Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Piete Financiare
Piete Financiare
unor evenimente economice, sociale i politice specifice fiecrei ri n parte. Acesta este perceput
ca fiind un pericol la adresa economiei rii respective, influennd plile acesteia. Riscul de ar se
mparte n risc suveran i risc monetar. Prima categorie face referire la aciunile statului care
mpiedic onorarea obligaiilor externe, n timp ce riscul monetar este cauzat de schimbarea
cursului monedei de contract sau de credit.
Apariia riscului de tar este legat de naionalizarea canalului de Suez in 1956. La vremea
respectiv era cunoscut sub denumirea de risc politic i privea in primul rand naionalizrile din
In anii 80 se vorbea despre riscul suveran ca urmare a incapacitii de plat a unor state latino
americane.
Din anii 90 vorbim despre : criza din rile emergente. Amintim criza mexican din 1994,
criza asiatic din 1997 i cea rus din 1998, iar in 2000 criza argentinian.
Riscul de tar reprezint probabilitatea pierderilor din activiti internaionale, ca urmare a unor
1 componenta politic rezultand din msurile luate de ctre autoritile publice locale sau
centrale ale unei ri, fie din manifestarea unor cauze cum ar fi revolte, greve, rzboaie,
embargouri, etc.
2 componenta economic i financiar care rezult din inflaie exagerat, absena rezervelor
transnaionale vor decide dac este oportun sa ptrund pe acea pia sau nu. Totodat, n funcie
de nivelul riscului, firma va putea opta pentru crearea de structuri proprii n ara gazd (realizate
exclusiv prin eforturile investitorului sau prin asociere cu un partener local) sau va participa la
structuri preexistente. Gradul de implicare pe o anumita pia crete direct proporional cu nivelul
de risc al acesteia. n aceste condiii, analiza riscului de ar este importanta nu numai la luarea
tipului de operaiuni care sa fie desfurate pe o anumita pia sau n procesul de planificare
strategica a firmei.
Dincolo de constatarea existentei sale, evaluarea riscului de tarasi realizarea de previziuni cu
riscului de tarasi, in al doilea rand, dimensiunea economicaa acestuia. Astfel, centrul de interes al
2
Importanta studiului metodic al riscului de taraeste potentatasi de consecintele deosebit de
grave si profunde ale crizelor, in special a celor din ultimele douadecenii. Presiunea din ce in ce
instrumente pertinente de masurare a gradului de risc, dar si cea venitadin partea emitentilor de
titluri doritori de vizibilitate pe pietele financiare, au facut ca notarea (ratingul) saisi croiascadrum
in lumea economica, iar rezultatele sale safie recunoscute pe plan mondial, devenind veritabile
Evaluarea riscului de taraimplicain general reprezentarea sub forma unui indice care
- metodele statistice (de tip clasic) sunt utilizate in mod frecvent la evaluarea fenomenelor
economice si prezintainteres din perspectiva riscului de tara;
- diverse studii au permis identificarea unor variabile pertinente in vederea evaluarii riscului de
tarasi a analizei fenomenelor ce genereazacrize;
- noi tehnici de evaluare au fost dezvoltate in ultima perioada: sisteme neuronale, sisteme expert si
metode multicriteriale de asistentain luarea de decizii;
si amploarea crizelor i-a facut pe cercetatori saincerce dezvoltarea de metode cu rolul de a detecta
crizele incainainte de aparitia primelor lor forme de manifestare. O serie de modele au fost astfel
elaborate:
modele de primageneratie construite in jurul factorilor care influenteazasustenabilitatea
datoriei externe ; acestea descriu cel mai bine crizele de supraindatorare ale anilor 80, in special
3
macroeconomice, si slabiciunile sistemelor bancare, efectele de panicasi mimetism (sell-off)
relative la moneda;
econometrice ; scopul declarat al acestor modele este de a alerta analistul in momentul in care
economia considerataeste in apropierea unui punct critic, iar un accent special este pus pe
monetare, precum si efectele de contagiune; analizele de acest tip pornesc de la un model devenit
deja clasic, si anume criza mexicanadin 1994-1995, transmisaeconomiilor vecine prin asa-
Indiferent de tipul de model utilizat, o constatare poate fi facuta: o alertaeste fiabilain cazul in
care este urmatade manifestarea crizei, intr-un orizont de timp prestabilit (de regula, un an). In caz
contrar, este vorba de o alarmafalsa, semnalul nefiind fiabil. Mai multe situatii sunt posibile din
acest punct de vedere. In lucrarea sa din 2003, Contribution alevaluation prospective du risque
pays dans le nouveau contexte international, Yves Landry surprinde patru situatii posibile:
indicatorii anticipeazao crizaintr-un anumit interval de timp, iar aceasta se produce realmente in
acel interval (12-24 luni);
indicatorii prevad o criza, iar aceasta nu se produce;
organisme care realizeazaactivitati de evaluare a riscului de tara, deruland procese de notare, rating,
riscului de tara; ele sunt publicate de catre diverse organisme, rolul fundamental fiind reprezentat de
cuantificarea riscului de insolvabilitate aferent titlurilor obligatare.
