Sunteți pe pagina 1din 85

Comportament anormal

Axa I: Axa II: Axa III: Axa IV: Axa V:


Sindroame Tulburari ale Probleme Probleme Evaluarea
clinice personalitatii medicale psihosocial globala a
generale e si de functionarii
mediu

Anxietate Schizoida Orice Familiale Nivelul total


Obsesii Evitanta problema Educationale al
Compulsii Depresiva medicala Ocupationale functionarii
Fobii Dependenta relevanta Legate de psihologice,
Tulburari ale Histrionica pentru locuinta sociale si
dispozitiei Narcisista intelegerea Economice ocupationale
Depresie Antisociala tulburarilor Legale
Tulburare Sadica persoanei
bipolara Compulsiv de pe Axa I
Schizofrenie a sau Axa II
Abuz de Negativista
substante Masochista
Abuz de Borderline
alcool Schizotipal
Abuz de
droguri
Tulburari ale
comportamen-
tului alimentar
Anorexie
Bulimie
Tulburari de
natura sexuala
Altele

Figura 1.1 Comportamentul anormal si Modelul multiaxial

Comportamentul si personalitatea anormale


Simbolul reprezinta suma totala a tu-
turor influentelor asupra personalitatii
Social care deriva din nivelurile de organizare
Axa IV in care persoana este inglobata, inclu-
siv familia, semenii si societatea.

Personalitatea reprezinta interactiunea


Psihologic complexa a influentelor atat din partea
Axa II caracterului, cat si din partea tempera-
mentului, pattern-ul caracteristicilor
de-a lungul intregii matrici a persoanei.

Biologic Temperamentul reprezinta suma totala


Axa III a tuturor influentelor asupra personali-
tatii din partea unor niveluri de organi-
zare existente subiacente persoanei,
inclusiv anumite aspecte ca profilurile
neurotransmitatorilor, precum si
trasaturi mai directe genetic determi-
nate.

Figura 1.2 Niveluri ale organizarii si relatia lor cu Modelul multiaxial

Tulburarile de personalitate : fundamente clasice

Axa IV
Stresori psihosociali

Axa II
Tulburari ale personalitatii

Axa I
Sindromul clinic

Simptomele prezentate,
anxietatea si depresia, sunt
analoge febrei si tusei

Personalitatea este o modalitate


de adaptare analoga sistemului

Figura 1.3 Axa IV si AxaStresorii


II interactioneaza pentru a produce
maritali, economici si alti Axa I
stresori
sunt analogi agentilor

Perspectiva timpurie asupra tulburarilor de personalitate


Tabelul 1.4 Tipuri de caracter si paralele cu tulburari ale personalitatii
Tulburari ale caracterului Tulburari contemporane ale
de natura psihodinamica personalitatii

Orala
(Abraham) Dependenta

Anala
(Abraham) Compulsiva

Falica-narcisita
(Reich) Narcisista

Narcisita-libidinala
(Freud)

Impulsiva
(Reich) Antisociala

Fobica
(Fenichel) Evitanta

Masochista
(Reich) Auto-distrugatoare*

Isterica
(Wittels)
Histrionica Normalitate
Obsesiv- Depresiv-
Erotica ---
Isterica
(Freud)- -
- compulsiva masochista
Organizarea
Paranoida Paranoida personalitatii
Usor
(Ferenczi) nevrotice
---
DSM- III- R, nu DSM-IV
--
- Dependenta
Organizare
Sado-masochista inalta
Ciclotimica a
Tulburarile Histrionica personalitatii:
personalitatii
fundamente clasice
borderline
Nivelul ---
de
severitate Narcisista
Organizare
-- redusa a
- personalitatii
Paranoida
Narcisism borderline
Hipomaniacala
malign
---
Hipocondriaca Organizarea
personalitatii
INTROVERSIE EXTRAVERSIE
Continuum

Figura 1.6 Nivelurile de organizare a personalitatii ale lui Kernberg ( adaptat dupa Kernberg, 1996)

Perspectiva cognitiva

Tabelul 2.1 Strategiile si credintele primare ale tulburarilor personalitatii

Strategia Personalitatea Credinta pentru exemplificare


Pradatorului Antisociala Ceilalti sunt naivi.
Provocarea reactiei de ajutor Dependenta Am nevoie de ceilalti
pentru a supravietui.
Competitiva Narcisista Sunt deasupra regulilor.
Exhibitionista Histrionica Pot sa ma conduc dupa sentimentele
mele.
Autonoma Schizoida Relatiile sunt suparatoare.
Defensiva Paranoida Bunavointa tainuieste un motiv
ascuns.
Retragerii Evitanta Oamenii ma vor respinge pe mine
cel real.
Ritualistica Compulsiva Detaliile sunt cruciale.

Tulburarile de personalitate: Perspective contemporane

Tabelul 2.4 Atributele tulburarilor de personalitate in functie de domeniul personalitatii*

Comportamente Conduita Stilul Imaginea


Expressive interpersonala cognitiv de sine

Schizoid Impasibil Neangajat Saracit Multumit


de sine
Evitant Irascibil Aversiv Distras Instrainat
Depresiv Neconsolat Fara aparare Pesimist Inutil
Dependent Incompetent Submisiv Naiv Inoportun
Histrionic Dramatic Cauta atentie Nestatornic Sociabil

Narcisist Arogant Exploatator Expansiv


Admirabil
Antisocial Impusiv Iresponsabil Deviant Autonom
Sadic Precipitat Abraziv Dogmatic
Combativ
Compulsiv Disciplinat Respectuos Restrictionat
Constiincios

Negativist Plin de resentimente Indaratnic Sceptic Nemultumit


Masochist Abstinent Respectuos Neincrezator in sine Nedemn
Schizotipal Excentric Secretos Autist
Instrainat

Borderline Spasmodic Paradoxal Capricios Nesigura


Paranoid Defensiv Provocator Suspicios
Inviolabila

(continuare)

Reprezentarile Mecanisme Organizarea Starea de spirit-


obiectuale reglatorii morfologica temperament

Schizoid Slabe Intelectualizarea Nediferentiata Apatic


Evitant Contrariante Fantezia Fragila Angoasat
Depresiv Abandonate Ascetismul Epuizata Melancolic
Dependent Imature Introiectia Incipienta Pacific
Histrionic Superficiale
Toni este cunoscuta sub o varietate Disocierea Incoerenta
de nume diferite in oras, unele Capricios
bazate pe identitati furate ale unor personae reale si unele
Narcisist
inventate. Are Inventate
o colectie de premise deRationalizarea
conducere si de carduriFalsa
de Nepasator
Antisocial
asigurare socialaPervertite Disimularea
care o ajuta sa realizeze linii de credit in tot Dezordonata Dur
Sadic Vatamatoare Izolarea
orasul. Se mandreste cu faptul ca si-a perfectionat arta de a obtine Impetuoasa Ostil
Compulsiv Mascate
linii uriase de credit Formatiunea
in magazine de electronice pe reactiva
baza Compartimentata Solemn
identitatilor false, bunuri pe care apoi le vinde pentru obtinerea
Negativist
unor lichiditatiOscilante
rapide. Deplasarea Divergenta Iritabil
Masochist
Toni este copilulDiscreditate
mijlociu din cei cinciExagerarea
copii, inclusive doi copiiInversata Disforic
Schizotipal Haotice Distrugere Fragmentata
vitregi si nu mentine contactul cu niciunul dintre fratii ei. Tatal ei a Neatent sau
insensibil
murit cand ea avea 5 ani in circumstante misterioase, posbil legate
de droguri. Tata lei vitreg a dat foarte putina atentie copiilor si a
Borderline Incompatibile
lucrat departe de RegresiaDisciplina a fost Clivata
casa in majoritatea timpului. Labil
Paranoid De neschimbat Proiectia
administrata sporadic si violent de catre mama ei, care rabufnea Rigida Tulburare de personalitate
Irascibil
des in accese de furie induse de alcool. antisociala
n timpul acestor episoade, Toni obisnuia sa fuga de acasa sis a stea Criteriile DSM-IV
peste noapte la prieteni, pan ace lucrurile se linisteau. A. Exista un pattern
pervaziv de neglijare si de
Calitatea vietii ei de acasa se pare ca s-a deteriorat pe masura ce au incalcare a drepturilor
Caseta 5.1 Prezenta ei la scoala a devenit neregulata atunci cand
trecut anii. celorlalti
profitului care a aparut de la
personal.
mama ei si-a luat o slujba dimineata devreme la o brutarie din varsta de 15 ani,
(3) impulsivitate sau dupa
esec cum
Toni s-a prezentat la terapie conform dispozitiei din ordinal
apropierea casei lor pentru a plati facturile. Nefiind nimeni acasa in planuirea dinainte. sau mai
este indicat de trei
judecatoresc. Ea a fost acuzata recent pentru deranjarea linistii multe dintresiurmatoarele:
care sa-I monitorizeze comportamentul, Toni a gasit ca era mult (4) iritabilitate
publice, dupa ce o cearta cu vecinul ei a escaladat pana la loviri si (1) eseculindicate
in conformarea la
mai interesant sa-si petreaca ziua pe malul raului decat la scoala. In agresivitate, de
tipete si de asemenea a fost acuzata pentru posesie de narcotice cu normele sociale legate de
cele din urma a inceput sa foloseasca marijuana si apoi sa o vanda conflicte fizice sau atacuri
intentie de comercializare. Persoanele din blocul ei o descriu ca fiind comportamentele legale,
in mod constant ca un mijloc de a-si intretine propriul obicei. repetate
imposibil sa te intelegi cu ea, cautand mereu o pricina de cearta.
Jeguirea necunoscutilor, de cele mai multe ori a femeilor, sub (5) neglijare necugetata a de
dupa cum este indicat
Ea prezinta o imagine de provocare si sfidare pe care ceilalti infaptuirea repetata
amenintarea cutitului, era ceva de vreo doua ori pe luna. Pana la sigurantei personale sauaaunor
rezidenti o gasesc intimidanta. Se imbraca de asemenea conform acte care sunt motive de
varsta de 15 ani, vizitele ei acasa au devenit tot mai rare, fapt pe celorlalti
rolului, cu o jacheta din piele neagra, numeroase piercing-uri pe arestare
care Toni il atribuie temperamentului exploziv al mamei sale. Pana (6) iresponsabilitate
corps i tatuaje peste tot. Ostilitatea ei si predilectia pentru minciuna (2)inselatorie, care
la varsta de 18 ani, fusese arestata de trei ori, o data pentru posesie, consistenta, indicate deeste
in legatura cu fiecare detaliu de la cele mai importante pana la cele indicate dedeminciuna
o data pentru furt din magazine si o data pentru abuz asupra esecul repetat a sustine
mai insignifiante fac dificile discutiile despre istoria sa. Cand a fost repetata, folosirea unor
animalelor cand a incendiat o pisica maidaneza cu fixative pentru un comportament de munca
intrebata ce anume a initiat cearta care a condus la ultima sa nume false saua inselarea
par si o bricheta. Cand este intrebata daca se simte vinovata pentru consistent sau de onora
arestare, ea a afirmat: Pentru ca nu tolerez porcariile nimanui. altora pentru obtinerea
vreunul dintre aceste lucruri, ea spune: In niciun caz, nimeni nu obligatiile financiare
s-a simtit niciodata vinovat pentru ce mi-a facut mie!. Recunoaste placerii
(7) lipsa sau a
remuscarilor,
Desi Toni are doar 23 de ani, aparenta exterioara dura si stilul de
faptul ca utilizeaza heroina sic a ocazional imaprte acul cu alte indicate de indiferenta la
viata aspru o fac sa para mult mai in varsta. Atunci cand este
personae si spune ca nu se teme de HIV.Ce-o fi sa se intample, se sau rationalizarea unor acte
intrebata despre afilierea ei religioasa ia acest lucru in batjocura:
intampla. de ranire, maltratare, sau
Iisus nu iubeste pe nimeni, sau cel putin nu ma iubeste pe mine.
furt de la o alta persoana
Singura religie pe care o am este aceea de a-i ataca pe ceilalti inainte
Cand este intrebata despre originea familiei sale, Toni afirma: Nu B. Individul are o varsta de
de a te ataca ei pe tine. Cazierul ei confirma aceasta filosofie de
am o families i nu am nevoie de una ! . Cand este intrebata cum cel putin 18 ani.
se intretine, spune cu un zambet superior: Ma descurc eu!. De C. Exista dovezi de
fapt, nu a avut niciodata o slujba pentru mai mult de trei Tulburare de
saptamani. Nu sunt genul de persoana care se poate trezi Comportament cu debut
dimineata pentru a fi undeva la timp, spune ea, si in plus, cine ar inainte de varsta de 15 ani.
putea sa supravietuiasca cu suma cu care te platesc ei? Eu caut D. Aparitia
lucruri mai marete si mai bune. Pe masura ce interviul se comportamentului
deruleaza, Toni afirma in mod clar faptul ca ea a ineput terapia antisocial nu apare exclusiv
doar pentru a evita inchisoarea pentru ca a incercat sa vanda in timpul schizofreniei sau
cocaine unui politest sub acoperire. Rationalizeaza totul si da vina al unui episod maniacal.
pe ceilalti imediat pentru dificultatile ei actuale.: Apartamentul
era al prietenului meu. Eu pur si simplu stiam unde era marfa.
Politistul a fost un actor bun pentru ca am crezut ca m-ar fi ucis
daca nu i-as fi vandut. Daca o asculti pe ea povestind, a
fost o victima inocenta, pur si simplu in lucul nepotrivit la
momentul nepotrivit.
Numerele marcheaza aspectele casetei care sunt cele mai consistente cu criteriile DSM si nu indica in mod
necesar faptul ca aceasta caseta intruneste criteriile de diagnostic in aceasta privinta.

Nomad Rauvoitor
(trasaturi ale schizoidului si evitantulu (trasaturi ale sadicului si paranoidului)
Se simte blestemat, fara noroc, condamnat Beligerant, caustic, ranchiunos, malitios, brutal,
si desconsiderat; om marginalizat, ratacitor; plin de resentimente; anticipeaza tradarea si
hoinar asemenea tiganilor, vagabonzi, persoane pedeapsa; isi doreste razbunarea; agresiv, crud,
care au abandonat scoala si inadaptati; vagabonzi nu simte frica; nu simte vinovatie.
itineranti, hoinari, probegi; impulsivi si nu blanzi.

AVD CPL
DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD
Antisocial

Acaparator Isi asuma riscuri Isi apara reputatia


(varianta pentru pattern-ul pur) (trasaturi histrionice) (trasaturi narcisice)
Se simte refuzat si privat in mod Curajos, aventuros, brav Are nevoie ca ceilalti sa
intentionat; rapace, indraznet, temerar, cutezator; considere ca nu are defecte,
pizmuitor, tanjeste si este nefericit, necugetat, nesabuit, impulsiv, ca este rezistent, de neinvins
invidios, cauta nepasator; dezechilibrat de incapatanat; formidabil,
razbunare,lacom si avar; obtine o primejdii; cauta sa realizeze intangibil; intransigent cand
placere mai actiuni riscante. este pus in discutie statutul;
mare din a lua decat din a avea. exagereaza la lucruri minore

Personalitatea antisociala
Caseta 5.2

Angajat ca supervisor la intretinere, Oscar a fost trimis la programul de asistenta a angajatului din cadrul
universitatii (EAP) din cauza unui stil interpersonal dur, dictatorial. A lipsit la cele doua programari anterioare si a
intarziat 20 de minute astazi. Istoria sa este marcata de o serie lunga de conflicte cu colegii de munca, a caror
frecventa pare sa sporeasca. Desi vine rareori la munca la timp, a reusit cumva sa obtina plata 6
pentru munca suplimentara din partea universitatii in ultimele trei perioade de plata a salariului, iar fisele sale de
pontaj sunt examinate ca dovezi pentru frauda 1 . Are un stil beligerant atat cu supervizorul sau, cat si cu echipa pe
care o conduce. De mai multe ori, personalul s-a plans ca respiratia sa mirosea a alcool. 4

Oscar are 33 de ani, in jur de 2 m inaltime, cu o constitutie medie si cu un ten inchis. Nervos si iritabil, B
ramane asezat doar cu dificultate. Fierbe de nerabdare in timp ce discuta detaliile care l-au adus aici. Ia imediat
pozitia unei persoane care a fost nedreptatita si lanseaza o poveste care iti frange inima despre modul in care viata
l-a tratat gresit, crud. Intocmeste o povestire elaborata despre cum mama sa este bolnava in 2
spital si nu exista altcineva in afara de el, fiul indatoritor, care sa aiba grija de ea. A intarziat sau a fost absent de la
munca pentru a avea grija de ea si avea nevoie de banii in plus pentru a-I plati facturile medicale si chiria, precum
si pentru a avea grija de fratele sau alcoolic si de cei opt copii care nici macar pantofi nu au. Acestea sunt afirmatii
interesante, intrucat mama sa a murit in urma cu sase ani, iar el nu si-a mai vazut fratele burlac de mai mult de doi
ani.

Pana la urma, se lamuresc parti din istoria lui Oscar. A venit in Statele Unite in mod ilegal la varsta de 4 ani.
Familia si-a castigat existenta pe post de culegatori ocazionali la fermele din sud-vest. Vorbeste in mod
condescendent despre parintii sai, acordand atentie faptului ca pretindeau ca sunt ceea ce nu erau, nu au avut
niciodata o casa, au avut prea multi copii, nu aveau de obicei apa curenta si nu erau niciodata acasa. In mod verbal,
ei au insistat ca el sa-I pastreze calmul, sa dea dovada de respect si sa studieze cartile pe care le carau de la o ferma
la alta. Cu toate acestea, orice sansa de a invatat a fost aparent subminata de C
aversiunea lui Oscar fata de autoritate. Ocazional, parintii sai incepeau sa-si afirme autoritatea, dar aceste episoade
durau putin. In timpul anilor sai de adolescenta, a intrat si a iesit din centrele de detentie pentru minori de cele mai
multe ori pentru chiul si pentru atac.

Increderea este tema acestei prime intalniri. Casatorit de la varsta de 18 ani, Oscar se refera la sotia sa doar ca la
nenorocita aia. Se pare ca modul in care gateste este inadecvat, isi pozitioneaza copii si slujba ei inaintea lui si,
mai grav, se enerveaza daca el nu vine acasa dupa serviciu. Mai mult, din puctul de vedere al nervozitatii, el
realizeaza o comparatie intre ea si colegii lui, ambii supervizori, precum si subordonatii 7 . Ca si ea, acestia
esueaza in a-l aprecia si ar esua in mod lamentabil daca el ar disparea subit. Le este usor, spune el cu
resentiment evident. Eu port toata responsabilitatea.Oscar este furios, Vazand terapia ca pe o actiune disciplinara
si ca pe o pedeapsa. Afirma foarte clar ca actiunile supervizorilor si ale subordonatilor sai nu vor fi uitate curand.

Oscar vorbeste cu o chibzuire rece. Nefiind conduse de furie, actiunile sale sunt in schimb planuite, dar subliniate
de o furie subiacenta. Considera ca lumea este un loc ostil care necesita actiuni deliberate de ofensiva si defensiva.
Cand este intrebat despre planurile sale de razbunare, el raspunde cu ochi reci, fara sa clipeasca, Au cautat-o cu
lumanarea.

Numerele marcheaza aspectele casetei care sunt cele mai consistente cu criteriile DSM si nu indica neaparat ca
aceasta caseta intruneste criteriile de diagnostic in aceasta privinta.

Tulburarea de personalitate antisociala- criterii DSM-IV


A. Exista un pattern pervaziv de neglijare si de incalcare a drepturilor celorlalti care a aparut de la varsta de 15
ani, dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele:
(1) esecul in conformarea la normele sociale legate de comportamentele legale, dupa cum este indicat de
infaptuirea repetata a unor acte care sunt motive de arestare
(2)inselatorie, care este indicate de minciuna repetata, folosirea unor nume false sau inselarea altora pentru
obtinerea placerii sau a profitului personal.
(3) impulsivitate sau esec in planuirea dinainte.
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de conflicte fizice sau atacuri repetate
(5) neglijare necugetata a sigurantei personale sau a celorlalti
(6) iresponsabilitate consistenta, indicate de esecul repetat de a sustine un comportament de munca consistent sau
de a onora obligatiile financiare
(7) lipsa remuscarilor, indicate de indiferenta la sau rationalizarea unor acte de ranire, maltratare, sau furt de la
o alta persoana
B. Individul are o varsta de cel putin 18 ani.
C. Exista dovezi de Tulburare de Comportament cu debut inainte de varsta de 15 ani.
D. Aparitia comportamentului antisocial nu apare exclusiv in timpul schizofreniei sau al unui episod maniacal.

Perspectiva Evolutionista a Neurodezvoltarii

Determinantii biologici

Psihopat primar

Activ Pasiv
Orientat pe sine Orientat pe sine
Personalitatea Personalitatea
antisociala narcisica

Sociopat
Figura 5.2 Psihopatie, sociopatie si personalitatile
antisociala si narcisica

Tabelul 5.1 Personalitatea antisociala: Domenii functionale si


structurale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Impulsiv Imagine Autonom
expresiv Este impetuos si de a de Se vede pe sine ca descatusat
nestapanit, sine de restrictiile obiceiurilor sociale
actionand pripit si si de constrangerile loialitatilor
spontan, personale; valorizeaza imaginea
intr-o maniera nelinistita, si se bucura de sentimentul de a
sub impulsul momentului; fi liber, neimpovarat si neconditionat
este neprevazator si de persoane, locuri, obligatii
imprudent, sau rutine.
nereusind sa planuiasca
anticipat
sau sa ia in considerare
alternativele,
cu atat mai putin sa tina
cont de consecinte.
Conduita Iresponsabil Repreze Pervertit
interpersonala Nu este demn de ntarile Reprezentarile internalizate constau in realtii corupte si
incredere si nu obiectul degradate care indeamna la atitudini vindicative si
te poti baza pe el, esuand ui impulsuri salbatice care sunt ghidate astfel incat sa
sau submineze idealuri culturale stabilite si moravuri,
negand in mod intentionat precum si pentru a devaloriza sentimentele personale si
obligatiile personale de pentru a ravni intens castigurile materiale de care
natura maritala, parentala, societatea i-a lipsit
profesionala sau
financiara; deranjeaza in
mod activ si incalca
drepturile celorlalti si de
asemena transgreseaza
codurile sociale stabilite
prin comportamente
necinstite sau ilegale
Stilul Deviant Organiz Recalcitrant
cognitiv Analizeaza evenimentele area Structurile morfologice interne care contin impulsuri si
si relatiile conform morfolo tendinte sunt cunoscute pentru insuficienta lor, ca si
credintelor neortodoxe si gica eforturile de a stapani energiile si atitudinile refractare,
moravurilor sociale; este aspect ce conduce catre controale usor de transgresat,
dispretuitor la adresa praguri joase pentru descarcarea ostila sau erotica,
idealurilor traditionale, nu putine canale de sublimare, auto-exprimare libera si o
reuseste sa se conformeze intoleranta marcata la intarziere sau frustrare.
la normele sociale si
dispretuieste valorile
conventionale.
Mecanismul Fatarnic Dispozi Crud
reglator Tensiuni interioare care se tie/ Este insensibil, iritabil si agresiv, dupa cum se exprima
pot augmenta prin Temper si printr-un deficit care se intinde pe multe arii in ceea
amanarea exprimarii ament ce priveste generozitatea sociala, compasiunea umana
gandurilor ofensatoare si sau remuscarile personale; da dovada de o lipsa de
actiuni rau-voitoare care politete brutala, ca si de o desconsiderare ofensatoare,
sunt rar constranse; daca nu nesabuita pentru siguranta sa si a celorlalti.
impulsurile respinse
social nu sunt deghizate
sub forme sublimate, ci
sunt descarcate direct
moduri precippitate, de
obicei fara vina sau
remuscari.

Nota: Domeniile hasurate sunt cele mai caracteristice pentru acest prototip de personalitate.

Caseta 5.3

O femeie de 20 de ani specializata in afaceri a cautat consiliere din cauza faptului ca tatal ei, Jim, in varta de 50
ani, a fost arestat de politia locala in fata unui bar la aproximativ 70 mile departare de casa sa din vestul B
Kansas-ului. Conform raportului politiei, era beat si incercase sa provoace o bataie cu mai multi clienti regulati ai
barului , facuse remarci indecente si obscene fata de doua femei din interiorul barului si parea confuz in legatura cu
locul in care se afla si cu scopul sau. 1 Dupa ce a refuzat in mod repetat sa raspunda l intrebarile ofiterului, a
fost transferat la spitalul de stat sub observatie.

In mod gradat, povestea trista a copilariei lui Jim s-a dezvaluit in cadrul terapiei. El fusese cel de-al treilea din
sapte copii. Mama sa a fost o femeie muncitoare, dar a murit cand Jim avea 11 ani; tatal sau a fost un pierde-vara si
un betiv periodic care a murit cand Jim avea 10 ani. Fratii mai mici au intrat in grija statului si au fost in cele din
urma plasati . Cu toate acestea, Jim a fugit cand avea 14 ani, ratacind din oras in oras prin tot C
statul Kansas, stand in mod ocazional cu rude pana ce devenea atat de deranjant incat era dat afara. In acest timp, a
incercat orice drog ilicit pe care a putut sa puna mana.

La 18 ani, jIm s-a inrolat in Marina, mintind in legatura cu istoria sa legata de abuzul de substante. A 2 gasit
aceasta structura sufocanta si a urat extrem de tare sa primeasca ordine, sa se trezesca devreme in fiecare dimineata
si sa fie fortat sa fie respectuos cu cei cu autoritate. In 18 luni, a fost adus in fata curtii martiale pentru atacarea
unui ofiter si pentru ca fusese sub influenta unor substante in timpul serviciului. Dupa o scurta detentie in
inchisoarea de pe vas, a fost eliberat din serviciu in mod dezonorabil. Dupa eliberare, si-a stabilit 6
resedinta intr-o zona precara a Kansas City, muncind in mod neregulat ca spalator de vase si ca bucatar. Intre
slujbe, recunoaste ca uneori jefuia femei in varsta vulnerabile pentru amuzament si ca un mijloc de a face rost de
banii de chirie. 1

La varsta de 30 de ani, a intalnit si s-a casatorit cu o femeie aparent histrionica abia in vartsa de 20 de ani, care
lucra ocazional ca prostituata pentru a-si intretine propriu pattern de dependenta fata de heroina. Jim a 5 incercat
heroina dar a gasit-o dezgustatoare si a decis sa ramana la cocaina. Au trait impreuna in mod mizer timp de trei
ani. Singurul lor copil s-a nascut dupa sase luni de la casatorie. Dupa o cearta maritalla deosebit de brutala care a
lasat-o pe sotie cu o mana rupta si cu craniul fisurat, iar pe Jim cu o sentinta de o luna in inchisoare, sotia l-a parasit
pe Jim pentru un nou prieten, desi acestia nu au divortat niciodata in mod legal.

De-a lungul urmatorilor cativa ani, Jim a devenit si mai mult implicat in criminalitatea legata de consumul de
droguri. Hoinarind din Kansas City pana in St. Louis, Memphis si in final pana in New Orleans, a inceput 1
sa distribuie droguri la modul serios. Arestat in final in urma unei operatiuni de filare, a consimtit sa ofere dovezi in
favoarea statului in schimbul unei sentinte reduse de cinci ani.
Relatia cu fiica sa a fost una bazata pe promisiuni incalcate si dezamagiri. In rarele ocazii cand isi facea 2
aparitia prin oras, ii facea promisiuni grandioase cum ca isi transformase viata si urma sa incerce sa obtina custodia
ei. Apoi ii descria toate cadourile pe care urma sa i le cumpere si viata fericita pe care urma sa o duca impreuna.
Apoi disparea la fel de rapid cum intrase, o data furandu-i bicicleta cea noua iar altadata convingand-o sa fure un
inel din sertarul de la biroul mamei sale. Indiferent cat de mult isi dorea ea ca el s-o iubeasca, acesta parea
incapabil sa-i arate orice fel de afectiune sau sentiment.

