustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare.
Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura
noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu,
Brancusi trec de hotarele tarii) dar si de degradari dezolante in anii fascismului. Niciodata literatura romana n-a
avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. Papadat-
Bengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea
valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se
dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.
Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism)
literatura romana

Prezinta trasaturi ale ideologiilor literare din perioada interbelica (modernism, traditionalism).
 Modernismul este un curent literar, ntemeiat de Eugen Lovinescu, a carui doctrina porneste de la ideea ca
exista un "spirit al veacului" care impune procesul de sincronizare a literaturii romne cu literatura europeana,
cunoscut si ca principiul sincronismului.Ideea progresista a modernizarii literaturii romne s-a manifestat n
jurul gruparii de la Sburatorul, formata din revista si cenaclul literar cu acelasi nume. Revista a aparut la
Bucuresti ntre 1919-1922 si 1926-1927. Cenaclul a functionat ntre 1919-1947.
Ideea de la care porneste Eugen Lovinescu este aceea ca civilizatiile mai putin dezvoltate sufera influenta
pozitiva a celor avansate, mai nti prin imitatia civilizatiei superioare, iar dupa implantarea acesteia prin
stimularea crearii unui fond literar propriu.
Primul obiectiv al modernismului a fost promovarea tinerilor scriitori si imprimarea unor tendinte moderniste
n evolutia literaturii romne, deziderat mplinit prin lansarea unor nume ce vor deveni de prestigiu pentru
literatura romna: Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu etc.
n vederea modernizarii literaturii romne, Eugen Lovinescu traseaza cteva directii noi pe care sa se nscrie
operele literare:
evolutia prozei de la liric la epic si a poeziei de la epic la liric
inspiratia din viata citadina
crearea romanului obiectiv si a celui de analiza psihologica
ilustrarea n operele literare a unor idei filozofice profunde
crearea intelectualului ca personaj al operei literare
Traditionalismul este un curent cultural care pretuieste, apara si promoveaza traditia, perceputa ca o
nsumare a valorilor arhaice, traditionale ale spiritualitatii si expuse pericolului degradarii si eroziunii.
n perioada interbelica, directia traditionalista s-a regasit, la nivel ideatic, n programul promovat de doua
reviste cu orientari politice distincte:
Gndirea (Cluj, 1921)
- si propune sa apere ceea ce e specific "sufletului national".
- Sustine promovarea n operele literare a credintei religioase ortodoxe, elementul esential de structura al
sufletului taranesc.
- Opera literara trebuie sa surprinda particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a
riturilor si credintelor stravechi.
- Reprezentanti: Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu
Viata romneasca
- Apare la Iasi, ntre 1906-1916 si are o orientare poporanista, o simpatie exagerata pentru taranul obidit si
asuprit.
- In 1920, revista si reia aparitia tot la Iasi, sub conducerea lui Garabet Ibraileanu, schimbndu-si atitudinea,
deoarece dupa primul razboi mondial taranii primisera pamnt si drept de vot, de aceea n noua conceptie "va
ramnea sentimentul de simpatie si solidaritate" fata de taranime, "dar nu mila, nu vina, nu datoria".
- Orientarea generala a revistei este n spiritul unei democratii rurale.
- Reprezentanti: Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Al Philippide
 Samanatorul
- Apare la Bucuresti (1901-1910), condusa pe rnd de Al. Vlahuta si G. Cosbuc, Nicolae Iorga si A.C.
Popovici.
- Articolul-program "Primele vorbe" reactualizeaza directiile Daciei literare.
- Samanatoristii se opun influentelor straine, considerate primejdioase pentru cultura nationala, Cosbuc
sustinnd necesitatea unui ideal, a unei literaturi care sa lumineze poporul.
- Nicolae Iorga sustine ideea intrarii n universalitate prin nationalism, integrnd esteticul n etnic.
- Reprezentanti: G. Cosbuc, Al. Vlahuta, st. O. Iosif
Principalele trasaturi ale traditionalismului sunt, asadar:
ntoarcerea la originile literaturii
ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor
problematica taranului
accent pe etic, etnic, social
universul patriarhal al satului
proza realista de reconstituire sociala
istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar ntr-un mod exaltat
ilustrarea specificului national, n spirit exagerat
Test