4
Tabelul 11. Riscul de tara institutii care elaboreazarating-uri
Agentii de rating (studiazain general riscul Standard & Poors, Fitch Ratings IBCA,
suveran / riscul financiar aferent titlurilor Moodys
suverane)
In general, agentiile de rating rezumasub forma unei note aprecierile asupra probabilitatii de
default a unui emitent de titluri, adaugand si perspective (evolutii probabile ale notarii pe termen
este datain principal de faptul caoperatorii de pe diferitele piete resimt nevoia de a evalua rapid
In cele mai multe situatii, evaluarea riscului de tarase traduce intr-o reprezentare finalasub
forma unui indice specific gradului de risc. O altavariantaeste reprezentatade evaluarile continue
1 Sursa: Prelucrare dupa Guessoum, Y., Evaluation du risque pays par les agences de rating
transparence et convergence des methodes, Centre dEconomie et de Finances Internationales,
Universite de la Mediterranee Aix-Marseille II, februarie 2004, p. 4.
5
de tipul ICRG2, care monitorizeazaamplitudinea riscului ocazionat de creditare sau de realizarea de
Aprecierile realizate de agentii sunt condensate intr-o notacare descrie probabilitatea intrarii in
incetare de plati a emitentului unor titluri, dar si dimensiunea pierderilor in cazul producerii
riscuri, formele sale de manifestare sunt multiple. In subcapitolul anterior am aruncat o rapida
privire asupra originilor riscului de tara i asupra importanei analizei riscului de ar; in
continuare, vom analiza modul n care acesta isi poate face simtitaprezenta in viata economica i
economica, politicasi sociala pot conduce la aparitia unor evenimente generatoare de pierderi.
Pierderea unor active reale (capacitati de productie, spre exemplu urmare a unor nationalizari,
distrugeri) sau financiare (nerambursarea unei datorii);
Un cost de oportunitate (anularea unui contract, etc.);
Pericole vizand viata persoanelor (asasinate, etc.);
Pericole industriale (deterioarea utilajelor, spre exemplu).
Incadin momentul definirii riscului de tara, o serie de cai de manifestare a acestuia au devenit
evidente: riscul politic, riscul suveran, riscul de transfer, riscul economic, riscul financiar, riscul
2 International Country Risk Guide. Evaluarile se bazeaza pe opiniile unor experti, organismul
realizand lunar previziuni ce integreaza 22 de variabile de natura politica, financiara si economica,
ponderate pentru a obtine in final un numar cuprins in intervalul 0 (cea mai proasta situatie) 100
(cea mai buna situatie).
6
sistemic, etc.
