Sunteți pe pagina 1din 7

EKG - GHID DE INTERPRETARE RAPID

I. DETERMINAREA RITMULUI CARDIAC


RITM NORMAL = ritm sinusal = unde P pozitive in toate
derivaiile, ( cu excepia derivaiei aVR unde este negativ) in
relaie stabil cu complexul QRS ( T1).
RITMURI PATOLOGICE:
= ritm al sinusului coronar = unde P negative in DII, DIII, aVF (T2).
= ritm nodal superior = unde P negative inaintea complexelor QRS,
in relaie stabil cu acestea (T3).
= ritm nodal mediu = unde P absente.
= ritm nodal inferior = unde P negative, la sfaritul complexelor
QRS, in relaie stabil cu acestea.
= ritm vagabond (Wandering pace-maker)= undele P se
negativeaz progresiv i se apropie de complexele QRS, dup care se
pozitiveaz progresiv i intervalul PQ se normalizeaz. Aceste
modificri sunt determinate de migrarea centrului activator de la
nodulul sinusal spre nodulul atrioventricular i invers.

II. DETERMINAREA FRECVENEI CARDIACE


Frecvena /min.= 6000: distana RR.
6000 = numrul de sutimi de secund dintr-un minut.
distana RR= numrul de milimetrii dintre 2 unde R X 0,02 sec.
pentru viteza de 50mm/sec.
X 0,04 sec.
pentru viteza de 25 mm/sec.
Utilizarea riglelor de calcul (au incluse modul de utilizare).
Memorarea urmtoarei formule:
300,150,100,75,60,50,42, pentru viteza de 25mm/sec. (pentru
viteza de 50 mm/sec. cifra obinut se nmulete cu 2).
Numrul de csue dintre 2 vrfuri R ( 1 csu = 5 mm ) indic
frecvena (T1).

III. DETERMINAREA AXEI ELECTRICE


Se determin utiliznd derivaiile DI, DII, DIII.
- unda R mare in DI, DII, DIII.= ax normal (T1)
- unda R mare in DI + und S mare in DIII = ax stang (T4).
- unda S in DI + R mare in DIII = ax dreapt (T5).

IV. DETERMINAREA COMPONENTELOR EKG


1. HIPERTROFIILE ATRIALE
Mecanisme : - obstacol la ieirea din atriu in timpul sistolei atriale
(St.mitral, St tricuspid)
- creterea cantitii de sange evacuat in timpul sistolei atriale (unt
dr-stg., unt stg-dr.)
- regurgitarea in timpul sistolei (insuficien mitral, insuficien
tricuspidian)
- alterarea calitii peretelui atrerial prin modificri ale miocardului.
1.a. HAS (T6)
= Alungirea duratei undei P peste valorile normale, cu aspect in
cocoae (P mitral). Durat maxim admis :
0-2 ani 0,08 sec
3-10 ani 0,09 sec
11-14 ani0,10 sec
copii mari0,12 sec.
= Cauze: stenoza mitral, insuficiena mitral, stenoza aortic, HTA,
cardiopatie ischemic, coarctaie de aort.
1.b. HAD
= Amplitudinea undei P depete 3mm (P pulmonar), cu aspect
simetric ascuit bine vizibil mai ales in DII-V1.
= Cauze: cord pulmonar cronic, hipertensiune pulmonar primitiv,
stenoz sau insuficien pulmonar, stenoz sau insuficien
tricuspidian, malformaii congenitale cu unt stg.-dr.
1.c. HBA (T7) * ambele semne

