Cap 1.

Specificul riscului in finantarea internationala

1.1 Definirea Riscului de Tara
1.2 Rolul analizei de risc de tara
1.3 Formele de materializare a riscului de tara
1.4 Factorii de risc de tara

Cap 2. Tipuri de riscuri

2.1 Riscul de mediu
2.2 Riscul valutar
2.3 Riscul de dobinda
2.4 Riscul de neplata
2.5 Modele de evaluare a coeficientului de risc de tara

Cap 3. Studiu de caz

Cap 1. Specificul riscului n finanarea internaional

1.1 Definirea Riscului de Tara

Riscul de ar reprezint probabilitatea pierderilor din activiti internaionale, ca urmare a

unor evenimente economice, sociale i politice specifice fiecrei ri n parte. Acesta este perceput

ca fiind un pericol la adresa economiei rii respective, influennd plile acesteia. Riscul de ar se

mparte n risc suveran i risc monetar. Prima categorie face referire la aciunile statului care

mpiedic onorarea obligaiilor externe, n timp ce riscul monetar este cauzat de schimbarea
cursului monedei de contract sau de credit.
Apariia riscului de tar este legat de naionalizarea canalului de Suez in 1956. La vremea

respectiv era cunoscut sub denumirea de risc politic i privea in primul rand naionalizrile din

industria petrolier din Orientul mijlociu i Magreb.

In anii 80 se vorbea despre riscul suveran ca urmare a incapacitii de plat a unor state latino
americane.
Din anii 90 vorbim despre : criza din rile emergente. Amintim criza mexican din 1994,

criza asiatic din 1997 i cea rus din 1998, iar in 2000 criza argentinian.

Riscul de tar reprezint probabilitatea pierderilor din activiti internaionale, ca urmare a unor

evenimente economice, sociale i politice specifice fiecrei ri in parte.

Pierderile se pot concretiza sub mai multe forme:
1
 pierderi de oportuniti ca urmare a nerespectarii clauzelor contractuale,

costuri suplimentare implicate de demersurile efectuate in vederea determinrii datornicilor s-i

respecte obligaiile asumate,

pierderi reale concretizate in sumele care nu mai pot fi recuperate.

Riscul de tar inglobeaz douacomponente care se intercondiioneaz :

1 componenta politic rezultand din msurile luate de ctre autoritile publice locale sau

centrale ale unei ri, fie din manifestarea unor cauze cum ar fi revolte, greve, rzboaie,
embargouri, etc.
2 componenta economic i financiar care rezult din inflaie exagerat, absena rezervelor

valutare i nu in ultima faz incapacitate de plata.

1.2 Rolul analizei de risc de ar

Cunoscnd nivelul de risc al unei ri i pierderile poteniale la care se expun, firmele

transnaionale vor decide dac este oportun sa ptrund pe acea pia sau nu. Totodat, n funcie

de nivelul riscului, firma va putea opta pentru crearea de structuri proprii n ara gazd (realizate
exclusiv prin eforturile investitorului sau prin asociere cu un partener local) sau va participa la

structuri preexistente. Gradul de implicare pe o anumita pia crete direct proporional cu nivelul

de risc al acesteia. n aceste condiii, analiza riscului de ar este importanta nu numai la luarea

deciziei de implantare n strintate, ci i n elaborarea unor strategii de implantare, n alegerea

tipului de operaiuni care sa fie desfurate pe o anumita pia sau n procesul de planificare
strategica a firmei.
Dincolo de constatarea existentei sale, evaluarea riscului de tarasi realizarea de previziuni cu

privire la evolutia acestuia reprezintaprincipalele preocupari ale analistilor. Douadimensiuni

prezintao importantacovarsitoare in acest context: in primul rand, dimensiunea socio-politicaa

riscului de tarasi, in al doilea rand, dimensiunea economicaa acestuia. Astfel, centrul de interes al

specialistilor vizeaza, pe langaalte aspecte importante, stabilitatea politicaa statelor si

solvabilitatea lor financiara.