In acest moment, Jim a fost eliberat conditionat pentru patru ani si locuieste din nou la periferia unui oras mic din
Kansas. Prefera sa nu-i deranjeze pe ceilalti si ii place sa fie lasat in pace. Cam o data pe an, totusi, face un chef,
cheltuindu-si majoritatea banilor , intrand intr-un conflict zgomotos si ajungand in inchisoare. Este cunoscut de
catre judecator si de catre politia locala, care il considera acum mai mult ca o bataie de 4
cap enervanta decat ca o amenintare majora la adresa societatii. Este de obicei detinut in inchisoarea districtuala
pentru aproximativ o luna, dupa care este eliberat pentru a evita supraaglomerarea. Intre aceste petreceri, este in
mod obisnuit treaz.

Tulburarea de personalitate antisociala- criterii DSM-IV


A. Exista un pattern pervaziv de neglijare si de incalcare a drepturilor celorlalti care a aparut de la varsta de 15
ani, dupa cum este indicat de trei sau mai multe dintre urmatoarele:
(1) esecul in conformarea la normele sociale legate de comportamentele legale, dupa cum este indicat de
infaptuirea repetata a unor acte care sunt motive de arestare
(2)inselatorie, care este indicate de minciuna repetata, folosirea unor nume false sau inselarea altora pentru
obtinerea placerii sau a profitului personal.
(3) impulsivitate sau esec in planuirea dinainte.
(4) iritabilitate si agresivitate, indicate de conflicte fizice sau atacuri repetate
(5) neglijare necugetata a sigurantei personale sau a celorlalti
(6) iresponsabilitate consistenta, indicate de esecul repetat de a sustine un comportament de munca consistent sau
de a onora obligatiile financiare
(7) lipsa remuscarilor, indicate de indiferenta la sau rationalizarea unor acte de ranire, maltratare, sau furt de la
o alta persoana
B. Individul are o varsta de cel putin 18 ani.
C. Exista dovezi de Tulburare de Comportament cu debut inainte de varsta de 15 ani.
D. Aparitia comportamentului antisocial nu apare exclusiv in timpul schizofreniei sau al unui episod maniacal.

Caseta 6.1

Allison este o studenta de 22 ani la o facultate comunitara locala. Este in mod evidenta timida si se simte
inconfortabil in timpul interviului clinic, dar totusi se plange de atacuri de panica care o imobilizeaza intr-
asemenea masura incat contactul ei cu lumea exterioara este limitat la minim. Intrucat incepe un nou semestru, nu
stie daca va fi capabila sa participe la cursuri. Pattern-ul este mereu acelasi. Brusc observa faptul (1)
ca i se amplifica bataile inimii, apoi incepe sa transpire pe masura ce frica de un atac creste, apoi inima incepe sa-i
bata din ce in ce mai repede, iar ea este cuprinsa de panica.

Exista putina bucurie in viata lui Allison. Incearca sa munceasca in fiecare zi, se ocupa de sarcinile necesare si
cumpara mancare la cateva saptamani. In general, lasa lucrurile sa se acumuleze si apoi incearca sa le faca pe toate
o data, pentru a termina mai repede. In trecut, i-a facut placere ocazionalmunca voluntara la o gradina botanica, dar
nu a (1)
avut niciodata o slujba adevarata. Cand este intrebata despre viata ei sociala, ii este dificil sa numeasca prieteni.
Temerea mea, spune ea, este aceea ca ceilalti nu ma vor placea daca ma descopera pe mine cea adevarata!.
Desi cuvintele sale se pot simti puternic, (2)
nu realizeaza niciodata contact vizual cu intervievatorul. Recunoaste faptul ca desi ceilalti pot fi capabili sa
reuseasca in viata, ea vrea cu disperare sa fie lasata in pace. Chiar si atunci cand sta pur si simplu in clasa, ii este
dificil sa creada ca ceilalti care (4)
rad nu rad pe seama ei.

Istoria lui Allison se adanceste in crearea unui sens pentru simptomele ei. I sa amintit de multe ori ca nasterea ei a
fost un accident, ceva neplacut prin care mama si tatal ei au fost nevoiti sa treaca. Nu isi poate aminti un moment
cand s-a simtit iubita de catre parintii ei. Nu este vorba despre faptul ca erau neglijenti, evidentiaza imediat, dar
m-am simtit intotdeauna ca o povara pentru ei. Viata acasa s-a desfasurat fara caldura sau bucurie, cu mult timp
petrecut visand cu ochii deschisi singura in camera ei, ceva ce face inca si astazi. Mai rau, parintii ei, la randul lor
avand foarte mult succes, aveau asteptari mari de la ea dar erau adesea excesiv de critici, chiar si la cele mami mici
greseli. Din cauza timiditatii sale a fost nevoita sa indure ore de tachinare nemiloasa din (6)
parte celorlalti copii, aspect care aparent constituie originea unei constiinte de sine invalidante care a urmata de
atunci intotdeauna. Incapabila de a se apara, s-a retras din punct de vedere social, ca si cum ar fi vrut sa devina mai
mica si mai greu de observat pentru ceilalti.

Cand este intrebata despre relatii, Allison face referire la singurul sau prieten, atunci cand a fost in ultimul an la
liceu.Chiar si atunci, reflecteaza ea, imi era teama sa (3)
fiu eu insami sau sa-mi exprim orice fel de opinie personala. Imi era teama ca ma va parasi. Cand este intrebata
despre casatorie, Allison recunoaste ca viseaza sa fie acceptata neconditionat, dar are si indoieli ca acest lucru se va
intampla vreodata. (2)
In schimb, prefera sa fie singura, pentru ca astfel e in siguranta, pentru ca nimeni nu-ti poate observa defectele, cu
atat mai putin sa te judece sau sa te critice pentru ele. Daca ramai la ceea ce cunosti deja, spune ea, macar nu
trebuie sa-ti faci griji pentru ca te (7)
faci de ras.

Numerele marcheaza aspectele cazului cele mai consistente cu criteriile DSM si nu indica in mod necesar ca acest
caz intruneste criteriile diagnostice in aceasta privinta.

Criteriile DSM- IV pentru Tulburarea de personalitate evitanta

Un pattern pervaziv de inhibitie sociala, trairi de inadecvare si hipersesibilitate la evaluarea negativa, ce incepe in
perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de patru( sau mai multe)
dintre urmatoarele:

(1) evita activitatile si ocupatiile care implica contect interpersonal semnificativ din cauza temerilor de critica,
dezaprobare sau respingere
(2) nu doreste sa aiba relatii cu oamenii decat daca este sigur ca este placut
(3) dovedeste retineri in cadrul relatiilor intime din cauza temerii de a simti rusine sau de a fi ridiculizat
(4) este preocupat de faptul ca este criticat sau respins in situatii sociale
(5) este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare
(6) se vede pe sine ca inept social, neatragator ca individ sau inferior fata de ceilalti
(7) este de obicei reticent in a-si asuma riscuri personale sau in a se angaja in orice fel de activitati noi pentru ca se
pot dovedi jenante

Fobic Conflictual
(trasaturi ale dependentului) (trasaturi negativiste)
Teama generala inlocuita de agenti de precipitare Dezacord intern si diensiune; se teme atat de
tangibili, care pot fi evitati; indoieli si neliniste independenta cat si de dependenta; nelinistit;
simbolizate de obiecte si circumstante repugnante neimpacat cu sine; ezitant; confuz, chinuit,
si ingrozitoare in mod specific. paroxistic, inveninat, anxietate de nerezolvat.

ATS
CPL DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD

Evitant

Hipersensibil Persoana care se auto-abandoneaza


(trasaturi paranoide) (trasaturi depresive)
Excesiv de precaut si suspicios; Isi blocheaza sau isi fragmenteaza constiinta de
in mod alternativ panicos, terifiat, sine; inlatura imaginile si amintirile dureroase;
incordat si timorat, apoi sensibil, alunga gandurile si impulsurile usor de combatut;
incordat,capricios si intepator. In cele din urma renunta la sine ( sinucigas).
intentionat; rapace,
pizmuitor, tanjeste si este nefericit,
invidios, cauta
razbunare,lacom si avar; obtine o
placere mai
mare din a lua decat din a avea.

Caseta 6.2

Un student in primul an, Sean, care cu greu se asocia cu cineva. In cadrul interviului clinic, parea sa-si doreasca sa
realizeze un contact, dar faptul ca se balbaia frecvent cauza retragerea sa din pricina rusinii. Altefel, nu exprima
aproape nicio emotie.

Cel de-al doilea curs de programare de calculatoare reprezenta problema sa imediata. Desi era fluent in 1
mai multe limbaje de calculator, profesorul sau dorea ca studentii sa lucreze in grupuri, sa colaboreze la construirea
partilor unui singur proiect amplu. Sean era speriat. Incerc sa lucrez la asta, dar nu ma pot concentra. Vocea sa s-
a diminuat pana la intensitatea unei soapte. O s..s sa creada sa cunt un idiot. Solutia sa era sa renunte la curs,
desi avea o medie de nivel A in joc in raport cu aceasta ultima sarcina a 4
semestrului. De fapt, notele sale exceptionale in general. Totusi, Sean nu putea sa ofere informatii despre existenta
niciunui prieten si a marturisit, Sunt jalnic in ceea ce priveste cunoasterea unor oameni noi. 2
Cred ca ma gandesc la faptul ca nu ma vor placea sau ceva de genul acesta. Sunt ciudat. Sunt un neindemanatic.
Pur si simplu nu am multe calitati de care ceilalti sa fie interesati, presupun. Dar ma pricep foarte bine la
calculatoare. 6
In primele sedinte de terapie, parea sa aiba rezerve, ca si cum ar fi cautat ceea ce ar trebui sa faca un client la
terapie, pentru a dezamagi asteptarile pentru progres. Aceste probleme de transfer au fost dificil de discutat 3
la inceput, desi in final au dus la un progres, prin intermediul caruia Sean a putut sa vada relatia dintre prezent si
trecut si a inceput sa-si exprime emotiile mai liber.

Problemele lui Sean isi au originea in ceea cel priveste pe tatal sau, un medic agreisv, cu succes financiar, cunoscut
pentru ca a fost autosul unei descoperiri a unei proceduri chirurgicale. Mama sa a fost o femeie timida care lucrase
ca profesoara de liceu inainte sa se casatoreasca.Inca de la nastere, el a fost un copil neobisnuit. Plangea incontinuu
si nu a reusit sa-si creeze un program coerent de hranire si somn. Mai rau, se supara cu usurinta si plangea atunci
cand vedea orice alta persoana in afara mamei sale.

Inca de la inceput, tatal lui Sean a avut o toleranta scazuta pentru fiul sau. Cand a aflat ca Sean, acum in varsta de 7
ani, se temea de intuneric, si-a inchis fiul in subsolul extrem de intunecat timp de cateva ore, pana ce plansul a
incetat. Pe masura ce Sean a crescut, nu a reusit sa atinga evenimentele importante ale dezvoltarii la fel de rapid ca
fratele sau mai mare, dezamagindu-l astfel pe tatal sau din nou si din nou. Pana si fratele sau mai mic a crescut mai
mult decat el. La ora de educatie fizica el era mereu ultimul ales in echipe. Ii era groaza de a fi cel care se
pregateste pentrua lovi mingea cu bata si ii era groaza de faptul ca mingea putea sa-si croiasca drum cumva la el.
Ceilalti copii l-au numit simplu martoaga.

Performanta lui Sean la scoala, desi mai scazuta decat cea a fratelui sau mai mare, era totusi cu destul de mult
deasupra mediei. Chiar si asa, tatal sau glumea pe seama faptului ca ceilalti baieti urmau sa mearga la scoli
medicale bune, iar Sean urma sa mearga la scoala de infirmieri. Dupa cum si Sean insusi era constient in mod acut,
anxietatea sa in legatura cu a se ridica la nivelul celorlalti baieti din grupul de programare isi avea originea in
multele comparatii nevaforabile pe care le suferise acasa.

Criteriile DSM- IV pentru tulburarea de personalitate evitanta

Un pattern pervaziv de inhibitie sociala, trairi de inadecvare si hipersesibilitate la evaluarea negativa, ce incepe in
perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de patru( sau mai multe)
dintre urmatoarele:

(1) evita activitatile si ocupatiile care implica contect interpersonal semnificativ din cauza temerilor de critica,
dezaprobare sau respingere
(2) nu doreste sa aiba relatii cu oamenii decat daca este sigur ca este placut
(3) dovedeste retineri in cadrul relatiilor intime din cauza temerii de a simti rusine sau de a fi ridiculizat
(4) este preocupat de faptul ca este criticat sau respins in situatii sociale
(5) este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare
(6) se vede pe sine ca inept social, neatragator ca individ sau inferior fata de ceilalti
(7) este de obicei reticent in a-si asuma riscuri personale sau in a se angaja in orice fel de activitati noi pentru ca se
pot dovedi jenante

Niciun stimul nu
este procesatinpana
Scaneaza
Sensibilitate la mod
niciun nivel de
cronic Efectul asteptarii
acuta la si profunzime;
mediul toti duceAnxietatea
la identificari
Evita mediul stimulii sunt escaladeaza;
gresite ale
asteptare a interpersonal sensibilitatea
social.
rusinii, jenei si identificati ca
pentru semne stimulilor sociali la
amenintatori amenintare
ca jenanti. creste;
umilirii. care indica eficienta procesarii
aceste aspecte. scade.
6.2 Cercul vicios al procesarii informationale a evitantului

Perspectiva cognitiva

Credinta Credinta Credinta Criterii de diagnostic


fundamentala conditionala instrumentala

Sunt inept, (6) se vede pe sine ca inept


lipsit de social, neatragator ca individ
valoare, sau inferior fata de ceilalti
inadecvat,
inferior

de aceea, nu ar (1) evita activitatile si


trebui sa ma ocupatiile care implica
implic niciodata contect interpersonal
de aceea, cu nimeni decat semnificativ din cauza
daca trebuie sa daca sunt sigur temerilor de critica,
interactionez cu ca voi fi placut dezaprobare sau respingere
ceilalti, ma vor sau apreciat
de aceea, ar
respinge si trebui sa afisez (4) este de
(7) preocupat de faptul
obicei reticent in a-
devaloriza o de aceea,
fata falsa si
Ceilalti ma ca asuma
si este criticat
riscurisau respins sau
personale in
de aceea, daca nu ar
sa nu imitrebui (3) dovedeste
situatii
in retineri in
socialein orice fel de
a se angaja
evalueaza (2)
(5) nu doreste
este inhibatsainaiba
situatii
mereu. incerc ceva , este sa incerc
impartasesc cadrul relatiilor
activitati intime
noi pentru carelatii
dinpot
se
probabil sa niciodata
adevaratul cu
interpersonale
oamenii
cauza temerii
dovedi jenante decat
noi
de adaca
din
simticauza
este
rusine
esuez ceva nou
eu sigur
sentimentelor
ca este placut
de inadecvare
sau de a fi ridiculizat
tabelul 6.1 Personalitatea evitanta: Domenii functionale si structurale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Irascibil Imagine de sine Instrainat
expresiv Prezinta inadecvare Se vede pe sine ca
si neliniste inept social,
personale, o stare inadecvat si inferior,
constant timorata, justificand astefl
ezitanta si pasiva; izolarea si
reactioneaza respingerea din
exagerat la parte altora; se simte
evenimente neatragator, isi
inofensive si le devalorizeaza
judeca pripit ca realizarile personale
semnificand si raporteaza o
ridicolul, critica si senzatie persistenta
dezaprobarea. de singuratate si gol.
Conduita Aversiv Reprezentarile
interpersonala Se distanteaza de obiectuale Reprezentarile
activitati care internalizate sunt
implica relatii compuse din
personale intime si amintiri ale unor
raporteaza un istoric relatii timpurii
extensiv de problematice, gata
anxietate sociala si reactivate, intense si
neincredere; cauta declansate de
acceptarea dar nu conflicte; cai
vrea sa se implice limitate pentru a
decat daca este sigur experimenta sau a-si
ca va fi placut, aminti gratificatia si
pastrand distanta si putine mecanisme
intimitatea pentru a pentru a directiona
evita rusinea si nevoi, a stavili
umilirea. impulsuri, a rezolva
conflicte sau a devia
stresori externi.
Stilul cognitiv Distrat Organizarea Fragil
Scaneaza precaut morfologica Un complex precar
mediul pentru de emotii nesincere
potentiale depinde aproape
amenintari si este exclusiv de o
preocupat de singura modalitate
ganduri si observatii pentru rezolvare si
aleatorii intruzive si pentru descarcare,
deranjante; o aceea de evitare,
crestere din interior fuga si fantezie; de
de ideatie irelevanta aceea, cand se
deranjeaza confrunta cu riscuri
continuitatea personale,
gandurilor si oportunitati noi sau
interfereaza cu stres neanticipat
comunicarea sociala sunt disponibile
si cu evaluarile putine structuri
precise. morfologice pentru
a-si desfasura fortele
si poate reveni la
putine pozitii de
rezerva, pe scurt
decompensarea
regresiva.
Mecanismul Fantezia Dispozitie/temperament Angoasat
reglatoriu Depinde de Descrie un curent de
imaginatie in mod adancime constant si
excesiv pentru a confuz de tensiune,
atinge gratificatia de tristete si furie;
care are nevoie, oscileaza intre
pentru a-si construi dorinta de afectiune,
increderea si pentru frica de esec, rusine
rezolvarea si amortirea
conflictelor; se sentimentelor.
retrage in reverie ca
o modalitate de a se
descarca in
siguranta de afectele
frustrate precum si
de impulsurile
agresive.

Nota : Domeniile hasurate sunt cele mai caracteristice pentru acest tip de personalitate.

Caseta 7.1

Donald a cautat ajutor din cauza unor dureri de stomac si cosmaruri neexplicabile. Stomacul meu a fost
intotdeauna ultrasensibil,a observat el. Sunt foarte sensibil la factorii de dieta. I-a enumerat pe acestia in detaliu
plictisitor, variind de la tipuri exotice 1
de condimente, pana la varza, anumite marci de sucuri carbogazoase si pana la smog si interioare inabusitoare.
Totusi, recent, disconfortul a inceput sa interfereze cu somnul sau. El gaseste cosmarurile, in care isi pierde
complet controlul, ca fiind inspaimantatoare si intolerabile.

In acelasi timp, a observat rapid faptul ca in mod obisnuit putea sa indure disconfortul in tacere si sa-si continue
ziua normal. Fara exceptie, ajunge la munca devreme pentru a putea sa aranjeze lucrurile inainte ca ziua sa
inceapa oficial. Donald sta de 3
asemenea dupa ce ceilalti au plecat pentru a anticipa capriciile cu care s-ar putea confrunta altfel dimineata. Desi
sotia mea se plange ca nu petrec suficient timp cu ea si chiar si cand disconfortul este intens, spune el, pot sa
mentin o operare eficienta la locul 8
de munca. In particular, sotia sa observa faptul ca Donald este o persoana care tinde sa ia anumite decizii in
privinta unor lucruri si sa le mentina. 2

Dupa cum recunoaste chiar el, este un perfectionist, o caracteristica ce i-a permis sa avanseze rapid la o functie de
conducere medie. El supervizeaza cu multe scrupule munca subordonatilor lui si ii disciplineaza rapid pentru
greselile lor. Oamenii nu inteleg ca munca este o virtute, afirma el cu o anumite indignare. Din acest motiv, este
adesea reticent in a incredinta o treaba altora, pentru ca stiu ca vor gresi. Cand este fortat sa devieze de la stilul
sau rigid, incepe se experimenteze disconfort fizic, inclusiv dureri de stomac si cosmaruri.

Donald pare hotarat sa fie un pacient bun. Se mandreste cu faptul ca este capabil sa raspunda intrebarilor admise
cu precizie, desi raspunsurile sale consuma adesea foarte mult timp si sunt elaborate in mod nenecesar. Se
impiedica, totusi, fara ajutorul unei structuri formale. Devine din nou confortabil cand I se sugereaza sa vorbeasca
despre o zi obisnuita. In cadrul descrierii lungi care urmeaza, Donald relishes detalii, acuratete, predictibilitate si
eficienta. Crede in mod dogmatic in virtutile unui stil de viata sanatos, ale exercitiului fizic zilnic, intr-o dieta
echilibrata, in dormitul a opt ore pe noapte si 4
in mersul in mod regulat la biserica. Se simte jignit de implicatiile celei mai mici indecente. Nu a baut si nu a
fumat niciodata, a fost mereu un bun salvator si nu si-a luat niciodata concediu. 7

Istoricul lui Donald explica mult din situatia actuala. Copil fiind, si-a asigurat aprobarea facand asa cum i se spunea
si aratand interes inainte de orice pentru activitatile solitare cum ar fi cititul sau coloratul. Isi aminteste cand
incerca sa coloreze intre linii si simtea ca imaginea este stricata daca era un singur semn neregulat, o metafora
pentru intreaga sa viata. Isi aminteste de parintii sai ca fiind distanti si aspri. Orice nazdravanie era corectata cu o
disciplina rapida. In afara scolii, Donald se juca rar cu alti copii deoarece parintii sai nu erau de acord cu lipsa lor
de bune maniere. Parintii sai il numeau in mod afectuos micul nostru om. In urma cu doi ani, Donald s-a
casatorit cu Rachel, care este cu opt ani mai in varsta. Cand este intrebat despre diferenta de varsta, el explica
faptul ca s-a simtit atras de atitudinea ei matura si abordarea serioasa a vietii. Au o relatie stabila, poate intrucatva
neromantica. Rachel si Donald iau pranzul cu parintii lui duminica dupa biserica, iar Donald ii viziteaza singur in
fiecare miercuri dupa serviciu.

Numerele marcheaza aspectele cazului cele mai consistente cu criteriile DSM si nu indica in mod necesar ca acest
caz intruneste criteriile diagnostice in aceasta privinta.

Criteriile DSM- IV pentru Tulburarea de personalitate evitanta

Un pattern pervaziv de inhibitie sociala, trairi de inadecvare si hipersesibilitate la evaluarea negativa, ce incepe in
perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte, asa cum este indicat de patru( sau mai multe)
dintre urmatoarele:

(1) evita activitatile si ocupatiile care implica contect interpersonal semnificativ din cauza temerilor de critica,
dezaprobare sau respingere
(2) nu doreste sa aiba relatii cu oamenii decat daca este sigur ca este placut
(3) dovedeste retineri in cadrul relatiilor intime din cauza temerii de a simti rusine sau de a fi ridiculizat
(4) este preocupat de faptul ca este criticat sau respins in situatii sociale
(5) este inhibat in situatii interpersonale noi din cauza sentimentelor de inadecvare
(6) se vede pe sine ca inept social, neatragator ca individ sau inferior fata de ceilalti
(7) este de obicei reticent in a-si asuma riscuri personale sau in a se angaja in orice fel de activitati noi pentru ca se
pot dovedi jenante

Constiincios Birocrat Puritan


(trasaturi ale dependentului) (trasaturi narcisiste) (trasaturi paranoide)
Legat de reguli si de datorie; Detine putere in organizatii Auster, self-righteous,
serios , muncitor, meticulos, formale; regulile grupului bigot, dogmatic, zelos,
minutios ; indecis, inflexibil; ii confera identitate si de necompromis,
indoieli de sine marcate; ii este securitate; oficios, se indigneaza si
groaza de erori si greseli. condescendent,lipsit de judeca; aspru si
imaginatie, intruziv, se face pe pudicul in privinta moralitatii;
amesteca in treburile trebuie sa-si controleze
celorlalti ingust in si sa-si contraatace
gandire, se amesteca, propriile impulsuri si
superficial, inflexibil in gandire. fantezii repugnante.

ATS AVD
DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD
COMPULSIV
Avar Frustrat
(trasaturi schizoide) (trasaturi negativiste)
Zgarcit, carpanos, stramtorat, nu daruieste, Ambivalente nerezolvate; se simte chinuit,
strange, nu imparte; se protejeaza pe sine confuz, indecis; asediat de
de pierderi; se teme de intruziunile in lumea conflicte intrapsihice, confuzii, frustrari;
sa interioara goala; ii este groaza de expunerea obsesiile si compulsiile se condenseaza si
indecentelor personale si a impulsurilor contrare. controleaza emotiile contradictorii.

Caseta 7.2

Holden s-a prezentat cu indoieli de sine, vinovatie si perioade prelungite de anxietate difuza.Desi nu erau
coplesitoare, aceste sentimente devenisera mai dificil de controlat. Acum avea probleme cu somnul si experimenta
o indecizie sporita la serviciu.

Problema imediata era o schimbare ce avea sa apara in ceea ce priveste functia academica. O noua administratie a
solicitat ca el sa demisioneze din functia de decan si sa se intoarca la predarea istoriei. In sedintele initiale, s-a
concentrat pe detaliile tranzitiei. Era ingrijorat in mod deosebit de faptul ca 1
va trebui sa dea ochii cu studentii in clasa din nou, isi facea griji in privinta modului de organizare a materialelor si
avea indoieli in privinta abilitatii sale de a le starni interesul si de a le oferi o disciplina studentilor. Desi inainte
fusese un profesor competent, continua sa revada note vechi ale cursurilor din nou si din nou, dar acest lucru ii
aducea foarte putina liniste. 2

Nu s-a mentionat nimic despre faptul ca ar fi existat vreun sentiment de furie in ceea ce priveste demiterea sa, sau
despre faptul ca Holden isi dedicase viata acelei functii, muncind peste program 3
si coordonandu-se personal cu persoanele din functiile de conducere ale diferitelor departamente in probleme pe
care alti decani le-ar fi delegat secretarelor lor. In schimb, el a dat glas increderii 6
sale complete in rationalitatea procesului care condusese la alegerea unui alt decan. Totusi, se balbaia si tremura
oricand erau implicati membrii administratiei. 4

Cel de-al doilea din doi fii, Holden era mai mic decat fratele sau cu trei ani. Ambii parintii detineau functii de nivel
inalt si ambii erau priviti ca eficienti, stricti si organizati. Viata acasa fusese intotdeauna bine planificata, cu
grafice si programe postate in camerele comune care detaliau responsabilitatile legate de curatenie, programarile si
chiar examenele medicale anuale. Nimic nu era lasat la voia intamplarii. Holden si fratele sau stiau pe ce pot conta
in viata si ce era asteptat in schimb. Daca nu reuseau sa faca fata asteptarilor, acest lucru era tratat aproape ca un
comportament gresit: pedeapsa ar fi fost rapida si severa. Niciunul dintre parinti nu ar tolera exprimarea furiei in
familie. Holden simtea ca fratele sau scapa cu orice, dar putea sa-si descarce trairile doar prin flecareala, din
care obtinea mare placere. Abia dupa multe sedinte Holden a recunoscut ca aceasta nu era o problema legata de a
respecta regulile, ci un mijloc de a se descurca cu gelozia sa fata de fratele sau mai mare.

