Aparatura si material necesare

LAB 1
Microscop Instalatie optica utilizata pentru studiul obiectelor cu dimensiuni reduse.

Tipuri: - Fotonic

- Camp intunecat

- Contrast de faza

- Fluorescenta (utilizat pentru studiul virusurilor)

Microscopul fotonic

Alcatuire: A . Parte mecanica

B . Parte optica

A. 1.Talpa(piciorul microscopului) de forma rotunda sau ovala si se articuleaza

superior cu bratul sau coloana.

2. Bratul (coloana) de forma incurbata sau vertical si se articuleaza superior cu tubul

microscopului.

3. Tubul microscopuluiforma cilindrica ,se articuleaza inferior cu revolverul si

superior cu ocularele.

4. Revolverul alcatuit din 2 calote hemisferice, una fixa si una mobile.

5. Masuta port obiect forma patrata sau rotunda cu deschidere in mijloc pentru
facilitarea patrunderii razelor luminii catre preparat.

6. Vizele: - macrometrica si micrometrica. Ambele ajuta la clarificarea imaginii.

B. 1. Ocularele - 7x - 10x - 20x etc.

2. Obiectivele 20x 30x 80x etc.

3. Sistemul de iluminat: condensator,oglinda,diafragma.

GROSSIMENT(G)-Puterea de marire a microscopului

G= put maririre ocular x putere marire obiectiv + a (apertura)

Placi Petri - pentru turnarea supertului de cultura(agar,bullion etc)

Ansa Instrument insamantare(Fir de platina sau nichel in capat prezinta o bucla)

Acul de insamantare - Aa si ansa dar fara bucla.

Pipeta Pasteur
 Lame de sticla

Lamele Pentru preparate proaspete.

Lab 2

Sterilizarea

DEF. Operatiunea prin care se distrug microorganismele dintr-un produs, de pe o

suprafata sau dintr-un spatiu bine delimitat.

METODE:

1. Prin caldura: Umeda(fierbere,pasteurizare,ultra

pasteurizare,tindalizare,autoclavare)

Uscata(incalzire la rosu, flambare, incinerare, sterilizare cu aer

supraincalzit)

2. Factori mecanici filtrare, centrifugare.

3. Sterilizare cu ajutorul radiatilor.

4. Cu ajutorul factorilor chimici (dezinfectie).

Sterilizarea cu ajutorul caldurii uscate

Flambarea-se trece obiectul de sterilizat de cateva ori prin partea superioara a flacarii
becului de gaz timp de 3-4 s.Prin aceasta metoda se sterilizeaza Pipeta Pasteur
,lamele,gurile eprubetelor etc.

Incinerarea-se realizeaza in cuptoare speciale numite crematorii la T cuprinse intre

300-5000oC.Prin aceasta metoda se ard cadavrele animalelor de experienta,diferite
materiale patologice(vata,tifon etc)

Sterilizarea cu aer supraincalzit-reprezinta o metoda completa de sterilizare fiind

distruse atat formele vegetative cat si cele sporulate.Se realizeaza in cuptoare
speciale.Se sterilizeaza sticlaria(pipete,eprubete etc).Se spala sticlaria cu apa si
detergent;se lasa la uscat dupa care se inveleste in hartie.Se regleaza aparatul folosind
una din urmatoarele : 60 min la 180oC,120 min la 160oC.Sterilizarea se considera
incheiata atunci cand se observa ingalbenirea hartiei de filtru iar obiectele raman sterile
atata timp cat hartia ramane intacta.

Sterilizarea cu ajutorul caldurii umede

Caldura umeda prezinta un efect de penetrare mai puternic decat caldura umeda,motiv
pentru care se vor folosi temperature mai mici de sterilizare.

Fierberea-metoda incomplete de sterilizare,fiind distruse numai formele vegetative nu

si cele sporulate.Se realizeaza in aparate speciale numite sterilizatoare 30 de min din
momentul fierberii.Se sterilizeaza instrumentarul(bisturiu,pensa,etc) iar pentru a evita
coroziunea in apa se adauga Borax sau carbonat de sodium sau potasiu. Instrumentele
se vor utiliza ca sterile in maxim 2 ore de la incheierea operatiunii.