2
 Importanta studiului metodic al riscului de taraeste potentatasi de consecintele deosebit de

grave si profunde ale crizelor, in special a celor din ultimele douadecenii. Presiunea din ce in ce

mai crescutaexercitatade agentii economici in sensul identificarii si punerii la punct a unor

instrumente pertinente de masurare a gradului de risc, dar si cea venitadin partea emitentilor de

titluri doritori de vizibilitate pe pietele financiare, au facut ca notarea (ratingul) saisi croiascadrum

in lumea economica, iar rezultatele sale safie recunoscute pe plan mondial, devenind veritabile

norme ale riscului de tara.

Evaluarea riscului de taraimplicain general reprezentarea sub forma unui indice care

desemneazagradul de risc. Metodele de evaluare sunt extrem de diverse; relativ la tipologia

acestora si la evolutia lor, facem urmatoarele remarci:

- metodele statistice (de tip clasic) sunt utilizate in mod frecvent la evaluarea fenomenelor
economice si prezintainteres din perspectiva riscului de tara;

- diverse studii au permis identificarea unor variabile pertinente in vederea evaluarii riscului de
tarasi a analizei fenomenelor ce genereazacrize;

- noi tehnici de evaluare au fost dezvoltate in ultima perioada: sisteme neuronale, sisteme expert si
metode multicriteriale de asistentain luarea de decizii;

- abordarea multicriteriala/ asistenta de tip multicriterial in luarea de decizii permite plasarea

evaluarii riscului de taraintr-un cadru decizional luarea in calcul a diferitelor forme ale riscului

de tarasi a preferintelor decidentului, precum si adaptarea evaluarii la specificul problemei

studiate.
In analiza riscului de tara, demersurile de modelizare sunt destul de numeroase. Multiplicarea

si amploarea crizelor i-a facut pe cercetatori saincerce dezvoltarea de metode cu rolul de a detecta

crizele incainainte de aparitia primelor lor forme de manifestare. O serie de modele au fost astfel
elaborate:
modele de primageneratie construite in jurul factorilor care influenteazasustenabilitatea

datoriei externe ; acestea descriu cel mai bine crizele de supraindatorare ale anilor 80, in special

episoadele ce au implicat statele sud-americane; aceste modele iau in calcul, pe langaaspecte

3
macroeconomice, si slabiciunile sistemelor bancare, efectele de panicasi mimetism (sell-off)

relative la moneda;

modele de generatia a doua opereazacomparatii calitative si utilizeazaunele instrumente

econometrice ; scopul declarat al acestor modele este de a alerta analistul in momentul in care

economia considerataeste in apropierea unui punct critic, iar un accent special este pus pe

identificarea de indicatori macroeconomici si financiari avansati;

modele de generatia a treia iau in considerare si dimensiunea autorealizatoare a crizelor

monetare, precum si efectele de contagiune; analizele de acest tip pornesc de la un model devenit

deja clasic, si anume criza mexicanadin 1994-1995, transmisaeconomiilor vecine prin asa-

numitul efect Tequila.

Indiferent de tipul de model utilizat, o constatare poate fi facuta: o alertaeste fiabilain cazul in

care este urmatade manifestarea crizei, intr-un orizont de timp prestabilit (de regula, un an). In caz

contrar, este vorba de o alarmafalsa, semnalul nefiind fiabil. Mai multe situatii sunt posibile din

acest punct de vedere. In lucrarea sa din 2003, Contribution alevaluation prospective du risque

pays dans le nouveau contexte international, Yves Landry surprinde patru situatii posibile:

indicatorii anticipeazao crizaintr-un anumit interval de timp, iar aceasta se produce realmente in
acel interval (12-24 luni);
indicatorii prevad o criza, iar aceasta nu se produce;

indicatorii nu prevad vreo criza, si, cu toate acestea, aceasta de produce;

indicatorii nu anuntaproducerea unei crize, iar aceasta nu se produce.

In cele ce urmeaza, ne propunem sarecapitulam, farapretentii de exhaustivitate, principalele

organisme care realizeazaactivitati de evaluare a riscului de tara, deruland procese de notare, rating,

operand unele remarci asupra metodologiilor utilizate si rezultatelor obtinute.

Rating-urile ce vizeazaevaluarea riscului de taraau devenit in prezent instrumente

indispensabile actorilor de pe pietele financiare. Acestea reprezintaprincipala formade exprimare a

riscului de tara; ele sunt publicate de catre diverse organisme, rolul fundamental fiind reprezentat de
cuantificarea riscului de insolvabilitate aferent titlurilor obligatare.

