Sunteți pe pagina 1din 14

Barometrul Liderilor ONG 2012

Profilul respondenilor

Profilul respondenilor pentru anul 2012 se


suprapune fidel trsturilor generale ale sectorului
neguvernamental din Romnia evideniate de
cercetrile anterioare (de exemplu Romnia 2010.
Sectorul neguvernamental: profil, tendine,
provocri), din punctul de vedere al formei de
nregistrare juridic, distribuie regional i arie
teritorial de activitate, venituri i domenii de
activitate. Ca si statut juridic asociatiile sunt
preponderente (78%).
Cele mai multe organizatii activeaza in domeniul social, in educatie si in dezvoltare locala. Asociatiile profesionale si organizatiile din sport si
recreere sunt mai slab reprezentate in esantion, din cauza si ca o ilustrare a faptului ca acestea opereaza in slaba legatura cu ONGurile
mainstream.
Ca tipuri de activitati, cele mai multe organizatii sunt active in furnizarea de servicii de interes public (servicii sociale, de formare, educatie
dar si in zona antreprenoriatului social) si in activitati din sfera advocacy si watchdog. In mod surpinzator, un numar relativ important dintre
organizatiile respondent declara ca ofera servicii in zona dezvoltarii capacitatii sectorului ONG (36 raspunsuri).
80% dintre organizatii isi desfasoara activitatea preponderent in mediul urban (17% exclusiv in mediul urban). Doar 1% dintre ONG care au
raspuns la sondaj declara ca activeaza exclusiv in mediul rural, iar 19% sunt active cu precadere in mediul rural.
Resurse umane i voluntariat

45% dintre respondenii la sondaj au declarat ca organizaia lor


numr ntre 1 i 10 membri (asociai i/sau membri ai consiliului
director, n cazul fundaiilor). 39% dintre organizaii numr ntre
11 i 100 membri. Peste 100 de membri au doar 14% dintre
organizaii, iar 5% declar c au peste 1000 membri. Aceste date
sunt comparabile cu cele pentru anul 2011.
61% dintre ONGurile respondente declara ca lucreaza cu personal
platit, o proportie ce ramane constanta in raport cu situatia din anii
anteriori.

Peste 3 sferturi (77%) dintre angajatii din ONG au castigat sub


echivalentul salariului mediu net pe economie in 2012.
Doar 45% dintre ONGurile respondente au reusit sa isi pastreze toti
angajatii in 2012. Cele mai multe (26%) au desfacut intre 2 si 5 contracte
de munca pe fiecare organizatie. Raportat la numarul total de
organizatii respondente cu angajati platiti, rezulta ca in 2012 146 de
ONGuri au pierdut 288 de angajati.

36% dintre organizatii nu au facut noi angajari in 2012. Aproape o treime


dintre ONGurile respondente au angajat intre 2 si 5 noi persoane. Per
total, 146 de ONG-uri au incheiat 422 noi contracte de munca in 2012.
Trebuie mentionat ca cele mai multe locuri de munca pe organizatie
sunt create de ONGurile din domeniul social (de exemplu 5 astfel de
organizatii au angajat fiecare intre 20 si 40 de angajati fiecare).
84% dintre angajatii din sectorul ONG au intre 25 si 45 de ani, iar
12% au peste 45 de ani.

In ceea ce priveste distributia de gen, ipoteza privind caracterul


feminizat al fortei de munca din sectorul neguvernamental se
confirma. In majoritatea covarsitoare a organizatiilor
respondente, peste 50% dintre angajati sunt femei. Aceasta
situatie nu se reflecta insa si la nivelul de management al
organizatiilor: in jur de 20% dintre acestea declara ca directorul
executiv sau presedintele organizatiilor lor este femeie.

20% dintre respondenti au cel putin un angajat persoana cu dizabilitati, iar 13% angajeaza cel putin o persoana de etnie roma.
In general, ONGurile dispun de un numar suficient de voluntari. Lipsesc in continuare capacitatile de recrutare si management ale voluntarilor. Mai putin
de o treime dintre ONGurile care au raspuns la chestionar declara ca numarul de voluntari a fost insuficient raportat la nevoile organizatiilor lor. Peste
jumatate dintre organizatii lucreaza cu un numar redus de voluntari (pana in 10). Doar 2% dintre respondent au declarant ca au mobilizat peste 1500 de
voluntari.
Resurse

Situatia financiara a organizatiilor ramane dificila si in 2012. 55%


dintre respondenti afirma ca resursele financiare ale organizatiilor
sunt insuficiente, si doar 9% declara ca au resurse suficiente. Aceste
date, chiar si ponderate de o fireasca dorinta a liderilor de ONGuri de
a isi spori resursele si de a creste volumul activitatilor, exprima
situatia extrem de grava a organizatiilor nevoita sa supravietuiasca
intr-un mediu economic ostil.

Mai putin de o treime din respondenti declara ca resursele


nefinanciare (sedii, mobilier, echipamente etc.) ale organizatiilor lor
sunt suficiente.
Sursele de venituri cele mai frecvent indicate de ONGuri sunt
mecanismul 2%, donatiile individuale si cotizatiile membrilor.
Urmeaza ca frecventa sponsorizarile si donatiile din partea
IMM-urilor si activitatile economice. Un numar relativ redus de
organizatii beneficiaza de granturi din partea autoritatilor
publice sau de la finantatori internationali. Un numar si mai mic
de organizatii primesc finantari din partea unor companii mari.
58% dintre respondenti declara ca au incercat sa obtina donatii
prin intermediul mecanismului 2% (fata de 55% in 2011). 38%
dintre acestea au reusit sa obtina in 2012 mai putin de 1.000
RON prin intermediul lui 2%, in timp ce 16% au strans peste
10.000 RON, procente similar cu anul anterior.

Atunci cand este vorba despre volumul finantarilor, cea mai


mare pondere in bugetele ONGurilor respondenti le au
finantarile europene, granturile de la donatori externi si
mecanismul 2%. Urmeaza ca pondere la un nivel apropiat
sponsorizarile din partea companiilor, granturile de la
autoritatile publice, donatiile individuale si activitatile
economice. Un sfert dintre respondenti declara ca desfasoara
activitati in sfera economiei sociale. Jumatate dintre ONGuri au
primit finantari publice (din partea UE sau de la autoritati
publice romanesti).
Politici publice si relatia cu autoritatile statului

Desi doar jumatate dintre ONGurile respondente declara ca au primit


finantare publica, peste 3 sferturi dintre respondenti afirma ca sunt in relatii
de colaborare directa cu autoritati sau institutii publice.

Doar 18% dintre ONGuri au facut solicitari de informatii publice in 2012, desi
pentru 64% dintre acestea influentarea deciziilor publice la nivel central sau
local este o preocupare importanta sau destul de importanta.

Acelasi procentaj de 18% se regaseste si in ceea ce priveste initierea unor


activitati de lobby sau advocacy.

Mai putin de jumatate dintre ONGuri declara ca au participat la consultari


deschise cu autoritatile pe teme de politici publice.
Dimensiunea europeana

In ceea ce priveste conectarea cu spatiul european, 38% dintre ONGuri declara ca au fost implicate, in diferite moduri, in actiuni la nivelul UE.