Ingrijirea Bolnavului Cu Afectiuni Ale Intestinului Subtire Si Intestinului Gros

MOTO
"SNTATEA ESTE O STARE DE

ECHILIBRU BIO - PSIHO - SOCIAL,
CULTURAL sI SPIRITUAL, STARE DE
AUTONOMIE sI INDEPENDEN, FR
A FI EGAL CU ABSENA BOLII SAU A
INFIRMITII".
VIRGINIA HENDERSON
CAPITOLUL I
ROLUL PROPRIU sI DELEGAT
AL
ASISTENTEI MEDICALE N
NGRIJIREA PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
MEMORIU EXPLICATIV
"PROFESIUNEA DE ASISTENT MEDICAL
PRESUPUNE DIN TOATE PUNCTELE DE
VEDERE, MAI CERINE VORBIND DE CALITILE
SALE SUFLETEsTI, SE REFER LA: RENUNARE,
RBDARE, ALTRUISM, DEVOTAMENT, BUN
DISPOZIIE, AMABILITATE, VOIOsIE, PREZEN
DE SPIRIT sI CONsTIINCIOZITATE.
PENTRU A PUTEA SUPLINI FAMILIA UNUI
PACIENT, PUTEREA FIZIC, PSIHIC sI MENTAL
CARE L PRSEsTE VERTIGINOS N
MOMENTELE DE SUFERIN, ASISTENTA
MEDICAL VA TREBUI S NTRUNEASC MARI
CALITI MORALE sI UMANE, O DEPLIN
DISPONIBILITATE AFECTIV, DAR sI O BUN sI
CONTINU PREGTIRE PROFESIONAL.
RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN

ACTIVITATEA NOASTR, NE RESPECTM PE NOI
sI PROFESIA NOBIL PE CARE NE-AM ALES-O".
PLANUL LUCRRII
MOTO
MEMORIU EXPLICATIV
CAPITOLUL I
A.Rolul propriu si delegat al asistentei medicale
n ngrijirea pacientilor cu enterocolita
A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie
A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare
A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale

pacientilor cu enterocolita
A4.Participarea asistentei medicale la acte de

investigatie
A5.Interventii autonome si delegate acordate

pacientilor cu enterocolita
A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic

A7.Educatia pentru sanatate
CAPITOLUL II
B.Planul de ngrijire al pacientilor cu
enterocolita
B1.Culegerea datelor
B2.Analiza si interpretarea datelor
B3.Planificarea ngrijirilor
B4.Aplicarea planului de ngrijire
B5.Externarea pacientului
CAPITOLUL III
C1.Concluzii
C2.Evaluarea Finala
C3.Anexe
BIBLIOGRAFIE
CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV - NOIUNI
DE
ANATOMIE sI FIZIOLOGIE
A1.NOIUNI DE ANATOMIE
Aparatul digestiv reprezinta totalitatea organelor care
realizeaza transformarile fizice si chimice ale alimentelor,
adica digestive.
Aparatul digestiv este format dintr-un tub, care se
ntinde ntre cavitatea bucala si anus - numit tubul digestiv si
dintr-o serie de organe glandulare care si varsa produsii n
acesta - numite glande anexe ale tubului digestiv.
TUBUL DIGESTIV
Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la

exterior prin doua orificii:
- bucal
- anal
El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de

aceea i se disting mai multe segmente, care poarta diferite
denumiri.
ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea

sunt:
-cavitatea bucala;
-faringele;
-esofagul;
-stomacul;
-intestinul subtire;
-intestinul gros.
Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n

alcatuirea lor. Cu toate acestea, n general au o structura
asemanatoare.
STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV
Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din

patru tunici care, de la exterior spre interior sunt:
a)Tunica musculara - este formata din fibre musculare
striate, n regiunea faringiana si n portiunea superioara a
esofagului si din fibre musculare netede n tot restul tubului
digestiv.
Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt:

longitudinale si circulare. Fibrele musculare longitudinale
sunt asezate la exterior si prin contractia lor scurteaza tubul
digestiv, iar fibrele musculare circulare sunt asezate n
interior si prin contractia lor micsoreaza lungimea tubului
digestiv.
Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor

parasimpatice (nervii largi) si se relaxeaza sub actiunea
fibrelor simpatice.
b)Tunica submucoasa - este formata din tesut

conjunctiv lax si fibre elastice. La nivelul faringelui, ea
corespunde tunicii fibroase a acestui segment.
c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste

tractusul digestiv de la orificiul bucal pna la orificiul anal,
fiind n continuarea tegumentului.
Ea este formata din doua straturi:
1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata,

depinznd de functiile pe care le ndeplinesc segmentele
respective.
Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul

este stratificat, iar n restul tractusului digestiv (stomac,
intestine) este simplu. Epiteliul da nastere la o serie de
glande anexe ale mucoasei tubului digestiv.
Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau

ramificate sau n forma de acini. Ele produc substante
necesare pentru unirea particulelor alimentare sfarmate
(bolul alimentar), fie pentru transformarile chimice ale
alimentelor.
2.Coreonul mucoasei - este format din tesut conjunctiv
lax si are rol de a permite mucoasei sa aiba o oarecare
mobilitate.
Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de

secretie), de absorbtie si de protectie. Rolul n digestie se
manifesta prin secretia unor fermenti necesari
transformarilor chimice ale alimentelor.
Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n

limfa, sunt absorbite prin mucoasa, care ndeplineste prin
aceasta functia de absorbtie.
n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca

prin ea unele substante care ar fi daunatoare organismului.
n felul acesta ea joaca un rol de protectie a organismului.
Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub

diafragm - portiunea abdominala a esofagului, stomacul,
intestinele.
d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul

visceral, una din fetele peritoneului, care nlesnesc miscarile
diferitelor segmente abdominale ale tractusului digestiv sau
le fixeaza.
SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCAL
Cavitatea bucala este primul segment al tubului

digestiv si comunica cu exteriorul prin orificiul bucal, iar n
interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de

buza inferioara; ele reprezinta doua repliuri
musculomembranoase, avnd n grosimea lor muschiul
orbicular al buzelor.
FARINGELE
Faringele este al doilea segment al tubului digestiv si
se afla asezat napoia cavitatii bucale si nazale si deasupra
orificiului superior al laringelui si al esofagului. El este
localizat unde se ncruciseaza calea respiratorie cu calea
digestiva. Se ntinde de la baza craniului pna la esofag.
ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm.

Cnd este gol are aspectul unui tub turtit, iar cnd trec
alimentele prin el, se largeste si are un diametru de 2 - 2,5
cm. Porneste de la partea inferioara a laringofaringelui,
cobornd vertical ntre coloana vertebrala si trahee, trece
prin mediastinul posterior, strabate diafragmul prin orificiul
diafragmatic esofagian (hiatusul esofagian) care se afla
anterior fata de cel aortic.
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului

digestiv. Se afla n cavitatea abdominala, n partea stnga,
sub diafragm. La omul viu are pozitie verticala, iar la cadavru
este aproape orizontal.
Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul

supramezocolic, avnd n partea de sus, nainte si la dreapta
raporturi cu diafragmul, ficatul si micul epiploon, la stnga
cu splina, n jos cu colonul transvers, nainte cu peretele
abdominal si napoi cu pancreasul, rinichiul si splina.
Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd

cnd este plin moderat 25 cmlungime, 10 cm latime si 8
cm grosime; capacitatea mijlocie atinge 1.300 ml.
Prezinta trei portiuni:
-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si

priveste spre diafragm;
-corpul - este partea mijlocie;

-portiunea pilorica sau portiunea orizontala - este
partea inferioara, cea mai ngusta a stomacului.
Stomacul are doua fete - una anterioara si alta

posterioara si doua margini sau curburi:
-mica curbura - care este concava si orientata spre

dreapta;
-marea curbura - care este convexa si orientata spre

stnga, avnd o lungime de 40 cm.
Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n

legatura cu esofagul si intestinul subtire.
Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste

cardia si este usor dilatabil, avnd un muschi sfincter slab
dezvoltat, iar orificiul dinspre intestinul subtire ne numeste
pilor si este nchis printr-un muschi - sfincterul piloric.
La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o

prelungire a carei margine libera este ndreptata spre
intestin, formnd valvula pilorica.
INTESTINUL SUBIRE
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al

tubului digestiv, ajungnd la 6 - 9 m. ncepe de la orificiul
piloric al stomacului si se ntinde pna la valvula ileocecala.
Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un

traseu foarte sinuos. Diametrul sau este de 5 cm la pilor si
scade la 2 cm la extremitatea terminala.
Intestinul subtire are doua portiuni:
-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul

duodenojejunal. Are forma de potcoava, cu o lungime de 25
- 30 cm si este segmentul fix al intestinului subtire, neputnd
sa-si schimbe pozitia, fiind n cea mai mare parte
retroperitoneal si n raport cu peretele posterior al
abdomenului.
Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se

deschid: canalul pancreatic (Wirsung) si canalul coledoc,
printr-o proeminenta mamelonara papila (caruncula) mare -
n grosimea careia se afla ampula Vater.
Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila,

mai mica - papila (caruncula) mica, unde se deschide canalul
accesoriu al pancreasului (Santorini).
-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a

intestinului subtire. ncepe de la unchiul duodenojejunal si
tine pna la valvula ileocecala.
Desi din punct de vedere structural portiunea

intestinului cuprinsa ntre duoden si intestinul gros nu
prezinta nici o deosebire, totusi, aceste segment a fost
mpartit n jejun su ileon.
Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca

prezinta o mare mobilitate, de aceea se mai numeste
intestinul mobil. Mobilitatea se datoreaza suspendarii acestei
parti printr-un mezou - mezoul intestinului subtire - de
peretele abdominal.
Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca

prezinta numeroase ndoituri, anse intestinale, n numar de
14 - 16.
Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se

termina n fosa ileaca dreapta a abdomenului, deschizndu-
se n intestinul gros prin orificiul ileocecal. Aici se gaseste
valvula ileocecala, care se deschide numai dinspre intestinul
gros - nu pot trece catre intestinul subtire.
INTESTINUL GROS
Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv.
El continua intestinul subtire si se ntinde de la valvula
ileocecala pna la orificiul anal.
Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar

lumenul este portiunea initiala de circa 7 cm si merge
descrescnd catre partea terminala, unde ajunge de 3,50 - 4
cm; este asezat pe partile marginale ale abdomenului, n
jurul masei formulate de intestinul subtire, lund forma
literei "U" rasturnata si alcatuieste cadrul colic.
Intestinul gros prezinta trei portiuni:
-cecul.
Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului

gros, ci putin mai sus, formndu-se astfel dedesubtul
deschiderii lui un "fund de sac", care este cecul; acesta se
continua n jos si medial (pozitia cea mai frecventa) cu
apendicele apendicular, lung de 4 - 10 cm.
-colonul
Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula

ielocecala si se termina la rect. Este mpartit n patru
portiuni:
-colon ascendent - care ncepe de la valvula ielocecala

si se termina sub fata inferioara a ficatului, unde formeaza
unghiul hepatic sau flexura colica dreapta.
-colonul transvers - care ncepe de la unghiul hepatic

al colonului si se continua pna la splina, unde se ndoaie si
formeaza sub acesta unghiul splenic sau felxura colica
stnga si este situat orizontal sau n forma literei "V";
-colonul descendent - care ncepe de la unghiul splenic

si se termina la colonul sigmoid, n fosa iliaca stnga.
-colonul sigmoid - este n forma de "S", ncepe n fosa

iliaca stnga si tine pna n dreptul vertebrei a treia sacrale
(S3), unde se continua cu rectul. Colonul sigmoid vine n
raport cu oscul sacral si vezica urinara la barbat, iar la
femeie si cu uterul.
Din loc n loc, colonul prezinta sugrumari - numite plici

semilunare si parti proeminente - numite haustre sau
boseluri, dnd aspectul unor ncretituri largi. Aceasta se
datoreaza faptului ca benzile musculare din lungul
intestinului - numite tenii musculare, sunt mai scurte dect
lungimea sa si din cauza aceasta l cuteaza .
Pe suprafata intestinului gros se mai observa si un fel

de ciucuri - numiti apendici sau ciucuri epiploici, care sunt
formatiuni groase, acoperite de peritoneu.
Teniile, haustrele, plicile semilunare si apendicii

epiploici dau caracteristica intestinului gros.
Colonul transvers si cel sigmoid, fiind prevazute cu

mezou, sunt portiunile mobile ale colonului, pe cnd celelalte
portiuni (colonul ascendent si cel descendent) sunt fixe.
ABSORBIA INTESTINAL
Absorbtia este un proces fiziologic complex, prin care

produsii de digestie, apa, sarurile minerale si vitaminele trec
prin mucoasa intestinala si ajung n mediul intern. Un
procent de 90% din procesele de absorbtie se desfasoara la
nivelul mucoasei intestinului subtire, care are adaptari
structurale si functionale importante: epiteliu unistratificat,
valvule conivivente, vilozitati intestinale cu irigatie sangvina
si limfatica bogata, microvilii la polul apical al celulelor.
Suprafata activa reala de absorbtie intestinala este de

peste 250 m 2. Procese de absorbtie reduse la un loc si la
nivelul cavitatii bucale, stomacului pentru alcool si unele
medicamente si intestinul gros pentru apa, saruri minerale si
unele vitamine.
Mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt:
active si pasive.
a)Mecanismele active sunt mecanisme de transport

activ, cu consum de energie, selective, care se desfasoara
mpotriva grandientului de concentratie (un fel de pompe
chimice).
b)Mecanismele pasive sunt:
-difuziunea substantelor de la o concentratie mare la o

concentratie mica.
-osmoza - adica trecerea solutiilor de la presiune

osmotica mica la presiune osmotica mai mare, prin
membrana semipermeabila pe care o constituie mucoasa
intestinala;
-pinocitoza - adica nglobarea unor picaturi de lichid si

transportul lor prin mucoasa intestinala, sub forma
veziculelor de pinocitoza, spre mediul intern.
Absorbtia proteinelor - se face sub forma de