4
 Tabelul 11. Riscul de tara institutii care elaboreazarating-uri

Natura institutiilor care elaboreaza Exemple:

rating-uri

Agentii de rating (studiazain general riscul Standard & Poors, Fitch Ratings IBCA,
suveran / riscul financiar aferent titlurilor Moodys
suverane)

Companii de asigurari (analizeazariscuri Compagnie Francaise dAssurance pour le

specifice spre exemplu, riscul comercial ) Commerce Exterieur COFACE (Franta), EDC
(Canada), Hermes (Germania), SACE (Italia),
ECGD (Marea Britanie, Exim Bank (SUA), etc.

Cabinete de consultanta(riscuri specifice Business Environment Risk Intelligence, Nord

riscuri aferente exporturilor, etc.) Sud Export, Political Risk Services /
International Country Risk Guide, etc.

Cabinete de expertiza Economic Intelligence Unit

Publicatii financiare Institutional Investor, Euromoney Publications

In general, agentiile de rating rezumasub forma unei note aprecierile asupra probabilitatii de

default a unui emitent de titluri, adaugand si perspective (evolutii probabile ale notarii pe termen

mediu). Un atribut specific al ratingurilor il reprezintasi sintetizarea riscului. Importanta acesteia

este datain principal de faptul caoperatorii de pe diferitele piete resimt nevoia de a evalua rapid

riscurile, utilizand o masuraglobala, in vederea elaborarii unor decizii pertinente, cu un timp de

deliberare cat mai scurt.

In cele mai multe situatii, evaluarea riscului de tarase traduce intr-o reprezentare finalasub

forma unui indice specific gradului de risc. O altavariantaeste reprezentatade evaluarile continue

1 Sursa: Prelucrare dupa Guessoum, Y., Evaluation du risque pays par les agences de rating
transparence et convergence des methodes, Centre dEconomie et de Finances Internationales,
Universite de la Mediterranee Aix-Marseille II, februarie 2004, p. 4.

5
de tipul ICRG2, care monitorizeazaamplitudinea riscului ocazionat de creditare sau de realizarea de

investitii intr- un anumit stat.

Aprecierile realizate de agentii sunt condensate intr-o notacare descrie probabilitatea intrarii in

incetare de plati a emitentului unor titluri, dar si dimensiunea pierderilor in cazul producerii

riscurilor. Institutiile care elaboreazarating-uri asiguradifuzarea informatiilor prin intermediul

comunicatelor de presa, publicatiilor, internetului, etc.

1.3 Formele de materializare a riscului de ar

Datoritafaptului cariscul de tarareprezintain realitate un set de riscuri, o constelaie de

riscuri, formele sale de manifestare sunt multiple. In subcapitolul anterior am aruncat o rapida

privire asupra originilor riscului de tara i asupra importanei analizei riscului de ar; in

continuare, vom analiza modul n care acesta isi poate face simtitaprezenta in viata economica i

politic a unei ri.

Materializarea riscului de taraeste cauzat de anumite elemente perturbatoare si

declanatoare, aceasta insemnnd c activarea tuturor fortelor interne si externe de natura

economica, politicasi sociala pot conduce la aparitia unor evenimente generatoare de pierderi.

Producerea riscului poate insemna :

Pierderea unor active reale (capacitati de productie, spre exemplu urmare a unor nationalizari,
distrugeri) sau financiare (nerambursarea unei datorii);
Un cost de oportunitate (anularea unui contract, etc.);
Pericole vizand viata persoanelor (asasinate, etc.);
Pericole industriale (deterioarea utilajelor, spre exemplu).

Incadin momentul definirii riscului de tara, o serie de cai de manifestare a acestuia au devenit
evidente: riscul politic, riscul suveran, riscul de transfer, riscul economic, riscul financiar, riscul

2 International Country Risk Guide. Evaluarile se bazeaza pe opiniile unor experti, organismul
realizand lunar previziuni ce integreaza 22 de variabile de natura politica, financiara si economica,
ponderate pentru a obtine in final un numar cuprins in intervalul 0 (cea mai proasta situatie) 100
(cea mai buna situatie).