Acestea nu sunt altceva decat expresia fapticaa surselor riscurilor respective. Pornind de la
aceste surse, manifestarile riscului de tarapot fi sistematizate in mai multe moduri; reproducem mai
Sursa: Bouchet, M. H., Clark, E., Groslambert, B., Country Risk Assessment A Guide to Global
Investment Strategy, Ed. Wiley, 2003, p. 16.
si coautori3; astfel, riscul se poate materializa in urmatoarele moduri: evenimente istorice (razboi,
schimbare de regim, terorism, miscari sociale, etc.), masuri/decizii legislative si/sau administrative
3 Hurson, C., Ricci-Xella, N., Doumpos, M., Zopounidis, C., op. cit., p. 12.
7
Dezastre naturale acestea afecteazaoperatiunile agentilor economici in strainatate,
traducandu-se, spre exemplu, prin distrugerea unor capacitati de productie, si chiar prin
ntreruperea activitatii; cutremurul de pamant din Turcia (17 august 1999) sau cel din Haiti (12
inregistrarea unor pierderi enorme pentru corporatiile multinationale prezente in statele respective
uriase datoritafaptului caBiomeks, distribuitorul sau din Turcia (pentru Israel, Spania si Turcia),
ce emanade la autoritatea politicaori grupari sociale din cadrul unei tari, si care afecteazanegativ
activitatea firmelor straine (risc social, guvernamental, politic Miller4, 1992); in Franta, spre
un impact considerabil; in Birmania (Uniunea Myanmar), stat din sud-estul Asiei, apropierea unor
omului, a provocat o campanie soldatacu retragerea mai multor corporatii; in state sud-americane
precum Columbia sau Mexic, agresiuni fizice, rapiri ale angajatilor multinationalelor au avut loc
in mod curent (peste 2000 de cazuri in 2001, doar in Columbia); aceste din urmariscuri mai sunt
cunoscute si sub denumirea de riscuri vizand libertatea si sanatatea angajatilor din strainatate;
Riscuri juridice generate de geopolitica douaforme de risc pot fi identificate in acest context: in
primul rand, sanctiuni economice, si, in al doilea rand, schimbari in reglementare, legislatie;
subliniem importanta unor decizii precum cresterea taxelor vamale, introducerea de noi bariere
netarifare, etc.;
4 Miller, K., A Framework for Integrated Risk Management in International Business, Journal of
International Business Studies, 23,1992, p. 311-331.
8
Riscuri macroeconomice si microeconomice specifice statului-gazda riscurile macroeconomice
macroeconomic, variatii6 ale mediului economic general preturi (inflatie galopanta), depreciere
monetara, rate ale dobanzilor, rate de schimb valutar, inconvertibilitate monetara56, etc., in vreme
ce din punct de vedere microeconomic riscul se traduce in evenimentele nefaste survenite la nivel
de firmasau sector (spre exemplu, variatiile cursurilor de schimb pot provoca pierderi importante
pentru intreprinderi a se vedea cazul aprecierii lirei sterline la inceputul anilor 2000, si
pierderile generate pentru compania germanaBMW, in cadrul comercializarii marcii Rover risc
macroeconomic; cresterea preturilor la anumite materii prime achizitionate pe pietele locale, ori
in functie de natura agentului economic vizat de risc, manifestarile sunt clasificate in:
cultural, riscul etic), riscurile induse de schimburile electronice (comertul electronic), conflictele
de naturageopolitica);
politic de nationalizare este cu atat mai mare cu cat o investitie este mai importantapentru statul-
6 Putem evoca aici hiperinflatia inregistrata in statele Americii latine in anii 1980, sau chiar
perioada 1992-1993 in Romania, cand rata anuala a inflatiei (IPC) a ajuns sa depaseasca 250%.