aminoacizi n prima parte a intestinului subtire, prin
mecanisme pasive de difuziune de la polul extern al acestora
n snge.
Absorbtia glucidelor - se face sub forma de

monozaharide la nivelul jejunului, prin mecanisme pasive
(pentru pentoze: riboza) si active (pentru hetoze: glucoza,
fructoza). Absorbtia glucozei necesita consum de energie
provenita din degradarea celulara a ATP-ului.
Absorbtia lipidelor - se face n prima parte a

intestinului subtire, sun trei forme:
-prin pinocitoza pentru mici picaturi de grasimi

nedigerate;
-prin difuziune pasiva, pentru g 343h75d licerol, care

este hidrosolubil;
-prin complexe de micelii hidrosolubile, formate de
acizii grasi insolubili si colesterolul cu sarurile biliare care
refac trigliceridele si sarurile biliare se rentorc n ficat prin
sistemul port.
Glicerolul urmeaza calea sistemului port hepatic, iar

trigliceridele sunt preluate de catre sistemul limfatic.
Absorbtia apei si a sarurilor minerale - se face la

nivelul intestinului subtire si a intestinului gros. Apa se
absoarbe pasiv, maximul de absorbtie fiind n acolo, Na +, Cl -,
Ca 2+ , P 3 , Fe 2+.
Absorbtia vitaminelor - se face n functie de

solubilitatea lor: vitamine hidrosolubile (complexul B,
vitamina C) se absorb pasiv, iar vitaminele liposolubile A, D,
K se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu
saruri biliare si ajung apoi pe cale portala la ficat.
n urma proceselor de absorbtie din intestinul subtire

rezulta chilul intestinal, de consistenta lichida, care trece
prin valvula ileocecala spre cecul intestinal.
La nivelul intestinului gros se desfasoara activitati

secretorii, motorii si de absorbtie. n urma acestora, chilul
intestinal lichid este transformat n materii fecale solide, de
consistenta moale.
Aici au loc si procese de fermentatie si putrefactie

datorate florei bacteriene intestinale, nepatogene, dar nu se
desfasoara procese de digestie chimica.
Activitatea secretorie se rezuma la producerea de

mucus cu rol n formarea si progresia materiilor fecale de-a
lungul colonului.
Absorbtia. La nivelul intestinului gros se absorb: apa si

saruri minerale, unele vitamine: vitamina B, vitamina K.
Procesul de fermentatie are loc n prima parte a

intestinului gros, datorita florei bacteriene aerobe, formata n
principal din bacili coli si lactici, care actioneaza asupra
glucidelor nedigerabile (celuloza), scindndu-le pna la
monozaharide si apoi la acid lactic.
Procesul de putrefactie se desfasoara n partea a doua

a colonului transvers si n colonul sigmoid, prin actiunea
florei bacteriene anaerobe asupra compusilor practici
nedigerati sub control cortical, determinnd
decarbogazificarea si dezaminarea acestora.
Materiile fecale rezultate n urma acestor procese

contin circa 90% resturi alimentare si 10% mucus, epitelii
descuamate, leucocite, corpuri ale bacteriilor de fermentatie
si putrefactie.
Din 100 ml kilogram intestinal se formeaza zilnic

circa 150 g de materii fecale.
Eliminarea materiilor fecale se numeste defecatie.

Defecatia este un act reflex controlat voluntar.
La defecatie participa musculatura tubului digestiv si

alte grupe de muschi striati aflati sub control cortical.
RECTUL
Rectul este portiunea terminala a intestinului gros,

avnd o lungime de 15 - 20 cm. Calibrul si traiectul sau nu
sunt uniforme.
Prima portiune a sa, care este continuarea colonului

sigmoid, este dreapta si are un calibru uniform. Sub aceasta
se afla o dilatatie, care are dimensiuni destul de mari -
ampula rectala. Aceasta se continua cu o portiune relativ
dreapta - canalul anal.
Canalul anal prezinta spre portiunea sa terminala

regiunea hemoroidala si sinusurile rectale si apoi se termina
cu orificiul anal (anus), care prezinta muschi sfincteri:
-intern - format din muschi circulari, netezi, deci
involuntar;
-extern - format din muschi circulari striati, deci

voluntar.
La nivelul rectului, tunica musculara nu mai formeaza

tenii. Fibrele musculare sunt uniform repartizate n pereti, ca
si la intestinul subtire. Pe prima portiune a sa rectul prezinta
un mezou (continuarea mezoului de pe colonul sigmoid),
ceea ce i confera o mare mobilitate. Aceasta lipseste pe
ultima portiune, iar de aceea portiunea terminala a rectului
este imobila.
GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt:
Glandele salivare - sunt glande exocrine ale caror

canale se deschid n cavitatea bucala;
-produc saliva cu ajutorul careia se realizeaza digestia

bucala;
-se pot grupa dupa marime n: glande salivare mici si

glande salivare mari.
Ficatul - este cea mai mare glanda din organism;
-se afla situata n cavitatea abdominala n partea

superioara dreapta, imediat sub diafragm, iar lobul sau stng
se ntinde pna la epigastru sau n loja hepatica;
-este asezat transversal n abdomen, are lungimea de

aproximativ 28 cm, diametrul antero - posterior de 18 cm,
naltimea de 8 cm, greutatea de circa 1.500 g si culoarea
rosu - caramiziu (contine o mare cantitate de snge).
Pancreasul
I.1.b.FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Functiile aparatului digestiv constau n transformarea
alimentelor n asa fel nct sa poata fi asimilate de organism.
Aceste transformari se realizeaza treptat, de-a lungul tubului
digestiv, prin actiunea sucurilor digestive; alimentele astfel
transformate sunt absorbite n snge si limfa la nivelul
peretelui acestuia.
DIGESTIA
Prin digestie se nteleg toate transformarile fizice si
chimice pe care le sufera alimentele n tubul digestiv, pentru
a le face capabile sa strabata mucoasa acestuia si sa ajunga
n snge si limfa.
Substantele alimentare se gasesc n natura mpreuna

cu unele substante care nu sunt folositoare organismului si
care trebuie separate de substantele alimentare si eliminate
din organism.
Digestia realizeaza si aceasta separare a substantelor

alimentare de cele nealimentare.
a)Digestia fizica a alimentelor consta, n primul

rnd, n nmuierea acestora.
Alimentele, desi contin ntotdeauna o cantitate de apa,

au o consistenta care nu permite digerarea. De aceea, ele
sunt amestecate cu diferite sucuri digestive (saliva) si
nmuiate. Dupa aceasta, alimentele sufera o transformare
fizica, ce consta ntr-o farmitare, adica o prefacere a lor n
particule ct mai mici.
b)Digestia chimica a alimentelor consta ntr-o

simplificare a moleculelor substantelor alimentare.
Substantele alimentare sunt formate din

molecule complexe, care nu pot fi absorbite, dar prin
actiunea sucurilor digestive, acestea sunt transformate n
molecule mai simple, care pot sa strabata peretele tubului
digestiv.
Sucurile digestive sunt produsele de secretie ale
glandelor tubului digestiv si ale glandelor anexe ale acestuia.
Ele contribuie la transformarea fizica si chimica, actionnd
prin componentele lor, n special apa si fermenti digestivi.
APA - toate sucurile digestive contin o mare cantitate

de apa. Aceasta contribuie la digerarea fizica a alimentelor,
ntruct le nmoaie si usureaza astfel sfarmarea lor.
Apa joaca, de asemenea, un rol foarte important n

transformarea chimica a alimentelor, contribuind la
fenomenele de dedublare a substantelor alimentare, prin
hidroliza. Cantitatea de apa a diferitelor sucuri digestive
variaza cu natura sucului, dar chiar la acelasi sub variaza cu
natura alimentelor.
FERMENII DIGESTIVI - reprezinta componentii

principali ai sucurilor digestive. Sunt substante organice
proteice, care provoaca transformarea chimica a alimentelor,
prin simplificarea moleculelor complexe, cu fixare de
molecule de apa. Au actiune specifica, actioneaza numai
asupra anumitor substante, provocnd anumite transformari.
Unitatea dintre fermentii digestivi sunt produsi de

celulele glandelor digestive sub forma inactiva si sunt
activate numai n prezenta unor anumite substante si ntr-un
mediu cu o anumita reactie.
Dupa actiunea pe care o au asupra substantelor

alimentare, fermentii digestivi se grupeaza n:
-proteze sau fermenti protidici - actioneaza asupra

proteinelor, pe care le descompun pna la aminoacizi;
fixeaza elementele apei la produsii de descompunere;
-amilazele sau glucidazele - actioneaza asupra

glucidelor complexe (polizaharide sau dizaharide) pe care le
hidrolizeaza pna la monozaharide;
-lipazele sau esterazele -actioneaza asupra lipidelor,
pe care le hidrolizeaza, transformndu-le n glicerina si acizi
grasi; nu pot actiona asupra grasimilor, dect daca acestea
se gasesc n stare de emulsie.
Digestia nu se face dintr-o data ci treptat, pe masura

naintarii alimentelor din cavitatea bucala spre intestin.
1.2.ENTEROCOLITA - DEFINIIE, ETIOLOGIE.

PRONOSTIC
Enterocolita acuta este o inflamatie acuta a

intestinului subtire.
ETIOPATOLOGIE
Boala este frecventa si se ntlneste la orice vrsta,

putnd sa aiba cauze infectioase, chimice sau fizice. Cel mai
frecvent este de natura infectioasa, iar germenii care o
provoaca sunt: enterobacteriacele (bacili coli patogeni
enterococi, Proteus, jioceanici), stafilococii si streptococii
sunt introdusi n intestin odata cu alimentele contaminate,
care contin toxinele microbiene.
Enterocolitele acute cu caracter epidemic sunt

provocate de diferite specii de Salmonella, Shighella si
Escherichia si fac obiectul de studiu al bolilor contagioase.
Cauzele toxico - chimice sunt de natura accidentala sau
profesionala: arsenul, fosforul, mercurul, uleiurile volatile,
toxinele unor ciuperci, medicamente (abuzul de laxative,
salicilate, antibiotice).
Uneori, boala este urmarea actiunii unor factori fizici,

ca alimentele excesiv de reci si bauturile fermentate.
Enterocolitele acute semnalate dupa tratamente cu
antibiotice sunt provocate de bacteriile rezistente din
intestin sau din orofaringe, care se exacerbeaza dupa ce
flora sensibila la antibiotice a fost distrusa.
1.COLITELE - sunt afectiuni provocate de inflamatia
intestinului gros. Procesul inflamator poate sa intereseze
colonul n ntregime (colite difuze) sau numai unele parti ale
colonului (colite segmentare).
ETIOPATOGENIE
Colitele au cauze multiple: infectioase, toxice,

parazitare.
Colitele infectioase sunt cele din dizenteria bacilara,

din salmoneloze, colite cu stafilococi, coli, colita din febra
tifoida (colotifus), tuberculoza intestinala, precum si colita de
antibiotice (enterocolita pseudomembranoasa).
Colitele toxice mai frecvente sunt cele mercuriale, prin

intoxicatii alimentare, prin abuz de laxative iritante sau prin
intoxicatii endogene, cum ar fi enterocolita premisa.
Colitele parazitare pot fi provocate de amibe, lambrii,

Balantidium coli, Trichomonas.
2.ENTEROCOLITELE CRONICE - sunt inflamatii

cronice ale intestinului sau sunt urmari ale unor procese
patologice intestinale anterioare.
Mare parte din bolnavii cu enterocolita cronica au avut

n trecutul mai apropiat sau mai ndepartat si o enterocolita
acuta. n acelasi timp, la aparitia unei enterocolite cronice,
primitive, pe lnga un teren predispozant, poate contribui
nerespectarea unor reguli de igiena alimentara sau
administrarea abuziva de antibiotice pe cale bucala.
Un loc destul de important printre enterocolitele

cronice al ocupa enterocolitele secundare, cum sunt n
special enterocolitele care apar la bolnavii rezectati gastric,
enterocolitele la bolnavii cu lipsa de acid clorhidric
(aclorhidric), enterocolitele la bolnavii cu alergie alimentara
si enterocolitele ce nsotesc diferite boli parazitare ca
lambrioza, ascardioza, tricocefaloza, etc.
3.ENTERITELE - sunt inflamatii fie partial (jejunite,
ileite), fie n totalitate (a intestinului subtire). Poate fi acuta
sau cronica.
ETIOPATOGENIE
Enteritele sunt provocate uneori de tulburari

functionale, ca urmare a unor dereglari nervoase
corticoinfectioase sau pot fi determinate de toxine exogene
(arsen, plumb, medicamente) sau endogene (uremia).
Parazitozele intestinale pot fi responsabile de procese

enteritice. De cele mai multe ori, enteritele sunt secundare
unor afectiuni la nivelul stomacului si al duodenului sau al
glandelor anexe (ficat, pancreas).
4.ENTEROPATIA GLUTENIC - rezulta dintr-o eroare

biochimica nnascuta: deficit eritrocitar de L glutamine -
peptidaza.
Faptul ca leziunile mucoasei sunt maxima de duoden

si jejunul proximal, acolo unde si concentratia de gluten este
mai mare, indica o actiune locala. n acelasi sens pledeaza si
producerea de leziuni la orice nivel, daca se instaleaza
glutenul prin sonda.
Principala alteratie morfologica este atrofia

vilozitatilor. Acestea rezulta dintr-o descuamare epiteliala
exagerata, care depaseste capacitatea de regenerare
(enteropatie exfoliativa). Gradul atrofiei este variabil.
Activitatea enzimatica epiteliala este prabusita, enterocitul
prezinta importante alteratii electronomicroscopice.
Disctructia celulara pare sa rezulte din permeabilizarea
lizozomilor cu eliberarea enzimelor proteolitice. La realizarea
leziunilor contribuie si carenta malabsorbtiva de acid folic,
factor indispensabil regenerarii celulare.
Tulburarea proceselor absorbtive atrage importante

carente nutritive.
1.3.EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME
sI PROBLEME ALE PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
ENTEROCOLITA ACUT
Circumstante de aparitie (semne) - persoane care au

consumat alimente alterate sau au ingerat substante toxice.
Simptome:
-inapetenta;
-greata;
-cefalee;
-stare de neliniste;
-dureri abdominale progresive pna la colici;
-balonare (zgomote hidro - aerice);
-varsaturi alimentare si bilioase;
-scaune subtiri - la nceput de 5-10-30 ori/zi, explozive

