PROIECT STATISTICA

Ponderea accidentelor la locul de munca

Ciobanu Ionut Daniel 611

Nita Alexandru 611

Am preluat date statistice referitoare la indicatorii de siguranta la locul de munca si la durata

de viata de lucru de pe site-ul Eurostat. Primul indicator Indicatorii de siguranta la locul de
munca - se refer la accidentele de munc soldate cu lipsa mai mult de 3 zile de la locul de
munc (accidente grave) i accidente mortale. Un accident mortal este definit ca un accident care
duce la moartea unei victime n termen de un an de la accident. Datele sunt prezentate ca un
indice anual (cu anul de baz 1998 = 100) a ratei de inciden. Rata de inciden a accidentelor
grave la locul de munc este data de numrul de accidente de munc soldate cu lipsa a mai mult
de 3 zile de la 100.000 persoane n ocuparea forei de munc. Rata de inciden a accidentelor
mortale la locul de munc este numrul de accidente mortale la locul de munc la 100.000 de
persoane n ocuparea forei de munc. Sursele naionale ESAW sunt declaraiile de accidente la
locul de munc, fie pentru public (securitate social) sau specificatii pentru asigurarea privat de
accidente la locul de munc. Rata de inciden este calculata pentru totalul de aa-numitele 9
filiale comune.

Cel de-al doilea indicator durata de viata de lucru masoara numarul de ani pe care o
persoana cu varsta de 15 ani este asteptata sa fie activa pe piata fortei de munca de-al lungul
vietii sale. Acest indicator a fost dezvoltat si produs de analiz i monitorizare n cadrul
Strategiei ocuprii forei de munc Europa 2020. Indicatorul ar trebui s completeze alti
indicatori, concentrndu-se pe ntregul ciclu de via al persoanelor active i a persoanelor cu
locuri de munc, mai degrab dect n anumite stagii din ciclul de via, cum ar fi omajul n
rndul tinerilor sau retragerea timpurie din fora de munc. Dezvoltarea de politici de via este
importanta pentru a obine o mai mare flexibilitate n viaa de lucru n funcie de diferitele etape
ale ciclului de via. Acest indicator este derivat din datele demografice (tabele de via publicat
n Eurostat on-line setul de date demo_mlifetable) i datele pieei forei de munc (rata de
activitate definite ca n setul de date on-line lfsi_act_a dar cu detalii inedite pe grupe de vrst
singure).

In tabelul nr. 1 putem observa datele statistice referitoare la indicatorii de siguranta la locul de
munca si al duratei de viata de lucru a 25 de tari pentru un singur an de referinta 2015.
Tabel nr 1:

Indicatori de siguranta la Durata de viata de

TARA locul de munca lucru
Cehia 78 33.9
Danemar
ca 84 39.5
Germani
a 66 36.1
Estonia 120 35.2
Irlanda 107 35.2
Grecia 55 31.9
Spania 85 33.2
Franta 82 33.2
Italia 69 29.7
Cipru 86 36.0
Letonia 91 34.0
Lituania 101 31.6
Luxenburg 78 30.8
Ungaria 74 28.7
Olanda 82 38.0
Austria 72 35.3
Polonia 88 30.2
Portugalia 76 36.8
Romania 94 31.8
Slovenia 70 33.6
Slovacia 64 32.1
Finlanda 88 36.4
Suedia 82 39.4
Anglia 75 37.8
Elvetia 63 45.4

sursa:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

In tabelul numarul 2 sunt organizate datele de mai sus in functie de amplitudinea cercetata
pentru fiecare variabila. In cazul duratei de viata de lucru, s-a putut observa o amplitudine de 4
intre datele reprezentative acestui indicator, precum se poate observa in tabelul nr. 2.
 Tabel Nr. 2
Durata de viata de Frecvente
lucru Tari x cumulate
29-33 8 31 8
33-37 12 35 20
37-41 4 39 24
41-45 0 43 24
45-49 1 47 25
Total 25

Sursa :
http://epp.eurostat.ec.europa.eu
/

Tabelul nr 3 va prezenta datele statistice corespondente indicatorului de siguranta la locul de

munca organizate in functie de amplitudinea variatiei dintre acestea, si anume 15.