1. Care sunt curentele literare n jurul crora s-au purtat polemici n perioada interbelic?
2. Ce este tradiionalismul?
a.Principalul articol-program al tradiionalismului interbelic este................................i i aparine efului revistei,
care subliniaz c noul smntorism adaug la cele dou componente ale specificului
naional,..................i............................, cea de-a treia, spiritual,..............................
b. Care sunt principalele reviste n care direcia tradiionalist s-a regsit la nivel ideatic?
c. Enumerai cinci trsturi ale tradiionalismului.
d.Enumerai patru poei gndiriti.
3. Ce este modernismul?
a. Ce nsemna n secolul al XIX-lea termenul modernism?
b. Care sunt curentele postromantice pe care conceptul de modernism le nsuma la nceputul secolului al XX-
lea?
c. Cum se numete revista i cenaclul cu acelai nume care a jucat n epoc un rol echivalent cu cel al Junimii i
al Convorbirilor literare n veacul al XIX-lea.
d. Numii dou dintre obiectivele gruprii.
e. Care sunt conceptele introduse de Eugen Lovinescu?
f. ................................... a fost preluat dup francezul .................................., psiholog i sociolog. Analiznd
faptele politice i culturale ale civilizaiei romneti, Eugen Lovinescu consider c modernizarea a nceput dup
ptrunderea n rile Romne a ideilor inovatoare din Europa. Societatea romneasc a ntors spatele
ineriei..............................i, prelund formele ........................a creat premisele dezvoltrii unui fond modern.
g. Mentorul Sburtorului mai formuleaz ........................................., care propune schimbul fertil de valori,
intrarea n rezonan cu ..........................., acceptarea elementelor de noutate din literatura european
 contemporan (de pild anexarea altor domenii ale cunoaterii-filosofia, psihologia, sociologia, chiar
matematica, fizica ori medicina- discursului literar)
h. Enumerai cinci personaliti din domeniul literaturii care au colaborat la Sburtorul.
i. Dai exemplu de patru direcii pe care trebuiau s se nscrie operele literare dup opinia lui Lovinescu.

Polemicile, disputele ntre tradiionaliti i moderniti au nsufleit ntreaga epoc, genernd o adevrat fervoare
a rivalitii creatoare. n concluzie, cele dou mari direcii au fost deopotriv de rodnice i au contribuit ca
tendine complementare la configurarea unei epoci de o importan major n literatura romn.

Barem de corectare i notare

1. tradiionalismul i modernismul (0,o5 X 2 = 0,10 puncte)
2. Tradiionalismul este un curent cultural care, aa cum sugereaz i numele, preuiete, apr i
promoveaz tradiia, perceput ca o nsumare a valorilor arhaice, tradiionale ale spiritualitii i expuse
pericolului degradrii i eroziunii. (0,20 puncte)
a. Sensul tradiiei, Nichifor Crainic, istoria, folclorul, religiozitatea (0,20X5= 1 punct)
b. Gndirea, Viaa romneasc, Smntorul (0,10 X 3= 0,30 puncte)
c. Promovarea problematicii ranului
Ideea c mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletului
Cultiv universul patriarhal al satului
Pune accent pe etic, etnic, social
Istoria i folclorul sunt principalele izvoare de inspiraie, dar ntr-un mod exaltat.(0, 20 X 5= 1 punct)
d. Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic. (0, 10 X 4= 0, 40)
3. Modernismul (termen pus n circulaie de Eugen Lovinescu) promoveaz imperativul ralierii la
valorile civilizaiei i culturii europene, considernd c perpetuarea modelelor etnice nvechite genereaz o
inadmisibil provincializare i izolare a culturii romneti. (0, 20 puncte)
a. opera literar cu caracter inovator(0, 30 puncte)
b. simbolismul, futurismul, expresionismul, imaginismul, dadaismul, suprarealismul,
ermetismul (0, 20 X5 = 1 punct)
c. Sburtorul (0, 30 puncte)
d. Promovarea tinerilor scriitori; mprimarea unei tendine moderniste literaturii romne (0,
20 X2 = 0, 40 puncte)
e. Teoria imitaiei i principiul sincronismului (0, 20 X2 = 0, 40 puncte)
f. Teoria imitaiei, Gabriel Tarde, orientale, occidentale, principiul sincronismului (0, 20 X5
= 1 punct)
g. Principiul sincronismului, spiritul veacului (0, 20 X 2= 0, 40 puncte)
h. Ion Barbu, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Ilarie Voronca, George Clinescu, etc. (0, 20 X5
= 1 punct)
i. Tematica operelor s fie inspirat din viaa citradin, nu din cea rural; crearea roamnului
obiectiv i a romanului de analiz psihologic; exploatarea orizonturilor interioare (n poezie); ilustarea n
operele literare a unor idei filosofice profunde; (0, 20 X5 = 1 punct)
TOTAL : 9 puncte + 1 oficu= 10 puncte
1.)Premise