6
sistemic, etc.
Acestea nu sunt altceva decat expresia fapticaa surselor riscurilor respective. Pornind de la

aceste surse, manifestarile riscului de tarapot fi sistematizate in mai multe moduri; reproducem mai

departe sistematizarea propusade Michel Bouchet, Ephraim Clark si Bertrand Groslambert:

Forme de manifestare a riscului de tara(in functie de componenta vizata):

Risc socio-politic Risc economic Risc natural

Risc politic Politic Risc social Nivel Nivel
guvernamental Macroeconomic Microeconomic

Schimbari Modificarea Miscari Riscuri Riscuri Seisme si

pe scena tipului de sociale macroeconomice microeconomic alte dezastre
politica politicaa cu scopul specifice tarii e specifice tarii
decizii noi autoritatilor de a gazda gazda
ce locale influenta
afecteaza firmele
agentii straine
economici sau
straini politicile
guvernul
ui

Sursa: Bouchet, M. H., Clark, E., Groslambert, B., Country Risk Assessment A Guide to Global
Investment Strategy, Ed. Wiley, 2003, p. 16.

O altadescriere a formelor de manifestare ale riscului de taraeste oferitade Christian Hurson

si coautori3; astfel, riscul se poate materializa in urmatoarele moduri: evenimente istorice (razboi,

schimbare de regim, terorism, miscari sociale, etc.), masuri/decizii legislative si/sau administrative

discriminatorii (fiscalitate, etc.), climat de afaceri (hartuire administrativa/judiciara), diverse

blocaje (transferuri financiare, spre exemplu).
In cele ce urmeaza, am exemplificat din literatura de specialitate cateva forme de manifestare ale

riscului de tara, oferind si cateva exemple reale:

3 Hurson, C., Ricci-Xella, N., Doumpos, M., Zopounidis, C., op. cit., p. 12.

7
 Dezastre naturale acestea afecteazaoperatiunile agentilor economici in strainatate,

traducandu-se, spre exemplu, prin distrugerea unor capacitati de productie, si chiar prin

ntreruperea activitatii; cutremurul de pamant din Turcia (17 august 1999) sau cel din Haiti (12

ianuarie 2010), pe langazecile de mii de victime si distrugerile materiale cauzate, au insemnat si

inregistrarea unor pierderi enorme pentru corporatiile multinationale prezente in statele respective

de exemplu, Anika Therapeutics, o companie farmaceuticaamericana, a inregistrat pierderi

uriase datoritafaptului caBiomeks, distribuitorul sau din Turcia (pentru Israel, Spania si Turcia),

a incetat safunctioneze dupaseism;

Riscuri legate de conditiile socio-politice ale statului-gazda acestea grupeazaactiunile si factorii

ce emanade la autoritatea politicaori grupari sociale din cadrul unei tari, si care afecteazanegativ

activitatea firmelor straine (risc social, guvernamental, politic Miller4, 1992); in Franta, spre

exemplu, actiunile conduse de JoseBove5, in principal impotriva francizei McDonalds, au avut

un impact considerabil; in Birmania (Uniunea Myanmar), stat din sud-estul Asiei, apropierea unor

multinationale de gruparea de naturamilitaraconducatoare, cunoscutapentru violarea drepturilor

omului, a provocat o campanie soldatacu retragerea mai multor corporatii; in state sud-americane

precum Columbia sau Mexic, agresiuni fizice, rapiri ale angajatilor multinationalelor au avut loc

in mod curent (peste 2000 de cazuri in 2001, doar in Columbia); aceste din urmariscuri mai sunt

cunoscute si sub denumirea de riscuri vizand libertatea si sanatatea angajatilor din strainatate;

Riscuri juridice generate de geopolitica douaforme de risc pot fi identificate in acest context: in

primul rand, sanctiuni economice, si, in al doilea rand, schimbari in reglementare, legislatie;

subliniem importanta unor decizii precum cresterea taxelor vamale, introducerea de noi bariere
netarifare, etc.;

4 Miller, K., A Framework for Integrated Risk Management in International Business, Journal of
International Business Studies, 23,1992, p. 311-331.

5 Fermier si sindicalist francez, actualmente europarlamentar, Bove este cunoscut ca un activist

anti-globalizare, notorietatea sa fiind legata, printre altele, de distrugerea in 1999 a francizei
McDonalds din Millau, Franta.