2. HIPERTROFIILE VENTRICULARE
Mecanisme : solicitare de volum sau rezisten.
2.a. HVS (T8)
- ax electric stg. (criteriu neobligatoriu)
- unde S adnci in derivaiile precordiale dr.
- unde R ample n deriv. precordiale stg.
SV1/2 + RV5/6 > 35mm
RV5 > 27mm
- suma celor mai mari unde R i S din precordiale > 45mm
- modificri de repolarizare ventricular (neobligatorie).
- prezena undei Q ample - hipertrofie septal.
- absena undei Q in derivaiile precordiale stg - tulburri de
conducere intraventricular a stimulului intr-un muchi excesiv
hipertrofiat.
- Durata deflexiunii intrinsecoide (trecerea undei de depolarizare pe
sub electrodul explorator), in derivaiile precordiale stg. > 0,005sec.
Deflexiunea se msoar de la inceputul undei R pan la
perpendiculara coborat din varful acesteia.
1. HVS de volum (diastolic) - modificri minore de faz terminal.
2. HVS de rezisten (sistolic) - modificri importante de faz
terminal.
2.b. HVD

3. TULBURRI DE CONDUCERE ATRIO-VENTRICULARE


3.a. BLOC A-V GR.I (T 12)
Intarzierea transmiterii stimulului de la atrii la ventricole, tradus pe
EKG prin alungirea
constant a intervalului PQ peste valoarea normal de varst i
frecven.
Cauze :
a) congenitale
b) dobandite
- fiziologice la vagotoni
- patologice (cardita reumatismal, interesri miocardice, dup
digital, propranolol,
verapamil).
3.b. BLOC AV GR. II
1. Tip Mobitz I (perioade Luciani- Wenckebach)
intarzierea progresiv a transmiterii impulsului de la atrii la
ventricole pan la blocarea conducerii, dup care ciclul se reia.
Traducerea electric - intervalul PQ se alungete progresiv pan la
blocarea unei unde P, dup care ciclul se reia.
2. Tip Mobitz II (T13) 2/1, 3/1, 4/1, de grad inalt 6/1, 7/1.
periodic o und P este blocat
blocul de grad inalt apare in caz de toxicitate digitalic.
aceleai cauze ca la Mobitz
3.c. BLOC AV GR. III (T4) ( total sau complet)
Intreruperea total a transmiterii impulsului intre atrii i ventricole,
fiecare contractandu-se
datorit impulsurilor din centrii proprii.
Intre undele P i complexul QRS nu exist nici o legtur.

4. TULBURRI DE CONDUCERE INTRAVENTRICULARE


4.a. BRS (T10)
Deviaia axial stg. (neobligatorie).
Alungirea complexului QRS peste 0,12 sec.
Complex QRS cu aspect in dom, bine vizibil in DI, DII, aVL,
derivaiile precordiale
stg.
Deflexiunea intrinsecoid mai mare de 0,06 sec. in derivaiile
precordiale stg.
Modificri de repolarizare ventricular (neobligatorie).
4.b. BRD (T11)
Deviaie axial dr. (neobligatorie).
Alungirea complexului QRS peste valoarea normal, bine vizibil
in V1.
Complex QRS cu aspect in M in V1, V2.
Und S impstat in DI, V5, V6.

5. TULBURRI DE RITM CARDIAC


5.a. Tahicardia sinusal (T16)
= ritm cardiac accelerat peste valorile normale de varst i sex.
Apare in: efort fizic, distonii neuro-vegetative cu predominan
simpatic, hipertiroidie, stri febrile, consum exagerat de cafea, ceai,
alcool.
5.b. Bradicardia sinusal (T 17)
ritm cardiac incetinit. Apare in: spotivi de performan, btrani,
hipervagotonie, hipotiroidie, hipertensiune intracranian, crize
dureroase abdominale i toracice, sindromul de hiperexcitabilitate al
sinusului coronar.
5.c. Aritmia sinusal = variaii ale ciclului cardiac.
- aritmie respiratorie (fazic) const in creterea frecvenei in inspir,
scderea in expir.
- aritmia nerespiratorie (nefazic) - distana RR variabil
5.d. Aritmia extrasistolic (T 18)
a) Extrasistole atriale - und P modificat + complex QRS normal.
b) Extrasistole nodale (joncionale)
- Superioare: und P negativ inaintea complexului QRS
- Medii: und P absent + complex QRS normal
- Inferioare: complex QRS + und P negativ
c) Extrasistole ventriculare: und P absent + complex QRS
modificat
5.e. Tahicardia paroxistic
- frecven cardiac mare, fix (interval RR fix) survenit in crize cu
debut i sfarit brusc.
- Supraventricular (T19): und P prezent + complex Qrs fin
- Ventricular (T20): und P absent + complex QRS modificat
5.f. Fibrilaie atrial
- sistola i diastola atrial lipsesc, fiind transformate in contracii
parcelare foarte frecvente (400-600/min), haotice i ineficiente.
Traducerea electric: unde P absente inlocuite cu unde f de fibrilaie
+ complexe QRS normale, neregulate.