Pasteurizarea-metoda incompleta de sterilizare; Se aplica in industria alimentara.

Exista 3 variante de pasteurizare: pasteurizare joasa(30 min-60oC),pasteurizare
medie(10-20 min la 70-75oC),pasteurizare inalta(cateva secunde la 85-95oC)

Ultrapasteurizarea-in industria alimentara .Consta in injectarea vaporilor de apa sub

presiune in masa lichidelor la 150oC.

Tindalizarea-Este o metoda completa de sterilizare. Consta in aplicarea a 3 tratamente

termice: 56-100oC,1-3 ore la interval de 24 de ore.Se sterilizeaza mediile de cultura
,solutii,ale caror componente nu rezista la T>100oC

Autoclavarea-metoda cel mai fregvent utilizata.Se realizeaza in aparate special numite

autoclave la T:100-135oC.Metoda completa de sterilizare.

II

Sterilizarea cu ajutorul factorilor mecanici

Filtrare-reprezinta operatia de separarea a fazei solide de faza lichida sau gazoasa la

trecerea unui fluid printr-un material poros.Se folosesc diferite tipuri de
filtre/membrane(cel mai fregvent-filtre de tip Chamberland,Siertz etc).Metoda se aplica
pentru separarea enzimelor,vitaminelor,antibioticelor de microorganismele care le-au
produs.

Centrifugarea-reprezinta operatia de separare a componentelor unei suspensii dupa

densitate sub actiunea simultana a fortei centrifuge si a gravitatiei.Se aplica pentru
separarea componentelor unei suspensii care nu rezista la T inalte,pentru separarea
bacteriilor,dezvoltate in culturi lichide,in suspensie etc.

III

Sterilizarea cu ajutorul radiatiilor

Radiatii ionizante(,,->gama)-prezinta efect antimicrobian puternic.Obiectele

sterilizate nu sunt contaminate radioactive.Pentru sterilizarea placilor Petri.

Radiatii UV-se folosesc radiatii cu cuprinsa intre 2540-2800 (amstroni).Efectul

antimicrobian al acestora se manifesta asupra acizilor nucleici.Radiatiile se obtin prin
descarcara a 2 electrozi amplasati in atmosfera de vapori de mercur la presiune joasa.Se
aplica pentru sterilizarea aerului,bazelor de lucru etc.

IV
Sterilizare cu ajutorul substantelor chimice

Substantele chimice prezinta efect antimicrobian diferit in functie de concentratia in

care se gasesc.

-concentratie mica-impiedica inmultirea si dezvoltarea microorganismelor(efectul se

numeste microbiostatic daca se actioneaza asupra intregii flore, bacteriostatic daca se
actioneaza numai asupra bacteriilor, fungistatic daca se actioneaza numai asupra
mucegaiurilor si drojdiilor)

-concentratie mare-omoara microorganismele(microbicid daca se actioneaza asupra

intregii flore,prin analogie bactericid omoara bacteriile,virulecid daca se actioneaza
numai asupra virusurilor,fungicide numai asupra drojdiilor si mucegaiurilor)

Substantele chimice care isi exercita actiunea microbiana numai in exteriorul

organismului se numesc antiseptic(dezinfectante).

Cele cu actiune selectiva in interiorul organismului se numesc chimioterapice.

Antisepticele prezinta putere de toxicitate redusa,motiv pentru care se pot aplica pe

tesuturile vii pentru stoparea infectiilor.