- cu eliminari de gaze urt mirositoare;
-febra;
-frisoane.
n cazurile mai grave se instaleaza:
-deshidratare - prezinta sete;
-fenomene de colaps periferic;
-adinamie;
-transpiratie;
-cianoza;
-racire a extremitatilor;
-puls mic;
-hipotensiune;
-hipotermie.
Problemele pacientului:
-oligurie;
-piele uscata;
-ameteli.
ENTEROCOLITA CRONIC
Circumstante de aparitie (semne) - persoane emotive

sau care au consumat lapte, dulciuri si anumite
produse celulozice sau bolnavii cu intoleranta alimentara.
Simptome:
-dureri periombilicale, n fosa iliaca dreapta sau

generalizate;
-eructatii;
-balonari;
-barborisme;
-eliminari de gaze;
-scaune neformate, lichide, galbene sau brune-galbui

cu mucus si resturi alimentare nedigerate 1- 3 /zi sau 6-8 /zi;
poate aparea constipatia;
-febra;
-frisoane.
Problemele pacientului:
-deshidratare;
-discomfort abdominal;
-hipertermie;
-riscul raspndirii infectiei.
PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA
ACTE DE INVESTIGAIE
Pentru punerea corecta a diagnosticului de
enterocolita si pentru evidentierea complicatiilor, sunt
necesare urmatoarele investigatii:
-tubajul duodenal sau sondajul duodenal - se

realizeaza prin introducerea unei sonde Einhorn dincolo de
pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si mediul exterior;
Scop Explorator - extragerea continutului duodenal

format din continut gastric, bila (A,B,C,), suc pancreatic si
secretie proprie:
-aprecierea functiei biliare hepatice a cailor

extrahepatice;
-descoperirea unor modificari anatomo-patologice

ale organelor care dau aspectul, cantitatea si compozitia
chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului

sau ale cailor biliare.
Scop Terapeutic - drenarea cailor biliare si

introducerea unor medicamente care au actiune directa
asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv.
Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin
peretii intestinali, ajungnd prin vena porta n ficat de unde
apoi vor fi excretate mpreuna cu bila n caile biliare, urmnd
calea circulatiei entero-hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante

si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau
cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continua n cazul ocluziilor sau subocluziilor

intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv

(postoperator);
-investigatii de laborator.
Recoltarea sngelui pentru examinari hematologice se

face numai pe substanta coagulanta uscata de tip EDTA,
Wintrobe, heparina, citrat de Na.
Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sngelui prin punctie venoasa.
-recoltarea materiilor fecale - materiile fecale sunt

recoltate de obicei prin emisie spontana ntr-un recipient
perfect curat, din sticla sau din metal, cu capacitate de
peste 1 l si cu gura larga, pentru a permite examenul
macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre

analize portiuni mici de materii fecale aduse mai ales n
conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii de plastic).
Prezenta urinei n recipientele n care au fost recoltate

materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a
modifica aspectul microscopic sau macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sa urineze nainte de
defecare.
-recoltarea sngelui pentru examinari biochimice se
face prin punctie venoasa - 5-8 ml snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
-recoltarea sngelui pentru hemoleucograma se face

prin punctie capilara.
INTERVENII AUTONOME sI DELEGATE

ACORDATE
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
INTERVENII AUTONOME ACORDATE
PACIENILOR CU ENTEROCOLIT
-plasez pacientul ntr-un salon luminos, linistit,

fara factori perturbatorii, pe ct se poate izolat - macar cu
paravan , daca nu se gaseste o rezerva separata pentru el;
-acopar patul pacientului cu musama si aleza;
-linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el;
-asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate si rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire
sa procedeze asemanator pentru a ajuta pacientul sa se
odihneasca;
-supraveghez durerile abdominale si caracteristicile

lor;
-supraveghez scaunul (frecventa, consistenta);
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului;
-reechilibrez pacientul hidro-electrolitic prin regim

hidric, apoi regim alimentar de tranzitie;
-mentin igiena tegumentelor si a lenjeriei;

-administrez tratamentul antispastic;
-recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
-ncurajez permanent pacientul;
-educ membrii familiei n privinta dietei;
-masor temperatura corpului si notez n foaia de

temperatura;
-supraveghez manifestarile de deshidratare (aspectul

tegumentelor, diureza, pulsul, TA, comportamentul
pacientului);
-calculez bilantul ingestie - excretie;
-observ permanent starea pacientului si raportez

medicului orice modificare aparuta n starea de sanatate a
pacientului;
-respect masurile de prevenire a infectiilor nosconiale;
-educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a

infectiilor;
-explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si

importanta ei n procesul de vindecare;
-i explic regimul pe care trebuie sa l urmeze pentru

recuperarea starii de sanatate;
-fac educatie pentru sanatate si pentru membrii

familiei;
-la ora de vizita medicul anunta pacientul data

externarii;
-fac demersurile necesare externarii;
-nsotesc pacientul la garderoba;

-predau pacientul apartinatorilor.
INTERVENII DELEGATE ACORDATE PACIENILOR

CU ENTEROCOLIT
-recoltez snge pentru hemoleucograma, ionograma,

transaminaze si bilirubinemie;
-recoltez materii fecale pentru coprocultura;
-administrez la indicatia medicului:
-Scobutil 1 f.i.m.;
-Papaverina 1 f.i.m. de 40 mg;
-Furazolidon 4x1/zi;
-Algocalmin o fiola f.i.m.;
-Amoxicilina 500 mg/8 ore;
-Piafen o fiola/zi;
-Ercefuril 1-4 capsule/zi;
-administrez tratament infectios recomandat de

medic;
-duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografie

n scop explorator;
-n caz de infectie se dau: -Cloramfenicol 2-3 g/zi;
-Streptomicina per os 1-2 g/zi;
-Tetraciclina 2 g/zi;
-la indicatia medicului aplic comprese alcoolizate pe

abdomenul pacientului si i administrez aniseptice;
-tot la indicatia medicului se vor face perfuzii cu
solutie de clorura de sodiu izotonica si solutie glucozata n
caz de deshidratare.
EVALUARE - EVOLUIE, COMPLICAII, PRONOSTIC
EVOLUIE
Enterocolita acuta
Boala evolueaza n functie de agentul patogen. n mod

obisnuit simptomele regreseaza n 2 - 3 zile. Boala se poate
vindeca spontan, sau rareori, daca este nengrijita, se poate
croniciza.
Enterocolita cronica
Boala reuneste o succesiune de perioade de agravare

si perioade de acalmie. Puseurile de exacerbare sunt
declansate n majoritatea cazurilor de alimente sau
suportate prin experienta anterioara sau binecunoscuta ca
generatoare de diaree (fructe, zarzavaturi n exces, ciuperci,
dulciuri, lichide reci, lapte, iaurt, bere, must, etc)
n alte cazuri, raspunderea agravarii o poarta curele

de antibiotice orale, expunerile la frig, infectiile generale si
curele hidrominerale.
Durata episoadelor active este de la cteva saptamni

pna la 2 - 3 luni.
Permisiunea se obtine prin restrictii alimentare sau

prin aplicarea unei terapii active. Persista intoleranta fata de
alimente, care solicita eforturi digestive mari, nu au
echivalent enzimatic, stimuleaza peristaltismul.
Enterocolita glutenica
Boala evolueaza cronic, cu perioade de agravare si cu

ameliorari partiale.
COMPLICAII
Enterocolita acuta si enterocolita cronica
Complicatiile sunt:
a.locale
-posibile leziuni inflamatorii, infiltrative, mai frecvent

cantonate la nivelul cecului si sigmei;
-manifestari rectosigmoidiene;
-manifestari rectale;
b.generale
-sindromul de denutritie severa cu multiple

manifestari carentiale;
-neuroza secundara;
-deficiente pluriglandulare hipofizosuprarenale si

tiroidiene si gonadice.
Enterocolita glutenica
Complicatiile sunt:
-osteomalacie;
-distrofie;
-tetanie;
-hemoragii;
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid

folic)
PROGNOSTICUL ENTEROLOCITEI ACUTE SI

ENTEROCOLITEI CRONICE
Prognosticul este n general bun, bolnavul pastrndu-si
capacitatea de munca, cu exceptia perioadelor de
exacerbare diareica si a formelor complicate, cu stari
pluricarentiale.
Sunt cazuri cnd bolnavii redobndesc toleranta

alimentara care declanseaza instalarea suferintei.
Marea majoritate a bolnavilor cu enterocolita sunt

obligati sa respecte cu strictete unele norme igieno -
alimentare si utilizarea periodica a medicamentelor.
Susceptibilitatea la accidente diareice ramane

definitiva.
Situatia este nsa diferita atunci cnd exista defecte

fundamentale ireversibile, ca aclorofidria sau carenta
dizaharidica sau atunci cnd exista inflamatia mucoasei
enterale.
ntr-un spectru mai larg putem vorbi de vindecare

daca bolnavul se simte bine, respectnd evitarea unor
categorii de alimente. Restrictiile pe care trebuie sa le
respecte nu reprezinta contramandari de incapacitate, ci
doar solutii adaptive fata de o situatie care este lipsita de
progresivitate.
Respectnd anumite conditii care se pot stabili de

comun acord si recurgerea sistematica la medicamentele
necesare, bolnavul devine capabil de o activitate normala.
n enterocolita glutenica, prognosticul se

mbunatateste radical, prin introducerea regimului fara
gluten.
n etapa anterioara mortalitatea atinge 5% din

bolnavi. n prezent, se poate obtine vindecarea clinica si cea
morfologica.
Defectul enzimatic ereditar obliga la respectarea
restrictiilor alimentare.
EDUCAIA PENTRU SNTATE

Alimentatia trebuie sa fie ct mai completa, cu
interdictii ct mai putine.
n formele severe, cu scaune numeroase, se aplica un

regim hidric de 12 - 14 ore, cu ceaiuri amare sau ndulcite cu
zaharina sau cu zahar n proportie de 5 %, zeama de orez,
supa de morcovi, supa de zarzavaturi strecurata.
Se impune evitarea fumatului din cauza afectiunii

peristatogene a nicotinei.
Evitarea consumului de alimente excesiv de reci si

bauturile fermentate.
Regimul hidric poate fi nlocuit de cura de mere rase,

indicata la bolnavii inapetenti sau supusi unei alimentatii
unilaterale prea multa vreme.
Cnd exista un dezechilibru al proceselor de

fermentatie si putrefactie, se ncepe o dieta cu un suport
redus de glucide, dar cu administrare n exces de proteine.
Pentru a combate diareea se dau produse bogate n:
-tanin -ceai oriental concentrat;
-ceai de coarne;
-suc de gutui;
-suc de afine;
-calciu (brnzeturi);
-mucilagii (orez).
Pentru combaterea constipatiei se dau legume si
fructe.
Alimentatia se mbogateste progresiv cu prudenta,

fiecare aliment fiind introdus an ratii mici.
Bolnavul trebuie sa respecte anumite conditii de

igiena si anume spalarea pe mini si a fructelor nainte de a
consuma alimentele.
Trebuie sa faca cure cu Saprosan sau Mexaform,

asociate cu vitamine din complexul B, timp de 5 - 7 zile.
Daca dupa ingerarea de alimente apar balonari, senzatie de
agitatie abdominala si barborisme, trebuie sa ingere solutie
de Novocaina 1- 2 % nainte de masa cu 10 - 15 minute.
CAPITOLUL II
PLANUL DE NGRIJIRE AL
PACIENILOR CU
ENTEROCOLIT
PACIENTULUI A.R. CU
ENTEROCOLIT ACUT
PRIMUL CAZ
PLANUL DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL

A.R.
CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor.
1.1.Date privind identitatea pacientului
Date relativ stabile:
Nume: A.
Prenume: R.
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Religia: Catolica
Nationalitatea: Romna
Stare civila: Casatorit
Ocupatie: Profesor
Date variabile:
Domiciliu: Bucov, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu familia ntr-o casa cu 5 camere,

salubre, bine ncalzite;
-pacientul nu fumeaza si nu consuma alcool;
-dispune de venituri materiale bune;
Conditii de munca: satisfacatoare
Gusturi personale si obiceiuri:

-pacientul prefera carnea de porc, cartofii prajiti si
sosuri;
-pacientul face dus zilnic, baie generala o data pe

saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-vizioneaza programele TV, iese n oras cu familia
Relatii cu familia, prietenii si colegii: foarte bune
1.2.Date privind starea de sanatate anterioara
1.2.a)Date antopometrice: -greutate corporala - 79

kg;
-naltime - 1,81 m
-grup sangvin AB IV
-RH (+)
1.2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate auditiva normala;
-acuitate tactila normala;
-acuitate gustativa normala
-somnul - normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul se poate deplasa singur, dar cu

mare dificultate din cauza ametelii;
-alimentatia - trei mese principale, doua gustari;

lichide ingerate - 1-2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice normale: 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase.

Pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare
vrstei.
-neaga afectiuni infecto - contagioase de tip TBC,

SIDA, LUES si hepatica.
1.2.c)Antecedentele hetero-colaterale: fara

importanta
1.2.d)Antecedentele personale
patologice: apendictomie la 14 ani
1.3.Informatii legate de boala
1.3.a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-crampe abdominale;
-paloare.
1.3.b)Istoricul bolii:
Pacientul n vrsta de 27 ani, fara antecedente

patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi,
varsaturi, scaune subtiri, crampe abdominale si paloare.
1.3.c)Diagnosticul de internare: Enterocolita acuta
1.3.d)Data internarii: 17.11.2007, ora 13.30.
1.3.e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente
integre, reci;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil,

cu respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=18 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-zgomote cardiace ritmice;
-T.A. 120/65 mm Hg; AV - 78/min
-artere periferice pulsatile;
-retea venoasa periferica normala.
Aparat digestiv si anexe:
-dentitie normala, corespunzatoare vrstei, gingii

aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-dureri abdominale;
-ficat si splina n limite fiziologice;
-scaune diareice multiple.

