Sunteți pe pagina 1din 3

BALTAGUL 1072

MIHAIL SADOVEANU
ROMAN TRADITIONALIST, REALIST, OBIECTIV

Introducere
Inspirata in principal din balada Miorita, capodopera
Baltagul a fost publicata de Mihail Sadoveanu in anul 1930,
ilustrand tipul de roman realist traditional, obiectiv, cu toate ca se
inscrie si in sfera romanelor mitice, a romanelor de dragoste sau
politiste, fiind in acelasi timp un bildungsroman, prezentand
drumul initiatic al unui tanar.
R1. A. avand in vedere complexitatea ei, capodopera lui Mihail
Sadoveanu se inscrie in specia literara a romanului, find publicat in
perioada interbelica. Caracterul epic este dat de faptul ca autorul
isi exprima propriile sentimente prin intermediul personajelor, prin
prezenta unui narator care nareaza intamplarile petrecute int-un
anumit timp si spatiu, de folosirea naratiunii ca principal mod de
expunere, insotita de descriere, dialog si monolog interior. Actiunea
complexa si complicata se intinde pe parcursul a 16 capitole, in
care sunt narate actiunile Vitoriei Lipan in cautarea si cunoasterea
adevarului despre sotul ei plecat de mult timp de acasa. Numarul
personajelor, intre care cele principale sunt Vitoria, Nechifor Lipan
si fiul lor, Gheorghita, conflictul, precum si imaginea ampla si
profunda a vietii prin zugravirea modului patriarhal de existenta al
oamenilor de la munte unde obiceiurile si traditiile sunt respectate
cu sfintenie sunt tot atatea trasaturi care justifica incadrarea
operei in specia literara a romanului.
B. Reprezentativa pentru romanul traditionalist interbelic,
opera sadoveniana este o monografie a satului moldovenesc de la
munte din primele decenii ale secolului XX, oferind o imagine ampla
si profunda a existentei prin zugravirea modului de viata al
oamenilor de la munte care respecta neconditionat obiceiurile si
traditiile stravechi. Acest lucru reiese din infatisarea randuielilor
legate de principalele evenimente din viata omului botezul, nunta,
moartea care a supravetuit in societatea din varful muntelui.
Limbajul accesibil, tema patriarhala, personajele provenind din
mediul rural sunt alte trasaturi ale romanului traditional. Ca roman
traditional, se inscrie in categoria larga a romanelor obiective
avand in vedere faptul ca nararea evenimentelor se face la
persoana a III a de catre un narator omniscient si omniprezent
dintr-o perspectiva obiectiva cu viziune dindarat si focalizare
zero.
R2. O prima idee importanta pentru tema si viziunea despre
lume este evidentiata de inserarea unor credinte stravechi
definitorii pentru spiritualitatea romaneasca. Dintre acestea, visul
prin care Vitoria capata convingerea ca Nechifor Lipan este mort,
propune simboluri mitice. Ea viseaza ca Nechifor trece calare o apa
neagra, la apusul soarelui cu spatele spre casa. Apusul, calul cu
spatele spre ea si trecerea apei nefaste sunt semne ale mortii, cu
radacini adanci in credintele romanesti stravechi. Vitoria se
conduce dupa semnele vremii, de aceea cantatul cocosului cu
pliscul spre poarta, culoarea brazilor, intensitatea luminii sunt
semne pentru popas, dovezi ca Dumnezeu ii ghideaza pasii pentru
gasirea lui Nechifor.
O a doua idee relevanta reiese din caracterul de scriere
monografica surpinzand viata comunitatii rurale arhaice unde
barbatii isi castiga painea doborand brazii si trimitandu-i pe plute
la Galati, iar cei mai vrednici se ocupa cu oieritul. Nevestele
obisnuite cu drumurile lungi ale barbatilor au grija gospodariei, isi
cresc copiii, pastreaza randuiala sarbatorilor, toate acestea punand
in lumina atasamentul fata de valorile lumii in care traiesc si