Dezinfectantele prezinta o putere de toxicitate ridicata; un bun dezinfectant trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii: sa actioneze asupra unui spectru cat mai larg de
microorganisme, sa actioneze indiferent de conditiile de mediu, sa nu imprime
culoare,miros,gust,sa nu aiba actiune coroziva,sa nu fie periculos la
manipulare,inflamabil etc

Lab 3
Recoltarea, ambalarea si expedierea probelor in
vederea executarii examenului microbiologic

Proba-orice produs trimis ctre laborator in vederea executarii unor analize

Pentru obtinerea unor rezultate corecte este necesar sa se cunoasca si sa se respecte urmtoarele:
1.probele se recolteaz in condiii de stricta asepsie(cu instrumentar steril, evitarea oricarei surse de
contaminare)
2.dupa recoltare probele se individualizeaz si se eticheteaz. In cazul litigiilor, probele se vor recolta in
prezenta unui martor.
3. Se completeaza nota de inostire in care se specific:natura probei, nr matricol animal, momentul apari-
tiei bolii, simptome, leziuni caracteristice etc.
Eventual se poate specifica si un diagnostic prezumtiv.
Clasificare

I recoltarea probelor de la animale in timpul vietii

proba de sange-se realizeaza diferit, in functie de talia animalului din vena safena, auriculara,
 axilara, jugulara in cantitati de 5-20 ml. Pt a se evita coagularea, prelevarea se va realiza in baloane
cu perle de sticla sau pe anticoagulant
proba de LCR-ofera informaii privind existenta eventualelor infectii microbiene sau virale cu
localizare meningeana. Recoltarea se realizeaza prin punctie in zona lombara sau occipitala
recoltarea materialului purulent-se poate efectua din leziuni nchise sau deschise. In cazul
leziunilor inchise se prefer prelevarea din leziuni inchise recent pt ca cele vechi pot fi sterile. Se
dezinfecteaza tegumentul cu tinctura de I sau prin cauterizare si se recolteaza probe cu seringa cu
ac(probele se vor depune apoi in recipiente sterile) sau cu pipeta Pasteur care se inchide la flacara. In
cazul leziunilor deschise, recoltarea se realizeaza prin raclare pe lama bisturiului.
recoltare secreii/excretii- prelevarea se realizeaza cu ajutorul tampoanelor sterile, fixate pe tije
metalice sau din lemn
recoltare probe lapte- se realizeaza dup o prealabila igienizare a ugerului. Primul jet se
ndeprteaz datorit ncrcturii microbiene ncrcate. Prelevare se realizeaz diferit in functie de
scopul urmarit, din fiecare sfert. Astfel daca se presupune existenta mamitei streptococice produsa de
Streptococus aureus sau agalaxie prelevarea se realizeaz de la inceputul mulsorii. Prelevarea se
realizeaz de la mijlicul mulsorii pt depistarea germenilor din genul Brucella. Prelevarea se
realizeaza de la sfarsitul mulsorii pt determinarea Mycrobaterium Tuberculosis
recoltarea probelor de urina-in recipiente sterile in timpul mictiunii sau prin cateterismul uretrei
recoltare probe de fecale-in recipiente sterile;daca este vorba de scaune moi, recoltarea se poate
realiza direct din rect cu tampoane de vata sterile

II Recoltarea probelor in timpul necropsiei

recoltarea organelor-se vor preleva inainte de deschiderea tubului digestiv(pt a se evita

contaminarea)
recoltare os lung de la animale:- de la animale de talie mica-se va recolta femurul;-talie mare-
metacarpul/metatarsul
recoltare probe de carne(carcasa)-se recolteaza sub forma unui cub cu latura de 8-10 cm.
Obligatoriu trebuie sa includ toate tipurile de esut(pt c repartizarea germenilor este inegala).
Atunci cand se suspecteaz prezenta anumitor germeni se vor preleva probe din locurile in care
acestia se localizeaz cu predilecie.
recoltarea probelor de apa-se alege un robinet branat la reateaua centrala, se flambeaza gura
robinetului si se recolteaz probele in recipiente sterile

Lab 4

Recoltarea probelor de furaje

Probele recoltate trebuie sa reprezinte cat mai fidel lotul din care fac parte
Recoltarea se realizeaza in recipiente sterile din plastic.