La 27 ani, Holden si-a definitivat doctoratul, s-a casatorit cu o fata stabila dintr-o familie buna si a inceput sa
predea la o facultate mica. Munca sa eficienta in ceea ce priveste sfatuirea bobocilor a condus la faptul ca a
devenit decanul bobocilor si in final decanul studentilor. Desi in mod 1
constient respecta regulile, a fost acuzat ca era o persoana afectata caruia ii lipsea compasiunea umana
adevarata. Mai mult, managerii departamentelor erau adesesa infuriati de refuzul sau de a incalca regulile. Oricine
care nu avea o atitudine serioasa putea sa devina obiectul mainiei sale, pentru 4
a fi ingropat in formulare si ghiduri dificile. Din cauza lipsei sale de caldura si a deciziilor ocazionale dure in ceea
ce priveste studentii, a fost rugat sa se retraga. 1

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate compulsiva


Un pattern pervaziv de preocupare in legatura cu liniile de ordine, perfectionism si control mental si interpersonal,
cu sacrificarea flexibilitatii, deschiderii si eficientei, incepanf din perioada adulta timpurie si prezent intr-o
varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe pana la nivelul la care punctul principal
al activitatii e pierdut

(2) dovedeste perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor ( de exemplu este incapabil sa finalizeze un
proiect din cauza ca nu sunt indeplinite standardele ei/lui extrem de stricte)
(3) este excesiv de devotat muncii si productivitatii pana la excluderea activitatilor de timp liber si a prieteniei( in
cazul in care nu se explica prin motive economice evidente)

(4) este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in ceea ce priveste probleme de moralitate, etica sau valori( care
nu se explica prin identificare culturala sau religioasa)

(5) este incapabil sa se debaraseze de obiectele epuizate sau fara valoare chiar si cand nu au valoare sentimentala

(6) este reticent la a delega sarcini sau la a lucra cu altii doar daca nu se conformeaza exact la modul in care el/ea
face lucrurile

(7) adopta un stil de cheltuiala zgarcit atat fata de sine cat si fata de altii; banii sunt vazuti ca ceva ce trebuie pastrat
pentru catastrofe viitoare

(8) dovedeste rigiditate si incapatanare

Elsa este o absolventa asistenta universitara care s-a prezentat la centrul pentru consiliere al universitatii la sugestia
profesorului sau supervizor. Ea trebuie sa predea doua cursuri, Introducere in sociologie si Metodologia cercetarii
si i s-a acordat libertatea de a alege manualele, de a dezvolta continutul cursului si de a crea sarcini pentru acasa si
materiale pentru examen. Cand a fost intrebat de ce i-a fost acordata o asa de mare libertate, profesorul ei a
remarcat, Am lucrat cu ea , stiu ca ii place ca totul sa se desfasoare in felul ei. Potrivit Elsei, stie materialul
foarte detaliat, intrucat a studiat 6
toata vara in loc sa isi acorde timp liber pe care sa-l petreaca cu prietenii. Totusi, a aparut un val de protest din parte
studentilor dn ambele clase. 3

Elsa a devenit un client fidel la biblioteca pentru mai multe saptamani inainte de inceperea semestrului. Era
obsedata de alegerea textului potrivit, dar paralizata de multele alternative. Desi studentii 1
considera cursurile ei foarte bine organizate si informative, cred de asemenea ca isi impune propriile valori
academice asupra lor si se asteapta la prea multa munca, inclusiv rapoarte saptamanale, 4
un examen final comprehensiv si o lucrare de semestru si se asteapta ca totul sa fie impecabil atunci cand citeste si
fara greseala. Mai rau, ei remarca faptul ca e extrem de critica la dresa a tot ceea ce predau ei si ca pare atat de
concentrata pe structura propozitiei si pe stilul de scriere incat trece 2
cu vederea continutul si semnificatia. Din cauza naalizei sale meticuloase, lucrarile nu sunt returnate adesea pentru
multe saptamani. 1

Elsa se prezinta ca o tanara matura. Cu tunsoarea sa conservatoare, costumul gri si manierele serioase, pare mult
mai in varsta decat este de fapt. Pentru ea, terapia este doar o alta responsabilitate care trebuie indeplinita cu
seriozitate. Recunnoaste faptul ca vrea sa-i faca pe plac profesorului sau supervizor, dar in acelasi timp le aduce
reprosuri studentilor sai care vor o diploma universitara fara sa 3
faca munca universitara. Ca asistent, a transformat in datoria sa faptul de a-i exclude pe aceia care vad scoala ca
pe o vacanta de patru ani de la responsabilitate. Nu face referire si nici nu recunoaste emotional motivele mai
degraba ciudate care au adus-o la centrul de consiliere.

Elsa este prima persoana din familia sa care a mers la facultate. Il descrie pe tatal sau ca pe un om mandru dar
furios, care conduce casa prin frica. Mama ei a insistat sa se descurce bine la scoala si sa se ridice deasupra
mostenirii lor imigrante. Elsa a mers regulat la biserica, s-a ingrijit de gospodarie pentru familie si s-a descurcat
suficient de bine pentru a castiga o bursa la facultate, care i-a platit majoritatea scolii. Ii este rusine pentru sora ei,
care a plecat de acasa la 15 ani si care isi contacteaza familia doar in circumstante nemaipomenite. Elsa locuieste
inca acasa, lucru care imi permite sa economisesc banii de chirie. Nu are niciun fel de viata sociala dincolo de
biserica, dar afirma faptul ca nu are nici nevoie, nici timp pentru una. Zilele ei sunt foarte bine organizate, cu
devotament intens fata de munca ei. Devine nervoasa gandidu-se la altii care nu reusesc sa-si foloseasca timpul cu
intelepciune, in special, studentii din cele doua clase.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate compulsiva

Un pattern pervaziv de preocupare in legatura cu liniile de ordine, perfectionism si control mental si interpersonal,
cu sacrificarea flexibilitatii, deschiderii si eficientei, incepanf din perioada adulta timpurie si prezent intr-o
varietate de contexte, dupa cum este indicat de patru( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) este preocupat cu detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe pana la nivelul la care punctul principal
al activitatii e pierdut

(2) dovedeste perfectionism care interfereaza cu indeplinirea sarcinilor ( de exemplu este incapabil sa finalizeze un
proiect din cauza ca nu sunt indeplinite standardele ei/lui extrem de stricte)
(3) este excesiv de devotat muncii si productivitatii pana la excluderea activitatilor de timp liber si a prieteniei( in
cazul in care nu se explica prin motive economice evidente)

(4) este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in ceea ce priveste probleme de moralitate, etica sau valori( care
nu se explica prin identificare culturala sau religioasa)

(5) este incapabil sa se debaraseze de obiectele epuizate sau fara valoare chiar si cand nu au valoare sentimentala

(6) este reticent la a delega sarcini sau la a lucra cu altii doar daca nu se conformeaza exact la modul in care el/ea
face lucrurile

(7) adopta un stil de cheltuiala zgarcit atat fata de sine cat si fata de altii; banii sunt vazuti ca ceva ce trebuie
pastrati pentru catastrofe viitoare

(8) dovedeste rigiditate si incapatanare

Se teme de Cautare a detaliilor Indecizie


condamnarea si eforturi de a crescanda si
din partea controla toate anxietate pe
autoritatii eventualitatile masura ce
posibile. posibilitatile
depasesc
capacitatea de
procesare.
Paralizia analizei: se Eforturile devin duble din
lasa condus de anxietate nou pentru a strange mai
si devine nesigur in multa informatie la un
legatura cu modul incare nivel si mai mare de
sa procedeze. detaliu.

Cercul vicios al procesarii informationale a compulsivului.

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Disciplinat Imagine de sine Constiincios
expresiv Mentine o viata Se vede pe sine ca
regulata, inalt devotat muncii, abil,
structurata si strict pe care te poti baza,
organizata; meticulos si eficient,
perfectionismul in mare parte pana
interfereaza cu la excluderea
luarea deciziilor si activitatilor de timp
cu indeplinirea liber; se teme de
sarcinilor erori sau de greseli
in judecata, de aceea
supraevalueaza
aspecte ale eului
care arata disciplina,
perfectiune,
prudenta si
loialitate.
Conduita Respectuos Reprezentarile Rasfatat
interpersonala Arata aderenta obiectuale Doar acelor
neobisnuita la reprezentari
conventiile si internalizate cu
cuviintele sociale, afectele si atitudinile
precum este si lor interioare
scrupulos si asociate care pot fi
hiperconstiinciosin aprobate social le
legatura cu aspecte este permisa
de moralitate si constientizarea sau
etica; prefera exprimarea
relatiile personale comportamentala; ca
politicoase, formale rezultat, actiunile si
si corecte, de obicei amintirile sunt
insistand ca foarte regulate,
subordonatii sa impulsurile interzise
adere la reguli si sunt sechestrate si
metode stabilite retinute puternic,
personal . conflictele personale
si sociale sunt
negate intr-o
maniera defensiva,
tinute in afara
constiintei,
mentinute sub un
control stringent.
Stilul cognitiv Constricted Organizarea Compartimentata
Construieste lumea morfologica Structurile
in termeni de reguli, morfologice sunt
norme, programe si organizate in mod
ierarhii; este rigid, rigid intr-un sistem
incapatanat si consolidat
indecis si foarte indeaproape care
suparat de idei si este partitionat in
obiceiuri mod clar in
nefamiliare sau noi. constelatii
numeroase, distincte
si segregate de
motivatii, amintiri si
cognitii, cu putine
canale deschise care
sa permita schimbul
intre aceste
componente.
Mecanismul Formatiunea Dispozitie/temperament Solemn
reglatoriu reactiva
Prezinta in mod Este nerelaxat,
repetat gandurile incordat, lipsit de
pozitive si voiosie si
comportamentele inversunat; isi
laudabile social care ingradeste
sunt diametral opuse sentimentele calde si
unor sentimente mai tine majoritatea
profunde contrare si emotiilor sub un
interzise; afisaza un control strict.
stil rezonabil si
maturitate cand se
confrunta cu
circumstante ce
evoca furia sau
exsperarea .

Caseta 8.1

Sharon, un ajutor de profesor de 32 de ani, a cautat terapia prima oara la sugestia directorului scolii, cineva de care
este apropiata in mod special. Directorul o luase sub aripa sa. Desi Sharon a muncit ca ajutor de profesor la
aceeasi scoala in ultimii noua ani, ea inca are nevoie de sfatul si de incurajarea 1
din partea altor profesori inainte sa inceapa orice proiect nou pentru elevi, cateodata avand nevoie de confirmare de
mai multe ori in aceeeasi zi. 4

Sharon este cea mai mica din doua surori. Isi descrie copilaria ca fiind traditionala si perfecta, tatal sau fiind
figura puternica pe care restul familiei se bizuia. Mama sa era de moda veche si avea grija de toata lumea. Aproape
din ziua in care s-a nascut Sharon, toata lumea a tratat-o ca pe o papusa pretioasa din portelan. Toate nevoile ei
erau indeplinite inainte chiar sa-si dea seama ca exista un gol. In scoala, sora ei Brandy a devenit gardianul ei.
Daca ceva mergea gresit, Sharon apela la 2
Brandy pentru ca ea sa rezolve, indiferent ca era vorba de a o proteja de huligani sau s-o ajute la ore. Cateodata,
Brandy ii facea chiar ea temele lui Sharon. Desi Sharon era doar un elev mediu, profesorii o placeau pentru ca era
"dulce si bine-crescuta." Ca adolescenta, Sharon nu a invatat niciodata sa conduca. In schimb, Brandy o lua mereu
oriunde vroia sa mearga. 2

In sambata dupa absolvirea liceului, Sharon s-a maritat cu Tom, un instalator care ii amintea de tatal ei. Si ca si
tatalui ei, lui Tom ii placea ideea de a avea o sotie acasa care nu muncea si pe care nu o deranja sa ii ofere tot ceea
ce avea nevoie, masa fiind gata cand venea acasa. Chiar a considerat ca e dragut ca ea e atat de neajutorata in
ceea ce priveste multe sarcini zilnice. In general, Sharon il adora pe Tom si ii placea sa joace rolul traditional al
sotiei desi ocazional i se parea dificil sa se manifeste deschis in cadrul relatiei, temandu-se ca Tom ar putea sa se
infurie pe ea.

Curand, totusi, Tom a inceput sa o vada pe Sharon ca fiind exasperanta si sufocanta. Fara a 6
avea propriul cerc de prieteni, ea insista sa petreaca fiecare moment liber impreuna. Tom a convins-o in final pe
Sharon sa-si ia o slujba ca asistent de profesor atunci cand treceau prin dificultati financiare si a incurajat-o sa o
pastreze odata ce problemele au fost rezolvate. Totusi, deoarece Tom o aduce in fiecare dimineata cu masina la
munca si o ia cu masina din nou seara, nu poate niciodata sa-si petreaca timpul cu prietenii dupa serviciu si nici
macar sa stea pana tarziu pentru a castiga niste bani in plus. Raspunzand nevoii ei exagerate de atentie si afectiune,
Tom a decis in cele din urma ca Sharon ar trebui sa aiba mai mult o identitate proprie si a insistat sa se inscrie la
postliceala. Ea l-a rugat pe Tom sa sa-i aleaga cursurile si l-a avertizat ca cel mai probabil va trebui sa o mediteze
seara , precum s-o si duca si s-o aduca de la cursuri cu masina. Sharon a acceptat cu reticenta sa mearga dar se
indoieste 4
de faptul ca are increderea sau capacitatea necesare pentru a se tine de treaba.

La sase luni de la inceperea terapiei de cuplu, Sharon incepuse sa ia lectii de conducere. Tot cam atunci, totusi,
Brandy a murit intr-un accident de masina. Efectul asupra lui Sharon a fost devastator. Brandy nemafiind, Sharon a
inceput sa alunece in depresie si sa se agate de Tom si mai strans. 7
A renuntat la toate cursurile ei si nu s-a mai dus la munca. Ca urmare, Tom pare a fi acum intr-un proces de
retragere emotional extinsa si ameninta cu divortul. Sharon se simte distrusa, ca si cum Am pierdut o parte din
mine si nu o mai pot avea inapoi niciodata si nu-si poate imagina cum va face fata de unna singura. Desi Tom
insista ca exista inca o sansa de impacare si desi Sharon realizeaza ca 8
au existat tot timpul probleme cu care ea nu a vrut sa se confrunte, ea stie totusi ca el va divorta de ea.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate dependent

O nevoie pervaziva si excesiva de a i se purta de grija care duce la un comportament submisiv si dependent si
temeri de separare ce incep pana in perioada adulta timpurie si sunt prezente intr-o varietate de context, dupa cum
este indicat de cinci(sau mai multe) ditre urmatoarele:

(1) ii este dificil sa ia decizii de zi cu zi fara o cantitate excesiva de sfaturi si asigurari din partea celorlalti.
(2) are nevoie ca ceilalti sa-si assume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor majore ale vietii lui/ei
(3) ii este dificil sa-si exprime dezacordul fata de ceilalti din cauza fricii de a pierde suportul sau
aprobarea.Nota: nu include temerile realiste de razbunare.
(4) ii este dificil sa initieze proiecte sau sa faca lucrurile pe cont propriu ( din cauza lipsei increderii in sine in
judecata sau abilitati mai degraba decat o lipsa a motivatiei sau a energiei)
(5) depune mari eforturi pentru a obtine hrana emotional si suport din partea celorlalti, pana la punctual in care
se ofera voluntary pentru a face lucruri neplacute
(6) se simte inconfortabil sau neajutorat cand este singur din cauza unor temeri exagerate de a fi incapabil de a-
si purta de grija siesi.
(7) Cauta urgent o alte relatie ca o sursa de grija si suport atunci cand se termina o relatie apropiata.
(8) Este preocupat in mod nerealist de temeri de a fi lasat se aiba grija de sine.

Nelinistit Altruist
(trasaturi evitante) (trasaturi depresive)
Perturbat si nelinistit; tulburat Se confunda si este scufundat in celalalt;
si temator; se simte ingrozit si este absorbit, invaluit, absorbit, incorporat, renuntand de
are presentiment rele; vulnerabil bunavoie la identitatea proprie; devine una cu sau o extensie
in mod aprehensiv la abandon; a celuilalt.
singuratic daca nu are figuri
suportive apropiate.

ATS AVD
DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD

DEPENDENT
Imatur Indatoritor Ineficient
(varianta a pattern-ului pur) (trasaturi masochiste) Neproductiv, fara castig,
Nesofisticat, pe jumatate maturizat, Gracious, neighborly, nerabdator, incompetent, nefolositor, fara
neversat, copilaros; nedezvoltat, benevol, compliant, politicos, merite; cauta o viata fara probleme;
fara experienta, credul si neformat; agreabil; neaga sentimentele refuza sa se confrunte cu dificul-
incapabil sa-si asume responsabilitati deranjante; adopta bine un rol tatile; nepreocupat de neajunsuri.
specifice adultilor. submisiv si inferior.

Figura 8.1 Variante ale personalitatii dependente

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Incompetent Imagine de sine Inept
expresiv Se retrage din fata Se vede pe sine ca
responsabilitatilor fiind slab, fragil si
specifice adultilor inadecvat. Arata o
comportandu-se lipsa de incredere in
neajutorat si cautand sine prin
hrana afectiva din minimalizarea
partea celorlalti. propriilor atitudini si
Este docil si pasiv, ii competente; de
lipsesc competentele aceea, se simte
functionale si evita incapabil sa faca
exprimarea asertiva lucruri in mod
a eului. independent.
Conduita Submisiv. Reprezentarile Imatur
interpersonala Are nevoie de obiectuale Reprezentarile
sfaturi si asigurari internalizate sunt
excesive si se compuse din
subordoneaza unei impresii infantile
figuri mai puternice legate de ceilalti,
si hranitoare din idei nesofisticate,
punct de vedere amintiri incomplete,
afectiv, fara de care motivatii
se poate simti rudimentare si
anxios de singur si impulsuri
neajutorat. copilaresti, precum
si din competente
minimale pentru a
gestiona si a rezolva
stresorii.
Stilul cognitiv Naiv Organizarea Inchoate
Rar este in dezacord morfologica Intrucat le
cu ceilalti si este incredinteaza
usor de convins. celorlalti
Nesuspicios si responsabilitatea de
credul. Dovedeste o a implini nevoi si de
atitudine pozitiva a face fata unor
idealista fata de sarcini de adult,
dificultatile exista atat o
interpersonale, structura
atenuand probleme morfologica
obiective si deficitara cat si lipsa
domolind diversitatii in ceea
evenimente ce priveste
problematice. controalele de
reglare interne,
lasand multe
abilitati adaptative
nedezvoltate si
nediferentiate,
precum si un sistem
elementar pentru
functionarea
independenta.
Mecanismul Introiectia Dispozitie/temperament Pacifist
reglatoriu Este in mod ferm Este in mod
devotat altcuiva caracteristic
pentru a-si intari primitor, tandru si
credinta ca intre ei noncompetitiv.
exista o legatura de Munceste silitor
neseparat; elimina pentru a evita
opiniile tensiunile sociale si
independente in conflictele
favoarea parerilor interpersonale.
celorlalti care
inlatura conflicte si
amenintari la adresa
relatiilor.

Nota : domeniile hasurate sunt cele mai caracteristice pentru acest tip de personalitate.

Caseta 8.2

Jack, un barbat fara loc de munca de 54 de ani, a fost trimis la terapie de catre medicul de familie. Sotia sa, Joan, il
insoteste pe Jack la toate sedintele sale. Tocmai ce fusese concediat de la locul sau de munca de 22 ani incoace.
Joan era ferma asupra faptului ca Jack suferea de epuizare si de o durere cumplita de spate, desi insusi Jack parea
oblivious referitor la motivul pentru care trebuia consultat si se uita constant la sotia sa pentru ca aceasta sa preia
1
conducerea in a raspunde intrebarilor. Era inabilitat grav din punct de vedere fizic, sustinea ea, si ar trebui sa
primeasca asigurare pentru dizabilitati. Cand nu a putut fi gasita nicio cauza fizica pentru durerea sa, el a fost
indrumat la o evaluare psihologica.

Jack este cel mai mic copil si singurul baiat intr-o familie cu sase copii. Mama sa l-a supravegheat atent, i-a limitat
responsabilitatile si i-a restrictionat majoritatea activitatilor sale in aer liber, temandu-se ca va fi ranit. De-a lungul
copilariei si adolescentei, surorile si parintii lui Jack l-au protejat atat de mult incat fie a invatat multe abilitati
importante foarte tarziu, fie deloc. Pentru ca parea neasertiv in mod natural, Jack a acceptat acest rol confortabil.
Jack isi aminteste ca nu a trecut niciodata prin acea perioada de rebeliune adolescentina.

In liceu, mama si surorile lui Jack i-au aranjat viata sociala, gasindu-i chiar o insotitoare pentru balul de absolvire.
Ele i-au ales optionalele si activitatile extra-scolare. La varsta de 20 de ani, mama lui Jack l-a cuplat cu Joan, fiica
unei prietene de familie. Joan era cu cinci ani mai mare decat Jack si foarte dornica sa aiba grija de el. S-au
casatorit sase luni mai tarziu. Joan conducea casa in mod eficient, asumandu-si toate responsabilitatile pentru 2
plata facturilor si conducerea gospodariei.

Jack a lucrat timp de multi ani ca asistent general la afacerea tatalui sau cu contabilitatea. In loc de a-si asum aniste
responsabilitati manageriale pentru companie, asa cum spera tatal sau, Jack a esuat in a invatat pana si cele mai de
baza abilitati legate de computer sau de administratie. Drept urmare, a devenit comisionarul de la birou, aducand
cafea pentru ceilalti si livrand corespondenta de la birou. Era cunoscut drept un tip de treaba care se temea sa 3
contrazica pe cineva , dar era de asemenea tinta multor glume in spatele usilor inchise. Responsabilitatile sale
zilnice au crescut la aducerea sandwich-urilor, a cafelei si a tigarilor pentru personalul biroului. Joan 5
ridiculiza adesea lipsa ambitiei lui Jack si lipsa competentei sale.

De-a lungul anilor, Jack a fost multumit ca ceilalti sa aiba grija de el. Este constient ca nu a atins scopurile pe 2
care ceilalti le-au stabilit pentru el, dar nu este deranjat de acest lucru. Intr-adevar, pare lipsit de ambitie in ceea ce
priveste aproape orice standard, dorindu-si doar sa se integreze, niciodata sa conduca. Niciodata nu a dus la
finalul vreunui proiect al companiei care i-a fost desemnat. Are niste calitati de naivitate si asemanare cu un 4
copil. Expresia lui conveys intrebarea, De ce face toata lumea atata caz din cauza asta?

Fiind destul de stramtorati in ceea ce priveste banii, tensiunile intre Joan si Jack au escaladat. In multiple ocazii, ea
a amenintat ca-l va parasi. De fiecare data, Jack a facut cu jumatate de inima o tentativa de a munci, dar in final a
recazut in vechea sa forma si a implorat-o sa ramana, afirmand ca va fi neajutorat fara ea. In ziua in care actele 6
de divort urmau sa fie inaintate, Jack a dezvoltat o durere invalidanta de spate care l-a fortat sa ramana in pat, cu
Joan ca ingrijitoarea sa constanta. Ea a acceptat sa ramana casatorita pana el se recupereaza.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate dependent

O nevoie pervaziva si excesiva de a i se purta de grija care duce la un comportament submisiv si dependent si
temeri de separare ce incep pana in perioada adulta timpurie si sunt prezente intr-o varietate de context, dupa cum
este indicat de cinci(sau mai multe) ditre urmatoarele:

(9) ii este dificil sa ia decizii de zi cu zi fara o cantitate excesiva de sfaturi si asigurari din partea celorlalti.
(10) are nevoie ca ceilalti sa-si assume responsabilitatea pentru majoritatea ariilor majore ale vietii lui/ei
(11) ii este dificil sa-si exprime dezacordul fata de ceilalti din cauza fricii de a pierde suportul sau
aprobarea.Nota: nu include temerile realiste de razbunare.
(12) ii este dificil sa initieze proiecte sau sa faca lucrurile pe cont propriu ( din cauza lipsei increderii in
sine in judecata sau abilitati mai degraba decat o lipsa a motivatiei sau a energiei)
(13) depune mari eforturi pentru a obtine hrana emotional si suport din partea celorlalti, pana la punctual
in care se ofera voluntary pentru a face lucruri neplacute
(14) se simte inconfortabil sau neajutorat cand este singur din cauza unor temeri exagerate de a fi
incapabil de a-si purta de grija siesi.
(15) Cauta urgent o alte relatie ca o sursa de grija si suport atunci cand se termina o relatie apropiata.
(16) Este preocupat in mod nerealist de temeri de a fi lasat se aiba grija de sine.
Caseta 9.1

Yvonne este o femeie necasatorita de 23 de ani, trimisa la evaluarea psihologica de catre ginecologul ei. Este
teatrala si exuberanta, imbracata mortal si totusi cochet de reticenta in a dezvalui natura dificultatilor sale. 4
Intrebata in mod direct, ea evita discutia deschisa si pare sa se asocieze liber la orice fel de subiecte, unele 3
vesele , altele triste, dar toate tangente interviului clinic. Vorbeste mult, dar nu spune intr-adevar prea multe.
Afirma, de exemplu, ca isi vorbeste pe numele mic cu doctorul sau, ca a fost dansatoare inca de cand era mica 5
si ca este binecuvantata cu nenumarati prieteni buni.

Dupa o perioada de chestionare directa, Yvonne dezvalui faptul ca sufera de o durere invalidanta in mod continuu
de mai mult de jumatate de an. Pur si simplu stau intinsa in pat si simt ca o sa mor in mod absolut! exclama 6
ea, inchizand ochii si cazandu-i capul in fata pentru a simula moartea. Analizele medicale extensive nu dezvaluie o
baza suficienta pentru plangerile ei.

In timpul interviului clinic, afectarile nonverbale ale lui Yvonne sunt numeroase. Capul ei este cocked putin in jos,
cu ochii mari plini de invitatie. Expresiile ei faciale, intentionate sa intareasca semnificatia cuvintelor ei, sunt
exagerate cu mult dincolo de cele ale unei persoane normale. Sare rapid de la un subiect la altul. Aparent 6
teatrala prin natura ei, ea masoara reactia publicului ei si isi ajusteaza reprezentatia conform acesteia. In mod
periodic arunca duble intelesuri, dar se retrage la intelesuri mai sigure si mai serioase daca ceilalti incep 2
sa actioneze conform sugestiilor ei. Uneori pare sa faca o parada printr-o succesiune de persoane pentru a o gasi pe
cea care se potriveste cel mai bine rolului clientului in terapie.

In ciuda intensitatii interpersonale a lui Yvonne, istoricul ei pare a fi neremarcabil in majoritate. Ea descrie o
familie fericita si bine adaptata, desi admite anumite conflicte cu mama sa. Cei doi frati ai sai, mult mai mari decat
ea, inca o trateaza ca pe un copil. Ea a ramas foarte apropiata de parinti, in special de tatal sau si suna acasa zilnic.
In prezent, nu este implicata intr-o relatie serioasa, dar evidentiaza cu un chicotit ca majoritatea baietilor ma
gasesc foarte atragatoar. Totusi, simte ca nu a fost norocoasa in dragoste si admite in mod deschis faptul 8
ca majoritatea tipilor ma vor doar pentru corpul meu. Cred ca ca gasesc ca este usor sa ajung sa-i cunosc pe
ceilalti, spune ea, si din aceasta cauza ma plictisesc de oameni atat de repede. In schimb, ea prefera emotia
experientelor noi, inclusiv episoade ocazionale de intoxicatie si abuz de substante.