devotamentul pentru indeplinirea rolului lor intr-o comunitate de
tip arhaic condusa de legi precise.
R3. Titlul este unul simbolic, nu numai pentru ca baltagul este
unealta specifica meseriilor practicate de barbatii de la munte, ci
si pentru ca el este arma simbolica menita sa implineasca
dreptatea ca o unealta justitiara. In acest roman, baltagul este o
unealta a crimei si a pedepsei, satisfacand in egala masura setea
de imbogatire si dorinta de justitie a lui Gheorghita. Baltagul sfintit
de preotul satului ramane nepatat de sange, deorece feciorul lui
Lipan ii va razbuna moartea cu aceiasi arma cu care a fost ucis.
Lovitura ramane simbolica, actul razbunarii fiind infaptuit de
cainele credincios absolvindu-l astfel pe tanar de pacatul unui
omor.
Perspectiva narativa este obiectiva, cu viziune dindarat si
focalizare zero, nararea evenimentelor fiind facuta la persoana a III
a de catre un narator omniscient, omniprezent si neutru. Cu toate
acestea, conditia obiectivitatii este incalcata, deoarece, pe langa
vocea naratorului, apar si alte voci narative, iar in multe situatii,
Vitoria preia rolul unui personaj reflector cu ajutorul caruia se
realizeaza portretul lui Nechifor.
Incipitul cuprinde o legenda despre nasterea popoarelor,
eveniment petrecut la inceputurile lumii cand Dumnezeu a randuit
fiecare neam. Printre cei chemati, se aflau si locuitorii muntilor care
se ocupa cu taierea copacilor sau cu pastoritul. Ajungand ultimii la
impartirea darurilor divine, muntenii n-au mai avut ce primi, iar
Dumnezeu le-a sortit o inima usoara si putinta de a se bucura
alaturi de cei apropiati, de iubire, de cantec si de dans.
Finalul inchis se afla in raport de simetrie cu incipitul prin
destinul Vitoriei. Odata implinite datinile de inmormantare ale
sotului ei si dupa pedepsirea ucigasilor lui, Vitoria poate sa reintre
in timpul cronologic al lumii, deci viata poate sa mearga inainte in
familia Lipanilor condusa acum de Gheorghita, sugerand ideea
continuitatii in sensul ca existenta umana isi poate relua cursul
firesc.
R4. In opinia mea, tema centrala a romanului este reprezentata
de lumea patriarhala a satului moldovenesc de la munte si de
schimbarile care incep sa se produca odata cu patrunderea noii
civilizatii. Sunt urmarite atat viata comunitatii rurale arhaice, cat si
o istorie pastorala dramatica uciderea unui cioban, din lacomie,
de catre doi boieri, gasirea ucigasilor si supunerea lor in fata
judecarii umane si divine. Avand in vedere complexitatea
romanului, apar si alte teme precum dragostea, calatoria, initierea
si chiar o tema politista. Temele sunt dezvoltate prin motive ca
transhumanta, femeia justitiara, cainele credincios, coborarea in
infern, calatoria, cautarea adevarului si comuniunea om natura.
Viziunea despre lume a autorului se evidentiaza prin
umanitatea creata, inzestrata cu o fidelitate absoluta fata de
radacinile ei. Lumea lui Sadoveanu are ca singur sprijin credinta in
traditie si Dumnezeu si de la ambele convingerea ca nici o fapta rea
nu ramane nedescoperita si nepedepsita. In viziunea sa,aceasta
lume se caracterizeaza prin unitate, prin legatura trainica dintre
viata si moarte, prin credinta in puterea binelui si admiratia fata de
sufletele puternice si curate.
Incheiere
In concluzie, Baltagul este un roman traditional, realist,
obiectiv pentru ca reconstituie imaginea unei societati arhaice
pastratoare a unei traditii stravechi, pentru ca are o actiune
complexa la care participa numeroase personaje verosimile
surprinse in mediul lor social si economic, pentru ca nararea
faptelor se face la pers a III a de catre un narator omniscient dintr-
o perspectiva obiectiva.