Transport si ambalare
Probele bogate in lichide se ambaleaza si se transporta in recipiente de sticla groasa.
Animalele vii se transporta in custi speciale cu posibilitate de aerare
Cadavrele se transporta in saci introdui in lazi in care exist material absorbant.
Probele de produse alimentare se transporta cu mijloace speciale in condiii de refrigerare(4C) . Probele
vor fi insotite de nota de insotire in care se specifica date despre natura probei(nr matricol, specie, varsta,
proprietar etc), daca antefior recoltrii au avut loc evenimente speciale(achizitionare de animale, lotizari,
schimbarea alimentatiei etc), date legate de simptome, diagnosticul prezumtiv, leziuni. Se cere confirmare
sau nu a diagnosticului prezumtiv si specificarea unui spectru de antibiotice la care sunt sensibile micro-
organismele izolate.
Mediile de cultura
Prin mediu de cultura se intelege orice suport nutritiv steril care faciliteaza dezvoltarea microbiana inafra
niselor ecologice naturale.
Conditii
sa prezinte un anumit pH
sa asigure umiditatea necesara dezvoltarii bacteriene
sa asigure un suport nutritiv suficient din pct de vedere cantitativ si calitativ precum si o sursa de
energie necesara realizarii reactiilor de crestere, sinteza, mobilitate(sa contina proteine, glucide,
lipide etc)
sa prezinte un anumit aport in vitamine
sa conin ioni de Na+, Mg2+, Ca+, K, Fe2+,3+
sa asigure posibilitati de aerare necesare dezvoltrii bacteriilor aerobe precum si conditii de
anaerobioza necesare dezvoltrii bacteriilor anaerobe
sa asigure o surs de azot
sa fie limpezi, clare, ferite de aciunea luminii
sa fie sterile
Ingrediente utilizate pentru obinerea mediilor de cultura
1. Ingrediente rezultate in urma digestiei enzimatice a unor produse de origine animala(lapte, cazeina,
fragmente de organe etc) si vegetala (boabe de strugure)
2. Ingrediente utilizate in urma hidrolizei acide(extract de drojdie)
3. Apa-cu rol solvent
4. Agar(se obtine dintr-o alga din marea Japoniei)-se utilizeaza in comp. mediilor solide si semi-solide
5. NaCl-sare 5-7%
6. Alte ingrediente-sange, pepsina, boabe de orez etc
Clasificarea mediilor de cultura
1. In functie de consistenta:
-lichide(bulion-zeama de carne)
-solide(agarul)
-semi-solide(agarul moale)
-bifazice(cartof glicerinat)
2. In functie de tipul respirator al bacteriilor
-aerobe-agar, bulion
-anaerobe-bulionul VF(cisteina cu ficat). Mediile utilizate pt cultivarea bacteriilor anaerobe pot fi aceleasi
cu cele utilizate pt cultivarea acrobilor cu conditia introducerii in componenta lor a unor substante capa-
bile sa reduca oxigenul(acid ascorbic, fragmente de organe, etc)
3. In functie de compozitia chimica
-medii naturale-contin substante rezultate in urma hidrolizei enzimatice a unor produse(lapte turnesolat)
-medii sintetice-contin in compozitia lor substane cu structura chimica cunoscuta-glucide, aminoacizi
-medii semi-solide-au in compozitia lor substante naturale(agar cu sange)
4. In functie de frecvena si scopul utilizarii in laborator
-medii uzuale-se folosesc fregvent in determinarile microbiologice-bulion, agar
-medii speciale:-I medii de identificare-permit identificarea speciilor microbiene pe baza unor caractere
metabolice
 -II medii de izolare:-elective,selective,de mbogire,de diagnostic diferntial,de conserva-
re,de transport
Lab 5

Medii elective
-medii sarace in substante nutritive, nu conin inhibitori de crestere
Medii selective
-contin inhibitori de crestere si permit dezvoltarea speciei cautate; ex: mediul CHAMPMANN-diferentia-
za stafilococii patogeni de cei nepatogeni
Medii de imbogatire
-permit izolarea unei specii bacterine din cadrul unui amestec heterogen cu nr de germeni redus; ex-
Mller Kauffmann-pt identificarea salmonelelor,Lwenstein-pt identificarea Mycobacterium Tuberculosis
Medii de diagnostic diferenial
-permit identificarea speciilor pe baza unor caractere biochimice; ex: mediul cu acetat de Pb-este folosit
pt izolarea bacteriilor care produc H2S(acetatul de Pb din mediu reactioneaza cu H2S formnd sulfurat de
plumb de culoare neagra)
Medii de conservare
-medii sarace in substante nutritive care mentin viabilitatea germenilor o perioada lunga de timp
Medii de transport
-asigura/mentin nemodificat raportul numeric existent intre germeni; ex: M. CARRY-BLAIR STUART