5.g. Flutter atrial


contracii atriale cu ritm regulat, frecven mare (250-300min)
ineficiente, ce inlocuiesc sistola i diastola atrial. Rspuns
ventricular sistematizat sau nu. Traducere electric: unde P absente
inlocuite cu unde F de flutter.
5.h. Fibrilo-flutter (T21)
= ambele modificri.
5.i. Fibrilaia ventricular
este cea mai sever tulburare de ritm. Ventricuii se contract
parcelar, anarhic, cu
frecven mare, nefiind capabili s realizeze o sistol ventricular.
Traducerea electric: ondulaii cu morfologie, amplitudine i durat
diferite.
5.j. Flutterul ventricular
ventriculii se contract in totalitate, slb, nefiind capabili s realizeze
o sistol eficient.
Traducerea electric: complexele ventriculare prezint o morfologie
intermediar intre tahicardia i fibrilaia ventricular.

6. SINDROAME DE PREEXCITAIE VENTRICULAR


Sunt determinate de activarea unui teritoriu din miocard (ci
accesorii) inaine i independent
de stimulul sosit pe ci normale.
6.a. Sindromul WPW este dat de fascicolul Palladino-Kent (T15)
- interval PQ scurt
- complex QRS lrgit pe seama undei delta
Tipuri :
tip A = cale accesorie A.S. - V.S. post unda delta pozitiv in toate
deriv.
tip B = cale accesorie A.D. - V.D., cel mai frecvent intalnit, axa
electric la stg unde
delta negative n V1V2.
tip C = fascicul A.S - V.S. anterior, unda delta negativ n V5V6.
6.b. Sindromul L.G.L. ( Long Ganong - Levinne) preexcitaia
se datoreaz unor fibre ce
unesc atriul cu zona inferioar a nodulului AV. Stimulul se conduce
rapid, iar ventriculii se
depolarizeaz normal.
Interval PQ scurt
Complex QRS normal (unda delta absent).
6.c. Sindromul Mahaim - cile accesorii emerg din parte
inferioar a nodulului AV sau din
trunchiul comul Hiss.
Interval PQ normal
Complex QRS lrgit pe seama undei delta.
6.d. DEXTROCARDIA (T22)
Unda P negativ n DI, pozitiv n AVR
Complex QRS cu aspect inversat ntre DI i AVR.

7. MODIFICRI EKG DE CAUZ IATROGEN I


DISELECTROLITIC
7.a. Modificri EKG de cauz digitalic (supradozaj)
- Subdenivelare ST cu aspect n covat
- Scurtarea intervalului QT
- Und T negativ sau difazic
- Interval PQ alungit
- Apariia tulburrilor de ritm sau conducere AV
7.b. Hiperpotasemie
Semnele EKG apar la valori mai mari de 6mEq/l
Unda T ampl, simetric, cu baza ingustat
Interval PQ scurt
Creterea duratei undei P cu aplatizarea acesteia
La valori mai mari de 8 mEq/l apar blocuri AV de diferite grade,
modificri de morfologie a complexului QRS.
La valori mai mari de 10 mEq/l pot apare fibrilaia sau asistolia
ventricular.
7.c. Hipopotasemia
o Aplatizarea progresiv a undei T cu creterea progresiv a undei U
o Subdenivelarea segmentului ST
o Pot apare extrasistole, tahicardie, fibrilaie ventrticular
7.d. Hipercalcemie
- Scurtarea intervalului QT
- Pot apare blocuri AV i extrasistole ventriculare
7.e. Hipocalcemie
Alungirea intervalului QT pe seama alungirii segmentului ST