Aparat uro - genital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-mictiuni fiziologice;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS; -ROT: prezente bilateral.
ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR
PACIENTULUI A.R.
ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE
NNr.Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
crt. fundamentala independenta dependenta dificultate
0 1 2 3 4
1 Nevoia de a-frecventa - -
1 respira si a avea orespiratorie normala
buna circulatie vrstei 17 r/min,
respiratii ritmice,
fara zgomote
patologice;
-miscari respiratorii
libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
22 Nevoia de a bea si - -greata, -procesul
de a mnca varsaturi; inflamator
intestinal
-crampe
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
3 Nevoia de a - -scaune apoase-procesul
3 elimina si multiple; inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
44 Nevoia de a se - -adinamie; -discomfort
misca si a avea o abdominal
buna postura -crampe
abdominale;
-varsaturi
55 Nevoia de a dormi-pacientul doarme - -
si de a se odihni ore suficiente de
somn (6-8 ore) si are
somn calm, fara
cosmaruri, adoarme
cu usurinta si se
trezeste odihnit
66 Nevoia de a se-pacientul se poate - -
mbraca simbraca singur, si
dezbraca alege vestimentatia
n functie de
anotimp si stare
psihica
77 Nevoia de a-si - -usoara -procesul
mentine hipertermie -inflamator
temperatura 38,3 0 C intestinal
corpului n limite
normale
88 Nevoia de a fi-par curat, ngrijit; - -
curat, ngrijit, de
a-si proteja-urechi de
tegumentele si
mucoasele conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala, nas

cu mucoasa umeda
si roz, gingii
aderente dintilor si
roz;
-unghii taiate scurt,

ngrijite;
-pacientul are
deprinderi igienice
normale, prezinta
aspect curat, ngrijit
9 Nevoia de a-functionarea - -
9 comunica adecvata a organelor
de simt;
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
110 Nevoia de a-are convingeri fata - -
actiona conformde realitate;
propriilor -pacientul face
convingeri sirugaciuni la masa si
valori seara
111 Nevoia de a fi-pacientul ia singur - -
preocupat ndecizii;
privinta realizarii -uneori si manifesta
si stari de bucurie
112 Nevoia de a evita - -starea generala-alterarea
pericolele alterata tranzitului
intestinal
113 Nevoia de a nvata-pacientul prezinta - -
cum sa-si pastrezedorinta de a nvata
sau sa-sidespre cum sa-si
recupereze recapete starea de
sanatatea sanatate cu usurinta,
cunostinte medicale
114 Nevoia de a se - -momentan -boala n
recrea pacientul nu sesine;
poate recrea,-frica de
fiind preocupatcomplicatii
de vindecare
2.2.a)Probleme actuale de dependenta:
-durere abdominala;
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-greturi si varsaturi;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale.
2.2.b)Probleme potentiale:
-risc de deshidratare;
-risc de transmitere a infectiei.
2.3.Stabilirea gradului de dependenta: (11)

-dependenta moderata - bolnavul este partial
dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale pentru o
perioada de timp, recurgnd la ajutorul unei alte persoane;
-dependenta este temporara, independenta va surveni

atunci cnd pacientul are problema medicala rezolvata, dar
mai ales cnd este pregatit sa urmeze ntocmai prescriptiile
medicului (cnd poseda cunostintele necesare).
PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI

A.R.
1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48

ore;
-pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite

normale n 1 - 2 zile;
-pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte

persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic, iar disparitia

diareei n 1- 2 zile;
-pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile;
-pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3

zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de

24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de 2 zile.
2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat:
salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa
curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;
-supraveghez, masor si notez functiile vitale si

vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-efectuez toaleta de regiuni (daca este cazul);
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor

biologice si patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;
-ntocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare

recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a

informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A
PACIENTULUI A.R.
APLICAREA NGRIJIRILOR
Probleme de Obiective INTERVENII Evaluare
dependenta Autonome Delegate
1.Durere -pacientul sa-amplasez pacientul n-se efectueaza17.11.2007
abdominala beneficieze salon, n functie deecografie abdominala
starea sa, afectiunen scop explorator; T.A=125/70 mm Hg
de conditii dereceptionate;
microclimat -recoltez produseR=18 r/min
-asigur conditii debiologice de la
si mediumediu pacient; T=38,3 0 C
securizat;
adecvate, fara curenti-recoltez sngeFicat cu dimensiuni usor
-pacientul sa fiede aer, surse depentru marite.
investigat si tratatinfectie, zgomotehemoleucograma,
corespunzator deranjante; ionograma, Colecist moderat, destins,
diagnosticului si transaminaze cu pereti hiperecogenici,
zilei de boala; -masor functiile vitalebilirubinemie; ciudat, septat incomplet.
ale pacientului (P, R,
T, T.A), diureza,-examen -Glicemie 105 mg/dj
scaun, greutatecoprocultura si
corporala; coproparazitologic; -Sidermie 59,0
micrograme %
-calculez bilantul-nsotesc bolnavul la
ingesta-excreta; explorari; -VSH 76 mm/h
-observ orice-administrez -Timp de protombina 14

modificare aparuta nmedicamente sec
starea bolnavuluilaprescrise de medic.
F.O.; -Fibrinogen 850 mg %
-pregatesc pacientul Amilazemie 9 U/l

pentru orice
explorare; -Uree 38,4 mg/dl
-pregatesc materialele,
instrumentele,
solutiile pentru
explorari;
-transport probele de
laborator n sectorul
clinic;
-aduc rezultatele
probelor la F.O.
2.Dificultate de -pacientul sa fie-reechilibrez Administrez la17, 18.11.2007
a se alimenta si echilibrat hidroelectrolitic indicatia medicului:
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim -pacientul ncearca sa se
deshidratare n 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa-Scobutil 1x2 f/zi; adapteze la noul sau rol,
si zeama de orez), declara ca durerea nu mai
apoi regim alimentar
-pacientul sa nude tranzitie, orez fiert-Algocalmin 1x2 f/zi;este chiar asa de
devina sursa de n apa, brnza de vaci, evidenta.
infectie pentrucarne fiarta; -Papaverina 1x2 f/zi;
alte persoane pe-observ instalarea 19,20.11.2007
toata perioadaunor reactii adverse la-Amoxicilina 500 mg
internarii; administrarea la 8 ore -pacientul si reia ncet-
medicamentelor ncet functia digestiva
-pacientul sa fie -Metoclopramid 1x2
supravegheat f/zi 21,22.11.2007
atent pe tot
timpul internarii; -stare generala ameliorata
-pacientul sa aiba T Hewell = 230 sec

o alimentatie
completa n circa
10 zile
-pacientul sa fie-explorez nivelul deAdministrez laTGO=25U/L
alimentat cunostinte alindicatia medicului:
conform pacientului despre TGP=30U/L
diagnosticului sialimente, modul lor de-Scobutil 1x2 f/zi;
zilei de boala, pepreparare si despre Chol=161 mg/dl
tot parcursulrespectarea meselor; -Algocalmin 1x2 f/zi;
spitalizarii TRG=100 mg/dl
-permit pacientului sa--Papaverina 1x2 f/zi;
si aleaga alimentele n Creatinina=0,93 mg/dl
functie de preferinte,-Amoxicilina 500 mg
dar sa respectela 8 ore Na=132 mmol/l
indicatiile medicului
(regimul); -Metoclopramid 1x2K=3,9 mmol/l
f/zi
-reechilibrez Cl=203 mmol/l
hidroelectrolitic
pacientul prin regim Ex. Urina:
hidric 24-48 ore (apa
si zeama de orez), Densitate=1015
apoi regim alimentar
de tranzitie, orez fiert Ph=5
n apa, brnza de vaci,
carne fiarta, ou fiert Leu=neg
moale, dupa 8-10 zile
se pot introduce Nitrati=steril
laptele si mezelurile
Rare epitelii, rare oxalatii
de calciu
3.Greturi si -pacientul sa aiba-asigur repausul fizic - 17.11.2007
varsaturi o stare de confortsi psihic al
fizic npacientului; -pacientul prezinta
urmatoarele 3 greturi si varsaturi
zile, iar disparitia-mentin igiena
diarei n timp detegumentelor, a 18,19.11.2007
1-2 zile; lenjeriei;
-pacientul sa fie -pacientul declara o
echilibrat psihic-administrez mbunatatire a starii
n decurs de 3tratamentul antispastic generale
zile;
20, 21.11.2007
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
23.11.2007
-stare generala buna

-servesc pacientul cu
alimente la
temperatura
acceptabila,
prezentate atragator si
la ore fixe;
-calculez ratia calorica
24 ore n functie de
activitate si vrsta
4.Diaree -pacientul sa-si-recoltez produsele 17.11.2007
recapete pentru examen
echilibrul hidricbacteriologic -pacientul prezinta stare
si nutritional (coprocultura); de sanatate alterata, cu
n 1-2 zile diaree
-mentin permanent
legatura cu 18, 19.11.2007
apartinatorii
pacientului; -pacientul simte o
ameliorare, nu mai
-ncurajez permanent; prezinta scaune
-educ membrii 20,21, 22.11.2007

familiei n privinta
dietei -stare de sanatate buna
5.Hiper-termie -pacientul sa-masor temperatura-administrez 17.11.2007
prezinte corpului si notez ntratament
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios -pacientul prezinta
corporala n-supraveghez recomandat de medic
limite normale nmanifestarile de hipertermie (38,3 0 C)
1-2 zile deshidratare, aspectul
tegumentelor, diureza, 18, 19, 20.11.2007
pulsul, T.A.,
comportamentul temperatura n limite
pacientului normale
21, 22.11.2007
temperatura n limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie-sustin permanent
echilibrat psihicpacientul,
n decurs de 3ncurajndu-l;
zile;
-calculez bilantul
ingesta-excreta;
-observ permanent
starea pacientului si
raportez medicului
orice modificare
aparuta n starea de
sanatate a pacientului;
-ncurajez pacientul
sa-si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si-respect masurile de 17.11.2007
fata de pericole. satisfaca singurprevenire a infectiilor
Risc de nevoile n decursnoscomiale; -pacientul respecta
transmitere a de 3 zile; -educ pacientul cu regulile de igiena
infectiei -pacientul sa nuprivire la masurile de
devina sursa deprevenire a infectiilor 18, 19.11.2007
infectie pentru
alte persoane pe -pacientul se
toata durata conformeaza regulilor de
internarii igiena
20, 21, 22.11.2007
-stare generala ameliorata

8.Dificultate de -pacientul sa-asigur conditii de 17.11.2007
a se odihni. doarma orefavorizare a somnului,
9.Deficit de suficiente desemiobscuritate; pacientul nu prezinta
cunostinte somn si sa se interes pentru cunostinte
medicale trezeasca odihnit-rog ceilalti membri ai medicale18,19.11.2007
n decurs de 2-3echipei de ngrijire sa
zile procedeze asemanator -pacientul ntreaba despre
pentru a ajuta tratament, modalitati de
pacientul sa se recuperare a sanatatii
odihneasca;
20, 21, 11.2007
-la ora de vizita a
pacientilor de catre -pacientul a demonstrat
medic va fi externat ca a acumulat
cunostintele medicale din
spital
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI

A.R.
1.Denumire 2.Doza 3.Doza pe4.Actiune si indicatii 5.Reactii 6.Contraindicatii
unica 24 ore adverse
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
antibacteriana larga,
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter jejuni,
Shigella, Salmonella
si E coli;
-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie-poate -nu se administreaza
variata, preventiv nproduce imediat dupa
chimioteraia efecte extrainterventii
antitumorala, piramidale, chirurgicale pe
gastropareza mai frecventabdomen
diabeticilor, adjuvantla copii,
n explorareatineri si
functionala abatrni;
stomacului si
duodenului, profilaxia-poate simula
greturilor si vomelorsecretia de
postoperatorii, prolactina,
usurarea intubariiproducnd
interstinale cndgalactoree
pilorul este dificil de
trecut, sughit,-poate
migrena produce
dureri
abdominale
diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte -leucopernie, alergie
dureri, inclusiv post-alergice la pirazoli
operatorii, colicicutanate,
renale si biliare leocupernie
si noduli
cutanati
PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n litiaza- -glaucom, aritmii
biliara, colecistita, cardiace,
colangita, litiaza hipertensiune
renala, pielita, cistita intracraniana
-adjuvant n ulcer
gastric si duodenal,
gastrita, enterita,
colita, colon iritabil,
pancreatita,
dismenorice, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte -leucopenie, alergie
dureri, inclusiv post-alergice la pirazoli
operatorii, colicicutanate,
renale si biliare leucopenie,
noduli
cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic Hiposali- -glaucom;
predominant pevatie, -abdomen acut
aparatul digestiv, caisomnolen-ta,
urinare, uter diminu-area
reflectivi-tatii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI

A.R.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile pacientului
11
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml sngeT.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
+ 1 ml oxalat
3.Colesterolemie Punctie venoasa,1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
vacutainer cu dop rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
snge + 0,4 ml citrat de Na 7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma serica Punctie venoasa 10 mlNa=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
snge pe sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml snge0,80-1,20 mg % 94 mg %
sau 2 ml snge + 4 ml
florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml200 - 400 mg 241 mg %
snge + 0,5 ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml600 - 800 mg 815 mg %
snge
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 mlTGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
snge TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
snge
11.Hemocultura Recoltarea sngelui prinNegativa Negativa
punctie venoasa pe mediu
de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
venoasa 5 - 10 ml snge
13.Examen de urina Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
Ph acid -frecvente leucocite
Densitate 1010 - 1025 -numeroase hematii
Urdulinogen: normal
Sedimente: rare epitelii
Leucocite: foarte rare
Glucoza: absenta
Pigmenti biliari: absenti

14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a -negativa -negativa
organelor genito - urinare,
se recolteaza urina din
mijlocul jetului urinar ntr-
o eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun n -negativa -negativa
recipiente sterile speciale,
din trei locuri diferite
EXTERNAREA PACIENTULUI A.R.