Examenul Bacterioscopic
Pentru vizualizarea celulelor bacteriene si a caracterelor morfologice ale
acestora la microscop se utilizeaza 2 tipuri de preparate:
-preparate proaspete
-preparate uscate,fixate si colorate(frotiuri)

Preparate proaspete
-se executa direct din produs fara o prealabila tratare a acestuia
- se pot executa preparate proaspete din culturi
- dezvoltate pe medii lichide sau din diverse lichide patologice(LCR)
Examinarea intre lama si lamela(prima tehnica)
-pe o lama curata,uscata,degresata se depune o cantitate redusa de
proba,se acopera cu o lamela si se vizualizeaza la microscop
Examinarea in picatura suspendata(a doua metoda)
-se utilizeaza lamele cu godeu
-se depune proba,se acopera cu o lamela si se vizualizeaza la microscop

Tehnica utilizarii frotiurilor

Etape
1)Etalarea
2)Uscarea
3)Fixare
4)Colorare
1)Etalarea-reprezinta operatia de depunere in strat subtire si uniform a
unei cantitati reduse dintr-o proba pe suprafata unei lame
uscate,degresate,curate.
In cazul frotiurilor uscate se poate realiza etalare prin stergere(se
realizeaza o sectiune in proba de analizat prin care se trece lama de
microscopie),prin strivire(in cazul leziunilor de tip nodular-in caz
TBC),etalare prin amprenta(se face o sectiune in proba de analizat si se
amprenteaza lama de microscopie)
In cazul culturilor dezvoltate pe medii lichide sau solide etalarea se
realizeaza prin depunerea unei picaturi de apa pe lama de microscopie si
recoltarea culturii in picatura de apa(materialul infectios nu trebuie sa
atinga marginile lamei!!!)
2)Uscarea se realizeaza pentru a marii aderenta materialului etalat
la suprafata lamei,lamele se mentin la temperatura din laborator
3)Fixarea
-prin flambare-se trece lama cu fata opusa celei pe care s-a etalat de
cateva ori prin partea superioara a becului de gaz
-prin alcool-se depun cateva picaturi de alcool pe suprafata lamei si se lasa
sa se evapore
-prin alcool flambare-se depun cateva picaturi de alcool pe suprafata
lamei si se flambeaza
4)Colorarea-se realizeaza diferit in functie de afinitatea tinctoriala a
bacteriei pe care o dorim sa o identificam
-reprezinta un schimb ionic intre substanta coloranta si componentele
celulei bacteriene

Colorarea Gram
Presupune utilizarea urmatorei baterii de coloranti:
-Violet de gentiana
-Solutie Lgol(Lgol-ul are rol de mordant-substanta care faciliteaza
colorarea)
-Alcool acetona
-Fuxina Ziehl
Mod de lucru
1)frotiul uscat si fixat se acopera cu solutie violet de gentian,se lasa 1 minut
dupa care se indeparteaza(n cazul frotiurilor groase este necesara spalarea
cu apa)
2)frotiul se acopera cu Lugol 1 minut dupa care se indeparteaza
3)frotiul se acopera cu alcool acetona,se mentine cateva secunde,se
indeparteaza,se spala cu apa
4)frotiul se acopera cu fuxina Ziehl 1 minut ,se indeparteaza si se spala cu
apa
Interpretare rezultate
-bacteriile Gram se coloreaza in rosu iar cele Gram + in albastru-violet
-Gram labile-care se decoloreaza usor sub actiunea alcool acetonei