8
 Riscuri macroeconomice si microeconomice specifice statului-gazda riscurile macroeconomice

vizeazatoate intreprinderile straine, in vreme ce categoria riscurilor microeconomice priveste

anumite sectoare de activitate, anumite intreprinderi. Manifestarea presupune, la nivel

macroeconomic, variatii6 ale mediului economic general preturi (inflatie galopanta), depreciere

monetara, rate ale dobanzilor, rate de schimb valutar, inconvertibilitate monetara56, etc., in vreme

ce din punct de vedere microeconomic riscul se traduce in evenimentele nefaste survenite la nivel

de firmasau sector (spre exemplu, variatiile cursurilor de schimb pot provoca pierderi importante

pentru intreprinderi a se vedea cazul aprecierii lirei sterline la inceputul anilor 2000, si

pierderile generate pentru compania germanaBMW, in cadrul comercializarii marcii Rover risc

macroeconomic; cresterea preturilor la anumite materii prime achizitionate pe pietele locale, ori

dificultatile de marketing ,de promovare, constituie exemple de risc microeconomic).

Manifestarea riscului de taraeste dezvoltatain literatura economicadin diverse perspective;

in functie de natura agentului economic vizat de risc, manifestarile sunt clasificate in:

-Expunere comerciala expunerea la risc a firmelor ce desfasoaraactivitati comerciale

internationale; in acest context, sunt dezvoltate riscurile induse de catre mondializare (riscul

cultural, riscul etic), riscurile induse de schimburile electronice (comertul electronic), conflictele

comerciale (conflicte legate de accesul la piete, conflicte legate de apararea comerciala,

conflictele ocazionate de practicile neloiale (anticoncurentiale), precum si conflictele comerciale

de naturageopolitica);

-Expunerea industriala vizeazaevenimente accidentale cu consecinte nefaste asupra persoanelor,

bunurilor materiale, mediului. Manifestarea riscului poate privi un proiect industrial al unei

companii, dar si o filialaa acesteia. Christian Hurson7 si coautorii subliniazafaptul cariscul

politic de nationalizare este cu atat mai mare cu cat o investitie este mai importantapentru statul-

6 Putem evoca aici hiperinflatia inregistrata in statele Americii latine in anii 1980, sau chiar
perioada 1992-1993 in Romania, cand rata anuala a inflatiei (IPC) a ajuns sa depaseasca 250%.

7 Hurson, C., Ricci-Xella, N., Doumpos, M., Zopounidis, C., op. cit., p. 27.

9
 gazda, si este in mod traditional mai ridicat in anumite sectoare: telecomunicatii, sectorul

energetic, activitati miniere sau bancare. Pe de altaparte, intreprinderile de mari dimensiuni sunt

mai expuse decat cele de dimensiuni reduse. Totusi, riscul scade o datacu cresterea complexitatii

activitatii filialei (complexitate tehnologica, implicare intr-un sistem international de productie,

etc.), fiind in acelasi timp in relatie cu specificul investitorului: nationalitate, vechime pe piata,

legaturi la nivel local, etc. Expunerea industrialamai presupune manifestari ale riscului de tarain

termeni de preferintaa furnizorilor straini, delocalizare industrialasi transport;

-Expunerea bancara presupune riscul bancar, in termeni cat se poate de simpli nerambursarea
creditelor de catre debitori; producerea riscului de tarain acest context implicariscul suveran,

riscul de transfer, riscul de piata, riscul operational, riscul de credit. Tot aici evocam intarzierile

de plata, platile incomplete, etc.

Desi mai sus am evocat in mod distinct o serie de manifestari ale riscului de tara, trebuie scos

in evidentafaptul ca, in realitate, adesea concretizarea unui risc presupune simultan mai multe

forme; spre exemplu, inchiderea unei fabrici ca urmare a unui atac determinapierderea pozitiei pe

piata, si in cele din urma, diminuarea rentabilitatii filialei (riscul industrial, cel comercial si cel

financiar sunt interconectate in acest scurt exemplu).