In prezent, Yvonne lucreaza ca dansatoare intr-un club pentru adulti, dar sustine cu tarie faptul ca este diferita 4
de celelalte fete, o artista face cu sarg meseria. Cand este intrebata ce a condus-o catre acest mod de exprimare,
spune ca ii plac atentia si banii, doua lucruri fara care nu rezist. Isi exprima dezgustul atat in legatura cu
practicile 1
din afara orelor de program ale celorlalte dansatoare, cat si in legatura cu clientela. Familia ei crede ca ea preda
balet. Sursa durerii sale ramane nesigura.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate histrionica

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si cautare a atentiei, incepand din perioada adulta timpurie si
prezenta intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) este inconfortabil in situatii in care el sau ea nu este centrul atentiei

(2) interactiunea cu ceilalti este adesea caracterizata de comportamente seductive deplasate din punct de
vedere sexual sau provocatoare
(3) arata expresii ale emotiilor care se schimba rapid si sunt superficiale

(4) Foloseste in mod consistent aparenta fizica pentru a atrage atentia asupra sa

(5) are un stil de vorbire care este excesiv de vag si caruia ii lipsesc detalii

(6) arata auto-dramatizare, teatralitate si expresii exagerate ale emotiilor

(7) este sugestibil, de exemplu usor de influentatde ceilalti sau de circumstante

(8) considera relatiile ca fiind mai intime decat sunt de fapt

Pacificatoare Vivace Impetuos


(trasaturi dependent-compulsive) (trasaturi narcisice) (trasaturi negativiste)
Cauta sa impace, sa repare, sa Vigurosm fermecator, Impulsiv, fara control, exista plangeri la
peticeasca, sa indrepte problemele; efervescent,energic, adresa lui pentru ca este capricios, imbufnat,
are talent pentru a rezolva animat, frivol, impulsiv, precipitat, usor de perturbat, enervat periodic,
conflictele, moderan accesele de cauta veselia de moment turbulent.
furie prin renuntare, compromisuri, si aventurile ludice;
concesii; se sacrifica pe sine activa, viguroasa.
pentru laude; incearca fara reusita entuziasta.
sa impace ceea ce nu poate fi
impacat.

ATS AVD
CPL DEP NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD

HISTRIONIC

Necinstit Teatral Infantil


(trasaturi antisociale) (varianta a patternului pur) (trasaturi borderline)
Ascuns, lucreaza la dublu, Afectat, manierat, fals; posturile Labil, hipersensibil, emotii volatile;
uneltitor, tradator, sunt izbitoare, usor de remarcat, isterie asemanatoare cu cea a copiilor
viclean, fals; egocentric, nesincer, grafice; isi vinde aspectul fizic; si imbufnat din nastere; dificil, supra-
mincinos, calculat, ipocrit. este sintetizat, artificial; simuleaza elaborat;se leaga si se agata de
posturi dezirabile/dramatice. posturi dezirabile/dramatice celalalt; este excesiv de atasat,
nu renunta, ramane fuzionat si agatat.

Figura 9.1 Variante ale personalitatii histrionice

Caseta 9.2

Monique, o femeie atractiva si vivace, a cautat terapia sperand sa previna dezintegrarea celei de-a treia casatorii a
ei. Pe masura ce isi descrie problema, emotiile ei acopera toata gama de la ras la tristete. Oricand este intr-o 3
relatie, ea se plictiseste in final, ( rade) incepe sa arate interes pentru barbati mai interesanti, si in cele din
urma 1
se intoarce la petreceri si bautura. Va puteti imagina cum sunt eu intr-o aventura sexuala? il intreaba ea jucaus pe
intervievator cu o inocenta prefacuta. Fiind o alcoolica in recuperare, Monique a crezut ca poate fi 2
in pragul , dar a vrut sa se mai privesca o data atent inainte de a-si distruge casnicia cu sotul iubitor care se legase
emotional atat de mult de Jacqueline, fiica ei din prima casnicie.

Istoricul lui Monique lasa sa se intrevada situatia ei actuala. Este cu patru ani mai mare decat sora ei, singura sora.
Tatal sau, un om de afaceri instarit si un om de vanzari talentat, le privea pe fete ca pe exponate, trotting them out
la evenimente sociale pentru ca ceilalti sa-l poata admira pe familistul plin de succes. Mama ei era o femeie
emotiva dar fermecatoare care a depus mari eforturi pentru ca copiii sa devina frumosi si talentati. Ambele au
participat la concursuri de frumusete si la emisiuni de talente in copilarie. Cea mai pretioasa amintire a lui Monique
este aceea cand alerga in bratele tatalui ei dupa ce castigase un asemenea concurs la varsta de 8 ani.

In timpul adolescentei, Monique era foarte populara, un fluture social care isi dadea adesea intalniri si nu ducea
niciodata lipsa de atentie din partea sexului opus. S-a preocupat cu o varietate de activitati extracurriculare, 6
inclusiv corul liceului si atelierul de arta pentru ziarul liceului. In anii de inceput si de sfarsit al liceului, a ajuns in
echipa de majorete a universitatii. Descrie acesti ani cu agitatie ca pur si simplu cea mai frumoasa, incitanta
5
si stimulanta perioada pe care cineva o poate avea vreodata. Isi aminteste, totusi, ca a cazut intr-o depresie si a 1
stat in pat zile in sir atunci cand cea mai buna prietena a ei a fost votata regina balului. Nu era nici pe departe atat
de draguta ca mine, afirma Monique cu siguranta.

Dupa liceu, Monique s-a decis asupra scolii de arta in locul unei facultati traditionale. Ca boboc, s-a casatorit cu un
coleg, un baiat aratos cu trei ani mai mare , cu note bune dar cu o reputatie referitoare la cauzarea problemelor.
Desi se stiau doar de trei saptamani, Era ca si cum ne stiam de-o viata intreagaImi dadeam seama ca 8
eram meniti unul pentru celalalt! spun ea. She recounts cursul evenimentelor ulterioare ca si cum ar construi
intriga unei telenovele, introducand pauze dramatice tocmai in punctele potrivite. Amandoi tanjeau dupa incitare si
in final s-au decis aspura unei casnicii deschise.Ea inca nu este sigura ca primul ei sot este tatl lui Jaqueline. Sapte
luni mai tarziu, erau divortati. Trei ani mai tarziu, s-a casatorit cu un barbat mai in varsta la aproximativ patruzeci
de ani care le-a oferit atat mamei cat si fiicei o casa confortabila. si multa dragoste si atentie. Totusi, s-a plictisit
din nou in cele din urma si a inceput mai multe legaturi extraconjugale, dar le-a intrerupt pe fiecare dintre acestea
de teama ca sotul ei sa nu afle. In final el a aflat si au divortat. In urmatorii patru ani ea era pe cont propriu,
petrecand, utilizand droguri si band foarte mult. Mama si sora ei au avut grija de Jacqueline.

Zilele ei de petrecere s-au sfarsit, totusi, atunci cand l-a intalnit pe actualul ei sot, un scriitor talentat. Dar acum ca
s-a asezat la casa ei, Monique simte ca se situeaza din nou in pragul distrugerii relatiei, fie prin propria infidelitate
potentiala, fie prin distragerea reprezentata de abuzul de alcool.
Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate histrionica

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si cautare a atentiei, incepand din perioada adulta timpurie si
prezenta intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(9) este inconfortabil in situatii in care el sau ea nu este centrul atentiei

(10) interactiunea cu ceilalti este adesea caracterizata de comportamente seductive deplasate din punct
de vedere sexual sau provocatoare

(11) arata expresii ale emotiilor care se schimba rapid si sunt superficiale

(12) Foloseste in mod consistent aparenta fizica pentru a atrage atentia asupra sa

(13) are un stil de vorbire care este excesiv de vag si caruia ii lipsesc detalii

(14) arata auto-dramatizare, teatralitate si expresii exagerate ale emotiilor

(15) este sugestibil, de exemplu usor de influentatde ceilalti sau de circumstante

(16) considera relatiile ca fiind mai intime decat sunt de fapt

Caseta 9.3

Sheila a sunat la centrul de consiliere al universitatii imediat dupa miezul noptii. Vorbea incet la telefon si parea ca
se lupta sa-si stapaneasca lacrimile. Uh, ma simt groaznic si sunt suparata pe toata lumea pe care o stiu si am
nevoie sa vorbesc cu cineva caruia ii pasa sau ma voi sinucide chiar acum si nu glumesc! Desi si-a lasat 6
numarul de telefon din camera de camin, incercarile de a o contacta din partea terapeutului de garda au fost
nereusite. Potrivit colegei de camera, Sheila era plecata sa faca vizitele. Dupa un al doile telefon in dimineata
urmatoare, a fost de acord sa vina pentru o evaluare.

Sheila a intarziat 30 de minute, mesteca guma si era imbracata sumar intr-o costumatie socanta, neagra. Atunci
cand intervievatorul barbat a facut o pauza imediat dupa ce a vazut-o, a afirmat simplu, Simbolizeaza felul in 4
care ma simt acum. Iti place? Un turban ii acoperea parul si pietre inchise la culoare ii impodobeau degetele,
urechile si gatul ei. Intreaga costumatie parea aleasa pentru valoarea evidenta de a soca. O evaluare a potentialului
suicidal a fost primul obiectiv, dar Sheila a negat faptul ca vorbea intr-adevar serios. Daca vorbeam serios, 6
a ramarcat dramatic, nu as mai fi aici, nu-i asa? E o modalitate buna de a primi atentienu-mi place sa 1
fiu ignorataintotdeauna merge in cazul parintilor. Ai fi surprins cate poti obtine daca te straduiesti suficient de
mult. La acel moment, a facut un balon din guma mare si apoi a tras brusc aerul din el, totul fara a pierde
contactul vizual cu intervoevatorul. 2

Sheila semnaleaza probleme in multe arii ale vietii. In primul rand, se descurca greu la scoala si ii este teama ca ar
putea fi exmatriculata daca notele ei nu se imbunatatesc. Este deja in perioada de concesie academica. Cand este
intrebata despre prezenta ei la cursuri, recunoaste faptul ca rar ajunge la cursuri, pentru ca majoritatea sunt
dimineata si activitatile ei sociale incep dupa miezul noptii. Totusi, multi tipi din clasa s-a oferit sa ia notite
pentru mine. In al doilea rand, Sheila si colegele ei de camera au avut probleme in a se intelege inca de la
inceputul semestrului. Ele obiecteaza la faptul ca ea imprumuta lucrurile lor, la noptile ei tarzii si la frecventii ei
vizitatori barbati care adesea raman peste noapte in diferite stadii de intoxicare. In cele din urma, prietenul ei, pe
care ea il priveste ca fiind extrem de si nerezonabil de gelos, vrea sa se desparta, avand ceva impotriva
comportamentului de flirt, desi ea jura ca i-a fost complet fidela pe parcursul lunii in care au fost impreuna. 8
Sheila afirma faptul ca este coplesita de faptul ca cea mai apropiata persoana din lume se poate intoarce
impotriva mea brusc in acest mod. Si asta, observa ea, este ceea ce solicitat telefonul ei catre centrul de consiliere.

Desi Sheila vorbeste despre marele ei stres si depresie, comportamentul ei contrazice cuvintele. Este animata 6
si demonstrativa, poate chiar usor maniacala. Sare de la subiect la subiect si de la emotie la emotie cu 5
introspectie minima si fara nicio tranzitie reala intre.Nu a putut fi stabilita nicio programare de continuare,
deoarece Sheila este prea ocupata. Neaga ca ar avea in continuare sentimente de suicid. Intrebata daca vrea 3
sa continue sapatamana urmatoare, ea remarca provocator Va voi contacta eu inapoi, spargand inca un balon si
apoi presand guma sub scaunul ei la iesire.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate histrionica

Un pattern pervaziv de emotionalitate excesiva si cautare a atentiei, incepand din perioada adulta timpurie si
prezenta intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci ( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(17) este inconfortabil in situatii in care el sau ea nu este centrul atentiei

(18) interactiunea cu ceilalti este adesea caracterizata de comportamente seductive deplasate din punct
de vedere sexual sau provocatoare

(19) arata expresii ale emotiilor care se schimba rapid si sunt superficiale

(20) Foloseste in mod consistent aparenta fizica pentru a atrage atentia asupra sa

(21) are un stil de vorbire care este excesiv de vag si caruia ii lipsesc detalii

(22) arata auto-dramatizare, teatralitate si expresii exagerate ale emotiilor

(23) este sugestibil, de exemplu usor de influentatde ceilalti sau de circumstante

(24) considera relatiile ca fiind mai intime decat sunt de fapt

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Dramatic Imagine de sine Gregar
expresiv Reactioneaza Se vede pe sine ca
exagerat, e volatil, sociabil, stimulativ
provocativ si si fermecator; ii
antrenant, precum si place imaginea de a
intolerant la atrage cunostinte
inactivitate, fiind prin aspect fizic si
astfel impulsiv, inalt prin ducerea unei
emotional si avand o vieti ocupate si
resposivitate orientate spre
teatrala; descrie o placeri.
predilectie pentru
incitatii de moment,
aventuri pasagere si
hedonism fara
anticipare.
Conduita Cauta atentia Reprezentarile Superficial
interpersonala Solicita in mod activ obiectuale Reprezentarile
laude si ii internalizate sunt
manipuleaza pe compuse in mare din
ceilalti pentru a amintiri superficiale
obtine reasigurarea, ale unor relatii
atentia si aprobarea trecute, colectii
de care are nevoie; aleatorii de afecte si
este solicitant, conflicte trecatoare
flirteaza, mandru si si segregate, precum
exhibitionist in mod si motivatii si
seducator, in mod mecanisme
special atunci cand nesubstantiale.
isi doreste sa fie
centrul atentiei.
Stilul cognitiv Nestatornic Organizarea Incoerent
Evita gandurile morfologica Exista un ochi
introspective, este scapat si o structura
extrem de morfologica unita
sugestionabil, atent fara grija in care
la evenimente procesele de reglare
externe trecatoare si interna si control
vorbeste in sunt imprastiate si
generalitati nieintegrate, cu
impresioniste; da metode ad-hoc
nastere unei invatari pentru retinerea
risipite si unor impulsurilor,
retionamente coordonarea
necugetate. defenselor si
rezolvarea
conflictelor, care
duc la mecanisme
care, din necesitate,
trebuie sa fie largi si
cuprinzatoare pentru
a mentine coeziunea
psihica si stabilitatea
si, atunci cand au
succes, doar
izoleaza si
deconecteaza mai
mult gandurile,
sentimentele si
actiunile.
Mecanismul Disocierea Dispozitie/temperament Capricios
reglatoriu Altereaza in mod Dovedeste emotii
regulat si care se schimba
recompune auto- rapid si sunt
prezentarile pentru a superficiale; este
crea o succesiune de vivace, animat,
fatade atractive din impetuos si arata
punct de vedere tendinte de a fi usor
social dar entuziasmat si la fel
schimbatoare; se de usor de infuriat si
angajaza in activitati plctisit.
care il distrag pentru
a evita sa reflecteze
si sa integreze
ganduri si emotii
neplacute.
Sexualizarea este
utilizata pentru a
influenta relatii,
proiectia pentru a
nega aceasta
influenta. Ambele
sunt exemple de
reprimare masiva.

Gerald a iesit ca o furtuna din biroul supervizorului sau, furios pentru ca era pe punctul de a fi terminat. El a refuzat
in mod incapatanat cererea de a cauta consiliere, sustinand ca problema era compania si nu el.

Problema imediata a fost relatia sa incordata cu supervizorul sau si cu subordonatii din biroul sau. Desi referintele
sale erau excelente, Gerald avea modalitati de a inventa noi proceduri care afectau rutinele standard 7
fara prea multa simpatie pentru cei afectati. Se astepta in mod automat ca toata lumea sa-i urmeze capriciul sau.
Cateodata notiunile lui noi mergeau, cateodata nu. Indiferent, personalul ura orice astfel de impunere 5
asupra timpului lor si asupra descrierilor postului. Atunci cand lucrurile se rezolvau spre mai bine, Gerald oferea
numai ipocrizie rolului coechipierilor. 6

Mai rau, Gerald nu a renuntat niciodata la vreuna dintre ideile sale. Era sigur ca erau superioare vechilor cai si ca
ar fi functionat daca personalul ar putea sa nu se mai gandeasca doar la propria persoana pentru a vedea 9
imaginea de ansamblu si a se adapta la mai bine. Nu stiu de ce magnitudinea inovatiilor mele nu este evidenta
pentru toata lumea, a fost auzit cand afirma el. Intrebat cum se vede peste cinci ani, Gerald remarca Cred cu
tarie in puterea gandirii pozitive. In cea mai mare parte, sunt vechile cai cele care ne trag in jos. Oriunde am mers,
am gasit noi cai, noi eficiente, unele surprinzatoare. Pot doar sa-mi imaginez ca in timp voi avea un succes
fantastic. Este destinul meu. 2

De fapt, Gerald a fost eliminat din alte companii pentru ca facea viata dificila, la fel cum creeaza probleme 8
acum. Ceilalti, afirma el cu voce tare, fie nu imi recunosc capacitatea, sau sunt invidiosi atunci cand o fac.
Problemele cu personalul biroului le-a atribuit geloziei. Vor sa ma concedieze ca sa nu-i pun pe ei toti intr-o
lumina proasta. De fapt, cred ca o parte dintre ei ma saboteaza in mod intentionat. Acelasi lucru se presupune ca
era valabil si pentru supervizorul sau.

Gerald a vorbit de asemenea si despre cretinii cu care era obligat sa munceasca, si despre felul in 9
care incompetenta lor l-a intrzitat in mod constant din a-si termina propriile proiecte si a-si implementa ultimele
idei. Fiind fortat sa se asocieze cu persoane inferioare toata viata, era bucuros ca il trata un psihiatru, deoarece 3
un doctor in medicina ar avea mai multe sanse de a-l intelege si de a simpatiza cu dificultatea sa. Rugat sa
numeasca oameni cu care a simtit o legatura, i-a mentionat pe Einstein si pe Salk, indivizi care suferisera nobil
pentru ca erau inaintea timpului lor, la fel ca mine. 1

Gerald este singurul copil al unei mame vaduve, mandria si bucuria ei. Ea i-a spus toata viata ca va face ceva
important. Gandindu-se la altii ca intotdeauna, el pastreaza un apartament alaturi astfel incat ea sa nu se mai simta
asa de singura. Aranjamentul este ideal: nu plateste deloc chirie, ea ii spala rufele si ii pregateste mesele, iar el
are toata intimitatea de care are nevoie, dupa cum a avut mereu. Intr-adevar, a ajuns sa astepte un astfel de
tratament din partea tuturor. 6

Criteriile DSM-IV pentru personalitatea narcisista

Un pattern pervaziv de grandiozitate ( in fantezie sau in comportament), nevoie de admiratie si lipsa empatiei,
incepand din perioada adulta timpurie si prezenta intr-o varietate de sontexte, dupa cum este indicata de cinci(sau
mai multe) dintre urmatoarele:

(1) are simt grandios al auto-importantei( exagereaza realizarile si talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca
superior fara a pastra proportia cu realizarile)

(2) este preocupat cu fantezii de succes nelimitat, putere, genialitate, frumusete sau dragoste ideala

(3) crede ca el sau ea este special si unic si poate fi inteles doar de, sau ar trebui sa se asocieze doar cu alti
oameni speciali sau cu statut inalt (sau institutii)

(4) cere admiratie excesiva

(5) are un simt al faptului ca orice i se cuvine, de exemplu, expectatii nerealiste pentru un tratament favorabil
special sau complianta automata cu asteptarile ei sau lui

(6) este exploatator la nivel interpersonal, de exemplu, profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile proprii

(7) ii lipseste empatia: nu doreste sa recunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si nevoile celorlalti

(8) este adesea invidios pe ceilalti sau crede ca ceilalti sunt invidiosi pe el/ea
(9) arata comportamente sau atitudini arogante, trufase

Sentimente de Sentimente de
inferioritate, superioritate,
neincredere, aroganta,
impotenta omnipotenta

Capacitate
normala de
relationare

Stima de sine Normalitate Stima de sine


foarte scazuta foarte ridicata

Figura 10.1 Narcisismul, stima de sine , normalitatea si patologia

Fara principii Elitist Senzual


(trasaturi antisociale) (varianta a patternului pur) (trasaturi histrionice)
Constiinta deficitara; Se simte privilegiat si imputernicit Seductiv sexual, ispititor,
fara scrupule, amoral, neloial, prin prisma unui status special in fascinant, tentant;
fraudulos, mincinos, arogant, copilarie si prin prisma unor credibil si inteligent; respinge
exploatator; un escroc si un pseudo-realizari; fatada care i se intimitatea reala; este permisiv cu
sarlatan; dominator, cuvine nu prea se aseamana cu dorintele hedoniste; ii vrajeste
dispretuitor, razbunator. realitatea; cauta o viata favorizata si si ii invaluieste pe cei dependenti
buna; este mobil in ascensiune; si naivi; minciuna si inselatorie
cultiva statusul special si patologice.
avantajele prin asociere.
ATS AVD
CPL DEP HST SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD

NARCISIST

Compensator
(trasaturi negativiste, evitante)
Cauta sa contracareze sau sa anuleze sentimentele profunde
de inferioritate si lipsa stimei de sine; compenseaza deficitele
creand iluzii ca este superior, exceptional, admirabil,
demn de a fi remarcat; auto-valoarea rezulta din auto-dezvoltare.

Figura 10.2 Variante ale personalitatii narcisiste

Caseta 10.2

Leonardo este un rezident in anul doi la Departamentul de Psihiatrie. Este chipes, are pielea deschisa la culoare,
cu ochi albastri patrunzatori si par blond. Familia sa detine mai multe banci imprastiate prin Spania. Ambii
parinti sunt cunoscuti pentru activitatea lor in consiliile organizatiilor caritabile. Familia mea este una dintre
cele mai bogate din Spania, spune el. Tatal meu a influentat puternic istoria acelei natiuni, la fel cum voi 1
face si eu, si fiii mei dupa mine.

Leonardo a fost rugat sa se adreseze unui terapeut deoarece considera ca formarea in psihoterapie este ridicola.
Aparent ca o manevra defensiva, el incearca sa preintampine un posibil diagnostic afirmand direct, Sunt, fara
indoiala, o personalitate narcisista. Toata lumea are o personalitate, iar cea narcisista este cea mai adaptabila.
Daca as fi in aria celor cu tulburari psihice , nu as fi capabil de un asemenea insight. Intrebat cum ajunsese la
aceasta concluzie, Leonardo explica, Sunt unic in multe feluri. Sunt foarte constient de aspectul meu 2
fizic placut. Am avut succes cu orice femeie pe care mi-am dorit-o cu adevarat. Potrivindu-si cravata, adopta
imediat postura unui individ superior, terapeutul fiind publicul sau captivat. Scoala de medicina a fost usoara,
continua el. Cred in destin si cred ca sunt predestinat sa am succes in tot ceea ce fac. Mai mult, am un 2
IQ foarte ridicat si ma indoiesc de faptul ca exista ceva de care nu sunt capabil. 1

Aparent deoarece terapeutul era barbat, Leonardo a inceput sa foloseasca sedinta pentru a discuta despre ceva
de care era intr-adevar mandru, multele cuceriri. Stralucind de mandrie, s-a laudat in legatura cu femeile 4
cu care s-a culcat, oferind detalii despre performanta lor, acordandu-i fiecareia o nota de la 1 la 10 6
bazandu-se pe aspectul fizic si pe performanta lor. Remarca faptul ca dupa sex, le cere sa doarma pe canapea,
spunand, Imi este necesar tot patul, sau aproape sigur nu ma voi trezi simtindu-ma revigorat. 7
Pe parcursul multor sedinte de terapie, Leonardo nu a dovedit aproape deloc faptul ca intelege modul in care
stilul sau narcisist poate duce la probleme interpersonale, in schimb mentinand ideea ca contactul cu
realitatea necesita faptul ca eu sa-mi recunosc superioritatea. Orice altceva ar fi iluzoriu. Mai mult, nu 7
arata niciun insight in legatura cu durerea pe care cei pe care i-a sedus si i-a exploatat o pot simti, desi le-a
facut promisiuni nemuritoare de dragoste. Cand se insista pe acest aspect, devine furios, crezand aparent 5
ca aspectul sau fizic si sarmul ii dau dreptul la astfel de legaturi. Iti doresti doar sa fi fost ca Leonardo, ,
acuza el, parasind sedinta intr-un acces de furie.

Criteriile DSM-IV pentru personalitatea narcisista

Un pattern pervaziv de grandiozitate ( in fantezie sau in comportament), nevoie de admiratie si lipsa empatiei,
incepand din perioada adulta timpurie si prezenta intr-o varietate de sontexte, dupa cum este indicata de cinci(sau
mai multe) dintre urmatoarele:

(10) are un simt grandios al auto-importantei( exagereaza realizarile si talentele, se asteapta sa fie
recunoscut ca superior fara a pastra proprotia cu realizarile)

(11) este preocupat cu fantezii de succes nelimitat, putere, genialitate, frumusete sau dragoste ideala

(12) crede ca el sau ea este special si unic si poate fi inteles doar de, sau ar trebui sa se asocieze doar
cu alti oameni speciali sau cu statut inalt (sau institutii)

(13) cere admiratie excesiva

(14) are un simt al faptului ca orice i se cuvine, de exemplu, expectatii nerealiste pentru un tratament
favorabil special sau complianta automata cu asteptarile ei sau lui

(15) este exploatator la nivel interpersonal, de exemplu, profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile
proprii

(16) ii lipseste empatia: nu doreste sa recunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si nevoile celorlalti

(17) este adesea invidios pe ceilalti sau crede ca ceilalti sunt invidiosi pe el/ea

(18) arata comportamente sau atitudini arogante, trufase

Tabelul 10.1 Declaratii rezumative din interviul de diagnostic oentru narcisim

Grandiozitate ( persoana)
Isi exagereaza talentele, capacitatile si rezultatele intr-un mod nerealist.
Crede in invulnerabilitatea sa, sau nu isi recunoaste limitarile.
Are fantezii grandioase.
Crede ca el sau ea nu are nevoie de alti oameni.
Se priveste pe sine ca fiind unic sau special in comparatie cu alti oameni.
Se priveste pe sine ca superior in general altor oameni.
Se poarta centrat pe sine si/sau auto-referiential.
Pare sau se poarta intr-o modalitate mandra si pretentioasa.

Relatiile interpersonale(Persoana.)
Are o nevoie puternica de admiratie si atentie.
Ii idealizeaza in mod nerealist pe ceilalti.
Ii devalorizeaza pe ceilalti, incluzand si sentimente de dispret.
Are sentimente de invidie recurente si/sau profunde fata de alti oameni.
Sustine ca i se cuvine sau se somporta ca si cum i s-ar cuveni, de exemplu are asteptari nerezonabile la
favoruri sau tratament special.
Arat si se poarta intr-un mod arogant, semet sau condescendent.
Este exploatativ, de exemplu profita de sau ii foloseste pe ceilalti.
Ii lipseste empatia( este incapabil atat sa inteleaga cat si sa aiba compasiune fata de experientele altor
oameni).
A fost incapabil sa realizeze angajamente emotionale apropiate si care sa dureze.
Reactivitate (Persoana)
este hipersensibila.
a avut sentimente neobisnuit de intense ca raspuns la critica sau infrangere.
s-a comportat sau s-a simtit suicidala sau auto-distructiva ca raspuns la critica sau infrangere.
a reactionat cu o furie nepotrivita ca raspuns la critica sau infrangere.
a avut reactii ostile, suspicioase ca raspuns la perceperea invidiei celuilalt.