Lab 6

Transplantare-reprezinta operaia de introducere sau depunere in interiorul sau pe suprafata unui me-
diu de cultura a unei cantitati reduse dintr-o cultura pura sau amestec microbian
-daca transplantarea se efectueaza in medii lichide se poate lucra cu ansa sau pipeta Pasteur
-daca se efectueaza in medii solide se poate lucra cu ansa sau cu acul de insamantare atunci cand se folo-
seste agarul drept
Incubarea-reprezinta operatia prin care se asigura mediilor insamantate conditii optime pt dezvoltarea
culturilor bacteriene(o anumita atmosfera si temperatura), majoritatea tulpinilor patogene se dezvolta prin
incubare la 37C( se numesc tulpini mezofile);exista si specii care prefera o temperatura mai inalta ex Ba-
cillus Cereus T=42-45C(tulpini termofile)
-alte specii se incubeaza la anumite temperaturi pt a-si exprima caracterele pe baza crora se identifica(ex
Listeria monocytogenes la 25C executa miscari de rostogolire)
-placile Petri se vor incuba cu capacul cu mediul insamantat in sus
-mediile bifazice se vor incuba in poziie inclinata in stative de lemn iar mediile turnate in coloana si
mediile lichide se vor incuba in pozitie verticala

Examenul condiiilor de cultivare si al caracterelor culturale

Examenul condiiilor de cultivare precizeaza conditiile in care a fost obtinuta cultura respectiva: medii de
cultura utilizate,pH-ul acestora, temperatura de incubare, atmosfera de incubare, daca au fost sau nu
adaugati inhibitori de cretere etc
Examenul caracterelor culturale
-se executa pe perechi de medii(un mediu lichid, un mediu solid)
-caracterele culturale sunt determinste genetic motiv pt care constituie criterii de identificare a speciilor
Examen caractere culturale in medii lichide
-se apreciaza: turbiditatea, fenomenele de suprafata, sedimentul
Turbiditatea
-poate fi absenta sau prezenta:in cazul prezentei-discreta, moderata, intensa
Fenomenele de suprafa
-reprezentate de inel, membrana, pelicula
Sedimentul
-poate fi prezent/absent
-in cazul prezentei se apreciaza cantitatea, culoarea, aspectul inainte si dupa agitare
-dupa agitare, sedimentul poate fi omogenizabil sau nu in masa mediului;atunci cand nu este omogeniza-
bil putem intalnii(dupa agitare) filament, fuior-Pasteurella multocida, floconos-Bacillus anthracis
Examen caractere culturale in mediu solid
-la suprafaa mediilor solide celulele bacteriene se pot dezvolta sub forma de gazon sau sub forma de
colonii iozlate
Gazonul
-strat uniform, continuu, care se dezvolta pe ntreaga suprafata a mediului de cultura;apare in cazul specii-
lor cu un aparat ciliar foarte activ(Proteus vulgaris)
Colonia izolata
-ia nastere prin multiplicarea unei singure celule bacteriene
-se apreciaza:denumirea, forma, culoarea, gradul de emulsionabilitate, profilul coloniilor, consistenta,
existenta irizatiilor, aspectul marginilor.
Dimensiunea
-colinii mici-diametru sub 1mm, la Listeria monocytogenes, Streptococus pyogenes
-colinii medii-diametru 1mm, la Escherichia coli, Salmonella
-colonii mari-diametru peste 1 mm pana la 4 mm,la Bacillus Cereus, Bacillus anthracis
Forma
-Colonii circulare
-Punctiforme
-Lenticulare
-Filamentoase
-Denditrice
Culoarea
-pot fi pigmentate(rosii, galbene, negre, albastre-verzui, aurii)
-nepigmentate
-pigmentul poate fi difuzabil sau nu in masa mediului;daca este difuzabil coloniile sunt transparente
Gradul de emulsionalitate(aderenta la suprafata mediului)
-colonii care se recleaza cu usurinta
-colonii care se recleaza cu dificultate si se suspenda greu in picatura de apa
Profilul coloniilor
-exista colonii cu profil plat, convex, concav, conopidiform, mamelonat, ombilicat
Consistenta
-mucoasa, untoasa, cretoasa, pasloasa
Existenta irizatiilor