1.4 Factorii de risc de ar

Riscul de ar are dou componente de baz: componenta economic i componenta

sociopolitic. Aceste dou componente se influeneaz direct i reciproc sub aciunea unor factori
interni sau externi (de exemplu, deteriorarea nivelului de trai conduce la convulsii sociale care pot

avea ca efect schimbri politice majore). Practic, aceast divizare a riscului pe cele dou

componente (tratate din perspectiva intern extern) este data de natura factorilor de risc.
Factorii riscului de tara pot fi clasificati dupa mai multe criterii, astfel:

- dup durata de exercitare a influenei: factori de durat i factori tranzitorii sau factori cu

aciune continu i factori cu aciune discontinu;

10
- dup intensitatea aciunii lor, sunt: factori dominani (sau factori cheie) cu importan

fundamentala pentru riscul de ar i factori secundari (evoluia lor nu este decisiv

pentru evoluia nivelului de risc);

- dup posibilitile de previzionare: factori previzibili (ceri sau determinabili) i

factori imprevizibili (aleatori);

- dup modul cum acioneaz: factori cu aciune direct i factori cu aciune

indirect;

- dup natura lor: factori economici i factori non-economici.

n cazul riscului de ar se mai poate observa c factorii de risc sunt n cea mai mare parte

factori independeni de efortul propriu al ntreprinderii (se afla sub controlul guvernului din ara

gazd), acioneaz din afara acesteia i sunt n general puin controlabili de investitorul strin

(factorii riscului de ar sunt factori conjuncturali n cea mai mare parte).

Factorii de natura economic ai riscului de ar

n ceea ce privete componenta economic a riscului de ar, analistul

trebuie s fie capabil s nteleag componentele de baza ale economiei rii

gazd, vulnerabilitile acesteia; altfel spus, el trebuie sa anticipeze acei factori

capabili s afecteze mediul economic general. Factorii interni de natura

economic pot fi sistematizai pe ase grupe principale intitulate generic:

1. starea economiei naionale;

2. factori sectoriali;
3. dimensiunea pieei interne;

4. situaia financiar intern;

5. factori geografici;
Factorii geografici vizeaz resursele naturale, gradul de diversificare

economic, topografia i infrastructura rii gazd. Factorii sectoriali se refer la

aspecte legate de prioritile naionale i sectoarele strategice, dimensiunea i

11
rata de cretere a sectorului public, creterea industrial i distribuia sa

sectorial, starea agriculturii, etc. Dimensiunea pieei interne are n vedere

nevoile i posibilitile generale de consum sau cererea agregat. Starea

economiei naionale are n vedere o serie de aspecte privind dimensiunea

economiei naionale, intensitatea fluxurilor economice, eficiena la nivelul

ntregii economii apreciat prin veniturile obinute etc. Situaia financiara

intern se refer la starea general existent pe pieele financiare i monetare,

stabilitatea preurilor i a monedei naionale, nivelul economisirilor, situaia pe

piaa de capital etc.

Factorii externi au n vedere relaiile, economice ale rii gazd cu

strintatea. Acetia pot oferi o imagine clar asupra dependenei rii de

conjunctura economiei mondiale, asupra obligaiilor pe care ara i le-a asumat

fa de strintate, gradul de ndatorare, nivelul de diversificare i de prelucrare

al exporturilor, vulnerabilitatea la fluctuaiile preurilor pe piaa mondial,

rigiditatea importurilor etc. Factorii externi pot fi grupai n:

1. Comerul exterior;

2. Gradul extern de ndatorare;

3. Investiiile strine;

4. Balanta de plai extern i cursul de schimb.

Comerul exterior are n vedere toate relaiile comerciale desfurate de

ara gazda cu restul lumii, cu accent pe exporturi i eficiena acestora. Gradul

extern de ndatorare se refer la sumele mprumutate de pe pieele financiare

internaionale i plile efectuate n contul acestor datorii. Existenta unui grad

ridicat de dependen i instabilitate, pe fondul unui serviciu al datoriei externe

din ce n ce mai apstor, face ca riscul investiiilor strine pe aceasta pia sa

fie din ce n ce mai mare. Balana de pli externe i cursul de schimb are n

vedere totalitatea fluxurilor financiare i de capital derulate cu restul lumii,

precum i impactul acestora asupra stabilitii interne al monedei naionale.