Afecte si stari de spirit(Persoana)


are sentimente prelungite de plictiseala.
are sentimente prelungite de lipsa de sens.
are sentimente prelungite de inutilitate.
are sentimente prelungite de pustietate.
adesea se simte impovarat emotional: tanjeste dupa experiente emotionale profunde.
Adaptarea sociala si morala(Persoana)
are valori si interese superficiale si schimbatoare.
dovedeste desconsiderare pentru valori sau reguli ale societatii obisnuite/neobisnuite.
are standarde morale si etice coruptibile.
a incalcat legi o data sau de cateva ori in circumstante in care a fost infuriat sau ca un mijloc de a evita
infrangerea.
are comportament antisocial recurent(scorarea negativa in aceasta sectiune nu indica narcisism)
.demonstreaza comportamente sexuale care include perversiune, promiscuitatea si/sau lipsa inhibitiilor.

Caseta 10.3

Chase a venit la consilierea maritala la solicitarea sotiei, care a insistat ca era egoist si total preocupat cu munca.
Lumea noastra, spune ea, se invarte complet in jurul lui Chase. Dorintele lui. Toanele lui. Confortul lui.Totul ii
este furnizat. Ea recunoaste ca el este un tip bun, in fond, cu talent si imaginatie, dar acest lucru nu mai 6
este suficient. Vroia un partener egal, pe cineva cu care sa-si petreaca timpul, pe cineva cu care sa se simta intima,
pe cineva care s-o aprecieze, in timp ce el vroia, spune ea, o mama, o menajera si ,ocazional, o sclava 7
sexuala.

In terapie , Chase a parut prietenos dar auto-satisfacut si putin dispretuitor. A vorbit pe larg despre scrierea lui, un
roman care spera el sa-i aduca faima la nivel noational si o bogatie enorma. Tot timpul si-l petrecea lucrand la 2
el, facand capitole si creand dialog. Singura sa sursa de venit este scrierea unor carti in numele altor persoane, din
care castiga un salariu mic. Exprimarea creativitatii, a explicat el, este modul meu de a ma implini. Totusi, nu
lasa pe nimeni sa-i citeasca capodopera. Totusi, a dat un indiciu ca ar putea sa-i arate terapeutului, pentru ca
amandoi avem o preocupare profunda pentru caracter si dezvoltarea lui. Cred ca un psiholog ar putea fi capabil s-
o aprecieze. 3

In cea de-a treia sedinta de terapie de cuplu, Chase a dezvaluit faptul ca alcoolismul era un factor important care ii
crea probleme in casnicie. In timpul unor betii ocazionale, a devenit auto-condamnator si iritabil. Cateodata, furia
sa a fost indreptata catre sotia lui, pe care a acuzat-o ca ar fi cauza esecurilor lui, ca l-ar fi sedus sa se casatoreasca
cu ea, punand obstacole in calea lui si nereusind sa aprecieze lucrarea pe care i-a aratat-o. Nu-i place nimic din ce
scriu! a trantit el. Nu e adevarat, a replicat ea cu neincredere in ce spusese sotul sau. Imi plac 4
majoritatea scrierilor tale si atunci cand imi ceri un feedback, eu ti-l dau. Nu e nevoie sa te mint, nu?

Chase isi aminteste o copilarie izolata in timpul careia se astepta de la el sa obtina performante peste ceilalti copii.
In mod obisnuit, avea succes, dar cateodata suporta tirade din partea tatalui sau alcoolic, pentru care nimic nu era
niciodata suficient de bun Totusi, in cea mai mare parte, parintii sai l-au privit ca pe baiatul minune, micul geniu
al familiei. Relatiile cu cei de aceeasi varsta erau placute, dar niciodata apropiate. Ceilalti il considerau snob, o
impresie pe care recunoaste ca inca o incurajeaza, pentru ca asta a insemnat ca el era mai inteligent decat 9
ceilalti copii.

Criteriile DSM-IV pentru personalitatea narcisista

Un pattern pervaziv de grandiozitate ( in fantezie sau in comportament), nevoie de admiratie si lipsa empatiei,
incepand din perioada adulta timpurie si prezenta intr-o varietate de sontexte, dupa cum este indicata de cinci(sau
mai multe) dintre urmatoarele:

(1) are un simt grandios al auto-importantei( exagereaza realizarile si talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca
superior fara a pastra proprotia cu realizarile)

(2) este preocupat cu fantezii de succes nelimitat, putere, genialitate, frumusete sau dragoste ideala

(3) crede ca el sau ea este special si unic si poate fi inteles doar de, sau ar trebui sa se asocieze doar cu alti
oameni speciali sau cu statut inalt (sau institutii)

(4) cere admiratie excesiva

(5) are un simt al faptului ca orice i se cuvine, de exemplu, expectatii nerealiste pentru un tratament favorabil
special sau complianta automata cu asteptarile ei sau lui

(6) este exploatator la nivel interpersonal, de exemplu, profita de ceilalti pentru a-si atinge scopurile proprii

(7) ii lipseste empatia: nu doreste sa recunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si nevoile celorlalti

(8) este adesea invidios pe ceilalti sau crede ca ceilalti sunt invidiosi pe el/ea

(9) arata comportamente sau atitudini arogante, trufase


Domenii functionale Domenii structurale
Comportament Trufas Imagine de sine Admirabil
expresiv Se comporta intr-o Se considera
maniera aroganta, merituos, special,
dispretuitoare, daca nu unic, demn
pompoasa si de o mare
batjocoritoare, admiratiesi se
neglijand regulile comporta intr-o
conventionale ale maniera grandioasa
vietii sociale in sau sigura de sine,
comun, privindu-le adesea fara a pastra
ca nave sau proportia cu
inaplicabile pentru realizarile; are un
sine; dovedeste o sentiment inalt al
desconsiderare valorii personale, in
neglijenta fata de ciuda faptului ca
integritatea este vazut de ceilalti
personala si o ca egoist, nepasator
indiferenta auto- si arogant.
importanta
referitoare la
drepturile celorlalti.
Conduita Exploatator Reprezentarile Superficial
interpersonala Se simte indreptatit, obiectuale Reprezentarile
nu este empatic si internalizate sunt
asteapta favoruri compuse mult mai
speciale fara a-si mult decat in mod
asuma obisnuit din amintiri
responsabilitatile schimbatoare si
reciproce; considera iluzorii ale relatiilor
fara rusine ca i se trecute; impulsuri si
cuvin ceilalti si ii conflicte
foloseste pentru a-si neacceptabile sunt
amplifica ego-ul si gata reinnoite pe
pentru a-si indeplini masura ce nevoia
dorinte. apare, cum sunt si
altele adesea
simulat-pretentioase.
Stilul cognitiv Expansiv Organizarea Prefacut
Are o imaginatie morfologica Structurile
indisciplinata si morfologice de la
arata o preocupare baza strategiilor de
fata de fantezii ale adaptare si de
succesului imature aparare tind sa fie
si auto- nefondate si
glorificatoare; este transparente, apar
constrans minimal organizate mai
de catre realitatea substantial si mai
obiectiva, ia dinamic decat sunt
privilegiile ca pe de fapt, regland
niste daturi si adesea impulsurile doar
minte pentru a-si marginal, canalizand
salva auto-iluziile. nevoile cu minime
constrangeri si
creand o lume
interioara in care
conflictele sunt
alungate, esecurile
sunt repede
rascumparate, iar
mandria de sine este
reafirmata fara
effort.
Mecanismul Rationalizarea Dispozitie/temperament Nepasator
reglatoriu Se auto-amageste si Manifesta un aer
isi inventeaza general de
superficial motive nonsalanta,
plauzibile pentru a- imperturbabilitate si
si justifica liniste prefacuta,
comportamentele pare
centrate pe sine si neimpresionabil si
nepasatoare social; calm sau optimist si
ofera pretexte vesel, cu exceptia
pentru a se plasa pe momentelor in care
sine in cea mai buna increderea narcisica
lumina posibila, in este zdruncinata,
ciuda neajunsurilor momente in care
sau esecurilor este afisata scurt fie
evidente. furia, fie rusinea, fie
golul interior.

Caseta 11.1

Leonard este un om inalt, subtire, trimis catre Programul de Asistenta a Angajatilor din cadrul universitatii de
catre supervizorul sau. Intrebat de ce era programat, Leonard a replicat,Poate a crezut ca ma voi descurca mai
bine pana la momentul asta. Nu ofera nicio alta explicatie, nu poate explica de ce supervizorul sau ar putea 6
fi nesatisfacut si nu pare preocupat in mod deosebit. A lucrat la biblioteca nu chiar un an. La inceput, a fost
repartizat la predarea cartilor, dar nu a fost capabil sa se conecteze la nivel interpersonal cu clientii fideli si in
final a fost redistribuit pentru a lucra singur la depozite, un post pe care il prefera. 2

Cel mai notabil aspect al prezentarii sale este absenta emotiei. Nu exista furie reprimata, nici macar vreun semn
de frica sau enervare. Nu exista nici enxietate sau curiozitate in legatura cu ceea ce ar putea sa traiasca. 7
De fapt, Leonard pare destul de detasat de lumea inconjuratoare, raspunzand incet dar automat, ca si cum doar
ar trece prin mecanisme. Contactul vizual este minim.

Adunarea informatiei despre Leonard ia timp. Cateodata, pare sa inteleaga gresit intrebarile. Propozitii
incarcate cu nuante emotionale necesita un timp indelungat pentru ca el sa le proceseze. Chiar si atunci cand
intelege, raspunsurile sale sunt scurte si aproape lipsite de continut emotional. Cele cateva expresii faciale pe
care le foloseste par nepotrivite continutului cuvintelor.
Si totusi, Leonard nu este rautacios. Mai degraba, pur si simplu nu este conectat cu intervievatorul, nici 5
nu lumea. Nu se face nicio mentiune despre prieteni, colegi sau orice relatii semnificative, fie trecute sau
prezente. In schimb, el prefera sa-si petreaca timpul liber singur, uitandu-se la televizor sau muncind la 2
modele de aeroplane care sunt tot ce-mi trebuie. Totusi, nu poate numi nicio emisiune sau serial care ii place.
Nu intelege ideea de preferat. Cand este intrebat daca este apropiat de cineva din familia sa, este confuzat 4
de ideea de apropiere, dar mentioneaza faptul ca sora sa mai mare ii sugerase faptul ca munca la universitate
ii va acorda acoperirea asigurarii de sanatate. Investigarea ulterioara evidentiaza faptul ca desi familia 1
sa locuieste in zona, ei sunt cei care pastreaza legatura cu el, in timp ce Leonard este cunoscut pentru faptul ca
se muta fara sa anunute pe nimeni timp de luni intregi.

Conduita lui Leonard nu poate fi vazuta ca insubordonata, intrucat el nu intelege ce ar putea insemna
insubordonat. Cand i se explica faptul ca daca nu sunt observate imbunatatiri in ceea ce priveste slujba, acest
lucru poate duce la concediere, pare sa inteleaga dar nu este perturbat de aceasta posibilitate. 7

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate schizoida


A. Un pattern pervaziv de detasare din relatiile sociale si o gama restrictionata de exprimare a emotiilor in
cadre interpersonale, incepand din perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa este
indicat in patru( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) nici nu-si doreste si nici nu se bucura de realatiile apropiate, inclusiv de a face parte dintr-o familie

(2) aproape intotdeauna alege activitatile solitare

(3) este foarte putin interesat, daca este, de a avea experiente sexuale cu o alta persoana

(4) ii fac placere putine activitati, daca si acestea exista

(5) ii lipsesc prietenii apropiati sau confidentii in afara rudelor de gradul intai

(6) pare indiferent la laudele sau criticile celorlalti

(7) dovedeste raceala emotionala, detasare sau afectivitate aplatizata

B. Nu apare exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare a dispozitiei cu trasaturi psihotice, sau intr-o alta tulburare
psihotica, si nu este datorata efectelor psihologice directe ale unei probleme medicale generale.
Nota : Daca nu sunt indeplinite criteriile inainte de debutul schizofreniei, adauga premorbid, de exemplu
Tulburare de personalitate paranoida( premorbida)

Izolat Apatic
(trasaturi, evitante, schizotipale) (trasaturi depresive)
Distant si indepartat; inaccesibil, Inertie marcata; nivel de activare deficitar;
solitar, izolat, fara camin, deconectat, flegmatic in mod intrinsec, letargic,obosit,
retras, fara scop, in deriva; ocupat cu ca de plumb, pasiv, epuizat, moale.
aspecte periferice.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR STL PAR BDL DPR NEG MAS SAD

SCHIZOID

Lipsit de afecte Depersonalizat


(trasaturi compulsive) (trasaturi schizotipale)
Lipsit de pasiune, neresposiv, neafectuos, Deconectat de la ceilalti si de la sine; eul este
distant, nepasator, impasibil, neinsufletit, imaterial sau un oniect distant; trupul si mintea
fara vlaga, de neincitat, neperturbat, rece; separate, clivate, disociate, despartite,
toate emotiile sunt diminuate. eliminate.

Figura 11.1 Variante ale personalitatii schizoide.

Caseta 11.2

Hillary, o studenta in anul 1 de 22 de ani, a cautat consiliere la insistenta colegei sale de camera care credea ca
ar putea sa aiba tendinte homosexuale latente. Desi grija sa s-a dovedit nejustificata, au fost evidente alte
caracteristici patologice.

Cand a fost intrebata despre experientele ei in ceea ce priveste intalnirile, Hillary a raspuns ca niciodata nu s-a
simtit bine la intalniri. Nu pentru ca ar fi sot dezgustata sau sr fi simtit respingere fata de frecventele 1
sexuale inevitabile ale unei intalniri, ci pentru ca genul acela de lucruri pur si simplu nu sunt pentru mine.
Relatiile cu tovarasi de acelasi sex erau aproape inexistente. Cand a fost intrebata daca ii va fi dor de colega 3
de camera dupa terminarea semestrului, Hillary a parut confuza, ca si cum nu ar fi putut intelege cum ar fi sa 5
iti fie dor de cineva. Evita invitatiile la petreceri, preferand sa stea in camera ei sa citesca sau sa lucreze in ceea
ce priveste studiile. Este o studenta excelenta, care se specializeaza in geologie. In mai multe ocazii, 2
fusese aleasa sa-i asiste pe profesorii sai in munca de teren, dar a putut aprecia numai aspectele intelectuale ale
muncii, nu si bucuria unei relatii de mentorat.

Colegii de clasa o vedeau pe Hillary ca fiind distanta si rece. A refuzat o oportunitate de a se inscrie imtr-un
club de fete si nu putea sa numeasca niciun prieten apropiat, cu exceptia verisoarei ei de acasa. Desi 5
era frecvent chemata la intalniri, nu avusese niciodata mai mult de doua intalniri cu un singur baiat, cu o
singura exceptie. Cred ca ma gasesc derutanta, a spus ea. Par interesati de mine, dar nu inteleg de ce, iar 1
eu nu sunt interesata intr-adevar de ei. In camera de camin, celelalte fete se refera cateodata la ea ca la erudita
ciudata, dar lui Hillary nu parea sa-i pese. Cel putin cu aceasta reputatie nu incearca sa ma implice in
lucruri, a spus ea. 6
Singura sa relatie semnificativa, cu un tanar tacut care ii impartasea interesul in legatura cu rocile, a durat vreo
doua luni. Faceau impreuna drumetii in natura si comentau asupra comportamentului copilaresc al colegilor
lor. Dupa un timp, totusi, ea a realizat ca nu mai aveau ce sa-si spuna. Hillary crede ca i-ar fi placut sa
continue aceasta prietenie, dar nu a faptul ca s-a terminat nu a facuta sa traiasca demoralizare. Intra-adevar,
Hillary pare multumita sa stea pe margine, in timp ce ceilalti devin perturbati, extaziati sau ostili in legatura 7
cu lucruri marunte si prostesti. In descrierea celor cateva relatii ale sale, trecute si prezente, pare sa fie vaga,
superficiala si naiva si incapabila sa-si organizeze gandurile. Cateodata, se rataceste in aspecte irelevante, cum
ar fi ce fel de pantofi prefera anumiti oameni, sau caracteristicile fizice ale partenerilor lor.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate schizoida


A. Un pattern pervaziv de detasare din relatiile sociale si o gama restrictionata de exprimare a emotiilor in
cadre interpersonale, incepand din perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa este
indicat in patru( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) nici nu-si doreste si nici nu se bucura de realatiile apropiate, inclusiv de a face parte dintr-o familie
(2) aproape intotdeauna alege activitatile solitare

(3) este foarte putin interesat, daca este, de a avea experiente sexuale cu o alta persoana

(4) ii fac placere putine activitati, daca si acestea exista

(5) ii lipsesc prietenii apropiati sau confidentii in afara rudelor de gradul intai

(6) pare indiferent la laudele sau criticile celorlalti

(7) dovedeste raceala emotionala, detasare sau afectivitate aplatizata

B. Nu apare exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare a dispozitiei cu trasaturi psihotice, sau intr-o alta tulburare
psihotica, si nu este datorata efectelor psihologice directe ale unei probleme medicale generale.
Nota : Daca nu sunt indeplinite criteriile inainte de debutul schizofreniei, adauga premorbid, de exemplu
Tulburare de personalitate paranoida( premorbida)

Caseta 11.3

Dupa doua saptamani de munca, angajatorul lui doris i-a sugerat sa caute consiliere. Indatoririle ei include
diverse treburi legate de intretinerea gospodariei, cum ar fi gatitul si ingrijirea a doi copii de trei ani.
Ingrijorarea era aceea ca nu putea identifica in mod adecvat nevoile emotionale ale copiilor si de aceea nu putea
functiona adecvat inrolul de ingrijitoare. Copiii mei s-sr putea simti stanjeniti in preajma ei deoarece este, ei
bine.ciudata si nu ii intelege, a declarat angajatorul ei.

Desi Doris a venit la sedinta imbracata ingrijit, ea pare totusi timida si retrasa. Vocea ei estompata e dificil de
auzit cateodata. Atunci cand a fost intrebata daca intelege motivul trimiterii la terapeut, ea a raspuns ca nu stie,
pentru ea responsabilitatile slujbei au fost indeplinite fara greseala. Nu este indignata, dar afirma ca 2
mancarea pe care o gateste e gustoasa, ca nu lasa niciodata bucataria murdara si ca dupa ce sarcinile sunt
indeplinite , isi petrece majoritatea timpului singura in camera si nu deranjeza niciodata pe nimeni. 1
Intrebata daca se simte legata emotional de familie, raspunde presupun ca da, dar numai dupa o pauza lunga,
confuza. Devine si mai confuza cand este intrebata care dintre copii este favoritul ei si de ce. In final, afirma ii
iubesc pe toti in mod egal. Desi cuvintele ei par fara valoare, goale, nu este nesincera in mod deliberat. 7

Alte arii ale vietii lui Doris arata dificultati similare. La varsta de 17 ani, Doris a avut primul copil, o fetita, ca
rezultat al relatiilor sexuale cu un adolescent care locuia alaturi. Neaga faptul ca el a fost vreodata prietenul 3
ei, spune ca aceea a fost prima si singura data cand a facut sex, ca nu a simtit nimic, si nu o intereseaza
asemenea probleme. Intrebata despre aceasta experienta, isi aminteste doar sarcina sa si greutatea la nastere a
copilului. Sustine ca nu i-a placut sa ingrijeasca copilul si s-a simtit suprastimulata de cererile lui constante 7
din timpul ei. Dupa doua luni, a decis sa dea copilul spre adoptie. 2

Doris isi petrece majoritatea dupa-amiezelor cosand si isi confectioneaza singura hainele. Ea observa Nu prea
am nevoie de alti oameni. Atunci cand lucrez, ajung sa fiu in preajma lor pentru ca asta e slujba mea. 1
Din cauza abilitatilor ei de citire mai putin decat adecvate , este utilizat un test de vocabular pe baza de imagini
pentru a evalua nivelul ei intelectual. Obtine un scor care se incadreaza in limite normale. Atat pe baza
observatiilor, cat si pe baza informatiilor adunate in interviul clinic, se recomanda ca Doris sa fie plasata pe un
post care nu necesita ingrijirea unui copil. Lipsa ei de amotii, preferinta pentru activitatile solitare si inabilitatea
de a empatiza cu starile emotionale si cu nevoile interpersonale ale celorlalti, premise obligatorii pentru a
ingriji un copil, o fac un candidat nepotrivit pentru un rol de ingrijitoare.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate schizoida


A. Un pattern pervaziv de detasare din relatiile sociale si o gama restrictionata de exprimare a emotiilor in
cadre interpersonale, incepand din perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa este
indicat in patru( sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) nici nu-si doreste si nici nu se bucura de realatiile apropiate, inclusiv de a face parte dintr-o familie
(2) aproape intotdeauna alege activitatile solitare

(3) este foarte putin interesat, daca este, de a avea experiente sexuale cu o alta persoana

(4) ii fac placere putine activitati, daca si acestea exista

(5) ii lipsesc prietenii apropiati sau confidentii in afara rudelor de gradul intai

(6) pare indiferent la laudele sau criticile celorlalti

(7) dovedeste raceala emotionala, detasare sau afectivitate aplatizata

B. Nu apare exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare a dispozitiei cu trasaturi psihotice, sau intr-o alta tulburare
psihotica, si nu este datorata efectelor psihologice directe ale unei probleme medicale generale.
Nota : Daca nu sunt indeplinite criteriile inainte de debutul schizofreniei, adauga premorbid, de exemplu
Tulburare de personalitate paranoida( premorbida)

Tabelul 11.1 Personalitatea schizoida: domenii structurale si functionale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Impasibil Imagine de sine Multumit de sine
expresiv Pare sa fie intr-o Dovedeste
stare emotionala introspectie si
inerta, fara viata, constientizare de
nedemonstrativa, cu sine minime; pare
o lipsa de energie si insensibil la
vitalitate; este implicatiile
indiferent, plictisitor emotionale si
de neanimat, personale ale vietii
robotic, flegmatic, sociale de zi cu zi,
arata deficite in pare indiferent la
activare, motricitate, lauda sau critica
expresivitate si celorlalti.
spontaneitate
Conduita Neimplicat Reprezentarile Slabe
interpersonala Pare indiferent si obiectuale Reprezentarile
distant, rareori internalizate sunt
responsiv la putine la numar si
actiunile sau minim articulate, in
sentimentele mare parte lipsite de
celorlalti, alege perceptiile si
activitatile solitare, amintirile diverse
detine interese ale relatiilor cu
umane minime; ceilalti, posedand
dispare in fundal, putin din
este rezervat sau interactiunea
neobservabil, nici dinamica dintre
nu-si doreste nici nu impulsuri si
se bucura de relatiile conflicte care sunt
apropiate, prefera un caracteristice pentru
rol periferic in persoanele bine
decorul social, al adaptate.
muncii si familial.
Stilul cognitiv Saracit Organizarea Nediferentiata
Pare deficitar in morfologica Date fiind
ceea ce priveste sterilitatea
sfere largi ale interioara, impusul
cunostintelor umane slab de a satisface
si demonstreaza nevoile si presiunile
procese de gandire minime fie de a se
vagi si obscure, mai apara impotriva fie
ales in ceea ce de a rezolva
priveste probleme conflictele interioare
sociale; sau de a face fata
comunicarea cu solicitarilor externe,
ceilalti este adesea structurile
nefocusata, isi morfologice interne
pierde scopul sau pot fi caracterizate
intentia, ori este cel mai bine prin
condusa prin cadrul de lucru
intermediul unei limitat si prin
logici slabite sau patternul steril.
ocolite
Mecanismul Intelectualizarea Dispozitie/temperament Apatic
reglatoriu Descrie experientele Este neexcitabil
interpersonale si emotional, afisand o
afective intr-o calitate intrinsec
maniera factuala, insensibila, rece si
abstracta, stearpa; raporteaza
impersonala sau nevoi de afectiune
mecanica; acorda sau erotice slabe,
atentie in primul afisand rar
rand aspectelor sentimente calde sau
formale si obiective intense si aparent
ale evenimentelor incapabil de a
sociale si experimenta
emotionale. majoritatea
afectelor- placere,
tristete sau furie- la
orice profunzime.

Neal a fost trimis prin ordin judecatoresc la sase luni de tratament pentru sanatatea mentala ca o conditie a
eliberarii sale conditionate. Asupra lui fusese gasita o cantitate mica de cocaina pura cand s-a facut o razie 5
in casa in care sta cu chirie intr-o camera. Dupa ce rezultatele analizelor au iesit negative la droguri a fost
eliberat conditionat si trimis la terapie. Am crezut pentru ceva timp ca vor sa-mi insceneze, a observat. 1
Se tot uitau la mine dinafara celului, desi incercau sa ascunda acest lucru, asa ca stiu ca vorbeau despre 9
mine. Politia sustine ca vecinii sai spun ca Neal nu are prieteni si ca pare speriat de oameni. Nimeni nu a venit
sa-l scoata pe cautiune din inchisoare. 8

Neal are 32 de ani, si are un trup inalt, aproape emaciat. Ochii ii sunt adanciti in orbite si rareori intalneste
privirea celorlalti. Apare o caracteristica de disjunctie a miscarilor sale, ca si cum corpul sau nu este doar in
controlul propriu. De la inceputul interviului, parea incapabil sa raspunda la cele mai simple intrebari. Doar
dupa o tacere lunga putea sa produca un raspuns si chiar si acestea erau adesea incoerente sau doar 4
tangential relationate cu intrebarea, ca si cum ar fi facut asocieri libere intre propriile raspunsuri. Mai mult,
emotiile sale pareau a fi in dezacord cu esenta cuvintelor, cateodata zambind la o poveste trista. Pretinde 6
ca stie adevaratul scop al interviului; acest lucru i s-a spus si a intrezarit viitorul. Investigatiile
suplimentare concepute pentru a determina daca raspunsurile lui ar putea doar sa para patologice din 2
cauza unor alegeri nefericite ale cuvintelor sau ale frazarii arata in schimb ca Neal chiar la asta se refera: 3
crede ca poate vedea din cand in cand viitorul intr-o forma vizuala. Pretinde de asemenea ca poate cateodata sa
vada ce se intampla in alte locuri si ce s-ar putea intampla daca s-ar duce acolo.