-se apreciaza la lumina artificiala
-Listeria monocytogenes prezinta irizatii albastrui
Aspectul marginilor
-colonii cu aspect neregulat si cu suprafaa neteda
-colonii cu aspect neregulat, zimtat, cu suprafaa rugoasa
In urma acestui examen coloniile bacteriene se impart in 3 tipuri culturale: tipul S- include colo-
nii netede cu margini regulate, tipul R include colonii aspre, rugoase, margini neregulate, tipul M
cuprinde colonii mucoase care creaza impresia ca aluneca pe suprafata mediului.
In urma transplantarilor repetate coloniile de tip S se pot transforma in colonii de tip R fenomen
cunoscut sub denumirea de Rofizare
-in anumite situatii pt identificarea speciilor se poate lua in calcul si mirosul: genul Nocardia prezinta mi-
ros de mucegai;Pseudomonas aerginosa are miros de iasomie;E.coli miros de amoniac;Clostricium
Perfringens miros ranced
Examenul caracterelor culturale a bacteriilor anaerobe
-in medii lichide nu se constata fenomene deosebite, eventual prezenta unui guler de spuma
-in medii solide(in profunzimea gelosei Verillam) se pot observa colonii pufoase(Clostridium Tetani),
lenticulare(Clostridium Perfringens)
Lab 7
(acest laborator a fost predat la curs si nu mai stiu exact al catelea este asa ca l-am pus
ultimul)
nsmnarea-Reprezinta operaia de introducere/depunere in interiorul/suprafata unui mediu
de cultura a unei cantiti reduse de proba
Principiile nsmnarii
-se executa in mediu aseptic(steril)(se lucreaza in aproprierea flacarii becului de gaz sau in hote de sterili-
zate, se evita formarea curentului, nu se vorbeste etc). Operatia se executa din pozitie sezand
-aezarea mesei de lucru: in fata operatorului se aseaza becul de gaz si recipientul cu proba, in partea
stanga la jumtate de brat stativul cu medii de cultura, iar in dreapta la jumtate de brat vasul cu
dezinfectant si recipientul cu instrumente
-insamantarea se executa pe perechi de medii:intai se insamanteaza mediul lichid apoi cel solid
Tehnica insamantarii din organe cu ansa
-cu o spatula nclzit la flacara se cauterizeaza o zona din proba de analizat;cu o pensa si un bisturiu
sterilizate prin alcool flambare se face o seciune in zona cauterizata. Cu ansa sterilizata la rosu se
recolteaza o cantitate redusa de proba din zona cauterizata; cu mana stanga se ia din stativ tubul cu mediul
lichid cu degetul mic al mainii drepte se scoate dopul de vata si se sterilizeaz gura eprubetei
-se insamanteaza apoi prin clatirea ansei in mediu. Se sterilizeaza din nou gura eprubetei, se pune dopul,
se aseaza in stativ
-cu mana stanga se ia tubul cu mediul solid, se scoate dopul de vata, se flambeaza gura eprubetei si se
insamanteaza mediul prin efectuarea de striuri din partea inferioara catre cea superioara a agarului
inclinat. Se flambeaza gura eprubetei se pune dopul, se aseaza tubul in stativ
-daca mediul este turnat in placi se vor efectua striuri pe toata suprafata acestuia
Tehnica insamantarii din organe cu pipeta Pasteur
-cu o spatula incalzita la flacara se cauterizeaza o zona din proba
-se sterilizeaza pipeta Pasteur si se introduce in zona cauterizata. Se aspira o cantitate redusa de proba;cu
mana stanga se ia din stativ tubul cu mediul lichid, se flambeaza gura eprubetei se introduce pipeta si se
aspira o cantitate redusa de mediu dupa care se las sa cada. Se flambeaza gura eprubetei, se pune dopul,
se pune in stativ.
-se ia cu mana stanga tubul cu mediul solid, se insamanteaza mediul prin depunerea unei cantiti reduse
de proba in partea superioara a agarului inclinat, aceasta va aluneca pe suprafaa mediului insamantandu-l
Tehnica insamantarii cu acul
-se utilizeaza in cazul mediilor turnate in coloana
-se realizeaza prin inteparea mediului pe linia mediana