Perioada interbelic cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se caracterizeaz pe plan european prin
nfrngerea Germaniei n timpul Primului Rzboi Mondial, prbuirea Imperiului Austro-Ungar i Revoluia din
Rusia. Pe plan naional se realizeaz unitatea naional i integrarea n ritmul european de modernizare.
 n literatur tendinele moderniste, care domin n epoc coexista cu cele traditionaliste . n acest contest
se impun personaliti ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi,
Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.

2.) Reviste i curente

Dup Primul Rzboi Mondial, ziarele cu pagin literar i revistele literare sporesc la numr.
Viaa romneasc. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui Constantin Stere, i Paul Bujor,
director tiinific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez,
Garabet Ibrileanu. Din 1915 directorul unic al revistei rmne Garabet Ibrileanu (important critic literar al
epocii, de orientare poporanista). n timpul Primului Rzboi Mondial, revista i nceteaz apariia pn n 1920
cnd reapare sub conducerea lui Ibrileanu. Din 1930 revista se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de
Mihail Ralea i George Clinescu. Din 1948 va aparea seria care continu i astzi.
n Viaa romneasc accentul se pune pe
autenticitatea i specificul naional nelese ca dimensiune social, importante fiind poporul i rasa
europenizarea ca asimilare a spiritului naional
repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime.
n jurul acestei reviste se dezvolt curentul literar cunoscut sub numele de Poporanism. Dintre scriitori
de la Viaa romneasc amintim pe Calistrat Hoga, Jean Bart, Ptcanu, M. Sadoveanu, G.Toprceanu, Ionel
Teodoreanu i alii..
Revista Sburtorul apare la Bucureti ntre anii 1919-1922 i apoi ntre 1926-1927. Coordonator este criticul
Eugen Lovinescu, teoreticianul Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea o existena mai ndelungat
,ntre 1919-1947.Obiectivele gruprii erau:
promovarea tinerilor scriitori;
imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George
Clinescu, Pompiliu Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de constituire. Eugen Lovinescu i dezvolt
concepiile sale moderniste n lucrrile Istoria civilizaiei romne moderne i Istoria literaturii romne
contemporane.
Dintre colaboratorii la revista Sburtorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tzara i alii.
Revista tradiionalist Gndirea apare la Cluj n 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu i I.Cucu. n 1922
revista se mut la Bucureti i trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua s apar pn n 1944.
Dintre scriitorii tradiionaliti care au colaborat in paginile revistei se pot mentiona poetii Lucian Blaga, Ion
Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian Maniu
i Lucian Blaga.
Revista fundaiilor regale apare lunar la Bucureti n dou serii:prima ntre 1934-1945 i a doua ntre 1945-
1947. Revista i propune s fie o publicaie cu rdcini n toate terenurile activitii naionale. Primul redactor-
ef al revistei este Paul Zarifopol, care orienteaz revista pe direcia maiorescian. Dup 1934 conducerea
revistei o ia Camil Petrescu i apoi D. Caracostea. Seria nou apare sub conducerea lui Al. Rosetti.
Dintre colaboratorii revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat
Bengescu.
n aceast perioad apar si publicaii de avangard. Avangardismuleuropean are ca punct de plecare curentul
non-conformist numitDadaism. Acesta a fost iniial la Zrich de Tristan Tzara (scriitor evreu de origine romana).