Sa obtii un istoric precis si complet de la Neal este dificil. Conform unui vecin, Neal s-a nascut atunci cand
mama sa avea aproape 50 de ani. Identitatea tatalui sau este necunoscuta si, din cate stie vecinul, niciun barbat
nu s-a apropiat vreodata de casa lor. Locul unde se afla mama sa este necunoscut, dar un vecin crede ca ar putea
sa locuiasca undeva in oras. Ea l-a abandonat pe Neal la varsta de 12 ani. Vecinul sustine ca s-a descurcat bine
la scoala, cel putin inainte sa plece mama lui. Totusi, Neal nu a fost niciodata normal, spune el. Dupa ce a
plecat mama lui, a devenit si mai ciudat, contorsionandu-si corpul in pozitii ciudate 7
si conversand cu el insusi. Nu este disponibila nicio informatie daca a primit tratament pentru aceste
comportamente. Tot neclar este si modul in care Neal se intretine in prezent. Pretinde ca ar fi lucrat ca spalator
de geamuri pentru niste patroni ai unui magazin din centru pana cand parul sau bizar si aspectul neingrijit 7
au inceput sa sperie clientii. In prezent Neal este fixat pe intalnirea cu politia, murmurand cateodata ceva pentru
sine despre spartul capetelor. Terapia va fi dificila, chiar daca va reusi sa pastreze un program.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate schizotipala

Un pattern pervaziv de deficite sociale si interpersonale marcate de un disconfort acut cu si o capacitate redusa
pentru relatii apropiate ca si de distorsiuni cognitive sau perceptive si excentricitati de comportament, incepand
din perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci(sau mai
multe) dintre urmatoarele:

(1) idei de referinta (excluzand iluziile de referinta)


(2) credinte ciudate sau gandire magica ce influenteaza comportamentul si este inconsistenta cu normele
subculturale ( de exemplu, superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie sau al saselea simt; la copii si
la adolescenti, fantezii si preocupari ciudate )
(3) experienta perceptive neobisnuite , inclusiv iluzii corporale
(4) bizarerie in gandire si vorbire ( de exemplu vag, circumstantial, metaforic, supra-elaborat sau stereotip)
(5) ideatie de suspiciune sau paranoida
(6) afecte nepotrivite sau reprimate
(7) comportament sau aspect ciudat, excentric sau straniu
(8) lipsa prietenilor apropiati sau a confidentilor in afra rudelor de gradul intai
(9) anxietate sociala excesiva care nu se diminueaza pe masura familiaritatii si care tinde sa fie asociata cu
temeri paranoide mai degraba decat cu judecata negativa despre sine

Insipid
(trasaturi schizoide, depresive, dependente)
Senzatie de stranietate si de non-existenta; monoton
in mod fatis, inert, inexpresiv; fad in interior, searbad,
indiferent si insensibil; ganduri obscure, vagi si
tangentiale; puteri telepatice bizare.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD PAR BDL DPR NEG MAS SAD
SCHIZOTIPAL

Timorat
(trasaturi evitante, negativiste)
Precaut si nelinistit, vigilent, suspicios, prudent,
zgribulit, inabusa sensibilitatea excesiva; instrainat
de sine si de ceilalti; blocheaza, inverseaza sau elimina
in mod intentionat propriile ganduri.

Figura 12.1 Variante ale personalitatii schizotipale.

Caseta 12.2

Matthew, in varsat de 37 de ani, lucreaza in schimbul de noapte pentru o firma de securitate mare. Desi a asigurat
paza aceluiasi depozit mare pentru alimente noapte dupa noapte timp de 13 ani, el interactioneaza rar cu alti
angajati, preferand in schimb sa-si petreaza timpul singur. Totusi, recent, colegii sai s-au plans de comportamentul
sau ciudat. Matthew bombane incoerent si sta ascuns prin unghere. Dupa ce Matthew a fost vazut taindu-si 7
pielea de pe spatele mainii cu un cutit de buzunar, supervizorul sau a aranjat o evaluare psihologica.

In timpul interviului clinic, Matthew a raspuns la intrebari fie cu raspunsuri mobosilabice, fie cu propozitii 4
foarte scurte, de obicei asteptand sa fie intrebat a doua oara inainte de a raspunde si refuzand sa realizeze contact
vizual cu examinatorul. Raspunsurile lui era scurte si bizare si inaftisau o viata fara orice fel de relationare 4
umana. De fapt, singurul sau contact personal real este cel cu fratele mai mare, pe care il vede cateodata in 8
timpul sarbatorilor. Singura sa realtie semnificativa, spune el, a fost cu o fata din liceu. Am absolvit si nu am mai
vazut-o , spune el, incepand cu aproape nicio emotie si stingandu-se treptat, cu cate un chicotit ocazional
deplasat. 6

Intrebat de ce ii place munca sa, Matthew raspunde ca tura de noapte l-a scutit de multimile si de zgomotul din
timpul zilei. Mai mult, poate fi singur in timpul rondurilor sale si nu este necesar sa vorbeasca cu 9
altcineva. Oamenii ma intimideaza, spune el zambind. Intrebat despre fostele locuri de munca, afirma ca a lucrat
ca om de serviciu si ca sofer dar ca nu are locuinta de o perioada de timp, desi acest lucru parea ca nu-l
ingrijoreaza. Pe parcursul interviului nu arata nici intelegere nici curiozitate in legatura cu evenimentele care au
dus la evaluare, in schimb raspunzand intrebarilor in majoritate monoton. Pare impermeabil la lumea din jurul 4
sau.

Dupa examinari si reformulari intensive, Matthew dezvaluie faptul ca se teme cateodata ca este mort sau non-
existent, ca se simte mai mult ca un lucru decat ca o persoana. Impreuna cu aceasta revelatie apare si prima 3
sa emotie autentica din timpul interviului. Ma ingrozesc, spune el. Cand aceste sentimente apar, isi calmeaza
groaza taindu-se.Daca intr-adevar n-ar fi existat, taieturile nu ar durea si nu ar sangera. Este de asemenea ajutat si
de mesaje mentale. El cheama in ajutor spiritele protectoare, care ii raspund chemarii reafirmandu-i 2
astfel existenta. Matthew pare nederanjat de stranietatea afirmatiilor lui sau de catre stilul de viata idiosincratic.
Desi auto-mutilarea necesita tratament in mod evident, in opinia lui, este o forta pozitiva care contribuie la
confortul lui.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate schizotipala

Un pattern pervaziv de deficite sociale si interpersonale marcate de un disconfort acut cu si o capacitate redusa
pentru relatii apropiate ca si de distorsiuni cognitive sau perceptive si excentricitati de comportament, incepand
din perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci(sau mai
multe) dintre urmatoarele:

(1) idei de referinta (excluzand iluziile de referinta)


(2) credinte ciudate sau gandire magica ce influenteaza comportamentul si este inconsistenta cu normele
subculturale ( de exemplu, superstitiozitate, credinta in clarviziune, telepatie sau al saselea simt; la copii si
la adolescenti, fantezii si preocupari ciudate )
(3) experienta perceptive neobisnuite , inclusiv iluzii corporale
(4) bizarerie in gandire si vorbire ( de exemplu vag, circumstantial, metaforic, supra-elaborat sau stereotip)
(5) ideatie de suspiciune sau paranoida
(6) afecte nepotrivite sau reprimate
(7) comportament sau aspect ciudat, excentric sau straniu
(8) lipsa prietenilor apropiati sau a confidentilor in afra rudelor de gradul intai
(9) anxietate sociala excesiva care nu se diminueaza pe masura familiaritatii si care tinde sa fie asociata cu
temeri paranoide mai degraba decat cu judecata negativa despre sine

Introversie
normala

Schizoid Evitant
Detasat in mod pasiv Detasat in mod activ
de sine si de ceilalti: de sine si de ceilalti:
Inert comportamental Temator din punct de vedere
comportamental
Neimplicat interpersonal Aversiv din punct de vedere
interpersonal
Saracit cognitiv Distras din punct de vedere
cognitiv
Neincitabil temperamental Incordat din punct de vedere
temperamental

Schizotipal
Insipid Excentric din punct de vedere comportamental Timorat
(schizoid) Secretos din punct de vedere interpersonal (evitant)
subtip Dezorganizat din punct de vedere cognitiv subtip
Neinsufletit sau distrat din punct de vedere temperamental

Simptome negative Simptome pozitive


de exemplu anhedonia, Sindroame schizofrenice de exemplu iluzii,
catatonia halucinatii
Caseta 13.1

Obligat sa mearga la consiliere de catre tribunal, Ron a fost rezistent inca de la inceput, desi a fost asigurat de
faptul ca o parte importanta a relatiei terapeutice este confidentialitatea. Are o postura defensiva, isi 3
incrucisaza bratele strans la piept, bate furios din picior in cercuri nesfarsite si il priveste dusmanos pe
intervievator, neintrerupand niciodata contactul vizual. O atitudine agresiva este instaurata ferm.

De aproape un am, Ron a refuzat sa plateasca alocatia pentru ingrijirea copilului fostei sotii. Desi afirma
deschis faptul ca pozitia sa este deplorabila , el raspunde numaidecat la anumite intrebari numai in mod
rezistent. Cateodata, el il provoaca pe terapeut intreband De ce ai avea nevoie sa stii asta? Pur si simplu nu vad
relevanta. Altfel, evita intrebarile sau ofera numai informatii putin folositoare. Intrebat de ce este evaziv, face
o pauza, realizeaza un contact vizual sfredelitor si spune Pentru ca nu stii cand ceva s-ar putea 3
intoarce impotriva ta. Evident, suspecteaza faptul ca terapeutul sau si tribunalul au motive ascunse.
Raspunsurile pe care le ofera il ilustreaza in rolul de victima.

Pana la urma, afirma faptul ca sotia sa i-a fost necredincioasa si ca suspecteza chiar ca si copiii sai, cu varste 7
de 7 si 12 ani, nu sunt ai lui. Devine si mai defensiv atunci cand este intrebat de ce considera ca sotia sa i-a fost
infidela. Nu ofera nicio justificare directa, dar crede ca ea si fostul sau cel mai bun prieten au avut o aventura.
Pot sa observ asta in privirile lor atunci cand suntem impreuna, spune el. Aparent, credinta in sine e
suficienta ca dovada. Desi recunoaste ca ii seamana copiii, afirma de asemenea indignat ca atat copiii sai, cat si
prietenul sau au par saten. Faptul ca sotia sa are par saten este neimportant. Isi sustine parerea ca nu ar trebui sa
fie silit sa intretina o femeie care l-a tradat si care i-a facut viata intolerabila.

Ron are de asemenea si probleme la munca. El observa faptul ca colegii au manipulat pontajul astfel incat el 2
sa fie inselat la salariu, in timp ce isi adaugau orele pe propriile lor cecuri. Nu pot sa dovedesc inca, dar stiu ca
vor face o greseala. Imi tin ochii larg deschisi pentru ei. Incearca sa ma umileasca in fata societatii aducandu-
ma in imposibilitatea de a-mi intretine familia. Vor sa-mi defaimeze bunul renume in fata 6
comunitatii. Recunoaste faptul ca familia are probleme cu banii, pe care el le atribuie colegilor sai.

Cand este intrebat de ce crede aceste lucruri, Ron devine foarte agitat, interpretand o simpla cerere pentru 4
o informatie ca pe un scepticism ostentativ si insultator. Fiecare gest ulterior si fiecare inflexiune a vocii sunt
vazute cu suspiciune. El continua cu o avalansa de remarci care o calomniaza pe sotia sa si acum, 1
calomniaza motivatiile terapeutului si ale tribunalului. Afirma ca el crede ca este victima unui plan bine
conceput. Chiar si presupusii sai copii sunt probabil conspiratori imreuna cu toti cei implicati. Mai mult, el
afirma Nu voi ierta niciodata nedreptatile care mi s-au facut si nici nu le voi uita. Memoria mea este buna 5
si voi avea grija ca cei care mi-au gresit sa fie facuti sa plateasca. Puteti conta pe asta. Arunca o privire aspra
asupra intervievatorului inca o data inainte sa plece.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate paranoida

A. O neincredere si o suspiciozitate pervazive la adresa altora astfel incat motivele lor sunt interpretate ca
rauvoitoare, incepand din perioada adulta timpurie si prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este
indicat de patru(sau mai multe) dintre urmatoarele:
(1) suspecteaza, fara temeiuri suficiente, ca altii il exploateaza, il ranesc sau il inseala
(2) este preocupat de indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau corectitudinea prietenilor si asociatilor
(3) este reticent in avea incredere in ceilalti din cauza fricii neintemeiate ca informatiile vor fi folosite cu
rautate impotriva lui sau ei
(4) interpreteaza semnificatii ascunse sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne
(5) poarta ranchiuna in mod persistent, de exemplu este neiertator la insulte, injurii sau dispret
(6) percepe atacuri la adresa caracterului sau reputatiei ei sau lui care nu sunt evidente pentru altii si
reactioneaza furios sau contraataca rapid
(7) are suspiciuni recurente, fara justificare, in privinta fidelitatii sotului sau partenerului sexual

B. Nu apare in mod exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare de dispozitie cu trasaturi psihotice, sau in
cadrul unei alte tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei probleme
medicale.

Nota: Daca sunt intrunite criteriile inainte de debutul schizofreniei, trebuie adaugata sintagma premorbid, de
exemplu Tulburare de personalitate paranoida (premorbida).

Insensibil Fanatic Certaret


(trasaturi compulsive) (trasaturi narcisiste) (trasaturi negativiste)
Atitudine auto-asertiva, Iluziile grandioase sunt irationale Artagos, irascibil,
inflexibila,incapatanata, de fier, si nefondate; sfidare pretentioasa, argumentativ, chitibusar,
implacabila, neinduplecata, inflamata, costisitoare si dipretuitoare, neospitalier, plin de
artagoasa si morocanoasa; legalist si aroganta fata de ceilalti; mandria antipatie, coleric, gelos,
sigur de sine; isi descarca ostilitatea pierduta restabilita cu fantezii si iritat, ursuz, altercatii
reprimata anterior; nu recunoaste pretentii extravagante. nesfarsite, plangaret,
conflictul dintre eu-celalalt. . taios, aspru.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD STL BDL DPR NEG MAS SAD
PARANOID

Inchistat Perfid
(trasaturi evitante) (trasaturi sadice)
Retras, auto-izolat, ermetic; departat Beligerant, suparacios, intimidant,
pentru auto-protectie de amenintarile razbunator, crud si tiranic; ostilitatea
omniprezente si de fortele distructive; lasata sa izbucneasca in primul rand in
hipervigilent si defensiv impotriva fantezie; isi proiecteaza propria perspectiva
pericolelor imaginate. otravitoare asupra celorlalti; halucinatii de
persecutie.

Figura 13.1 Variante ale personalitatii paranoide

Caseta 13.2

Stephen, copilul timid singur la parinti, educati informal, era considerat un copil geniu in anii timpurii de
scoala. Fiinf mereu impins de parintii sai spre a reusi, si-a luat doctoratul in fizica la 23 de ani si a fost un
student sarbatorit in departamentul sau. Ulterior, totusi, lucrurile au luat o intorsatura proasta. A detinut mai
multe functii de nivel mediu ca cercetator fizician in mai multe firme industriale, mutandu-se de la una la
cealalta dupa o serie de dispute, pretinzand ca ceilalti incercau sa-i fure ideile. 1

Tatal lui Stephen a avut si el dificultati considerabile in cariera sa. Desi needucat intr-un mod formal, a inteles
o cantitate mare de informatii tehnice, devenind consultant pentru mai multe companii care cautau pe cineva cu
informatiile sale detaliate si cu mintea sa inventiva. Dar aceste functii nu au rezistat mult. In mai putin de un
an, doi cel mult, tatal lui Stephen ii indeparta pe aproape toti colegii sai, acuzandu-i ca incercau sa-i fure ideile
si ca nu il plateau atat cat valora. Stephen isi amintea destul de vivid conversatiile de la masa de seara cand tatal
sau era furios din cauza ca era concediat din nou pentru ca era prea destept pentru prostii din jurul lui.

Intr-un pattern similar, propria aroganta si propriul egocentrism ale lui Stephen ii creau acum conflicte cu
supervizorii sai, care considerau ca Stephen petrecea prea mult timp cu propriile sale planuri secrete si 3
nu suficient cu munca pentru companie. Oricine comenta asupra proiectelor sale, chiar si intr-o maniera
constructiva, era ulterior intampinat cu condescendenta. In cele din urma, lui Stephen i s-au repartizat 4
sarcini mai putin importante care l-au facut sa simta ca atat supervizorii, cat si subordonatii radeau de el prin
faptul ca nu-i luau munca in serios. 6

Proape ca o razbunare, Stephen a inceput sa munceasca la un plan care sa revolutioneze industria , un nou
principiu termodinamic care, atunci cand era aplicat la produsul principal al companiei sale, avea sa 5
se dovedeasca extrem de eficient si de economic. A lucrat in particular pe cat de mult posibil, refuzand sa
impartaseasca vreuna dintre ideile sale cu colegii sai cameleoni. Dupa mai multe luni de ceea ce era 2
perceput de catre ceilalti ca gandire geniala, si-a prezentat planurile presedintelui companiei. Desi era genial,
planul trecuse cu vederea anumite aspecte simple evidente de logica si economie.

De cand a aflat ca planul sau fusese respins, Stephen s-a retras acasa si si-a facut un obicei din a bea in exces.
In consecinta, a devenit obsedat de idei noi, propunandu-le in scheme si formule complicate mai multor
oficiali guvernamentali si industrialisti. Au urmat noi esecuri, care au dus la eforturi ulterioare de auto-
infatuare. Nu dupa mult timp dupa aceea , a pierdut orice aspect al realitatii si controlului. Pentru o scurta
perioada, s-a autoconvins ca este Niels Bohr, un fizician faimos in cuantica. Daca asemenea halucinatii
grandioase ar putea fi atribuite problemei sale cu bautura si problemelor de personalitate, sau au fost mai
degraba concepute ca o consecinta doar a patternului personalitatii sale paranoide, aceasta a fost o intrebare
esentiala pentru evaluarea clinica.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate paranoida


A. O neincredere si o suspiciozitate pervazive la adresa altora astfel incat motivele lor sunt interpretate
ca rauvoitoare, incepand din perioada adulta timpurie si prezente intr-o varietate de contexte, dupa
cum este indicat de patru(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) suspecteaza, fara temeiuri suficiente, ca altii il exploateaza, il ranesc sau il inseala
(2) este preocupat de indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau corectitudinea prietenilor si asociatilor
(3) este reticent in avea incredere in ceilalti din cauza fricii neintemeiate ca informatiile vor fi folosite cu
rautate impotriva lui sau ei
(4) interpreteaza semnificatii ascunse sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne
(5) poarta ranchiuna in mod persistent, de exemplu este neiertator la insulte, injurii sau dispret
(6) percepe atacuri la adresa caracterului sau reputatiei ei sau lui care nu sunt evidente pentru altii si
reactioneaza furios sau contraataca rapid
(7) are suspiciuni recurente, fara justificare, in privinta fidelitatii sotului sau partenerului sexual

B. Nu apare in mod exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare de dispozitie cu trasaturi psihotice, sau in
cadrul unei alte tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei probleme
medicale.

Nota: Daca sunt intrunite criteriile inainte de debutul schizofreniei, trebuie adaugata sintagma premorbid, de
exemplu Tulburare de personalitate paranoida (premorbida).

Caseta 13.3

Marcus, profesor la universitate, a predat chimia timp de peste 20 de ani. Niciodata nu a fost un om foarte
prietenos, insa in ultimii ani s-a indepartat din ce in ce mai mult de colegii sai. Studentii se plang acum
in mod regulat in legatura cu comportamentul sau nepoliticos din timpul orelor de la birou. Este cunoscut
pentru ca face pauze in timpul cursurilor, se uita la clasa si spune Stiu ce faceti. Dupa ce sugestiile 1
blande, din partea catedrei departamentului, ca el sa caute ajutor terapeutic au fost ignorate, a fost realizata in
scris o recomandare mai ferma. Au fost facute mai multe programari si apoi anulate, pana ce Marcus a aflat in
final ca altfel ar fi fost indepartat din orarul de predare.

Marcus se refera la el insusi ca la un pusti din armata. Familia sa s-a mutat de 11 ori pana la varsta sa de 18
ani. Parintii sai sunt decedati acum si el pastreaza legatura foarte putin cu fratele sau mai mare. Isi descrie anii
copilariei ca pe o extensie a vietii militare. Se astepta de la el si de la fratele sau sa respecte regulile casei fara
discutie sau emotie. Fiind un copil fragil, slab, Marcus a fost o tinta usoara pentru batausii din fiecare scoala
noua. A invatat sa evite atacurile pastrand distanta, exceland in scoala si devenind vigilent.

La inceputul sesiunii, Marcus isi mentine parerea ca nu este nimic in neregula cu el. Sistemul 1
permite mediocritatea, spune el, dar eu nu o voi permite in clasa mea. Studentii cred ca pot sa treaca usor prin
cursul meu fara sa munceasca. Pana la sfarsitul primei saptamani, stiu ca se inseala. La acest comentariu,
Marcus face o pauza si pare sa zambeasca pentru sine.

Pe masura ce interviul continua, Marcus isi mentine parerea ca plangerile studentilor sunt o parte a 2
unui complot mai mare care ii implica pe alti instructori si chiar catedra departamentului. Pentru a le strica
planurile, a gasit solutia de a conduce acest curs cu un pumn de fier. Intinde capcane pentru cei care copiaza
si sustine ca mai multi au fost prinsi si le-au fost aduse acuzatii de lipsa de onestitate academica. Nu imi
trebuie cealalta facultate, spune el cu curaj. Sunt gelosi pe inteligenta mea. Vor sa ma dea afara 1
din departament pentru ca ii pun intr-o lumina proasta. Au avut sansa lor si acum suntem intr-un impas si eu nu
voi ceda niciodata si nu voi mai avea incredere in ei din nou. Recunoaste ca este posibil sa se insele, 5
dar putin probabil. Cei de la facultate se asigura ca in fiecare semestru eu sa primesc studentii rai ,
continua el. In acest mod, atunci cand se plang in legatura cu notele lor proaste, pare ca eu as fi un profesor
jalnic. 6
Marcus crede ci tarie in ideile sale. Spune ca intotdeauna a facut lucrurile in felul sau si ca intotdeauna a avut
dreptate in trecut. Stia de ceva timp ca va fi nevoie sa lupte pentru postul lui la universitate. In anticiparea 1
unei batalii in tribunal, el a pastrat inregistrari atente ale tuturor activitatilor sale ca educator.Pare sa se
delecteze cu batalia care urmeaza. Nu exista niciun cusur in dosarul meu, spune el mandru. Am urmat
regulile ca litera legii si ii am la mana pe cei care nu au facut asta. El concluzioneaza spunand ca se va
conforma ordinului de a continua terapia, pentru ca stie ca i s-a facut referat intrucat deparatmentul cauta o
scuza pentru demiterea lui. 4

A. ca rauvoitoare, incepand din perioada adulta timpurie si prezente intr-o varietate de contexte, dupa
cum este indicat de patru(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) suspecteaza, fara temeiuri suficiente, ca altii il exploateaza, il ranesc sau il inseala
(2) este preocupat de indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau corectitudinea prietenilor si asociatilor
(3) este reticent in avea incredere in ceilalti din cauza fricii neintemeiate ca informatiile vor fi folosite cu
rautate impotriva lui sau ei
(4) interpreteaza semnificatii ascunse sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne
(5) poarta ranchiuna in mod persistent, de exemplu este neiertator la insulte, injurii sau dispret
(6) percepe atacuri la adresa caracterului sau reputatiei ei sau lui care nu sunt evidente pentru altii si
reactioneaza furios sau contraataca rapid
(7) are suspiciuni recurente, fara justificare, in privinta fidelitatii sotului sau partenerului sexual

B. Nu apare in mod exclusiv in cadrul schizofreniei, o tulburare de dispozitie cu trasaturi psihotice, sau
in cadrul unei alte tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei
probleme medicale.

Nota: Daca sunt intrunite criteriile inainte de debutul schizofreniei, trebuie adaugata sintagma premorbid, de
exemplu Tulburare de personalitate paranoida (premorbida).

Tabelul 13.1 Trasaturi asociate cu personalitatea paranoida

Banuitor Reticent in a presupune bunavointa celorlalti.


Suspicios Cerceteaza cu atentie actiunile celorlalti pentru a deobandi orice indiciu de rea-vointa sau de
motivatie egoista.
Vigilent Scaneaza in mod activ imprejurimile si inspecteaza interactiunile pentru a cauta semne de
pericol.
Cinic Considera ca asteptarile pozitive vor fi distruse, ca firea omului este in mod natural egoista
ca universul este injust.
Competitiv Se anagajeaza in mod activ in comparatii sociale.
Nedreptatit Se vede pe sine ca pe o victima inocenta a nedreptatii. Se vede ca pe un neajuns al
comparatiilor sociale.
Gelos Se indoiestse de loialitatea asociatilor intimi, inclusiv a sotului/sotiei.
Suprasensibil Hipersensibil la desconsiderarea perceputa. Se infurie usor in urma unei rani narcisice.
Clocotitor Isi reaminteste nedreptatile trecute in timp ce fierbe de furie.
Razbunator Hotarat sa echilibreze balanta, prin propria actiune, daca este necesar.
Precaut Impermeabil la corectare prin intermediul unei informatii noi sau al unei informatii
inconsistente cu propriile pareri.
Fara umor Ia totul in serios. In mod special incapabil sa rada de sine. Dificil
Dihotomic Isi polarizeaza perceptiile in termeni de bine versus rau, drept versus nedrept, eu versus
toti ceilalti.
Inchis Impenetrabil la corectarea bazata pe sfaturile celorlalti.
Auto-important Considera ca propria experienta are o semnificatie speciala. Personalizeaza evenimentele
neutre. Isi construieste lumea cu eul fiin in centru.
Sigur de sine Sigur de propriile virtuti superioare sau de intelegerea mai clara.Arogant si indignat.
Auto-justificator Vede propriile greseli fie ca pe o necesitate de aparare, fie ca pe o rasplata pentru
reavointa sau pentru greselile altora.

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Defensiv Imagine de sine Inviolabil
expresiv Este precaut si Are idei persistente
vigilent, alert in a de auto-importanta
anticipa si a evita o si auto-calauzire,
abatere asteptata, percepand atacurile
ranchiuna si la adresa propriului
inselatoria; este caracter neevidente
tenace si rezista pentru ceilalti,
ferm la sursele de afirmandu-se ca
influenta si control personal daunator si
externe. abuziv , daca nu
denigrator , pentru
evenimente si
actiuni complet
inofensive; este plin
de mandrie,
independent,
reticent in a avea
incredere in altii,
puternic izolat,
trecand prin frici
intense , totusi, de a-
si pierede
identitatea, statutul
si puterile de auto-
determinare.
Conduita Provocatoare Reprezentarile Inalterabile
interpersonala Nu doar ca poarta obiectuale Reprezentarile
ranchiuna si nu iarta internalizate ale
ceea ce s-a relatiilor
intamplat in trecut, semnificative
dar arata o atitudine timpurii sunt o
certareata, artagoasa configuratie fiza si
si abraziva fata de implacabila de
cunostintele noi; credinte si atitudini
precipita profunde , si
exasperarea si furia conduse de
prin testarea convingeri de
loialitatilor si printr- neclintit care, in
o preocupare schimb, sunt aliniate
intruziva si de intr-o maniera
cercetare a idiosincratica cu o
motivelor ascunse. ierarhie fixa de
temeri si suspiciuni
pastrate in mod
tenace dar
nefondate.
Stilul cognitiv Susupicios Organizarea Inelastica
Este sceptic in mod morfologica Constrangerea
nejustificat, cinic si sistemica si lipsa
neincrezator in felxibilitatii
motivele celorlalti, structurilor
inclusiv rude, morfologice , ca si
prieteni si asociati, canalele fixate rigid
interpretand ale adaptarii
evenimente defensive, medierii
inofensive ca conflictelor si ale
semnificand o nevoii de
intentie ascunsa sau gratificatie, creeaza
conspirationala; o supraincordare si
dovedeste tendinta un cadru incordat
de a vedea intelesuri care este atat de
ascunse in probleme lipsit de
neimportante si de a compromisuri in
mari dificultatile acomodarea sa la
tangentiale sau circumstantele in
minore schimbare incat e
transformandu-le in mai probabil ca
dovezi ale stresori neanticipati
duplicitatii si ale sa precipite fie
tradarii, in special in iesirile explozive fie
ceea ce priveste dezintegrarile
fidelitatea si interioare.
corectitudinea unuei
sot/sotie sau a unui
prieten intim.
Mecanismul Proiectia Dispozitie/temperament Irascibil
reglatoriu Desfiinteaza in mod Afiseaza un
activ trasaturile comportament
personale rece,aspru,
nedezirabile si le indaratnic si lipsit de
atribuie altora; umor; incearca sa
ramane orb la para neemotiv si
propriile obiectiv, dar este
comportamente si iritabil , invidios,
caracteristici gelos, usor de
neatractive, desi este ofensat si
supraalert la si reactioneaza furios
hipercritic la rapid.
trasaturi similare in
ceea ce-i priveste pe
ceilalti.