Data externarii: 22.11.2007
Numarul de zile de spitalizare: 6
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de

27 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata,
varsaturi, crampe abdominale si scaune apoase, multiple si
paloare, se externeaza cu stare de sanatate buna.
BILANUL AUTONOMIEI
-tegumente si mucoase normal colorate, integre,

turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu

respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=10 r/min;
-aparat cardio - vascular: matitate cardiaca n limite

normale, soc apexian n spatiul V intercostal stng, zgomote
cardiace ritmice;
RECOMANDRI LA EXTERNARE
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor

medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este

posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu

detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei

numai de la surse autorizate;
-evitarea consumului de conserve;
-evitarea afumaturilor;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati
organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti

membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE
-inapetenta;
-sindrom de denutritie severa cu multiple manifestari

carentiale.
PROBLEME DE RECUPERARE
-va respecta regimul alimentar conform indicatiilor

medicului;
-va evita consumul de alimente reci;
-va evita bauturile fermentate;
-va respecta conditiile de igiena (spalarea minilor,

spalarea fructelor);
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: Saprosan,

Mexaform asociate cu vitamine din complexul B timp de 5-7
zile.
n caz de borborisme, ingerarea de solutie de

Novocaina 1-2% nainte de masa cu 5-10 minute.
PLANUL DE NGRIJIRE
AL PACIENT
ULUI R.S. CU
ENTEROCOLIT
ACUT
CAZUL II
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU PACIENTUL

R.S. CU ENTEROCOLIT ACUT
1.Culegerea datelor
1.1.Date privind identitatea pacientului
a)Date relativ stabile:
Nume: R
Prenume: S
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitate: Romna
Ocupatia: Administrator
b)Date variabile
Domiciliu: Baicoi - Prahova
Conditii de viata: Pacientul locuieste mpreuna cu

familia ntr-un apartament cu 3 camere, baie, bucatarie,
salubre, bine ncalzite; are trei copii.
Dispune de venituri materiale decente.

Pacientul consuma alcool ocazional; nu e fumator
Conditii de munca: Satisfacatoare
-pacientul prefera carnea de porc, pui, legumele si

fructele;

saptamna, toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul

pleaca cu familia la munte din 2 n 2 saptamni.
Relatia cu familia, prietenii si colegii: buna
c)Date privind starea de sanatate anterioara
1.Date antopometrice:
Greutate corporala: 86 kg
naltime: 1,79 m
Grup sangvin A2
RH (+)
2.Limite senzoriale:
-pacientul vede foarte bine;
-acuitate gustativa normala;
-somnul normal, linistitor, odihnitor;

-mobilitate: pacientul se poate deplasa singur, dar cu
mare grija din cauza ametelii;
-alimentatia: -doua mese principale, doua gustari;
-lichide ingerate: 1-1,5 l/zi;
-eliminari: mictiuni fiziologice normale, 1 scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile corespunzatoare

vrstei;
-neaga afectiuni infecto-contagioase de tip LUES, TBC,

SIDA, hepatica, etc.
3.Antecedente heredo-colaterale:
-fara importanta.
4.Antecedente personale patologice:
-apendictomie la vrsta de 8 ani
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice lichide de 10 ori/zi;
-durere abdominala difuza;
-paloare;
-adenomie.
b)Istoricul bolii:

patologice, care n urma cu cteva ore prezenta greturi,
varsaturi, scaune diareice, paloare, durere abdominala
difuza.
c)Diagnostic de internare:
Enterocolita acuta de cauza neprecizata
d)Data internarii: 20.11.2007, ora 14.45
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata;
-tegumente si mucoase palide, reci, tegumente

integre;
-turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic nepalpabil;
-sistem osteo-articular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos bine reprezentat;
-aparat respirator: -torace normal conformat, mobi, cu

respiratie;
-murmur vezicular prezent bilateral;
-R=20 r/min
-aparat cardio-vascular: -matitate cardiaca n limite

normale
-soc apexian n spatiul V

intercostal stng;

-T.A. =130/65 mm Hg,
-A.V. =75/min
-retea venoasa periferica;
-artere periferice pulsatile.
APARAT DIGESTIV sI ANEXE:

aderente la dinti;
-tranzit intestinal sever afectat;
-durere abdominala;
-scaune diareice multiple
APARAT UROGENITAL:
-lojii renale libere, nedureroase;
-GIORDANO (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organe genitale externe normal conformate;
-SNC iritabilitate;
-ROT prezente bilateral;
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI R.S.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de
1 -Nevoia de a respira -frecventa - -
si de a avea o bunarespiratorie vrstei
circulatie 20 r/min;
-respiratii ritmice,
fara zgomote
patologice;
-miscari
respiratorii libere;
-amplitudine
normala, egala de
ambele
hemitorace.
2 -Nevoia de a bea si a - -greata; -proces
mnca inflamator
-varsaturi; intestinal
-dureri
abdominale;
-lipsa poftei de
mncare
3 -Nevoia de a elimina - -scaune apoase-proces
si multiple; inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc de
deshidratare
4 -Nevoia de a misca si a - -adinamie; -discomfort
avea o buna postura abdominal
-durere
abdominala
difuza;
-varsaturi
5 -Nevoia de a dormi si a-pacientul doarme - -
se odihni ore suficiente de
somn 6-9 ore si are
somn calm, fara
cosmaruri,
adoarme cu
usurinta si se
trezeste odihnit
6 -Nevoia de a se mbraca-pacientul se poate - -
si dezbraca mbraca singur;
-si alege
vestimentatia n
functie de
anotimp, stare
psihica si mai ales
adecvata vrstei
7 -Nevoia de a-si mentine - -usoara -proces
temperatura corpului n hipertermie, inflamator
limite normale 37,8 0C intestinal
8 -Nevoia de a fi curat,-par curat, ngrijit; - -
ngrijit, a-si proteja
tegumentele si-urechi de
mucoasele conformitate
normala, curate;
-cavitate bucala,
nas, cu mucoasa
umeda si roz,
gingii aderente la
dinti si roz;
-unghii taiate
scurt, ngrijite;
-pacientul are
deprinderi
normale, prezinta
aspect curat,
ngrijit;
9 -Nevoia de a comunica -functionarea - -
adecvata a
organelor de simt;
-debitul verbal
regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva
despre sine
10 -Nevoia de a actiona-are convingeri - -
conform propriilorpersonale fata de
convingeri si valori realitate;
-foloseste obiecte
religioase
personale;
-pacientul face
rugaciuni seara
11 -Nevoia de a fi-pacientul ia - -
preocupat n privintasingur decizii;
realizarii
-uneori si
manifesta starile
sufletesti;
-este singur ca se
va face bine si-si
va duce viata
normal
12 -Nevoia de a evita - -starea generala-alterarea
pericolele alterata tranzitului
intestinal
13 -Nevoia de a nvata sa--pacientul prezinta - -
si pastreze sau sa-sidorinta de a nvata
recupereze sanatatea despre cum sa-si
recapete starea de
sanatate;
-acumuleaza cu
usurinta
cunostintele
medicale
14 -Nevoia de a se recrea - -momentan -boala n
pacientul nu sesine, frica de
poate recrea,complicatii
fiind preocupat
de vindecare
a)PROBLEME ACTUALE DE DEPENDEN
-dificultatea de a se alimenta si hidrata;
-diaree;
-hipertermie;
-anxietate;
-vulnerabilitatea fata de pericole;
-dificultatea de a se odihni;
-deficit de cunostinte medicale
b)PROBLEME POTENIALE
-risc de deschidratare;
-risc de transmitere a infectiei
c)STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN A

PACIENTULUI R.S.
-dependenta moderata - bolnavul este
partial dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale,
pentru o perioada de timp recurgnd la ajutorul unei alte
persoane;
-dependenta temporara - independenta va surveni

medicului (cnd poseda cunostintele necesare, dar mai ales
cnd constientizeaza gradul de risc al bolii).
d)DIAGNOSTIC NURSING
1.Durere abdominala din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata difuz, uneori si sub forma de colici.
2.Dificultatea de a se alimenta si hidrata din cauza

problemelor aparute n urma infectiei intestinale.
3.Greturi si varsaturi din cauza procesului inflamator

intestinal.
4.Diaree din cauza procesului inflamator intestinal.
5.Hipertermie din cauza procesului inflamator

intestinal, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
6.Anxietate din cauza bolii, manifestata prin frica de

complicatii.
7.Vulnerabilitate fata de pericole din cauza procesului

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de
anemiere.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza manifestarilor

bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale din cauza ca

pacientul nu s-a lovit niciodata de astfel de probleme.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR
PACIENTULUI R.S.
OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24-48

ore;

normale n aproximativ 1-2 zile;

persoane, pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si

securizat pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului, pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului pe tot timpul inernarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n

urmatoarele 3 ziler, si disparitia diareei n timp de 1-2 zile;

internarii;

zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n

termen de 24 ore si sa prezinte ntelegerea lor n decurs de
2 zile.
INTERVENII:
-shimb lenjeria de pat si de corp;

vegetative;
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizant,

salon aerisit, temperatura si umiditate optima - 22 0 C;
-administrez medicatia prescrisa de medic.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI
A PACIENTULUI R.S.
1.Durere -pregatirea -amplasez pacientul-recoltez snge 20.11.2007
abdominala conditiilor dentr-un salon luminat,pentru
ngrijire; linistit, fara factorihemoleucograma, -pacientul prezinta stare
perturbatori - pe ct seionograma, alterata de sanatate, dar
-pacientul sapoate de izolat, macartransaminaze, colaboreaza cu echipa de
prezinte disparitiacu un paravan; bilirubinemie; ngrijire
durerii n cteva -examen
zile; -acopar patulcoprocultura si21, 22.11.2007
pacientului cu coproparazitologic
-pacientul sa fiemusama si aleza; -pacientul prezinta o
alimentat ameliorare a starii de
corespunzator -linistesc pacientul, sanatate, scaunele
diagnosticului sicomunicnd diareice s-au rarit
zilei de boala, pepermanent cu el;
tot timpul 23.11.2007
internarii; -asigur
mediu securizant si -starea de sanatate a
-pacientul sa fieconditii de pacientului s-a
investigat si tratatmicroclimat; mbunatatit
corespunzator
diagnosticului pe-supraveghez scaunul, 24.11.2007
timpul internarii frecventa, consistenta;
-pacientul prezinta stare
-supraveghez durerile de sanatate buna
abdominale
2.Greturi si -pacientul sa aiba-asigur repausul fizic - 20.11.2007
varsaturi o stare de comfortsi psihic al
fizic npacientului; -pacientul prezinta greturi
urmatoarele 3 si varsaturi
zile, iar disparitia-mentin igiena
diareei n timp de
1-2 zile; tegumentelor, a 21, 22.11.2007
-pacientul sa fielenjeriei;
echilibrat psihic -pacientul declara o
n decurs de 3 zile-administrez mbunatatire a starii
tratamentul antispastic generale
23.11.2007
-pacientul nu mai
prezinta greturi sau
varsaturi
24.11.2007
-stare generala buna

3.Diaree -pacientul sa-si-recoltez produsele - 20.11.2007
recapete pentru examen
echilibrul hidricbacteriologic; -pacientul prezinta stare
si nutritional n 1- de sanatate alterata, cu
2 zile -mentin permanent diaree
legatura cu
apartinatorii 21, 22.11.2007
pacientului;
-recomand
pacientului pozitia -pacientul simte o
antalgica de ameliorare, nu simtitor;
diminuare a durerilor
-scaunele sunt de
consistenta semisolide;
23.11.2007
-stare de sanatate buna

4.Dificultate de -pacientul sa fie-reechilibrez Administrez la20.11.2007
hidrata - risc de hidroelectrolitic pacientul, prin regim -pacientul ncearca sa se
deshidratare n 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa-Scobutil, adapteze la noul sau rol,
si zeama de orez); Algocalmin declara ca durerea nu mai
-pacientul sa nu-regim alimentar dePapaverina cte oeste chiar asa de evidenta.
devina sursa detranzitie, orez fiert nfiola din fiecare n
infectie pentruapa, brnza de vaci,injectie, 21, 22.11.2007
alte persoane pecarne fiarta, ou fierintramuscular;
toata perioadamoale; dupa 8-10 zile -pacientul nca nu se
internarii; se pot introduce-Furazolidon 4x1 /zi poate alimenta normal, se
laptele si mezelurile
-pacientul sa fie simt slabit
supravegheat
atent pe tot 23.11.2007
timpul internarii;
-pacientul ncepe sa
-pacientul sa aiba mannce n cantitati mici,
o alimentatie respectnd indicatiile
completa n circa medicului; mai prezinta
10 zile scaune apoase
24.11.2007
-stare de sanatate buna

5.Hipertermie -pacientul sa-masor temperatura-administrez 20.11.2007
prezinte corpului si notez ntratament
temperatura foaia de temperatura; antiinfectios -pacientul prezinta
corporala n-supraveghez recomandat dehipertermie (38 0 C)
limite normale nmanifestarile demedic
1-2 zile deshidratare, aspectul 21, 22.11.2007
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A., -termperatura n limite
comportamentul normale
pacientului
23, 24.11.2007
-temperatura n limite
normale
6.Anxietate -pacientul sa fie-sustin permanent - 20.11.2007
echilibrat psihicpacientul,
n decurs de 3ncurajndu-l; -pacientul este anxios
zile;
-calculez bilantul 21, 22.11.2007
ingesta-excreta;
-pacientul ncepe sa-si
-observ permanent revina, nu mai este
starea pacientului si speroat
raportez meidcului
orice modificare 23, 24.11.2007
aparuta n starea de
sanatate a acestuia; -stare generala buna
-ncurajez pacientul
sa-si exprime temerile
si ai dau exemple de
cazuri care s-au
recuperat foarte
repede
7.Vulnerabilitate -pacientul sa-si-respect masurile de 20.11.2007
fata de pericole. satisfaca singurprevenire a infectiilor
Risc de nevoile n decursnoscomiale; -pacientul respecta
transmitere a de 3 zile; -educ pacientul cu regulile de igiena
infectiei -pacientul sa nuprivire la masurile de
devina sursa deprevenire a infectiilor 21, 22.11.2007
infectie pentru
alte persoane pe -pacientul se
toata durata conformeaza regulilor de
internarii igiena
23, 24.11.2007
-stare generala ameliorata