Tabel Nr. 3
Indicatori de siguranta la locul de Frecvente
munca Tari x cumulate
50-65 3 57,5 3
65-80 9 72,5 12
80-95 10 87,5 22
95-110 2 102,5 24
110-125 1 117,5 25
Total 25

Sursa :
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/

In figurile 1 si 2 pot fi observate reprezentarile grafice pe baza tabelelor de mai sus.

 30

25

20

15

10

0
29-33 33-37 37-41 41-45 45-49 Total
Figura 1

30

25

20

15

10

0
50-65 65-80 80-95 95-110 110-125 Total
Figura 2

In ceea ce priveste indicatorii tendintei centrale pentru durata de viata de lucru s-au observat
urmatorele :

Media 34,84 ani, ceea ce inseamna ca in medie, in cele 25 de tari, persoanele lucreaza
35 de ani.
 Mediana 6,33 ceea ce inseamna ca peste 50% din tarile studiate au personae care
lucreaza 6 ani.
Modul 33,66 se observa o tendinta de 33,66 ani lucrati la nivelul celor 25 de tari
studiate.

In ceea ce priveste indicatorii tendintei centrale pentru siguranta la locul de munca s-au
observant urmatoarele:

Media 80,9 persoane, ceea ce inseamna ca in medie 81 de personae din tarile studiate
sufera accidente la locul de munca
Mediana 75,5 ceea ce inseamna ca in peste 50% din tarile studiate 76 de personae au
accidente la locul de munca
Modul 72,83 se observa o tendinta de 72,83 de personae accidentate la nivelul celor
25 de tari studiate

In ceea ce priveste indicatorii simpli si sintetici ai variatiei duratei de viata de lucru s-au
observant urmatoarele:
Dispersia 490,4 valoare mare ceea ce indica ca valorile sunt foarte dispersate fata de
medie
Abaterea medie patratica 22,14 valoarea se abate de 22,14 de la medie si fiind o
valoare mica seria este omogena
Amplitudinea 1,23

In ceea ce priveste indicatorii simpli si sintetici ai variatiei sigurantei la locul de munca s-

au observant urmatoarele:
Dispersia 4809,85 - valoare mare ceea ce indica ca valorile sunt foarte dispersate fata
de medie
Abaterea medie patratica 69,35 valoarea se abate de 69,35 de ori de la medie
Amplitudinea 4,61

In ceea ce priveste indicatorii asimetriei ai duratei de viata de lucru s-au observant

urmatoarele:
Coeficientul de asimetrie - -0,01 se observa directia negative a asimetriei si valoarea este
apropiata de 0 indica o asimetrie de mica intensitate

In ceea ce priveste indicatorii asimetriei ai sigurantei la locul de munca s-au observant

urmatoarele:
 Coeficientul de asimetrie - -0,04 se observa directia negative a asimetriei si valoarea
apropiata de 0 indica o asimetrie de mica intensitate.

Comparatie:

Medie: In medie tarile au o pondere mai mare a accidentelor la locul de munca decat a
duratei de viata de lucru

Mediana: peste 50% din tari au personae care lucreaza 6 ani si 76 de personae care au
accidente la locul de munca.

Mod: in cele mai multe tari se observa o tendinta de 33,66 ani lucrati si si o tendinta de 72,3
persoane accidentate la locul de munca.

Abaterea: Abaterea standard a duratei de viata de lucru este mai mica decat cea a sigurantei la
locul de munca, deoarece durata de viata de lucru se abate de 22,14 ori de la medie in timp ce
siguranta la locul de munca se abate de 69,35 de ori de la medie.

Asimetria: Este negativa in ambele cazuri, este asimetrie de dreapta sau negativa.

Coeficientul de variatie al duratei de viata de lucru este 1,7.

Coeficientul de variatie al sigurantei la locul de munca este 5,33.

In figura 3 folosind datele initiale vom reprezenta grafic legatura dintre x si y.

 50.0
45.0
40.0
35.0
30.0
25.0
Axis Title
20.0
15.0 Linear ()
10.0
5.0
0.0
50 60 70 80 90 100 110 120 130

Axis Title

Figura 3

Graficul arata ca cele doua serii sunt omogene si cele doua au o legatura puternica.