12
 Factorii sociali i politici ai riscului de ar

Pentru a nelege situaia sociopolitic intern, trebuie s lum n vedere,

n principal, structura social, diferenele ntre nevoi i aspiraii, valorile

spirituale, calitatea liderilor politici, puterea relativ a guvernului sau eficienta

instituiilor statului. Factorii de risc de natur sociopolitic sunt grupai n:

A. Fora de munc i ocuparea;

B. Populaia i veniturile;

C. Cultura;

D. Mediul politic;

E. Mediul legal-instituional.

Populaia i veniturile vizeaz aspecte legate de structura pe clase

sociale, clase de venituri, clase culturale cu implicaii sociale

(eterogenitatea etnolingvistic i religioas) sau existena unor fenomene

imigraioniste sau emigraioniste, ctigul mediu obinut etc. Cultura are n

vedere tradiiile i obiceiurile, nelegerea valorilor morale i religioase,

precum i reacia la influenele strine, complexitatea cultural a unei naiuni.

Fora de munc i ocuparea se refer la o serie de aspecte calitative legate de

piaa unui factor de producie fundamental pentru desfurarea oricrei

activitii economice: munca. Sunt vizate dimensiunea pieei muncii (oferta de

munc), nivelul general de calificare, educaie i pregtire profesional,

dezechilibrele existente pe aceast pia (ocuparea i omajul) etc. Mediul

politic vizeaz un numr mare de aspecte referitoare la puterea politic (partide

i guvern), stabilitatea politicii acestora, atitudinea fa de prezena

capitalului strin, mecanismele de control, personalitile politice etc.

Mediul legal-instituional are n vedere modul n care este definit cadrul

general al investiiilor strine, o serie de reglementri economice care au

impact direct asupra investiiilor strine, precum i activitatea instituiilor

13
(guvernamentale i neguvernamentale) implicate direct sau indirect n controlul

i coordonarea procesului investiional strin.

Cea mai mare parte a informaiilor referitoare la componenta sociopolitic

a riscului de ar pot fi greu de interpretat i de evaluat. La aceasta se adaug

faptul c o mare parte a instabilitii interne poate fi indus din exterior.

Vulnerabilitatea la influenele externe este mult mai mare atunci cnd exist

nemulumiri i frustrri din partea populaiei autohtone (cazul Romniei n

1989), sau atunci cnd gruprile din opoziie primesc un puternic suport moral,

financiar sau ideologic din strintate.

Factorii sociopolitici, externi se grupeaz n:

A. factori externi generali;

B. alinierea la tratatele i conveniile internaionale;

C. suportul financiar extern;

D. conflicte regionale;

E. atitudinea fa de investitorii strini.

i n cazul acestor factori exist o mare dificultate legat de obinerea

informaiilor necesare, de interpretarea i evaluarea lor obiectiv. Alinierea la

tratatele i conveniile internaionale are n vedere att acordurile semnate de

ara gazd (acorduri bilaterale sau multilaterale de comer, cooperare

economic, integrare regional etc.), ct i poziia n cadrul instituiilor

internaionale (ONU, FMI, NATO etc.). Suportul financiar extern se refer la

ajutoarele financiare primite, asistena militar, ajutoarele n hran,

medicamente sau mbrcminte, precum i la legturi economice i comerciale

prefereniale. n categoria conflictelor regionale externe sunt incluse toate

conflictele la frontier, aciunea destabilizatoare a micrilor de gheril, valuri

de refugiai din strintate, precum i conflictele care au loc n vecintatea rii

gazd.

14
 Cu ct analiza are n vedere un numr mai mare de factori, cu att

posibilitatea de identificare a riscurilor crete. Gradul de detaliere a acestor

factori depinde de la caz, la caz, influennd acurateea analizei. Pe baza

acestor factori de risc, se construiete un sistem agregat de indicatori ai

riscului de ar, cuantificabili prin diverse metode, n mod evident, fiecare

factor va avea o influen diferit asupra nivelului de risc, n funcie de

probabilitatea apariiei sale i de consecinele sale directe asupra investiiei.

Prin prelucrarea acestui sistem de indicatori se va obine nivelul riscului asociat

unei tari. Acest indicator va corecta indicatorii de baza ai proiectului

investiional, oferind o imagine mai clara asupra eficienei acestuia.