8.Dificultate de -pacientul sa-asigur conditii de - 20.11.2007
suficiente desemiobscuritate; -pacientul prezinta
somn si sa se scaune diareice, ceea ce l
trezeasca odihnit-rog ceilalti membri ai mpiedica sa se
n decurs de 2-3echipei de ngrijire sa odihneasca
zile procedeze asemanator
pentru a ajuta 21, 22.11.2007
pacientul sa se
odihneasca; -pacientul se simte mai
linistit, spune ca a reusit
-la ora de vizita a sa doarma
pacientului de catre
medic, acesta din 23, 24.11.2007
urma l anunta ca n
ziua urmatoare va fi -pacientul doarme normal
externat
9. Deficit de -pacientul sa-explic pacientului - 20.11.2007
cunostinte capete cunostinteorice tehnica
medicale medicale nntreprinsa, scopul si -pacientul nu prezinta
termen de 24 oreimportanta ei n interes pentru cunostinte
si sa prezinteprocesul de vindecare; medicale
ntelegerea lor
-i detaliez regimul pe 21, 22.11.2007
care trebuie sa-l
urmeze pentru -pacientul ntreaba despre
recuperarea starii de tratament, modalitati de
sanatate; recuperare a sanatatii
-fac educatie pentru

sanatate si cu membri 23, 24.11.2007
familiei;
-pacientul a demonstrat
-fac demersurile ca a acumulat cunostinte
necesare externarii; medicale din spital
-nsotesc pacientul la
garderoba;
-predau pacientul
apartinatorilor
5.EXTERNAREA PACIENTULUI R.S.
Numar zile spitalizare: 5
Diagnostic la externare: Enterocolita acuta de

cauza neprecizata
Starea pacientului la externare:
Pacientul n vrsta de 49 ani, internat cu stare de

sanatate alterata, greta, varsaturi, durere abdominala difuza,
scaune diareice multiple si paoare, se externeaza cu stare de
sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, turgor normal;
-sistem ganglionar - limfatic: nepalpabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile;
-sistem musculo - adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil, cu

respiratie, murmur vezicular prezent bilateral R=18r/min;
cardiace ritmice, artere periferice pulsatile, retea periferica
normala.
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-evitarea consumului de afumaturi;
-respectarea regulilor de igiena att personal ct si

alimentar;
-evitarea consumului de oua care nu au nscrise pe ele

termenul de valabilitate;
-revenirea si acutizarea simptomelor impune

prezentarea de urgenta la medic;
-prezentarea periodica la medicul de familie.
PROBLEME LA EXTERNARE:
-anemie carentiala (feripriva sau prin deficit de acid

folic);
-inapetenta;
-infectie urinara;
-risc de transmitere a infectiei.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-respectarea regimului hidrio-electrolitic conform

indicatiilor medicului;
-consumul de lichide de la surse autorizate;
-va evita fumatul din cauza actiunii patogene a

nicotinei;
-va respecta masurile de prevenire a infectiilor
(spalarea minilor);
-evitarea unor categorii limitate de alimente;
-respectarea regimului hiposodat;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu: vitamine din

complexul B1, B6, B12, Saprosan, administrarea
antibioticelor - Biseptol.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI R.S.

1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si indicatii 5.Reactii 6.Contraindicatii
unica pe 24 adverse
ore
ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene pentru
om, Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E coli;
-efectul se manifesta
numai la nivelul
lumenului intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar efecte
secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de etiologie-poate produce-nu se administreaza
variata, preventiv nefecte imediat dupa
chimioteraia extrapirami- interventii
antitumorala, dale, maichirurgicale pe
gastropareza frecvent laabdomen
diabeticilor, adjuvantcopii, tineri si
n explorareabatrni;
functionala a
stomacului si-poate simula
duodenului, profilaxiasecretia de
greturilor siprolactina,
varsaturilor producnd
postoperatorii, galactoree;
usurarea intubarii
intestinale cnd-poate produce
pilorul este dificil dedureri
trecut, sughit,abdominale,
migrena diaree
PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte -leucopenie, alergie
dureri, inclusivalergice la pirazoli
postoperatorii, colicicutanate,
renale si biliare leucopenie si
noduli cutanati
PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n litiaza- -glaucom, aritmii
biliara, colecistita, cardiace,
colangita, litiaza hipertensiune
renala, pielita, cistita intracraniana
-adjuvant n ulcer
gastrita, enterita,
pancreatita,
dismenoree, anexita
ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte -leucopenie, alergie
dureri, inclusivalergice la pirazoli
postoperatorii, colicicutanate,
renale si biliare leucopenie,
noduli cutanati
SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva- -glaucom;
predominant petie, tahicardie,-abdomen acut
aparatul digestiv, caisomnolenta,
urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI R.S.

Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile
pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml snge + 1 mlT.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 ml 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml snge peNa=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
serica sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 mEq/l
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7 mEq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 ml0,80-1,20 mg % 94 mg %
snge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5 ml200 - 400 mg 241 mg %
citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml snge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml snge0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin punctieNegativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 -0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
10 ml snge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
-numeroase
Densitate 1010 - 1025 hematii
Urolulinogen: normal
Glucoza: absenta

14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor-negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun n recipiente-negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri diferite
PACIENTULUI M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT
CAZUL III
PLAN DE NGRIJIRE PENTRU
PACIENTUL M.T. CU
ENTEROCOLIT ACUT:
1.CULEGEREA DATELOR
2.DATE PRIVIND IDENTITATEA PACIENTULUI
DATE RELATIV STABILE:
Nume: M.
Prenume: T.
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Religia: Ortodoxa
Nationalitatea: Romna
Ocupatie: Inginer
DATE VARIABILE:
Domiciliu: Plopeni, judetul Prahova
Conditii de viata:
-pacientul locuieste cu sotia si cei doi baieti ntr-un

apartament cu 3 camere, bucatarie si baie, salubre, bine
ncalzite;
-dispune de venituri materiale bune;
-pacientul consuma putin alcool, dar nu este fumator.
Conditii de munca: bune
-pacientul prefera ciorbele de orice fel, carnea de pui;

saptamna si toaleta cavitatii bucale de 2 ori pe zi.
Mod de petrecere a timpului liber:
-pacientul asculta muzica, i place desenul tehnic
Relatii cu familia, prietenii si colegii: bune

1.2.DATE PRIVIND STAREA DE SNTATE
ANTERIOAR:
a)Date antopometrice: -greutate corporala - 90 kg;
-naltime - 1,83 m
-grup sangvin O (I)
-RH (+)
2.b)Limite senzoriale: -pacientul poarta ochelari;
-acuitate gustativa normala
-somnul: normal, linistitor, odinitor;
-mobilitate - pacientul nu are nici un

fel de probleme de mers;
-alimentatia - trei mese principale,

doua gustari;
-lichide ingerate - 1, 5 - 2 l/zi;
-eliminari - mictiuni fiziologice

normale;
-1scaun/zi;
-nu prezinta alergii alimentare sau

medicamentoase;
-pacientul a facut toate vaccinarile

corespunzatoare vrstei;
-neaga afectiuni infecto -
contagioase de tip LUES, SIDA TBC,
hepatita, etc
c)Antecedentele hetero-colaterale: mama diabet

de grad II
d)Antecedentele personale patologice: fara

importanta
a)Motivele internarii:
Pacientul prezinta:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri, lichide - 10/zi;
-durere abdominala colicativa;
-paloare.
b)Istoricul bolii:

patologice de 12 ore, prezinta greturi, varsaturi, durere
abdominala colicativa si paloare.
c)Diagnosticul de internare: enterocolita acuta de

cauza neprecizata
d)Data internarii: 24.11.2007
e)Examen clinic pe aparate:
-stare generala alterata din cauza simptomatologiei;

-tegumente si mucoase: palide, umede, tegumente
integre, turgor normal;
-sistem ganglionar limfatic neglijabil;
-sistem osteo - articular: integru, articulatii mobile.
-sistem musculo - adipos: bine reprezentat;
-aparat respirator: torace - normal conformat, mobil, cu

respiratia;
-murmur vezicular prezent, bilateral;
-R=22 r/minut
Aparat cardio - vascular:
-matitate cardiaca n limite normale;
-soc apexian n spatiul V intercostal stng;
-T.A. 130/70 mm Hg; AV = 78/min
Aparat digestiv si anexe:

aderente la dinti;
-tranzit intestinal alterat;
-scaune diareice multiple.

Aparat urogenital:
-loji renale libere, nedureroase;
-Giordano (-) bilateral;
-urini normocrome;
-organele genitale externe normal conformate;
-S.N.C.: OTS;
-ROT: prezente bilateral.
2.ANALIZA sI INTERPRETAREA DATELOR

PACIENTULUI M.T.
2.1.ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR

FUNDAMENTALE
Nr. Nevoia Manifestari de Manifestari de Surse de

0 1 2 3 4
1 Nevoia de a-frecventa respiratorie normala- -
respira si vrstei 22 r/min, respiratii
a avea o bunaritmice, fara zgomote
circulatie patologice;
-miscari respiratorii libere;
-aplitudine normala,
egala, de ambele
hemitorace.
2 Nevoia de a bea- -greata, varsaturi; -procesul
si inflamator
de a mnca -durere abdominalaintestinal
colicativa;
-lipsa poftei de
mncare
3 Nevoia de a- -scaune apoase si-procesul
elimina multiple; inflamator
intestinal
-transpiratii;
-risc de deshidratare
4 Nevoia de a se- -adinamic; -disconfort
misca si a avea abdominal
o buna postura -durere abdominala
colicativa;
-varsaturi
5 Nevoia de a-pacientul doarme ore- -
dormi si de a sesuficiente de somn (8 ore) si
odihni are somn calm, fara cosmaruri,
adoarme cu usurinta si se
trezeste odihnit
6 Nevoia de a se-pacientul se poate mbraca- -
mbraca sisingur, si alege vestimentatia
dezbraca n functie de anotimp si stare
psihica
7 Nevoia de a-si- -T=37,9 0 C masurata-posibil
mentine sub axila proces
temperatura infectios
corpului n
limite normale
8 Nevoia de a fi-par curat, ngrijit; - -
curat, ngrijit, de
a-si proteja-urechi de conformitate
tegumentele sinormala, curate;
mucoasele
-cavitate bucala, nas cu
mucoasa umeda si roz, gingii
roz, aderente dintilor;
-unghii taiate scurt, ngrijite;
-pacientul are deprinderi

igienice normale
9 Nevoia de a-functionarea adecvata; - -
comunica
-debit verbal regulat;
-exprimare usoara;
-imagine pozitiva despre sine

10 Nevoia de a-are convingeri personale, pe- -
actiona conformcare si le respecta;
propriilor
convingeri si-citeste carti, poarta discutii cu
valori colegii de camera si cu echipa;
-pacientul si respecta valorile

religioase
11 Nevoia de a fi-pacientul este optimist n- -
preocupat nprivinta vindecarii;
privinta
realizarii -uneori si manifesta si stari de
bucurie;
-el spune ca boala lui este ceva

trecator
12 Nevoia de a- -starea generala-alterarea
evita pericolele alterata tranzitului
intestinal
2.3.STABILIREA GRADULUI DE DEPENDEN AL

PACIENTULUIM.T.
-dependenta moderata - bolnavul este partial

dependent n satisfacerea nevoilor fundamentale si de aceea
este internat n spital;
-dependenta este temporara, independenta va surveni

medicului (cnd poseda cunostintele necesare).
2.4.DIAGNOSTICUL NURSING:
intestinal, manifestata olicativ.

intestinal.
4.Hipertermie din cauza procesului inflamator intestinal,

manifestata prin cresterea temperaturii corporale.


complicatii.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte
complicatii
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor

bolii.
9.Deficit de cunostinte medicale deoarece pacientul nu

a fost interesat de acestea.
3.PLANIFICAREA NGRIJIRILOR PACIENTULUI

M.T.
3.1.OBIECTIVE:
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48

ore;

normale n 1 - 2 zile;

persoane pe toata durata internarii;
-pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si
securizant pe tot timpul internarii;
-pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului

si zilei de boala pe tot timpul internarii;

internarii;
-pacientul sa aiba o stare de confort fizic n urmatoarele

3 zile, iar disparitia diareei n timp de 1- 2 zile;

zile;
-pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de

3.2.INTERVENII ZILNICE:
-asigur conditiile de microclimat si mediu securizat:

salon aerisit, temperatura si umiditate optime (22 0 C), lipsa
curentilor de aer;
-schimb lenjeria de pat si de corp;

vegetative;
-administrez medicatia prescrisa de medic;
-colaborez cu echipa de ngrijire;
-asigur regimul alimentar corespunzator evolutiei bolii;
-pregatesc bolnavul pentru recoltarea produselor

biologice si patologice si pentru examenele de laborator;
-supraveghez comportamentul bolnavului;