Caseta 14.1

Jenny, in varsta de 25 de ani, a fost aduse pentru evaluare de catre mama ei vitrega, Vera. Cateodata pare sa ma
adore si cateodata ma uraste de moarte, a spus Vera tulburata. Stie ca o iubim, dar continua asa la 2
nesfarsit. Cateodata, cand situatia devine foarte rea, ne acuza ca planuim fara pe ascuns sa o ranim. Eforturile lui
Jenny de a-si stavili emotiile sunt evidente. Momentele initiale ale bunei cuviinte sunt tradate pe masura ce 9
Jenny izbucneste intr-un torent ciudat de furie, acuzare si sentimente de tradare. Semnificatia cuvintelor si
emotiilor ei e dificil de urmarit. 6

Jenny nu este straina de psihoterapie. Potrivit mamei ei vitrege, Jenny a fost internata in spital in perioada
adolescentei si a mai fost in terapie de doua ori inainte, de fiecare data pentru aproximativ un an. Are un istoric
episodic de abuz de substante, inclusiv marijuana, alcool, amfetamine, ecstasy, LSD si, cel mai recent, cocaina.
Este activa sexual de la primul ei act sexual cu un var mai mare la varsta de 12 ani si uraste sa fie singura. 4
Mama lui Jenny a murit de cancer cand ea avea 9 ani. Tatal ei s-a casatorit cu Vera doi ani mai tarziu. Cei doi fii ai
Verei si fratele mai mare al lui Jenny s-au inteles bine de la inceput.

Totusi, Jenny a raspuns la moartea mamei ei si la casatoria ulterioara a tatalui ei cu Vera printr-un amestec de
retragere, furie si comportament din ce in ce mai scandalos. Dupa o tentativa de suicid, fuga de acasa si arestarile
pentru posesie de droguri, a fost considerata greu de stapanit de catre familie si trimisa la un internat strict la 5
varsta de 14 ani. Inca mai ameninta cu sinuciderea din cand in cand si pare sa nu aiba niciun scop in viata sau
valori reale. 3

Furia ei pare totala si nediscriminatorie. Este furioasa pe circumstantele care au adus-o aici. Tocmai ce a 8
fost externata din spita, unde s-a recuperat dupa niste leziuni interne minore suferite dupa ce a sarit din 4
Jeep-ul prietenului ei in timp ce mergeau catre un concert, lucru pe care l-a mai facut si inainte. Insista asupra
faptului ca a facut-o pentru ca se certau iar ea era drogata si a vrut doar sa fuga, descriindu-l pe el ca malefic.
Este evident ca o dispretuieste pe Vera, referindu-se la ea ca la vrajitoarea cea rea de mai multe ori in timpul
interviului.

Totusi, cea mai intensa furie a ei este rezervata pentru tatal sau, caruia nu i-a pasat nicodata, abandonand-o pe ea
si aminitrea mamei sale casatorindu-se cu Vera. Cel mai rau aspect nu este abandonul sau, spune ea, ci faptul ca el
nici macar nu stie ca a facut asta. Singurul bine pe care mi l-a facut vreodata a fost sa ma invete sa nu ma bazez pe
oameni, pentru ca acum sunt langa tine, iar peste un minut au plecat, continua ea. A facut chiar si o greva a foamei
si s-a incuiat in camera ei, cerand ca tatal ei si Vera sa divorteze.

Jenny crede ca el a izgonit-o pentru semana si ca aspect fizic, dar se si purta ca mama ei, iar tatal sau nu s-a putut
descurca cu faptul ca avea o versiune mai tanara a sotiei sale moarte in noua sa viata. Moartea mamei ei si
instrainarea de tatal sau au lasat-o simtindu-se pustiita pe interior, afirma ea. Cateodata viata este ca 9
miscarea in reluare iar eu parca sunt un observator, privind la tot din exterior, impietrita. Cateodata in timpul
acestor perioade se taie cu lama, pentru ca doare, dar dupa aceea ajung sa ma simt mai bine. Ma invioreaza pe
interior si ma aduce din nou la realitate.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate borderline

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate


marcata ce debuteaza pana in perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte , dupa cum este
indicat de cinci(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) eforturi fenetice pentru a evita abandonul real sau imaginar. Nota: Nu include comportamentul suicidal sau
auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(2) un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate de alternarea intre extreme de idealizare
si devalorizare
(3) tulburare de identitate: imagine de sine sau simt al sinelui maracat si persistent instabile
(4) impulsivitate in cel putin doua arii potential auto-vatamatoare( de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de
substante, conducere neglijenta, comportament alimentar exagerat). Nota: nu include comportamentul
suicidal sau auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(5) comportament suicidal, gesturi, amenintari sau comportament auto-mutilant recurent
(6) instabilitate afectiva datorata unei rectivitati marcate a dispozitiei (de exemplu, disforie episodica intensa,
iritabilitate sau anxietate care dureaza de obicei cateva ore si doar rar mai mult de cateva zile)
(7) sentimente cronice de gol interior
(8) furie inadecvata, intensa sau dificultate in a controla furia( de exemplu manifestari frecvente de accese de
furie, furie constanta, conflicte fizice recurente)
(9) ideatie paranoida pasagera, legata de stres sau simptome disociative severe

Descurajat Capricios
(trasaturi evitante, depresive sau dependente) (trasaturi negativiste)
Flexibil, submisiv, loial, umil; se simte vulnerabil Negativist, nerabdator, nelinistit, precum si
si in primejdie constanta; se simte fara speranta, incapatanat, sfidator, rezervat, pesimist si
deprimat, neajutorat si lipsit de forta. plin de resentimente; usor de dispretuit si
rapid de dezamagit.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD STL PAR DPR NEG MAS SAD

BORDERLINE
Impulsiv Auto-distructiv
(trasaturi histrionice sau antisociale) (trasaturi depresive sau masochiste)
Capricios, superficial, nestatornic, usor de distras, Indreptat catre interior, furios intr-un mod
frenetic si seducator; se teme de pierdere, devine autopunitiv; comportamentele conformiste,
agitat, posomorat si agitat; potential suicidal. respectuoase si agreabile s-au deteriorat;
din ce in ce mai hipersensibil si mai capricios;
posibila sinucidere.

Figura 14. 1 Variante ale personalitatii borderline

Caseta 14.2

Elizabeth, in varsta de 21 de ani, s-a prezentat la centrul de consiliere al universitatii cautand ajtor profesionist
legat de problemele de acasa. Mama ei, Georgia, are un istoric lung de probleme psihologice si acum trece
printr-o perioada dificila.

Georgia crede ca nu a fost niciodata apreciata de nimeni, inclusiv de propria mama, propriul sot, propriii copii
si angajati. Georgia a fost copilul mijlociu intr-o familie cu mijloace financiare moderate. Fiind a doua fiica din
trei copii, a fost mereu comparata nefavorabil cu sora ei mai mare, o eleva excelenta si acum un avocat
remarcabil. In opozitie, Georgia a fost un elev mediu, desi profesorii ei considerau ca s-ar putea descurca mult
mai bine. De fapt, Georgia era oaia neagra a familiei, care niciodata nu s-a ridicat la asteptarile mamei sale.
Isi aminteste cand mama ei ii spunea iar si iar in timpul numeroaseloe conflicte Trebuia sa te abandonez cand
mi-am dat seama ce copil fara valoare esti.

Georgia s-a maritat cu tatal lui Elizabeth, Harold, pe care se pare ca il adora, in vara dupa absolvirea liceului. In
anii de inceput, Harold facea totul pentru Georgia, dar cumva, nu era niciodat bine sau niciodta suficient, iar
atitudinea ei fata de el s-a schimbat. Harold, un individ puternic dupa parerea lui Elizabeth, o vede pe Georgia
ca pe un suflet chinuit care nu-si poate ordona viata. Elizabeth si fratele si mai mic isi evita mama cat de mult
posibil. Uneori e schimbatoare, de exemplu te invinovateste acum si te sufoca cu dragoste in minutul
urmator, spune Elizabeth. Nu se poate hotari daca sa te iubeasca sau sa te urasca. E ridicol. 2

Comportamentul nestatornic al Georgiei a avut un rezultat similar atat din punct de vedere social, cat si
vocational. Face o prima impresie buna, dar numeroasele slujbe cu jumatate de norma se termina intotdeauna la
fel, cu Georgia blocandu-se din cauza unei probleme minore si vocalizand o indignare furioasa referitaore 6
la modul in care a fost tratata. Contactele sociale au avut acelasi curs. A indepartat pe toata lumea din cartier,
a declarat Elizabeth. Pe unii oameni ii enerva, altii se simteau sufocati de dependenta ei afectiva, iar unii 8
le resimteau pe ambele. Din nou si din nou, isi facea prieteni, apoi facea o scena, ii suna si ii injura. Oricand e
exclusa din activitatile comunitatii, se infurie deoarece jura ca ei discuta despre cum s-o excluda pe ea. 9

In pezent, Georgia e tratat de doua ori pe saptamana pentru depresie. Potrivit lui Elizabeth, istoricul ei include
amenintari cu sinuciderea, desi nu a mers niciodata mai departe. Acum este foarte nervoasa pentru ca 5
Harold refuza sa foloseasca o parte din fondul pentru facultate al copiilor pentru a finanta o sedere de o 8
luna intr-o statiune din Insulele Caraibe si spune ca nu va mai vorbi cu el. Ca raspuns, Harold este pur si simplu
exasperat. 4

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate borderline

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate


marcata ce debuteaza pana in perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte , dupa cum este
indicat de cinci(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) eforturi fenetice pentru a evita abandonul real sau imaginar. Nota: Nu include comportamentul suicidal sau
auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(2) un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate de alternarea intre extreme de idealizare
si devalorizare
(3) tulburare de identitate: imagine de sine sau simt al sinelui maracat si persistent instabile
(4) impulsivitate in cel putin doua arii potential auto-vatamatoare( de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de
substante, conducere neglijenta, comportament alimentar exagerat). Nota: nu include comportamentul
suicidal sau auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(5) comportament suicidal, gesturi, amenintari sau comportament auto-mutilant recurent
(6) instabilitate afectiva datorata unei rectivitati marcate a dispozitiei (de exemplu, disforie episodica intensa,
iritabilitate sau anxietate care dureaza de obicei cateva ore si doar rar mai mult de cateva zile)
(7) sentimente cronice de gol interior
(8) furie inadecvata, intensa sau dificultate in a controla furia( de exemplu manifestari frecvente de accese de
furie, furie constanta, conflicte fizice recurente)
ideatie paranoida pasagera, legata de stres sau simptome disociative severe

Caseta 14.3

O femeie aranjata si atractiva de 47 de ani, Elsa, a inceput terapia deoarece Pur si simplu nu ma simt intr-o
stare normala, niciodata nu m-am simtit. Sentimentele de depresie si disperare au crescut substantial, dupa
aceasta a treia casnicie a ei a inceput sa se distruga. Nefiind inca divortata, dar locuind despartita de sotul ei, ea
raporteaza furie extreme si sentimente de devalorizare in urma faptului ca a fost lasata singura, 8
neajutorata. Afirma ca nu se poate confrunta cu aceasat situatie, in schimb isi petrece timpul facand
cumparaturi, cumparand ceea ce nu-si permite, band prea mult si cautand pe cineva care sa-i ia locul 4
sotului sau. Terapia maritala a esuat, spune ea si dupa ce am inceput sa-l sun de patru sau cinci ori pe zi si-
a schimbat numarul si s-a mutat. Nu am nicio idee unde este. 1

Elsa pare sa aiba doua parti. Intr-un anumit fel, este scufundata in angoasa existentiala potrivita unui
adolescent, incercand inca sa descopere cine este Elsa. In alte moduri pare dura, calculata si 3
inveninata. Furia pe care o simte fata de sotul ei pare nepotrivita dat fiind faptul ca termenii divortului 8
sunt destul de generosi. Desi prin ceea ce admite nu a fost o relatie buna in mod deosebit, casnicia i-a oferit
totusi lui Elsa o ratiune de a fi. Cateodata sotul ei este descris ca cea mai iubitoare persoana, si cateodata ca
dobitocul. 2

Instabilitatea este impregnata in istoricul Elsei. A pierdut contactul cu fratele ei mai mare. Numeroasele casnicii
ale mamei ei au lasat-o cu o combinatie de surori vitrege si frati vitregi si fosti frati vitregi. Certurile in
interiorul familiei au luat locul comunicarii autentice. Anumite parti ale familiei extinse sunt impartite in
grupuri care nu isi mai vorbesc. Elsa afirma ca intotdeauna a primit partea mai rea a lucrurilor atunci cand
mama ei s-a recasatorit. Intrucat fiecare casnicie necesita o miscare, Elsa a fost incapabila sa-si faca prieteni in
copilarie, iar scoala a avut de suferit. Mamei sale nu ii pasa de notele ei, iar Elsei i s-a parut la indemana sa
adopte aceasta atitudine apatica decat sa faca un efort real in ceea ce priveste studiile ei.

Elsa sustine ca desi nciodata nu si-a iubit intr-adevar niciunul dintre soti, isi pierdea cumpatul complet 6
atunci cand fiecare casnicie se destrama. Cercetand mai in profunzime, ea dezvaluie faptul ca a fost spitalizata
de trei ori, de doua ori dupa tentative de suicid si o data pentru abuz de substante. A primit terapie de 5
urmarire a evolutiei dupa fiecare spitalizare si este vazuta de un alt terapeut in prezent. Initial, a avut o mare
consideratie fata de ultimul ei terapeut, fiind sigura ca el va ajunge in sfarsit la radacina problemei. Mai 2
recent, este dezamagita si furioasa ca el nu ii este mai usor accesibil si ii este imposibil sa o vada de mai mult
de doua ori pe saptamana. Desi vizita ei de azi pare realizata pentru a asigura hrana emotionala suplimentara,
Elsa va fi trimisa inapoi la terapeutul pe care il vede in prezent.

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate borderline

Un pattern pervaziv de instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine, a afectelor si o impulsivitate


marcata ce debuteaza pana in perioada adulta timpurie si este prezent intr-o varietate de contexte , dupa cum este
indicat de cinci(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) eforturi fenetice pentru a evita abandonul real sau imaginar. Nota: Nu include comportamentul suicidal sau
auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(2) un pattern de relatii interpersonale instabile si intense caracterizate de alternarea intre extreme de idealizare
si devalorizare
(3) tulburare de identitate: imagine de sine sau simt al sinelui maracat si persistent instabile
(4) impulsivitate in cel putin doua arii potential auto-vatamatoare( de exemplu, cheltuieli, sex, abuz de
substante, conducere neglijenta, comportament alimentar exagerat). Nota: nu include comportamentul
suicidal sau auto-mutilant inclus in Criteriul 5.
(5) comportament suicidal, gesturi, amenintari sau comportament auto-mutilant recurent
(6) instabilitate afectiva datorata unei rectivitati marcate a dispozitiei (de exemplu, disforie episodica intensa,
iritabilitate sau anxietate care dureaza de obicei cateva ore si doar rar mai mult de cateva zile)
(7) sentimente cronice de gol interior
(8) furie inadecvata, intensa sau dificultate in a controla furia( de exemplu manifestari frecvente de accese de
furie, furie constanta, conflicte fizice recurente)
ideatie paranoida pasagera, legata de stres sau simptome disociative severe

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Spasmodic Imagine de sine Nesigura
expresiv Arata un nivel de Experimenteaza
energie nesistematic confuziile simtului
cu izbucniri bruste, identitatii imatur,
neasteptate; nebulos si instabil ,
schimbari abrupte, adesea cu
endogene in starea sentimente
impulsurilor si in subiacente de gol;
controalele cauta sa-si
inhibitoare; nu rascumpere actiuni
numai ca plaseaza precipitate si auto-
activarea si prezentari
echilibrul emotional schimbatoare cu
in pericol constant, expresii de
dar se si angajeaza remuscare si
in comportamente comportamente
suicidale sau auto- auto-punitive.
mutilante recurente
Conduita Paradoxal Reprezentarile Incompatibile
interpersonala Desi are nevoie de obiectuale Reprezentarile
atentie si afectiune, internalizate constau
este impredictibil de in invataminte
paradoxal, rudimentare si
manipulativ si spontane, dar
volatil, solicitand anulate in mod
frecvent respingerea repetitiv, care au ca
mai degraba decat rezultat amintiri
suportul; contradictorii, nevoi,
reactioneaza frenetic emotii antitetice,
la temerile de impulsuri
abandon si izolare, nediferentiate si
dar adesea in strategii de conflict
moduri pline de pentru reducerea
furie, infocate si conflictului.
auto-vatamatoare.
Stilul cognitiv Capricios Organizarea Scindata
Experiente care se morfologica Structurile interioare
schimba rapid, exista intr-o
fluctuatii si perceptii configuratie extrem
antitetice sau de segmentata si
ganduri referitoare conflictuala in care
la evenimentele se poate observa
trecute, precum si printre elemente o
emotii contrastante lipsa marcata de
si ganduri consistenta si
conflictuale legate congruenta;
de sine si de ceilalti, nivelurile de
de retinut dragostea, constientizare se
furia si vinovatia; schimba adesea si au
reactiile oscilante si ca rezultat miscari
contradictorii sunt rapide peste
evocate in ceilalti granitele care separa
prin intermediul de obicei perceptiile,
comportamentelor, amintirile si afectele
creand, in schimb, contrastante, toate
feedback social acestea ducand la
conflictual si schisme periodice in
confuz. ceea ce ar putea fi
prezente altminteri
ordinea psihica
limitata si
coeziunea, adesea
rezultand episoade
psihotice
permanente, legate
de stres.
Mecanismul Regresia Dispozitie/temperament Labil
reglatoriu Se retrage in caz de Esueaza in a acorda
stres la nivele de nivelul instabil al
toleranta a dispozitiei cu
anxietatii, control al realitatea exterioara;
impulsurilor si are fie treceri
adaptare sociala mai marcante de la
timpurii din punct normalitate la
de vedere al drepresie ,la
dezvoltarii; printre incitare, sau are
adolescenti este perioade de
incapabil sa faca descurajare si apatie,
fata unor solicitari si amestecate cu
conflicte adulte , perioade de furie
dupa cum este neadecvata si
evident in intensa, precum si
comportamentele intervale scurte de
imature, daca nu anxietate si euforie.
chiar din ce in ce
mai infantile.

Theresa a intrat in biroul terapeutului cu o privire abatuta, cu umerii cazuti si cu o figura umflata, ca si cum
plasese recent. Venise la sugestia sotului ei. In timp ce stabilea programarea, el a mentionat ca ea ar putea 1
fi deprimata, dar a continuat cu o afirmatie curioasa : Se chinuie singura a fost asa de cand o stiupare ca
traieste pentru a fi asa. Sper ca o puteti ajuta, dar chiar daca o s-o ajutati, va gasi probabil o modalitate de a 2
se intoarce. Nu o lasati sa se simta prea bine, a adaugat el sarcastic, pentru ca ati putea s-o aduceti in
pragul suicidului. 5

Theresa pare mai tanara de 21 de ani. Expresia si postura ei sunt cele ale unui copil mic pe cale de a fi pedepsit
pentru ca a facut ceva gresit. Desi ar putea fi destul de atragatoare, acest aspect este pus in umbra de
manierismele ei auto-modeste si iti ia ceva timp pana sa observi. Incepe prin a-si cere scuze in avans, Nu ar
trebui sa va ocup timpul cand ati putea sa-i ajutati pe altii. Observa mai departe, Nu poate fi facut nimic
pentru mine, am fost destinata sa sufar.

Theresa este cea mai mare dintre cele doua fete crescute de mama lor. Tatal lor a abandonat familia inainte ca
ele sa fie suficient de mari pentru a si-l aminti. Mama ei a fost iubitoare, dar foarte ocupata lucrand la doua
slujbe astfel incat fetele o vedeau doar cateva minute in fiecare zi. Totusi, familia a fost stabila pana cand, ca
adolescenta, Theresa a contractat infectii recurente care necesitau spitalizari repetate. Deoarece mama ei era
singura sursa de venit, familia era de obicei falita incercand sa plateasca facturile. Acum, mama ei nu are bani
economisiti pentru pensie si niciunul dintre copii nu are un fond pentru facultate. Theresa accepta intreaga
responsabilitate si se simte insuportabil de vinovata. Mama mea practic si-a petrecut toata viata muncind
incercand sa ma mentina sanatoasa, spune ea printre lacrimi.

Desi a muncit din greu, totusi cumva lucrurile nu s-au rezolvat niciodata pentru Theresa. Se duce la scoala,
munceste la o slujba cu norma intreaga si are grija de casa, dar se vede pe sine ca incompetenta indiferent 8
de efortul pe care il depune. Tot ceea ce ating se dezintegreaza, spuneea. Performanta ei la munca 6
este excelenta, dar ea uita sa ceara niste responsabilitati mai usoare in timpul sesiunii si trebuie sa sune sa
anunte ca este bolnava, infuriindu-si colegii. Atunci, notele sale pentru care sa zbatut atat scad pentru ca isi
permite sa fie programata pentru ore suplimentare in timpul ultimelor saptamani. Cateodata, merge la 1
cursuri care sunt prea grele fara premisele necesare si trebuie sa renunte si sa se retraga, pierzandu complet
efortul depus. Atunci cand sotul sau se ofera sa-i gaseasca un meditator si sa faca treburile 2
din gospodarie, ea refuza, spunand ca nu vrea sa-l impovareze cu responsabilitati care sunt de drept ale ei.
Totusi, in ciuda muncii ei, isi gaseste intotdeauna timp sa trimita felicitari de ziua de nastere si de sarbatori 8
si chiar se ofera voluntara la biserica, dar se plange ca nimeni nu raspunde cererilor ei de prietenie pentru ca
este mereu deprimata.

Daca ceva chiar merge bine, Theresa refuza sa sarbatoreasca, sau sarbatoreste, dar refuza sa se distreze 5
si munceste si mai mult in urmatoarele cateva saptamani. Craciunul si sarbatorile sunt cele mai rele
momente, afirma sotul ei. Este groaznic sa o privesc cum incearca sa se elibereze de povara tuturor
cadourilor, pe majoritatea returnandu-le. Odata m-am enervat si tot ce imi venea in minte sa-i spun era faptul ca
era castigatoare la loterie.

Criteriile DSM-III-R pentru tulburarea de personalitate auto-devalorizanta

A. Un pattern pervaziv de comportament auto-devalorizant, incepand inainte de perioada adulta


timpurie si prezent intr-o varietate de contexte. Persoana poate evita adesea sau poate submina
experientele placute, poate fi atrasa de situatii sau relatii in care el sau ea va suferi si ii poate
impiedica pe ceilalti sa il/o ajute, dupa cum este indicat de cel putin cinci dintre urmatoarele:

(1) alege oameni si situatii care duc la dezamagire, esec sau abuz, chiar si atunci cand sunt in mod
evident disponibile si optiuni mai bune
(2) respinge sau rasplateste ineficient incercarile celorlalti de a-l/o ajuta
(3) in urma unor evenimente personale pozitive (de exemplu o noua reusita) raspunde cu depresie, vina
sau cu un comportament care produce durere(de exemplu un accident)
(4) provoaca raspunsuri furioase sau de respingere din partea celorlalti si apoi se simte ranit, invins sau
umilit (de exemplu, rade pe seama sotului/sotiei in public, provocand un raspuns furios, apoi se
simte devastat)
(5) resoinge oportunitatile pentru placere sau este reticent la a recunoaste ca se simte bine( in ciuda
faptului ca are abilitati sociale adecvate si capacitatea pentru placere)
(6) esueaza in a indeplini sarcini cruciale pentru obiectivele sale personale in ciuda abilitatii
demonstrate de a face acest lucru, de exemplu ii ajuta pe colegi sa-si scrie lucrarile dar este
incapabil sa-si scrie propria lucrare
(7) este neinteresat de sau respinge oamenii care il/o trateaza bine in mod consistent, de exemplu nu
este atras de partenerii sexuali grijulii
(8) se implica in auto-sacrificiu excesiv care nu este solicitat de catre destinatarii intentionati ai
sacrificiului
B. Comportamentele din A nu apar exclusiv ca raspuns la sau in anticiparea abuzului fizic, sexual sau
psihologic.
C. Comportamentele din A nu apar doar cand persoana este deprimata.
Virtuos Posesiv
(trasaturi histrionice) (trasaturi negativiste)
Mandru pentru ca este lipsit de egoism; Fascineaza si ademeneste devenind gelos,
se auto-sacrifica, devine ascet; poverile grele supraprotectiv si indispensabil; prinde in
sunt considerate nobile, drept si sfant; ceilalti capcana, ia controlul, cucereste, inrobeste si
trebuie sa recunoasca loialitatea si credinta; ii domina pe ceilalti prin faptul ca se sacrifica
recunostinta si aprecierea sunt asteptate in in fata unei greseli; control prin dependenta
schimbul altruismului si indulgentei. obligatorie.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG SAD

MASOCHIST

Auto-compromiterea Oprimat
(trasaturi evitante) (trasaturi depresive)
Este distrus de succes; experimenteaza vistoria Experimenteaza nefericirea autentica,
prin infrangere; satisfacut de ghinioanele, esecurile, disperarea, greutatile, angoasa, chinul,
unmilintele si chinurile personale; ocoleste cele mai boala; nedreptatile folosite pentru a crea vina in
bune interese; alege sa fie victimizat, distrus, aruncat ceilalti; resentimentele sunt eliberate prin
in dizgratie. dispensarea de responsabilitati si impovararea
opresorilor.
Tabelul 15.1 Personalitatea masochista: domenii functionale si structurale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Abstinent Imagine de sine Nemerituos
expresiv Se presinta ca Este auto-degradant,
nonindulgent, concentrandu-se pe
cumpatat si cast; cele mai rele
este reticent la trasaturi personale,
cautarea afirmand astfel ca
experientelor eul sau este bun de a
placute, abtinandu- fi facut de rusine,
se de la aratarea umilit si injosit;
unor semne de simte ca eul sau a
bucurie de viata; se esuat in a se ridica la
comporta intr-o inaltimea
maniera modesta si expectatiilor
discreta, preferand celorlalti si de aceea
sa se pozitioneze merita sa sufere
intr-o lumina consecinte
inferioara sau intr-o dureroase.
pozitie abjecta.
Conduita Deferent Reprezentarile Discreditat
interpersonala Se distanteaza de cei obiectuale Reprezentarile
care sunt consistent obiectuale sunt
suportivi, compuse din relatii
relationand cu trecute esuate si
ceilalti cand eul sau reusite personale
poate fi sacrificat, discreditate, din
servil si supus, sentimente pozitive
permitandu-le, daca si impulsuri erotice
nu incurajandu-i pe transpuse in opusele
ceilalti sa-l lor cele mai putin
exploateze, abuzeze atractive, din
sau sa profite de el; conflicte interne
rasplateste agravate intentionat,
increcarile din faptul ca
ineficiente ale mecanismele de
celorlalti de a fi de reducere a disforiei
ajutor si solicita sunt subminate de
condamnarea prin procese care
acceptarea unei intensifica
vinovatii nemeritate disconfortul.
si prin atragerea
asupra sa a criticii
nejustificate.
Stilul cognitiv Modest Organizarea Inversata
Ezitant in a morfologica Din cauza unei
interpreta inversari
observatiile in mod semnificative a
pozitiv din teama polaritatii durere-
ca, facand astfel, ar placere, structurile
putea sa nu ia forme morfologice au
problematice sau sa calitati constrastante
dobandeasca si duale- una mai
rezultate neplacute mult sau mai putin
sau auto- conventionala,
denigratoare; ca cealalta reversul ei-
rezultat, apare un din care rezulta o
obicei de a exprima distrugere repetitiva
in mod repetat a afectului si a
atitudini si anticipari intentiei, a unei
contrare unor schimbari a
credinte si canalelor de
sentimente gratificare a
favorabile. nevoilor cu cele care
duc la frustrare si a
implicarii in actiuni
care produc
consecinte
antitetice,, daca nu
auto-sabotante.
Mecanismul Exagerarea Dispozitie/temperament Disforic
reglatoriu Isi aminteste in mod Experimenteaza un
repetitiv nedreptatile amestec complex de
trecute si emotii, cateodata
anticipeaza anxios si temator,
dezamagirile altadata parasit si
viitoare ca o trist, pana la a se
modalitate de a simti angoasat si
creste stresul la chinuit; prezinta in
nivele homeostatice; mod intentionat un
submineaza aspect jalnic si
obiectivele melancolic, frecvent
personale si pentru a le induce
saboteaza norocul vina si disconfortul
pentru a mari sau a celorlalti.
mentine nivelul
potrivit de suferinta
si durere.