Este evident faptul c realizarea unei astfel de analize detaliate pe fiecare

ar i pe fiecare operaiune n parte presupune costuri financiare i de timp

ridicate i un personal specializat. Din aceast cauz, astfel de analize pot fi

inaccesibile i prohibitive pentru un numr mare de firme transnaionale mici i

mijlocii. Orice sistem de previzionare a riscului de ar la nivel de firm trebuie

sa realizeze o echilibrare intre informaiile cu caracter general i cele concrete,

prin combinarea surselor de informare interne i externe (furnizate de diferite

servicii de evaluare specializate).
Componenta macro a riscului total al investiiei strine (n special riscul de

ar) poate face obiectul unei sistematizri i standardizri a metodologiei de

calcul prin manipularea unor baze de date care vizeaz orizonturi largi de timp.

Nici o firm individual, poate doar cele foarte puternice, nu ar putea avea

resursele necesare organizrii unui departament specializat n

colectarea, procesarea i analizarea datelor macroeconomice i sociopolitice

ntr-o viziune global. Firmele, prin operarea simultan pe mai multe piee

externe, pot obine importante economii de scar i pot beneficia de multe alte

avantaje (un grad ridicat de adaptabilitate, flexibilitate mai mare, pot specula
mai rapid conjuncturile favorabile, pot valorifica mai bine avantajele proprii

15
sau ale unei anumite piee etc.). n acest caz, crete rolul birourilor de

consultan i al ageniilor specializate care pot astfel amortiza costul

internaionalizrii prin informaiile aduse la zi pe care le pun la dispoziia

investitorilor. Investitorul va beneficia n timp util de informaii complete i de

asisten n acest domeniu. Pentru firmele mici i mijlocii este mult mai rentabil

s apeleze la aceste agenii dect s fac singure analiza riscului proiectului.

Avnd setul de informaii necesar, aceste agenii specializate vor trebui doar s

adapteze metodologia de evaluare la specificul proiectului. n multe cazuri s-a

constatat ns c orizontul de timp pentru care se face previziunea poate fi

limitat de caracteristicile pe care le prezint fiecare proiect.

Factorii care genereaz ori influeneaz riscul de ar pot fi grupai astfel:

1. Factori demografici, structurali i educaionali, rata de cretere a natalitii, piramida varstelor,

ponderea populaiei urbane din totalul populaiei a unei ri, gradul de educaie liceala i

universitara, calitatea vieii (PIB/locuitor), sperana de via, calitatea infrastructurii, resursele

naturale (in special hidrocarburi).

2. Structura produciei i a comerului. PIB nominal i real, ponderea importurilor i a

exporturilor in PIB, volumul exporturilor i al importurilor pe regiuni geografice.

3. Dinamica sectorului privat.Rata de creare de noi intreprinderi, numrul privatizrilor i

metodele utilizate, ponderea sectorului privat in economia naional.

4. Factorii de franare a creterii economice pe termen mediu .Amploarea ecartului de producie

(output gap), estimarea evoluiei PIB in funcie de ciclicitatea economic.

5. Politica macroeconomic. Obiectivele politicii monetare, stabilitatea preurilor, gradul de

independen al bncii centrale, evoluia ratei inflaiei, evoluia ratei dobnzii i a cursului de
schimb, cadrul politicii bugetare.
6. Politica de investiii i cea comercial. Msuri de control al importurilor, drepturi de vam,

subvenii pentru export, politica in materie de investiii strine, controlul asupra repatrierii

profitului, a dobanzilor i a dividendelor.

16
7. Sistemul financiar-bancar. Analiza mprumuturilor pe tipuri de instituii i sectoare de

activitate, politicile de creditare, gradul de intervenie al bncii centrale, reglementrile

prudeniale i supravegherea bancar, evoluia pieei de capital i gradul su de interconectare

cu pieele internaionale.

8. Datoria extern. Strategia indatorrii, datoria pe tipuri mari de debitori (privati/publici), datoria

extern net i brut, ponderea datoriei cu rate variabile de tip LIBOR/EURIBOR, ponderea

datoriei externe in exportul de bunuri i servicii.

9. Politica statului. Gradul de consens asupra politicilor economice, modul de succesiune la

putere, nivelul de corupie i de birocraie, mrimea forelor armate, acordurile militare i

economice.
10. Poziia internaional. Obiectivele i strategiile politicii externe, apartenena la organizaiile

internaionale, relaiile cu FMI i cu principalele ri industrializate: SUA, UE, Japonia.

17