Dadaitii i exprimau dispreul fa de o lume incapabil s opreasc barbaria i crima. Ei cultivau antiliteratura,
antimuzica, antipictura, ajungnd n domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangard:
constructivismul i suprarealismul.
 Constructivismul romnesc s-a grupat n jurul revisteiContemporanul condus de Ion Vinea.
Constructivitii subliniau necesitatea unei corespondene ntre art i spiritul contemporan al tehnicii moderne
care inventeaz forme noi, concurnd natura. Colaboratorii ai revistei vor fi scriitorii T.Arghezi, Ion Barbu,
Camil Petrescu, dar i pictori i sculptori dintre care Constantin Brncui. Sunt i alte reviste constructiviste
ca Integral i Punct.
Suprarealismul a fost teoretizat i practicat la revistele Alge iUrmuz. Suprarealismul urmrea prin
programul su ptrunderea artei n planul incontientului, al visului, al delirului n care spaiile umane scap
controlului contientei. Dintre reprezentaii suprarealismului amintim pe plan european pe: Louis Aragon, dintre
pictori Pablo Picasso, iar dintre scriitorii romni pe Aurel Baranga, Saa Pan i chiar Tudor Arghezi.
Minulescu Ion Repere ale simbolismului
Simbolismul romnesc, pn s ating faza de maturitate odat cu marele poet, a fost mai nti precedat de
cteva ncercari de redefinire a lirismului. Era mai mult o idee care i atepta reprezentantul. Originea poeziei
simboliste st sub semnul ncercrilor de eliberare de sub tirania poetic a lui Eminescu, care oblig poezia de
dupa el s stagneze n epigonism. Doar Macedonski impune o metamorfoz poetic care se voia a fi n opoziie
eminescian. Dimitrie Anghel triete drama de nu-i publica primele poeme, prea sufocate de eminescianism.
Simbolismul apare ca o nevoie de individualizare, singurul fel de a nu muri de eminescianism (Felix Aderca).
Dar noul curent este totui nevoit s se revendice de la Emiescu, pentru c el ofer poeziei ulterioare att uvoiul
liric, ct i necesitatea redescoperirii. Minulescu se prezint ca un poet al tuturor, nu doar al elitelor, aa cum s-a
erijat Macedonski. Are o liric dinamic, lipsit de orice sterilitate, cu o preferin vdit pentru triri, nu pentru
concepte. Renun la polemicile de cenaclu i la speculaiile teoretice, el se adreseaz agorei nsetate de poezie.
Simbolul este ns prin definiie ceva ascuns, doar sugerat prin anumite imagini difuze. Cum se mpac simbolul
cu dorina de comunicare a autorului? Meninnd un cod, dar unul lejer i seductor prin eufonie i coloratur. Se
strduiete s menin deschis orizontul imaginii. Tehnica sa poate fi privit ca un fel de diziden in interiorul
simbolismului. Simbolul devine alegorie, imaginile se succed dinamic, nu difuz, sinesteziile i corespondentele
sunt speculative, misterul nu are sens n sine, ci ca un pretext de efecte retorice. De altfel opera sa st sub
auspiciile zodiei retorice, are o acustic deosebit, o magie bazat pe sonoritate. Melodia este la el simbol. Un
simbol al personalitii sale, care trebuie s se exprime, nu s rmn interiorizat.Are o prezen misionar
(Dar poarta a rmas nchis la glasul artei viitoare), care vrea s se fac neleas. Necesitatea comunicrii i
de depire a alienrii se regsete i n erotic: Sa-mi mpietreti pe veci minciuna neprihnitelor iubiri.
Minciuna este obiect poetic principal: Vorbesc cu mine nsumi i-mi zic/ De ce m mini?. Poetul vrea s scape
de fantoma celui din urm ne-neles, nevoie pe care o traduce in obsesia autoexprimrii. Nu mprtete
estetica tcerii, ca terapie: Prin care lumi trii comarul nepovestitelor poveti? Tcerea este mascat i de
cultivarea tainei, enigmei, ntr-un mod paradoxal pentru c ele funcioneaz nu att ca elemente absconse, ci ca