Caseta 15.2

Chuck este un supervizor de nivel mediu pentru o agentie de recuperare a datoriilor. Este bun in ceea ce face si
ii place munca sa. Este aici din cauza unei evaluari negative, despre care Chuck crede ca a fost falsificata de
propriul sau supervizor pentru a nu-l lasa pe Chuck sa-i ia slujba, o fapta care considera Chuck ca va reusi.
Evaluarea sustine ca Chuck este prea dur cu subordonatii sai, mai mult, ca ii disciplineaza in mod public si 2
face asta in mod intentionat pentru a-i umili.

Cu mare interes, Chuzk se declara un supervizor corect, dar evidentiaza ca nimeni nu va face mai putin sub
supravegherea sa. Se asteapta ca toata lumea sa munceasca o zi intreaga, fara discutii, fara intrerupere, 3
fara discutii marunte, fara a veni tarziu si fara scuze pentru ca munca repartizata nu e finalizata. Nu lucrez cu
angajatii problema. Ii presez pana lucreaza, iar daca nu au bunul-simt sa demisioneze, atunci gasesc motiv 6
sa-i concediez! spune el, ranjind. Nu oricine poate face aceasta meserie, spune Chuck, aproape radiind, dar
este facuta pentru mine. Imi place sa-i fac pe oameni sa-si faca treaba, dar cel mai bine ma simt cand recuperez
datorii. Eu recuperez mai multe datorii decat oricine. Desi slujba sa se face de obicei la telefon, a marturisit 4
ca face chiar vizite anunte clientilor care nu sunt suficient de respectuosi cu eforturile lui. 6

Chuck s-a nascut in South Boston intr-o familie italiana extrem de religioasa, fiind cel de-al cinciea din cei sase
copii. Observa cu mandrie ca familia sa nu avea nicio idee ce sa faca cu mine. Cele patru surori ale sale sunt
descrise ca virgine care ar trebui sa fie intr-o manastire. Singurul sau frate a fost dintotdeauna implicat activ
in viata bisericii si a luat in considerare sa se incrie la seminar, dar in schimb s-a hotarat sa predea. Eu nu am
avut astfel de ambitii, spune Chuck iar familia dintotdeauna m-a privit cu superioritate. Observa sarcastic ca
era atat de multa cucernicie in familia noastra incat Dumnezeu insusi trebuie sa fi decis sa introduca si un
diavol, pe mine, pentru a le testa credinta. Zambeste la aceasta idee si continua descriindu-se ca pe un mic
nenorocit dur care a fost intai o problema in scoala, apoi un delincvent juvenil cu talent pentru bataie. Gura
mea sloboda mi-a adus multe probleme cand eram tanar. asta este motivul pentru care sunt al naibii de bun 8
la slujba mea. Inca studiaza arme si colectioneaza carti despre razboi.

Relatia lui Chuck cu familia sa este distanta. Nu s-a casatorit niciodata dar se mandreste cu cele cateva prietena
carora le ofera servicii.Viata lui pare centrata pe munca, unde agresivitatea manipulativa este nu numai
aprobata, dar si rasplatita. Chuck se vede ca pe un impunator al legii si este cumva imputernicit in mod 6
drept de aceasta interpretare egoista. Chuck a descris cu mare satisfactie un caz in care el a intimidat atat de
tare un datornic incat a fugit in partea opusa a tarii. Cateodata , le spun ca putem sa le punem sechestru pe casa
si sa le-o luam, desi nu este adevarat., se mandreste el. Apoi ii tot chem inapoi si numar zilele ramase. Nu 5
isi percepe comportamentul ca fiind o problema.

Criteriile DSM-III-R pentru tulburarea de personalitate sadica

A. Un pattern pervaziv de comportament crud, injositor si gresiv, ce incepe inainte de perioada


adulta timpurie, dupa cum este indicat de aparitia repetata a cel putin patru dintre
urmatoarele:
(1) a folosit cruzimea fizica sau violenta pentru scopul stabilirii dominatiei intr-o relatie (nu
numai pentru a obtine un scop noninterpersonal, cum ar fi lovirea cuiva pentru a-l/o jefui)
(2) ii umileste si ii injoseste pe oameni in prezenta celorlalti
(3) a tratat sau a disciplinat pe cineva care se afla sub controlul sau neobisnuit de dur, de
exemplu un copil, elev, prizonier sau pacient
(4) este amuzat de , sau ii face placere suferinta psihologica sau fizica a celorlalti(inclusiv a
animalelor)
(5) a mintit in scopul ranirii sau inducerii durerii celorlalti ( nu numai pentru a obtine un alt
scop)
(6) ii face pe ceilalti sa faca ceea ce vrea el/ea speriindu-i ( prin intimidare sau chiar teroare)
(7) restrange autonomia oamenilor cu care el/ea are o relatie apropiata, de exemplu nu isi va
lasa sotul/sotia sa iasa din casa neinsotita sau nu-i va permite fiicei adolescente sa participe
la evenimente sociale

B. Comportamentul de la A nu a fost directionat doar catre o persoana(de exemplu sotie, un


copil) si nu a fost doar pentru excitarea sexuala(ca in sadismul sexual)

Lipsit de curaj Tiranic


(trasaturi evitante) (trasaturi negativiste)
Nesigur in mod bazal, fals si las; Savureaza amenintarea si brutalizarea celorlalti,
dominanta si cruzimea otravitoare sunt fortandu-i sa se umileasca si sa se supuna; taios verbal
contrafobice; slabiciunea contracarata si usturator, acuzator si distructiv; intentionat ursuz,
prin suportul grupului; laudarosenie publica; abuziv, inuman, fara mila.
alege tapi ispasitori fara putere.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR NEG MAS
SADIC

Constrangator Exploziv
(trasaturi compusive) (trasaturi borderline)
Ostilitatea sublimata in interesul public, Rabufniri impredictibile si precipitate si furie;
politisti, supervizori despotici, decani, judecatori; maine de necontrolat si atacuri intimidante;
poseda dreptul sa fie fara mila, aspru si feroce; sentimentele de umilire sunt inabusite si
sarcina este de a controla si pedepsi, de a-i gasi descarcate; ulterior chinuit de remuscari.
pe cei ce incalca regulile.
Tabelul 15.2 Personalitatea sadica: domenii functionale si structurale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Precipitat Imagine de sine Combativ
expresiv E dispus sa Este mandru sa se
reactioneze prin auto-caracterizeze
rabufniri subite si ca fiind competitiv
abrupte de natura in mod asertiv, dar si
neasteptata si energic in mod
nefondata; reactiv si viguros si
indraznet in mod incapatanat si
necugetat, atras de militaros; isi
provocare, risc si valorizeaza aspecte
rau; de neclintit, ale sinelui care
neclintit de durere si prezinta o imagine
fara teama de combativa,
pericol si pedeapsa. despotiva si
orientata spre
putere.
Conduita Dur Reprezentarile Daunator
interpersonala Denota satisfactie obiectuale Reprezentarile
din intimidarea, internalizate ale
constrangerea si trecutului sunt
umilirea celorlalti; distinse prin
exprima in mod intermediul relatiilor
regulat comentarii timpurii care au
abuzive verbal si generat energii
batjocoritoare din agresive puternic
punct de vedere sustinute de
social, impulsuri si atitudini
demonstreaza malitioase, precum
comportament si printr-o
malitios, daca nu insuficienta
brutal fizic. contrastanta a
amintirilor
sentimentale, a
afectelor tandre, a
conflictelor interne,
a sentimentelor de
vina sau rusine.
Stilul cognitiv Dogmatic Organizarea Eruptiv
Este puternic morfologica In ciuda unei
indoctrinat si structuri
intolerant in morfologice coezive
gandire, precum si compusa din
rigid si indaratnic in modalitati de control
pastrarea ideilor adecvate la rutina si
preconcepute; arata modulate, canale de
un autoritarism vast, aparare si de
intoleranta sociala si expresie, variatia
prejudecati. energiilor puternice
si explozive de
natura agresiva si
sexuala ameninta sa
produca rabufniri
precipitate care
coplesesc periodic si
invadeaza
constrangerile altfel
competente.
Mecanismul Izolarea Dispozitie/temperament Ostil
reglatoriu Poate fi nepasator si Are un temperament
remarcabil de incitabil si iritabil
detasat de constiinta care izbucneste
impactului rapid in cearta si in
propriilor acte conflict fizic; este
distructive; vede crud, rautacios si
obiectele incalcarii artagos, doritor de a
drepturilor in mod face rau, chiar de a-i
impersonal, ca pe persecuta pe ceilalti
simboluri ale unui pentru a face ca el.
grup devalorizat
lipsit de sensibilitati
umane.

Caseta 15.3

Nu stiu de ce ma mai deranjez, spune Evan. Am mai incercat terapia de cinci ori pana acum, dar niciodata nu
merge. Niciodata nu merge nimic. Nu ma simteam mai bine si terapeutului nici nu-i pasa intr-adevar. Cred ca 6
nici nu-i invinovatesc cu adevarat. Daca as fi altcineva, nici mie nu mi-ar place de mine. A sunat la sugestia unui
coleg de la magazinul video unde lucreaza cu jumatate de norma. Managerul sau se plange ca lucreaza lent si ca 3
nu arata niciun entuziasm pentru relatiile cu clientii. Chiar si ceilalti baieti incep sa ma evite, spune el.

Evan pare concentrat pe o rana interioara. Este supraponderal si pielea lui pare palida. Arata obosit si se plange 4
de ore petrecute in fiecare noapte meditand in loc sa doarma. Vorbeste rar si foloseste cuvinte cum ar fi deprimant,
zadarnic si fara speranta. Impresia generala pe care o creeaza este ca aceasta ar putea foarte bine fi ultima data 1
cand ar putea sa-si intareasca speranta pentru schimbare.

Evan nu are aproape niciun suport social. Recunoaste cateva cunostinte de la magazinul unde lucreaza, dar spune
ca ele nu pot fi considerate cu adevarat prieteni. Cand este intrebat de ce stau lucrurile asa, el sustine ca este
fundamental diferit de alti oameni. Pentru ceilalti, lumea e o aventura, spune el, dar pentru el este 3
amenintatoare, singuratica si dezamagitoare. Crede ca ceilalti sunt speriati deoarece pot sa vada, chiar si sa
miroasa ca nu sunt cum ar trebui, ca am cazut atat de departe de ceea ce ar fi putut fi. 2

Cuvintele lui sunt exprimate fortat cu multa vina. Stiu ca e vina mea daca viata mea nu e in regula, dar se pare ca
pur si simplu nu reusesc sa fac nimic in privinta asta, sunt un om fara valoare. Ma simt in largul meu cand 7
sunt refugit in fata televizorului, continua el. In felul asta, pot sa ma distrag de la nefericirea cauzata de cine
sunt.

In plus fata de slujba sa de la magazinul video, Evan a urmat intermitent cursuri la scoala profesionala locala in
ultimii 10 ani. Totusi, ii mai lipsesc inca sase credite pentru a obtine o diploma de asociat. Nivelul sau mediu-C
este atribuit dificultatii de a se concentra, fapt care face cititul o corvoada. Un singur capitol pare o eternitate,
spune el. Mai rau, Spune Evan, Am ajuns atat de departe de ceea ce imi doream sa fac si sa fiu in viata. 3
Afirma din nou, Nu voi putea niciodata sa recuperez timpul pierdut, nu voi putea niciodata sa repar raul , iar
ceasul ticaie in continuare. Cateodata, numai la asta pot sa ma gandesc. 4

Evan este cel mai mic din patru copii. Toti fratii sai sunt mai mari cu cel putin noua ani. Nu avem nimic in
comun, se lamenteaza el. Ei sunt dintr-o alta generatie , nu ma inteleg. Nici nu cred ca mi-ar duce dorul. Erau o
familie completa inainte sa vin eu si vor fi o familie completa si daca eu n-as mai fi. Asta nu se va schimba
niciodata. Tatal sau este pilot pentru o companie aeriana importanta care niciodata nu s-a apropiat de fiii sai.
Mama sa a avut o cariera de succes in afaceri imobiliare, dar spune ca a fost nevoita sa renunte la ea pentru mine.
In prezent el este deconectat de la familia sa, desi toti locuiesc in aceeasi zona. Ei nu au fost familia pe care ar fi
trebuit sa o am, observa el. Am incercat sa pastrez legatura. Cand am devenit deprimat prima oara, lucrurile s-au
imbunatatit putin, dar toata lumea pare sa ma evite acum.
Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate depresiva

A. Un pattern pervaziv de cognitii si comportamente depresive incepand pana in perioada adulta timpurie si
prezente intr-o varietate de contexte, dupa cum este indicat de cinci(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) dispozitia obisnuita este dominata de demoralizare, mahnire, lipsa veseliei, lipsa bucuriei, lipsa fericirii
(2) conceptul de sine ce centreaza in jurul credintelor de inadecvare, inutilitate si stima de sine scazuta
(3) este critic, acuzator si peiorativ in ceea ce-l priveste
(4) este meditativ si prada ingrijorarii
(5) este negativist, critic si ii judeca pe ceilalti
(6) este pesimist
(7) este predispus la a se simti vinovat sau cu remuscari

B. Nu apare exclusiv in timpul episoadelor depresive majore si nu este mai bine explicat de tulburarea
distimica.

Agitat Auto-peiorativ Prost-dispus


(trasaturi evitante) (trasaturi dependente) (trasaturi negativiste)
Disperare nervoasa; Se subapreciaza din cauza Pesimist, indispus, iritabil, bombane de
agitat, artagos, pertubat slabiciunilor si neajunsurilor; nemultumire; condus de vina si se
confuz si nelinistit; auto-batjocoritor, condamna pe sine; se auto-compatimeste;
emotii si conceptii auto-discreditant, condamnabil, ipohondru.
fluctuante; sinuciderea lipsit de onoare, odios, vrednic
evita durerea de care de dispret.
nu poate scapa.
ATS AVD CPL DEP HST NAR SZD STL PAR BDL NEG MAS SAD

DEPRESIV

La moda Morbid
(trasaturi histrionice, narcisiste) (trasaturi masochiste)
Suferinta este vazuta ca innobilanta; Descurajare si mahnire profunde; tras la fata,
nefericirea e considerata un mod stilat si morocanos, lugubru, macabru, epuizat, oprimat;
popular de aducere la realitatea sociala; auto-renuntare la sine intensa.
depresia e vazuta ca auto-glorificatoare
si demna.
Domenii functionale Domenii structurale
Comportament Neconsolat Imagine de sine Inutil
expresiv Aspectul si postura Se judeca pe sine ca
exprima o fiind fara
nenorocire care nu importanta, fara
poate fi alinata, valoare pentru sine
melancolie, sau pentru altii,
deprimare, durere; inadecvat si fara
descurajat si succes in toate
demoralizat, aspiratiile; pustiit,
creionand un steril, impotent; se
sentiment de lipsa vede pe sine ca
de speranta inconsecvent si
permanenta si o condamnabil, daca
stare jalnica. nu demn de dispret,
o persoana care ar
trebui criticata si
denigrata; se simte
vinovat pentru ca nu
poseda trasaturi sau
rezultate demne de a
fi laudate.
Conduita Fara aparare Reprezentarile Parasit
interpersonala Din cauza faptului obiectuale Reprezentarile
ca se simte internalizate ale
vulnerabil, atacabil trecutului par
si neprotejat, ii va parasite, ca si cum
implora pe ceilalti experientele de viata
sa fie protectori si timpurii au fost
sa-l ingrijeasca; epuizate sau
temandu-se de devitalizate, fie
abandon si de secatuite de bogatia
parasire, nu se va lor si de elementele
purta numai intr-o fericite fie retrase
maniera care din memorie,
exprima faptul ca se lasandu-l sa se simta
afla in pericol, dar abandonat, nefericit
va cauta, daca nu va si parasit, ostracizat
cere, asigurari de si pustiu.
afectiune, stabilitate
si devotament.
Stilul cognitiv Pesimist Organizarea Epuizat
Poseda atitudini morfologica Scheletul
fataliste si de om structurilor
invins in legatura cu morfologice este
aproape orice; vede slabit in mod
lucrurile in cea mai marcat, cu metodele
neagra forma si se de adaptare slabite si
asteapta in mod cu strategiile
invariabil la ce-i mai defensive saracite,
rau; se simte tras in golite si lipsite de
jos, descurajat si vigoarea si
mohorat, da cea mai concentrarea lor,
posomorata avand ca rezultat o
interpretare capacitate diminuata
evenimentelor daca nu epuizata de
prezente, dispera a initia actiunea si
pentru ca lucrurile de a regla afectul,
nu se vor imbunatati imulsul si conflictul.
niciodata in viitor.
Mecanismul Ascetismul Dispozitie/temperament Melancolic
reglatoriu Se implica in acte Este in mod obisnuit
de auto-negare, coplesit de durere,
auto-pedepsire si mohorat, plangaret,
auto-chinuire, fara bucurie si
crezand ca ar trebui posac; isi face griji
sa-si ispaseasca si mediteaza in mod
pedeapsa si sa fie caracteristic; proasta
privat de dispozitie si starile
recompensele vietii; disforice se remit
nu apare numai o rareori.
repudiere a placerii
dar si auto-judecati
dure, precum si acte
auto-distructive.

Caseta 15.4

La inceputul interviului clinic, era evident ca Kim, in varsta de 23 de ani, era nemultumita de viata ei. Cand
a fost intrebata ce ar vrea cel mai mult sa schimbe, Kim a exclamat Tu esti doctorul, de unde sa stiu eu ce se
intampla! Pe masura ce interviul a continuat, a devenit clar un pattern de baza. Kim avea sa supraelaboreze 1
orice aspect irelevant pentru procesul tratamentului si sa subelaboreze orice aspect relevant.
Pretentia ei de ignoranta in legatura cu problemele ei s-a dovedit in final a fi o inscenare. Imediat ce
doctorul oferea o interpretare a problemei ei, Kim il contrazicea spunand ca asta nu ar fi posibil sau aducea
informatii biografice contradictorii care fusesera ascunse anterior, toate acestea in timp ce il invinovatea pe 2
doctor. Presupun ca nici tu nu ma intelegi mai bine decat oricine altcineva, a oftat ea. Cateodata expresia
ei era intr-un mod mai evident mai aspra; cateodata opozitionalismul ei era ascuns printr-un zambet. 3

Deoarece Kim era in mod evident ambivalenta fata de terapie, era important sa stabilim daca fusese in
vreun fel constransa sa vina. La acest moment, modul ei de a se comporta s-a schimbat abrupt. A recunoscut ca
nu era prea fericita in prezent si a presupus ca a vrut terapia pentru a se revansa pentru faptul ca a fost atat 7
de ticaloasa. Pe masura ce Kim dobandea ceva control asupra emotiilor sale si isi permitea ca rezistenta ei
cedeze intrucatva, a afirmat ca primul punct pe ordinea de zi ar fi sa-si repare relatia cu sotul ei.Pretindea ca 4
avea nevoie de mai mult spatiu emotional. Probabil ca il innebunesc, dar asta sunt eu, a spus ea. Ii place
prea mult sa controleze totul. Este asa un idiot si nici macar nu-si da seama de asta si eu urasc asta. Nu 2
ma apreciaza si nu ma intelege, vrea doar sa ma prefac intr-un mod dragut, a continuat ea, in mod evident
ostila. Sunt asa cum ar fi oricine altcineva daca nu s-ar simti legati de protocolul social si de politetea falsa. 1
Si parea asa perfect si adorabil la inceput!

Intrebata direct despre relatiile din familia ei, Kima afirmat faptul ca ele fusesera dintotdeauna o problema,
cu exceptia perioadei cand era foarte mica. Ca fetita, era privita ca adorabila si draguta. La reuniunile de familie,
mama si tatal ei se mandreau cu ea, referindu-se la ea ca la mandria si bucuria noastra. Dar la varsta de 10 ani,
viata s-a schimbat. Mama ei a ramas insarcinata si a anuntat faptul ca Kim devenea o femeie, astfel incat va trebui
sa ajute in gospodarie, impartind spalatul, calcatul, gatitul si spalatul vaselor. Daca isi neglija sercinile, urma o
pedeapsa aspra. Presupun ca au facut ce au crezut ca e bine pentru mine, a reflectat Kim, dar ceea ce 5
au considerat ei ca e bine m-a transformat intr-o sclava, in timp ce o tratau pe sora mea ca pe o zeita. Scapa basma
curata din orice. Dar mi-am luat revansa in ceea ce-i priveste. Am stiut exact unde sa fac o greseala.

Aparent, Kim nu are nicio intelegere despre legatura dintre dezvoltarea ei timpurie si problemele curente in
casnicie. De fapt, ea devine rapid rezistenta si defensiva oricand i se cere ceva, chiar si cand ii urmeaza propriul
plan mai mare. Catre final, sedinta degenerase intr-o sedinta de plangeri, Kim refuzand sa detina 3
orice dificultate de-a ei. Ceilalati erau foarte preocupati de a detine controlul, ea doar reactiona la
nedreptatile la care era supusa. La finalul interviului, intreaba pe un ton ascuns acuzator, Ar trebui sa ma simt mai
bine, nu?

Criteriile DSM-IV pentru tulburarea de personalitate negativista

A. Un pattern pervaziv de atitudini negativiste si rezistenta pasiva la cereri pentru performanta


adecvata, incepand pana la perioada adulta timpurie si prezent intr-o varietate de contexte, dupa cum
este indicat de patru(sau mai multe) dintre urmatoarele:

(1) rezista in mod pasiv la indeplinirea sarcinilor de rutina sociale si ocupationale


(2) se plange ca este gresit inteleasa si neapreciata de catre ceilalti
(3) este aspra si argumentativa
(4) critica si desconsidera in mod nerezonabil autoritatea
(5) exprima invidie si resentiment fata de cei aparent mai norocosi
(6) vocifereaza plangeri exagerate si persistente legate de nenorocul personal
(7) alterneaza intre sfidarea ostila si regret

B. Nu apare exclusiv in timpul episoadelor depresive majore si nu este explicata mai bine de tulburarea
distimica.
Oscilant Nemultumit
(trasaturi borderline) (trasaturi depresive)
Emotiile fluctueaza in moduri uluitoare, Vesnic nemultumit, meschin, iritabil, suparacios,
perplexe si enigmatice; dificil de patruns inveninat, se plange, artagos, enervat si capricios;
sau inteles propriile toane capricioase si se plange sub anumite pretexte; evita confruntarea;
complicate; fluctueaza, e in schimbare si utilizeaza plangeri legitime dar triviale.
sovaie atat subiectiv cat si intrapsihic.

ATS AVD
CPL DEP HST NAR SZD STL PAR BDL DPR MAS
SAD NEGATIVIST

Indirect Dur
(trasaturi dependente) (trasaturi sadice)
Opozitie afisata intr-o maniera ocolita, labirintica Artagos, intransigent, irascibil si certaret;
si ambigua, de exemplu procrastinare, pierderea vremii, iritabil, caustic, pervers,coroziv, acru,
uitare, ineficienta, neglijare, incapatanare, este indirect si contrazice si denigreaza; putine slabiciuni si
prefacut in eliberarea resentimentului si a compotamentelor putina constiinta sau remuscari.
de rezistenta.

Figura 15.4 variante ale personalitatii negativiste


Tabelul 15.4 Personalitatea negativista: domenii functionale si structurale

Domenii functionale Domenii structurale


Comportament Plin de resentimente Imagine de sine Nemultumit
expresiv E rezistent la Se vede pe sine ca
indeplinirea neinteles, fara
expectantelor noroc, neapreciat,
celorlalti, afisand ghinionist si
frecvent dispretuit de catre
procrastinare, ceilalti; recunoaste
ineficienta si faptul ca este
incapatanare, inveninat ca o
precum si caracteristica a sa,
comportamente iritat si dezamagit de
contrare si viata.
enervante; obtine
gratificatie prin
demoralizarea si
subminarea
placerilor si
aspiratiilor
celorlalti.
Conduita Contrar Reprezentarile Fluctuant
interpersonala Isi asuma conflictele obiectuale Representarile
si rolurile de internalizate ale
schimbare in trecutului constituie
relatiile sociale, in un complex de a
special acceptarea contracara relatiile,
dependenta si de a pune in miscare
chinuita de sentimente
remuscari si contradictorii,
independenta tendinte catre
asertiva si ostila; conflict si amintiri
exprima invidie si incompatibile care
dusmanie fata de cei sunt antrenate de
mai norocosi, dorinta de a degrada
precum si in mod realizarile si
activ convergent sau placerile celorlalti,
secvential obstructiv fara ca acest lucru sa
si intolerant in ceea para neaparat asa.
ce-i priveste pe
ceilalti, exprimand
fie atitudini negative
fie incompatibile.
Stilul cognitiv Sceptic Organizarea Divergenta
Este cinic, are morfologica Exista o diviziune
indoieli si nu are clara in patternul
incredere, abordeaza structurilor
evenimentele morfologice cum ar
pozitive cu fi faptul ca
neincredere si manevrele de
posibilitatile viitoare adaptare si cele
cu pesimism, furie defevnsive sunt
si agitatie; are o adesea directionate
viziune mizantropa catre scopuri
asurpa vietii, se incompatibile,
plange si mormaie, lasand nerezolvate
vocalizand conflicte majore;
desconsiderarea si coeziunea psihica
comentariile generala este adesea
caustice fata de cei imposibila prin
care experimenteaza virtutea faptului ca
norocul. implinirea unei
singure nevoi sau
impuls in mod
automat il elimina
sau il inverseaza pe
un altul.
Mecanismul Ascetismul Dispozitie/temperament Iritabil
reglatoriu Se implica in acte Frecvent extrem de
de auto-negare, sensibil,
auto-pedepsire si temperamental si
auto-chinuire, capricios, urmate pe
crezand ca ar trebui rand de rezerva si
sa-si ispaseasca retragere
pedeapsa si sa fie capricioasa; este
privat de adesea bosumflat si
recompensele vietii; nerabdator, isi bate
nu apare numai o joc de cei cu
repudiere a placerii autoritate intr-un
dar si auto-judecati mod nerezonabil si
dure, precum si acte raporteaza faptul ca
auto-distructive. se enerveaza usor
sau este frustrat de
multi.
asdv