7 Hurson, C., Ricci-Xella, N., Doumpos, M., Zopounidis, C., op. cit., p. 27.
9
gazda, si este in mod traditional mai ridicat in anumite sectoare: telecomunicatii, sectorul
energetic, activitati miniere sau bancare. Pe de altaparte, intreprinderile de mari dimensiuni sunt
mai expuse decat cele de dimensiuni reduse. Totusi, riscul scade o datacu cresterea complexitatii
etc.), fiind in acelasi timp in relatie cu specificul investitorului: nationalitate, vechime pe piata,
legaturi la nivel local, etc. Expunerea industrialamai presupune manifestari ale riscului de tarain
-Expunerea bancara presupune riscul bancar, in termeni cat se poate de simpli nerambursarea
creditelor de catre debitori; producerea riscului de tarain acest context implicariscul suveran,
riscul de transfer, riscul de piata, riscul operational, riscul de credit. Tot aici evocam intarzierile
Desi mai sus am evocat in mod distinct o serie de manifestari ale riscului de tara, trebuie scos
in evidentafaptul ca, in realitate, adesea concretizarea unui risc presupune simultan mai multe
forme; spre exemplu, inchiderea unei fabrici ca urmare a unui atac determinapierderea pozitiei pe
piata, si in cele din urma, diminuarea rentabilitatii filialei (riscul industrial, cel comercial si cel
sociopolitic. Aceste dou componente se influeneaz direct i reciproc sub aciunea unor factori
interni sau externi (de exemplu, deteriorarea nivelului de trai conduce la convulsii sociale care pot
avea ca efect schimbri politice majore). Practic, aceast divizare a riscului pe cele dou
componente (tratate din perspectiva intern extern) este data de natura factorilor de risc.
Factorii riscului de tara pot fi clasificati dupa mai multe criterii, astfel:
- dup durata de exercitare a influenei: factori de durat i factori tranzitorii sau factori cu
10
- dup intensitatea aciunii lor, sunt: factori dominani (sau factori cheie) cu importan
indirect;
n cazul riscului de ar se mai poate observa c factorii de risc sunt n cea mai mare parte
factori independeni de efortul propriu al ntreprinderii (se afla sub controlul guvernului din ara
gazd), acioneaz din afara acesteia i sunt n general puin controlabili de investitorul strin
11
rata de cretere a sectorului public, creterea industrial i distribuia sa
1. Comerul exterior;
3. Investiiile strine;
fie din ce n ce mai mare. Balana de pli externe i cursul de schimb are n
B. Populaia i veniturile;
C. Cultura;
D. Mediul politic;
E. Mediul legal-instituional.
13
(guvernamentale i neguvernamentale) implicate direct sau indirect n controlul
Vulnerabilitatea la influenele externe este mult mai mare atunci cnd exist
1989), sau atunci cnd gruprile din opoziie primesc un puternic suport moral,
D. conflicte regionale;
gazd.
14
Cu ct analiza are n vedere un numr mai mare de factori, cu att
calcul prin manipularea unor baze de date care vizeaz orizonturi largi de timp.
Nici o firm individual, poate doar cele foarte puternice, nu ar putea avea
ntr-o viziune global. Firmele, prin operarea simultan pe mai multe piee
externe, pot obine importante economii de scar i pot beneficia de multe alte
avantaje (un grad ridicat de adaptabilitate, flexibilitate mai mare, pot specula
mai rapid conjuncturile favorabile, pot valorifica mai bine avantajele proprii
15
sau ale unei anumite piee etc.). n acest caz, crete rolul birourilor de
asisten n acest domeniu. Pentru firmele mici i mijlocii este mult mai rentabil
Avnd setul de informaii necesar, aceste agenii specializate vor trebui doar s
ponderea populaiei urbane din totalul populaiei a unei ri, gradul de educaie liceala i
independen al bncii centrale, evoluia ratei inflaiei, evoluia ratei dobnzii i a cursului de
schimb, cadrul politicii bugetare.
6. Politica de investiii i cea comercial. Msuri de control al importurilor, drepturi de vam,
subvenii pentru export, politica in materie de investiii strine, controlul asupra repatrierii
16
7. Sistemul financiar-bancar. Analiza mprumuturilor pe tipuri de instituii i sectoare de
cu pieele internaionale.
8. Datoria extern. Strategia indatorrii, datoria pe tipuri mari de debitori (privati/publici), datoria
extern net i brut, ponderea datoriei cu rate variabile de tip LIBOR/EURIBOR, ponderea
17