refugii n faa non-comunicrii. Misterul este mai mult exploatat dect savurat. Simbolismul neortodox
minulescian mizeaz pe obsesia comunicrii. Poezia sa, de o muzicalitate plastic, capteaz n mod spectaculos,
mai ales prin structur dect prin versul n sine. Nu are sens dect dac prin ea se creeaz un dialog cu audienta.
Chiar i solilocviile sunt tot o form de dialog, romanta reprezentnd comunicarea nostalgica cu parteneraul
absent. Prin tot felul de efecte sonore i cromatice, cititorul este n permanen invitat s participe la actul de
creaie.Minulescu i nchipuie lumea ca teatru, eul liric fiind mai mult un personaj ntr-un spectacol, un actor
care pare/ c-ndurerat ca Prometeu/ E mort de mult, dar tot nu moare. Minulescu este un personaj care se
confeseaz remprosptnd, de pild, mijloace tradiionale precum romana. i dac se hrnete atta din tradiie,
care mai e revolui dac se hrnete atta din tradiie, care mai e revoluia? Reestetizarea, simpatia social, o
sensibilitate mprtit. Harana sa poetic pariziana o adapteaz fondului autohton. ncercrile de escapad ca
fug de cotidianul anost capt la Minulescu valena nevoii de redescoperire spiritual. Poetul nu vrea s
rtceasc la nesfrit, rmnnd ataat de bazarul sentimental balcanic. Si bricul alb/ Sfie-n dou covorul
apelor albastre/ Lsnd n umra lui o dr de spum crea/ Ce se ntinde/ Ca i o punte nesfrit/ Pe care
sufletele noastre/ Se vor ntoarce-acas-n ziua/ Cnd uraganele ne-or vinde.Pe fondul local Minulescu rmne
antifilistin, antitradiionalist, pentru c deschide calea unei noi sensibiliti, care este social, teatral, stilistic.
Reabiliteaz lirismul comun i pentru c romanta devine la el un soi de program de comunicare n stil
impresionist, jovial i expansiv, revrsat i bonom, cu clipiri irete i complice (Serban Cioculescu). Dincolo
de stilizrile i ornament aiile autohtone ale poeziei, Minulescu reuete s mbine accentele livreti, mai
cerebrale, occidentale, cu senzualitatea si pitorescul contemplativ balcanic. Este contemplativ, dar la modul
extravertit. Observaiile stilizate care ating desvrirea patetic la Bacovia capt o alur ludic la Minulescu,
dar i dinamic: Verzi strofe de mtase se-ascund ca i sub ploeape/ Nu flori, ci ochi, care devine n cele din
urm unitar: Monocromie verde/ Munii i brazii par de mucava. Ce ne propune Minulescu este o jubilaie
estetic, n sensul atitudinii pornite la Literatorul.Asociaiile, percepiile plurale, nu sunt att un produs al eului
liric, ct al jocului dialectic. Are o viziune caleidoscopic, lumea este un decupaj. Pe trotuarul negru felinarul
deseneaz/ O enorm violet/ Violet cu umbrela japonez/ Ce-ncadreaz/ Chipul ei oval i palid/ De nocturna i
cochet/ Magdalen. Ochiul fabrica n permanen tablouri. Relaia dintre pictur i poezia sa este una intim,
pictura avnd rolul unui excelent stimul. Experiena plasticii i acusticii l readuc n focarul iradierii simboliste.
Pe scurt, putem trasa drumul poeziei astfel: mai nti fervoarea misionar, psihologia de grup, apoi singularizarea
mbinat cu teatralitatea, pentru a ajunge la un fel de pantomim, simirea unei epuizri i ncercarea de altfel de
literatur. O ultim remarc: exist la Minulescu o not de clasicism parodic, exprimat prin parodieri ale
recuzitei clasice din temple, statui, personaje mitologice. Cultul modelelor devine problematic, dar visul vrstei
de aur rmne: E-att decor/ Si-atta feerie/ C iambii si troheii altro vremi/ Renvie subterana tragedie/ Si
doliul semizeilor ce mor.Timbrul poetic minulescian este unul extrem de personal. Este singular i astfel dorea
s fie perceput, la modul cel mai emfatic: M ntrupez n al veciei ia-l imensitii Domn!.