-ntocmesc bilantul ingera - excreta;
-pregatesc materialele si instrumentele necesare

recoltarii;
-sustin educatia pentru sanatate;
-verific gradul de luare la cunostinta de catre bolnav a

informatiilor primite.
4.APLICAREA PLANULUI DE NGRIJIRI A

PACIENTULUI M.T.
APLICAREA NGRIJIRILOR
1.Durere -pregatirea -plasez pacientul ntr-un-recoltez snge pentru24.11.2007
abdominala conditiilor desalon luminos, linistit,hemoleucograma,
ngrijire; fara factori perturbatori,ionograma, Pacientul
pe cte se poate izolat,transaminaze prezinta stare
-pacientul samacar cu un paravan dacabilirubinemie; alterata de
prezinte disparitianu se poate o rezerva-examen coproculturasanatate, dar
durerii n ctevaseparata pentru el; si coproparazitologic colaboreaza cu
ore; echipa de
-acopar patul pacientului ngrijire.
-pacientul sacu musama si traversa;
beneficieze 25.11.2007
-linistesc pacientul,
De un mediucomunicnd permanent Pacientul
confortabil sicu el; prezinta o
securizant pe tot ameliorare a
timpul internarii; -asigur mediu securizant starii de
si conditii de sanatate,
-pacientul sa fiemicroclimat; scaunele
alimentat diareice s-au
corespunzator -supraveghez scaunul, rarit.
diagnosticului si afrecventa, consistenta;
zilei de boala pe 26.11.2007
tot parcursul-supraveghez durerile
internarii; abdominale; Starea de
sanatate s-a
-recomand pacientului mbunatatit
pozitia antalgica de
diminuare a durerilor
Scaunul de 2/zi,
de consistenta
aproape normala
27.11.2007
Stare generala
buna
2.Dificultate de -pacientul sa fie-reechilibrez Administrez la24, 25.11.2007
hidrata - risc de hidroelectrolitic npacientul, prin regim -pacientul
deshidratare 24-48 ore; hidric 24-48 ore (apa si-Scobutil ncearca sa se
zeama de orez), apoi+Algocalmin +adapteze la noul
-pacientul sa nuregim alimentar dePapaverina cte osau rol, declara
devina sursa detranzitie, orez fiert n apa,fiola din fiecare nca durerea nu
infectie pentru altebrnza de vaci, carneinjectie mai este chiar
persoane pe toatafiarta, ou fiert moale;intramusculara; asa de evidenta.
perioada dupa 8 - 10 zile se pot
internarii; introduce laptele siFurazolidon 4x1/zi 26.11.2007
mezelurile.
-pacientul sa fie -stare generala
supravegheat atent buna simtitor;
pe tot timpul
internarii; -scaunele sunt
de consistenta
-pacientul sa aiba semisolida
o alimentatie
completa n circa
10 zile, pe tot
timpul internarii;
-pacientul sa fie
investigat si tratat
conform
diagnosticului pe
timpul internarii
3.Greturi si -pacientul sa aiba-asigur repausul fizic si- 24.11.2007

varsaturi o stare de confortpsihic al pacientului;
fizic n -pacientul
urmatoarele 3 zile,-mentin igiena prezinta greturi
iar disparitia
diareei n timp detegumentelor, a lenjeriei; si varsaturi
1-2 zile;
-pacientul sa fie-administrez tratamentul 25.11.2007
echilibrat psihic nantispastic
decurs de 3 zile; -pacientul
declara o
mbunatatire a
starii generale
26.11.2007
-pacientul nu
mai prezinta
greturi sau
varsaturi
4.Diaree -pacientul sa-si-recoltez produsele 24.11.2007
recapete echilibrulpentru examen
hidric sibacteriologic -scaune diareice
nutritional n 1-2(coprocultura); multiple
zile
-mentin permanent 25, 26.11.2007
legatura cu apartinatorii
pacientului; -frecventa
scaunelor s-a
-ncurajez permanent mai redus
pacientul;
-educ membrii familiei n

privinta dietei
5.Hipertermie -pacientul sa-masor temperatura-administrez 24.11.2007
prezinte corpului si notez n foaiatratament antiinfectios
temperatura de temperatura; recomandat de medic -hipertermie
corporala n limite-supraveghez (37,90 C)
normale n 1-2manifestarile de
zile deshidratare, aspectul 25, 26.11.2007
tegumentelor, diureza,
pulsul, T.A., -termperatura
comportamentul corporala n
pacientului limite normale
6.Anxietate -pacientul sa fie-sustin permanent- 24.11.2007
echilibrat psihic npacientul, ncurajn-du-l;
decurs de 3 zile; -pacientul este
-calculez bilantul ingesta- anxios
excreta;
-observ permanent starea 25, 26.11.2007
pacientului si raportez
medicului orice -pacientul
modificare aparuta n ncepe sa-si
starea de sanatate a revina, nu mai
pacientului; este speriat
-ncurajez pacientul sa-si

exprime temerile si ai dau
exemple de cazuri care s-
au recuperat foarte repede
7.Vulnerabili- -pacientul sa-si-respect masurile de- 24.11.2007
tate fata de satisfaca singurprevenire a infectiilor
pericole. nevoile n decursnoscomiale; -pacientul
Risc de de 3 zile; -educ pacientul cu privire respecta regulile
transmitere a -pacientul sa nula masurile de prevenire a de igiena
infectiei devina sursa deinfectiilor
infectie pentru alte 25.11.2007
persoane pe toata
durata internarii -pacientul se
conformeaza
regulilor de
igiena
26.11.2007
-stare generala
ameliorata
8.Dificultate de -pacientul sa-asigur conditii de- 24.11.2007
suficiente de somnsemiobscuritate; -pacientul
si sa se trezeasca prezinta scaune
odihnit n decurs-rog ceilalti membri ai diareice, ceea ce
de 2-3 zile echipei de ngrijire sa l mpiedica sa
procedeze asemanator se odihneasca
pentru a ajuta pacientul
sa se odihneasca; 25.11.2007
-la ora de vizita a -pacientul se

pacientilor de catre simte mai
medic, acesta l anunta ca linistit, spune ca
mine va fi externat a reusit sa
doarma
26.11.2007
-pacientul
doarme normal
9.Deficit de -pacientul sa-explic pacientului orice- 24.11.2007
cunostinte capete cunostintetehnica ntreprinsa,
medicale medicale nscopul si importanta ei n -pacientul nu
termen de 24 oreprocesul de vindecare; prezinta interes
si sa prezinte pentru
ntelegerea lor n-i detaliez regimul pe cunostinte
decurs de 2 zile care trebuie sa-l urmeze medicale
pentru recuperarea starii
de sanatate; 25.11.2007
-fac educatie pentru -pacientul

sanatate si cu membri ntreaba despre
familiei; tratament,
modalitati de
-fac demersurile necesare recuperare a
externarii; sanatatii
-nsotesc pacientul la 26.11.2007

garderoba;
-pacientul a
-predau pacientul demonstrat ca a
apartinatorilor acumulat
cunostinte
medicale din
spital
II.EXTERNAREA PACIENTULUI M.T.
Numarul de zile de spitalizare: 3
Diagnostic la externare: enterocolita acuta
Starea pacientului la externare: pacientul n vrsta de

54 ani, internat pentru stare de sanatate alterata, greata,
voma, durere abdominala si scaune apoase, multiple si
paloare, se externeaza cu stare de sanatate foarte buna.
BILANUL AUTONOMIEI:
-tegumente si mucoase normal colorate, integre, turgor

normal;
-sistem ganglionar limfatic: nepalpabil;
-sistem osteoarticular integru, articulatii mobile;
-sistem musculo-adipos: normal reprezentat;
-aparat respirator: torace normal conformat, mobil cu

respiratia, murmur vezicular prezent bilateral, R=20 r/min;

cardiace ritmice;
RECOMANDRI LA EXTERNARE:
-regim alimentar echilibrat, conform indicatiilor

medicului;
-consumul de apa numai de la surse sigure, daca este

posibil apa plata;
-sa spele ouale nainte de a le sparge, cu apa si cu

detergent si sa nu consume mai ales oua de rata;
-fierberea carnii nainte de preparare si procurarea ei

numai de la surse autorizate;
-evitarea produselor din lapte ce nu prezinta calitati

organoleptice corespunzatoare;
-respectarea tratamentului medicamentos;
-control periodic la medicul de familie;
-revenirea, acutizarea si prezenta simptomelor si la alti

membri ai familiei impune, de urgenta, prezentarea la medic
PROBLEME LA EXTERNARE:
-infectii noscomiale dobndite pe parcursul spitalizarii;
-inapetenta.
PROBLEME DE RECUPERARE:
-educarea pacientului cu privire la masurile de

prevenire a infectiilor, spalarea minilor nainte de consumul
alimentelor;
-evitarea consumului de alimente reci;
-evitarea bauturilor fermentate;
-respectarea regimului alimentar echilibrat conform

indicatiilor medicului;
-va continua tratamentul ambulatoriu cu:
Antibiotice: Amoxicilina 500 mg/8 ore;
Scobutil
Vitamine din complexul B.
SCHEMA DE TRATAMENT AL PACIENTULUI M.T.

1.Denumire 2.Doza 3.Doza 4.Actiune si 5.Reactii adverse 6.Contraindicatii
unica pe 24 indicatii
ore
1.ERCEFURIL 1 Cp 4 Cp -activitate - -
cuprinznd
microroganismele
enteropatogene
pentru om,
Campylobacter
jejuni, Shigella,
Salmonella si E
coli;
-efectul se
manifesta numai la
nivelul lumenului
intestinal,
medicamentul fiind
neresorbabil - ca
urmare nu apar
efecte secundare.
Indicat n:
-diaree acuta si
cronica;
-colite acute si
cronice;
-diareea reziduala
dupa dizenterie
2.METOCLOPRAMID 1 fiola 2fiole -varsaturi de-poate produce-nu se administreaza
(fiole) etiologie variata,efecte imediat dupa
preventiv nextrapiramidale, interventii
chimioterapia mai frecvent lachirurgicale pe
antitumorala, copii, tineri siabdomen
gastropareza batrni;
diabeticilor,
adjuvant n-poate simula
explorarea secretia de
functionala aprolactina,
stomacului siproducnd
duodenului, galactoree;
profilaxia greturilor
si vomelor-poate produce
postoperatorii, dureri
usurarea intubariiabdominale,
intestinale cnddiaree
pilorul este dificil
de trecut, sughit,
migrena
3.PIAFEN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte alergice-leucopenie, alergie
(fiole) dureri, inclusivcutanate, la pirazoli
postoperatorii, leucopenie si
colici renale sinoduli cutanati
biliare
4.PAPAVERIN 1 fiola 2 fiole -antispastic n- -glaucom, aritmii
litiaza biliara, cardiace,
colecistita, hipertensiune
colangita, litiaza intracraniana
renala, pielita,
cistita
-adjuvant n ulcer
gastrita, enterita,
pancreatita,
dismenoree, anexita
5.ALGOCALMIN 1 fiola 2 fiole -toate tipurile de-efecte alergice-leucopenie, alergie
(fiole) dureri, inclusivcutanate, la pirazoli
postoperatorii, leucopenie, noduli
colici renale sicutanati
biliare
6.SCOBUTIL 1 fiola 2 fiole -antispastic -hipersaliva-tie, -glaucom;
(fiole) predominant petahicardie, -abdomen acut
aparatul digestiv,somnolenta,
cai urinare, uter diminuarea
reflectivita-tii
PROBE DE LABORATOR ALE PACIENTULUI M.T.
Numele probei Tehnica de recoltare Valori normale Valorile

pacientului
1.Timp Quick Punctie venoasa T.Q.=12 - 14 11 12 11
9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu
2.Timp Howell Punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml T.H. =1 1 30 11 -21 30 11 160 11
oxalat de potasiu
3.Colesterolemie Punctie venoasa, vacutainer cu dop1,80 - 2,80 g 0 /00 3,35 g 0 /00
rosu
4.VSH Punctie venoasa 1,6 ml snge + 0,4 1 - 10 mm/ora 10 mm/1 ora
ml citrat de Na fara staza 7 - 13 mm/2 ore
5.Ionograma Punctie venoasa 10 ml snge peNa=135-152 m Eq/l Na=137,7 m Eq/l
serica sticlute heparinate
K + =3,5-5,4 m Eq/l K + = 4,10 m Eq/l
Cl - =94-111 m Eq/l Ca 2+ = 4,7
m Eq/l
Ca 2+ =4,5-5,5 m Eq/l
Fe 3+ =100 m Eq/l
Fe 3+ =80-120 y%
I 1 =3-8y%
P + =2-4 MG
Mg=1,8-3,4 mg %
Cu + =80-107 %
6.Glicemie Punctie venoasa 5 ml snge sau 2 ml0,80-1,20 mg % 94 mg %
snge + 4 ml florura de Na uscat
7.Fibrinogen Punctie venoasa 4,5 ml snge + 0,5200 - 400 mg 241 mg %
ml citrat de Na
8.Lipidemie Punctie venoasa 5 - 10 ml snge 600 - 800 mg 815 mg %
9.Transaminaze Punctie venoasa 5 - 10 ml snge TGO=2 - 20 U.I. 17,8 U.I.
TGP = 2 - 16 U.I. 19,60 U.I.
10.Creatinina Punctie venoasa 5 - 10 ml snge0,6 - 1, 20 mg % 1,19 mg %
simplu
11.Hemocultura Recoltarea sngelui prin punctieNegativa Negativa
venoasa pe mediu de cultura
12.Uree sanguina Se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 0,20 - 0,40 g %0 0,40 g %0
10 ml snge simplu
13.Examen de Sumar de urina Culoare galben citrin -rare epitelii
urina
Ph acid -frecvente
leucocite
Densitate 1010 - 1025
-numeroase
Urolulinogen: normal hematii
Glucoza: absenta

14.Urocultura Dupa toaleta riguroasa a organelor-negativa -negativa
genito - urinare, se recolteaza urina
din mijlocul jetului urinar ntr-o
eprubeta sterila
15.Coprocultura Se recolteaza scaun n recipiente-negativa -negativa
sterile speciale, din trei locuri diferite
CAPITOLUL III
III.1.CONCLUZII
Enterocolita este o inflamatie simultana a intestinului
subtire si a colunului.
Am avut sub ngrijire trei pacienti:
1.Pacientul A.R. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-durere abdominala;
-paloare;
-adinamie;
-crampe abdominale.
2.Pacientul R.S. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune diareice (lichide 10/zi);
-paloare.
3.Pacientul M.T. prezenta la internare:
-greturi;
-varsaturi;
-scaune subtiri (lichide 10/zi);
-paloare.
Cei trei pacienti au fost internati cu simptomele

descrise mai sus.
Li s-au efectuat examene clinice si paraclinice si li s-a

fixat diagnosticul de enterocolita acuta.
Acestia s-au externat dupa cteva zile n stare foarte

buna.
III.2.EVALUAREA FINAL
1.Pacientul A.R.:
Vrsta: 27 ani
Sexul: M
Ocupatia: profesor
Antecedente heredo - colaterale: fara importanta
Antecedente personale patologice: apendictomie la 14

ani
Diagonostic: enterocolita acuta
2.Pacientul R.S.:
Vrsta: 49 ani
Sexul: M
Ocupatia: administrator
Antecedente personale patologice: apendictomie la 8

ani
3.Pacientul M.T.:
Vrsta: 54 ani
Sexul: M
Ocupatia: inginer
Antecedente personale patologice: fara importanta
DIAGNOSTIC DE NGRIJIRE:
Pacientul nr. 1 (A.R.):

intestinal, manifestat colicativ sub forma de crampe.


intestinal.


complicatii.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si de
adinamie.

bolii.

