Delfinii sunt mamifere cetacee marine nrudite cu balenele i marsuinii (Phocoena phocoena).

Exist n jur de 40 de specii de delfini n 17 genuri diferite. Delfinii variaz ca dimensiune de la 1,2 m
i 40 kg (delfinii Maui), ajungnd pn la 9,5 m i 10 tone (orca sau balena uciga).

Delfinii sunt rspndii n ntreaga lume, n special n apele puin adnci din zonele de coast. Sunt
animale carnivore, hrnindu-se cu pete i calmari. Familia Delphinidae este cea mai mare din
ordinul Cetacea, fiind i relativ recent.

Anatomie[modificare | modificare surs]

Delfinii au corpul fusiform, hidrodinamic, adaptat notului rapid. nottoarea puternic i ajut la
propulsie n timp ce aripioarele pectorale i sistemul muscular al cozii asigur controlul direc iei.
Aripioara dorsal, n cazul speciilor care au o asemenea aripioar, contribuie la men inerea
stabilitii n timpul notului.
Dei variaz n funcie de specie, culorile delfinilor se ncadreaz ntr-un tipar de baz compus din
tonuri de gri, de obicei cu partea dorsala de culoare mai nchis.
Creierul delfinilor este mare i foarte complex; i este diferit dup structur de cele ale majoritii
mamiferelor terestre.[4]
Delfinii se pot recupera rapid de la rnile suferite (cum ar fi mucturi de rechin) i doar n foarte rare
cazuri pot cpta o infecie.[5]

Fiziologie[modificare | modificare surs]

Perioda de gestaie la delfini variaz de la o specie la alta; la specia Sotalia fluviatilis ea dureaz 11
12 luni,[6] iar la orc este de circa 17 luni.[7] De obicei, femela nate un singur pui de 5060 cm.
[8]
Delfinii cresc ncet i ajung la o durat de via de 2030 de ani.

Somnul[modificare | modificare surs]

n general delfinii dorm doar cu o emisfer a creierului odat, apoi cu cealalt, astfel meninndu-i
contiina necesar pentru a se respira i a veghea de posibili prdtori sau alte primejdii.[9][10][11][12] n
captivitate, s-a observat c delfinii pot intr n somn total, stare n care ambii ochi le sunt nchi i i
individul nu reacioneaz la stimuli externi. n acest caz respiraia este automat i un reflex de
btaie din coad menine individul cu orificiul nazal deasupra apei dac este necesar.
Delfinii anesteziai iniial prezint reflexul de a da din coad.[13]