George Bacovia universul poetic 41.1. Trsturile universului bacovian a) Orizont nchis,
cenuiu, cer de plumb, strbtut de corbi negri ca n poeziile: Tablou de iarn, Plumb, Amurg de
iarn. b) Societatea este o lume absurd, halucinant, dezndjduit, alctuit din ospicii,
cazrmi, spitale, abatoare, acoperite de zpezi, ploi, nori, ca ntrun infern dantesc: Afar trgul
st pustiu / i ninge ca-ntr-un cimitir. Nevroz. c) disoluia, destrmarea, putrezirea, procese
definitorii ale lumii burgheze: i simt cum de atta ploaie / Piloii grei se prbuesc.
Lacustr.

d) tristeea, nevrozele, funebrul, boala, moartea, trsturi ale universului: Dormeau adnc
sicriele de plumb Plumb. Decor de doliu, funerar... Decor. Cu jocuri de umbr ce dau
nebunie; Plind. e) iubirea, ca lege generatoare a vieii, este strbtut de moarte, de aceea
iubitele, care ar trebui s genereze viaa, cnt maruri funebre, iar peste tot apar semne care
prevestesc moartea: Iubita cnt-un mar funebru Nevroz. i ning...zpada ne-
ngroape. Decembre. Spre abator vin lupii licrind. Tablou de iarn. f) atitudine critic fa
de lumea burghez: Pe drum e-o lume lene, cochet; Amurg violet. Oftnd, palate de-i
lucrez, / Eu tiu i bine-a drma. Serenada muncitorului. g) predilecie pentru cromatic,
muzic, sugernd corespondene subtile: Verde crud, verde crud... / Mugur alb, i roz i pur, /
Vis de-albastru i azur, / Te mai vd, te mai aud! Note de primvar. h) sentimentele de
claustrare, singurtate, durere, iubire, speran penduleaz n jurul sentimentului de tristee:
Acum cad foi de snge-n parcul gol n parc. E vnt i-orice speran e pierdut. Plumb de
toamn.

41.2. Motivele universului bacovian

a) motivul revoltei este exprimat direct sau refulat: Dar am s dau curnd la cap. Serenada
muncitorului. Mhnit de crimele burgheze, / fr a spune un cuvnt Poem final.
b) motivul oraului deprimant form autohton a motivului oraelor tentaculare, pus n circulaie
de Emil Verhaeren: Ascuns n pivnia adnc, / fr a spune un cuvnt Poem final. Un
ora de piatr doarme...toate dor. Nocturn.
c) motivul singurtii, al tristeii, al spleen-ului: Singur s m pierd n lume / netiut de
nimeni Poem final. i iar toate-s triste Piano.
d) motivul corespondenei dintre simboluri, culori, sentimente: plumb gri tristee Gri.
moarte violet presimire Amurg violet. mugur verde, roz, albastru, azur bucurie Nervi
de primvar.
e) motivul corespondenelor dintre strile sufleteti i natur: Toamna a ipat cu un trist accent
Vnt i plng, i cu plnsul n noapte / Rchita de-afar mi-e sor. Miezul nopii.
f) motivul sugestiilor muzicale: Plngea clavirul trist, i violina Mar funebru. n dezacord
clavirul moare, / i ninge ca-ntr-un cimitir. Nevroz.
g) motivul fecioarei n alb: O copil poposit la fntn Note de primvar. n alb, domnia
blond, n noaptea ideal Balad.
41.3. Caracterul simbolist al universului poetic
a) eroi-simbol n mprejurri simbolice: Dormea ntors amorul meu de plumb Plumb. i
corbii se plimb prin snge... i sug; Tablou de iarn. n racle de sticl princese
Panoram.
b) tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de coresponden, fiindc
fiecrui sentiment i corespunde o culoare, spune poetul: Copacii albi, copacii negri; / i pene
albe, pene negre Decor.
c) cosmicizarea raportul omului cu universul: Iar creierul ardea ca flacra de soare Altfel.
i stam mpietrit...i de veacuri ,/ Cetatea prea blestemat. Panoram.
d) cultivarea intuiiei i sugestiei prin simbol: Se uit n zri catedrala, / Cu turnu-i, sever i
trufa; Toamn. Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb.
e) conceptul de poezie pur: Mugur alb, i roz i pur, / Vis de-albastru i azur Note de
primvar.
f) gndirea analogic n locul celei logice: O femeie n doliu pe strad, / O frunz galben
tremura dup ea Scntei galbene.
41.4. Universul bacovian n contextul poeziei romneti i universale
a) influena lui Mihail Eminescu continuarea lui n alt context socialistoric: paralel ntre mprat
i proletar i Serenada muncitorului, ntre Luceafrul i Lacustr.
b) critica social are note de virulen ca la Alexandru Macedonski: Regret, Serenada
muncitorului, Ecou de roman.
c) opoziie fa de lumea i mentalitatea burghez ca la tefan Petic i Traian Demetrescu:
Amurg de toamn.
d) atmosfer suprasaturat de nevroze, gust pentru oribil, pentru satanic ca la Rollinat,
Baudelaire: Strigoii, Mar funebru.
e) sinteza estetic de simbolism, impresionism, expresionism, realism influena pictorilor
impresioniti: (Renoir negrul regina culorilor; Tintoretto negrul cea mai frumoas culoare;
Bacovia Negru profund noian de negru. Negru): elemente de critic social
realist:Serenada muncitorului. elemente de romantism: sentimente de melancolie, tristee,
bucurie. elemente de clasicism: claritatea stilului, meditaia pe teme clasice fortuna labilis i
panta rhei. caracterul expresionist prin sinteza estetic, prin cosmicizare, prin conceptul de
cunoatere, prin drumul spre interior.