Coeficientul de corelatie liniara dintre cele doua variabile este 2,01. Deoarece valoarea este
apropiata de 1 se indica o corelatie pozitiva puternica.

n ceea ce privete categoriile de vrst i vechime Din punct de vedere al vrstei persoanelor
accidentate, analiza accidentelor de munc a evideniat faptul c persoanele cu vrsta cuprins
ntre 40-50 de ani dein ponderea cea mai mare, de 33,2%, urmate de persoanele cu vrsta
cuprins ntre 30-40 de ani, care au ponderea de 24,2% din totalul persoanelor accidentate pe
primele 9 luni ale anului 2015. De asemenea, persoanele din grupa de vrsta 40-50 de ani au
procentul cel mai mare, de 39,8%, din totalul accidentailor mortal pe primele 9 luni ale anului
2015..Acest lucru arat c lucrtorii maturi (peste 30 de ani) nregistreaz cel mai mare numr
de accidente (peste 50% !) - incluznd accidentele mortale. Dac coroborm acest aspect cu
urmtorul Din analiza accidentelor de munc pe primele 9 luni ale anului 2013, din punct de
vedere al vechimii la locul de munc al accidentailor, rezult faptul c 61,5%, adic 1.598 de
lucrtori din totalul accidentailor, sunt persoane cu vechime de pn la 5 ani (din care 32,8%,
adic 852 lucrtori accidentai au vechime la locul de munc ntre 1 i 3 ani), iar cei din grupa de
vechime 5-10 ani reprezint 20% din totalul accidentailor. - ajungem la concluzia c
majoritatea accidentailor (peste 50%) sunt persoane mature (peste 30 de ani) care i-au
 schimbat locul de munc sau chiar meseria- avnd o vechime mai mic sau egal cu 10 ani,
schimbarea fiind produs de tranziie.

n acest sens, n atenia Inspectoratelor de Munc ar putea sta campanii gndite special
pentru aceste persoane - care acoper mai mult de 50% din totalul accidenta ilor.

Se poate vedea, c dac pe 9 luni din 2015 :

Romnia are nregistrate 2597 de accidente de munc cu un numr de 128 de
accidentai mortal;
pentru 2015
Marea Britanie are nregistrate 78.000 de accidente de munc cu un numr de 148
de accidentai mortal.

Cu alte cuvinte, n Romnia avem un decedat la 20 de accidenta i iar n marea Britanie 1

decedat la 527 de accidentai ! (n condiiile n care nu avem date despre tot anul 2015
pentru Romnia). Acest lucru este semnificativ nu numai pentru diferena de eficien ntre
Inspecia Muncii i HSE-ul britanic (i ar trebui s stea n aten ia persoanelor competente
din Minister i nu numai) dar i o enorm diferen de mentalitate referitoare la munc i
la angajai- n favoarea Marii Britanii- ncepnd cu declararea accidentelor .n acest sens ar
fi recomandabil ca legislaia (i implicit sistemul de raportare) din Romnia s preia i s
implementeze RIDDOR.
Cauzele accidentelor de munc
Ponderea medie, %
Cauze dependente de executant
Efectuarea necorespunztoare a operaiilor de munc 36
Cderea de la nlime sau la acelai nivel (alunecri, mpiedicri, cderi) 27,5
Omisiuni (neutilizarea mijloacelor de protecie, neefectuarea unor operaii 22,5
indispensabile securitii muncii)
Expunerea, n afara sarcinii de munc, la factori periculoi sau nocivi 8,5
Efectuarea, n afara sarcinii de munc, a unor operaii periculoase 1,5
Prezena la lucru n condiii psiho-fiziologice necorespunztoare 1
Alte cauze 3
Cauze dependente de mijlocul de producie
Cauze de natur fizic 85
Cauze de natur chimic 2,5
Cauze de natur biologic 0,25
Alte cauze 12,25
Cauze dependente de sarcina de munc
Deficiene de ndrumare, supraveghere i control 30
Erori n prestabilirea operaiilor de munc 20
Omisiuni n prestabilirea operaiilor de munc 15
Lipsuri n asigurarea condiiilor de securitate i igien a muncii 10
Repartizarea necorespunztoare a executanilor pe locuri de munc 8
Alte cauze 17