Pacientul nr. 2 (R.S.):

intestinal, manifestat difuz, uneori sub forma de colici.


intestinal.


complicatii.

infectios, manifestata prin cresterea temperaturii corporale.
bolii.

Pacientul nr. 3 (M.T.):

intestinal, manifestat colicativ.

intestinal.


6.Anxietate din cauza bolii, manifestata uneori prin

teama.

infectios, manifestata prin riscul de deshidratare si alte
complicatii.
8.Dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor

bolii.

pacientul nu a fost interesat de acestea.
OBIECTIVE PERMANENTE:
1.Pacientul sa beneficieze de conditii de microclimat si
mediu securizant.
2.Pacientul sa fi supravegheat atent si permanent.

3.Pacientul sa fie investigat si tratat corespunzator
diagnosticului si zilei de boala.
4.Pacientul sa fie alimentat conform diagnosticului si

zilei de boala.
5.Pacientul sa beneficieze de ngrijiri de igiena pe

toata perioada bolii.
OBIECTIVE SPECIFICE:
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii.
-Pacientul sa aiba o stare de confort fizic n

urmatoarele 3 zile, iar disparitia diareii n timp de 1 - 2 zile.
-Pacientul sa fie echilibrat psihic n decurs de 3 zile.
-Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile n decurs de 3

zile.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului, pe toata durata internarii.

-Pacientul sa capete cunostinte medicale n termen de

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48

ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite

normale n 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte
persoane pe toata durata internarii.


zile.

-Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic n 24 - 48

ore.
-Pacientul sa prezinte temperatura corporala n limite

normale n 1 - 2 zile.
-Pacientul sa nu devina sursa de infectie pentru alte

persoane pe toata durata internarii.
-Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si

securizant pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie alimentat corespunzator

diagnosticului si zilei de boala pe tot timpul internarii.
-Pacientul sa fie investigat si tratat conform

diagnosticului pe toata durata internarii.
-Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot timpul

internarii.


zile.

INTERVENII AUTONOME:
-Amplasez pacientul n salon, n functie de starea sa,

afectiune, receptivitate.
-Asigur conditii de mediu adecvate, fara curenti de

aer, surse de infectie, zgomote deranjante.
-Masor functiile vitale ale pacientului (P,R, T 0 , T.A.),

diureza, scaun, greutate corporala.
-Calculez bilantul ingesta - excreta.
-Observ orice modificare aparuta n starea bolnavului.
-Pregatesc pacientul pentru orice explorare.
-Pregatesc materialele, instrumentele, solutiile pentru

explorare.
-Transport probele de laborator n sectorul clinic.
-Aduc rezultatele probelor la foaia de observatie.
-Reechilibrez hidroelectrolitic pacientul, prin regim

hidric 24 - 48 ore (apa si zeama de orez), apoi regim
alimentar de tranzitie, orez fiert n apa, brnza de vaci, carne
fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot introduce
laptele si mezelurile.
-Observ instalarea unor reactii adverse la

administrarea medicamentelor.
-Explorez nivelul de cunostinte al pacientului despre
alimente, modul lor de preparare si despre respectarea
meselor.
-Permit pacientul sa-si aleaga alimentele n functie de

preferinte, dar sa respecte indicatiile medicului.
-Asigur repausul fizic si psihic al pacientului.
-Mentin igiena tegumentelor, a lenjeriei.
-Administrez tratamentul antispastic.
-Servesc pacientul cu alimente la temperatura

acceptabila, prezentate atragator si la ore fixe.
-Calculez ratia calorica pe 24 ore, n functie de

activitate si vrsta.
-Recoltez produsele pentru examen bacteriologic.
-Mentin permanent legatura cu apartinatorii

pacientului.
-ncurajez permanent pacientul.
-Educ membri familiei n privinta dietei.
-Masor temperatura corpului si notez n foaia de

temperatura.
-Supraveghez manifestarile de deshidratare: aspectul

tegumentelor, diureza, pulsul, T.A., comportamentul
pacientului.
-Sustin permanent pacientul, ncurajndu-l.
-Calculez bilantul ingesta - secreta.

-Observ permanent starea pacientului si raportez
pacientului.
-ncurajez pacientul sa-si exprime temerile si i dau

exemple de cazuri care s-au recuperat foarte repede.
-Respect masurile de prevenire a infectiilor

noscomiale.
-Educ pacientul cu privire la masurile de prevenire a

infectiilor.
-Asigur conditii de favorizare a somnului,

semiobscuritate.
-Rog ceilalti membri ai echipei de ngrijire sa

procedeze asemanator,, pentru a ajuta pacientul sa se
odihneasca.
-La ora de vizita a pacientilor de catre medic, acesta l

anunta ca mine va fi externat.
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara

factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un
paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.
-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare

a durerilor.
alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de
vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot
introduce laptele si mezelurile.

pacientului.

temperatura.

pacientului.

pacientului.


noscomiale.
infectiilor.

semiobscuritate.

odihneasca.

-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si

importanta ei n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru

recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
-Amplasez pacientul n salon luminos, linistit, fara

factori perturbatori, pe ct se poate de izolat, macar cu un
paravan daca nu se poate o rezerva separata pentru el.
-Acopar patul pacientului cu musama si traversa.
-Linistesc pacientul, comunicnd permanent cu el.
-Asigur mediu securizant si conditii de microclimat.
-Supraveghez scaunul, frecventa, consistenta.
-Supraveghez durerile abdominale si consistenta lor.

-Recomand pacientului pozitia antalgica de diminuare
a durerilor.

pacientului.

alimentar de tranzitie, orez fiert moale n apa, brnza de
vaci, carne fiarta, ou fiert moale; dupa 8 - 10 zile se pot
introduce laptele si mezelurile.

temperatura.

pacientului.

pacientului.

noscomiale.

infectiilor.

semiobscuritate.

odihneasca.

-Explic pacientului orice tehnica ntreprinsa, scopul si

importanta ei n procesul de vindecare.
-i detaliez regimul pe care trebuie sa-l urmeze pentru

recuperarea starii de sanatate.
-Fac educatie pentru sanatate si cu membri familiei.
-Fac demersurile necesare externarii.
-nsotesc pacientul la garderoba.
-Predau pacientul apartinatorilor.
EVALUARE LA EXTERNARE
Pacientul n vrsta de 27 Pacientul n vrsta de 49 aniPacientul n vrsta de 54
ani, internat pentru stare internat pentru stare de sanatateani internat pentru stare de
de sanatate alterata, accentuat alterata, greata, voma,sanatate alterata, greata,
greata, voma, paloare. durere abdominala difuza, scaunevoma, durere abdominala
n urma consultului apoase multiple si paloare. colicativa, scaune apoase
clinic se fixeaza n spital se efectueaza examenemultiple si paloare.
diagnosticul clinice si paraclinice n urman spital se efectueaza
carora se fixeaza diagnosticul. examene clinice n urma
carora se fixeaza
diagnosticul.
RECOMANDRI: RECOMANDRI: RECOMANDRI:
-regim alimentar -respectarea regulilor de igiena-regim alimentar echilibrat,

echilibrat, conform att personala ct si alimentara; conform indicatiilor
indicatiilor medicului; medicului;
-evitarea consumului de
-consumul de apa numai afumaturi; -consumul de apa numai de
de la surse sigure, este la surse sigure, este posibil
posibil apa plata; -evitarea consumului deapa plata;
conserve;
-sa spele ouale nainte -fierberea carnii nainte de
de a le sparge, cu apa, -evitarea consumului de oua care preparare si procurarea ei
detergent si sa nu nu au pe ele data expirarii; numai de la surse
consume mai ale oua de autorizate;
rata; -prezentarea periodica la medicul
de familie; -evitarea consumului de
-fierberea carnii nainte conserve;
de preparare si -revenirea si acutizarea
procurarea ei numai de simptomelor impune prezentarea-evitarea afumaturilor;
la surse autorizate; de urgenta la medic.
-evitarea produselor din
-evitarea consumului de lapte ce nu prezinta calitati
conserve; organoleptice
corespunzatoare;
-respectarea tratamentului
-evitarea produselor din medicamentos;
lapte ce nu prezinta
calitati organoleptice -control periodic la
corespunzatoare; medicul de familie;
-respectarea -revenirea, acutizarea si

tratamentului prezenta si la alti membri
medicamentos, control ai familiei, impune de
periodic la medicul de urgenta prezentarea la
familie, revenirea, medic
acutizarea si prezenta si
la alti membri ai
familiei, impune de
urgenta prezentarea la
medic
Stare generala Stare generala buna Stare generala buna
ameliorata
III.3.ANEXE
1.TUBAJUL DUODENAL sau SONDAJUL
DUODENAL consta n introducerea unei sonde Einhorn
dincolo de pilor, realiznd o comunicare ntre duoden si
mediul exterior.
SCOP
-explorator - extragerea continutului duodenal

format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si
secretie proprie;
-aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor

extrahepatice;
-decoperirea unor modificari anatomopatologice ale

organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica
sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj;
-evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau

cailor biliare.
-terapeutic - drenarea cailor biliare si introducerea

unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a
cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie
local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungnd prin
vena porta n ficat, de unde apoi vor fi excretate mpreuna
cu bila n caile biliare, urmnd calea circulatiei entero -
hepatice;
-alimentatie artificiala - se introduc lichide hidratante

si alimente lichide n organismul pacientilor inconstienti sau
cu imposibilitate de nghitire;
-aspiratie continua - n cazul ocluziilor sau subocluziilor
intestinale;
-dupa interventii chirurgicale pe tubul digestiv

(postoperator).
GENERALITI
-se verifica totodata si permeabilitatea cailor biliare;
-se pot localiza procesele patologice hepatobiliare,

prin separarea bilei veziculare de cea cu continutul sucului
duodenal;
-analiza sucului pancreatic urmareste dozarea

fermentilor din continutul lui;
-recoltarea sucului pancreatic se face prin tubajul

duodenal
PREGTIRI
-material de protectie;
-musama si aleza;
-sort de cauciuc sau alt material impermeabil;
-prosoape sterile;
-sonda Einhorn;
-2 seringi de 20 ml;
-manusi de cauciuc sterile;
-pensa hemostatica;
-medii de cultura;
-eprubete.
Nesterile:
-tavita renala;
-tava medicala;
-stativ pentru eprubete;
-pahar cu apa aromata;
-perna cilindrica dura sau patura rulata;
-hrtie de turmensol rosie si albastra.
Medicamente:
-sulfat de magneziu 33%;
-ulei de masline;
-novocaina;
-solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele

se vor alege n functie de scopul sondajului);
-pregatirea psihica a pacientului - se informeaza

pacientul;
-i se explica necesitatea tehnicii;
-pregatirea fizica a pacientului:
-pacientul va fi nemncat;
-se izoleaza patul cu un paravan;
-se protejeaza cu musama si aleza;
-se aseaza pacientul n pozitie seznd la marginea

patului;
-se protejeaza cu sortul din material plastic;

-i se ndeparteaza proteza (dupa caz);
-i se da tavita renala sa o tina sub barbie.
EXECUIA
Introducerea sondei:
-asistenta se spala pe mini;
-mbraca manusi sterile;
-prinde sonda (umezita) ct mai aproape de oliva si o

introduce cu blndete prin cavitatea bucala sau nazala pna
n faringe;
-cere pacientului sa respire adnc, cu gura deschisa si

sa nghita de cteva ori pna cnd oliva trece n esofag;
-cu miscari blnde ajuta naintarea sondei pna la

marcajul 45 cm la arcada dentara, moment n care se
considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns n stomac;
-se aseaza pacientul n decubit lateral drept, cu

trunchiul usor ridicat si capul mai jos, coapsele flexate pe
bazin;
-se mpinge usor sonda spre pilor pna la marcajul 60

cm;
-se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie

concomitent cu actiunea de nghitire a ei de catre pacient (1
- 2 cm la 3 - 5 minute);
-cnd diviziunea de 75 cm se afla la arcada dentara

oliva sondei a ajuns n duoden (dupa circa 1 - ore de la
patrunderea ei n stomac);
-verificarea pozitiei sondei;

-daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are
aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns n duoden
sau s-a ncolacit n stomac;
-se insufla 60 ml aer prin sonda cu seringa si dupa un

minut se aspira, iar daca sonda a ajuns n duoden se
recupereaza mai putin de 20 ml;
-se introduc 10 ml lapte care nu mai poate fi extras

daca sonda a ajuns n duoden, dar poate fi extras daca ea se
afla n stomac;
-se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub

ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de
plumb;
-captarea bilei;
-dupa 1 - ore de la patrunderea sondei n stomac, la

capatul liber al sondei apare bila A, coledociana de culoare
galben - aurie, care se colecteaza ntr-o eprubeta;
-se verifica reactia sucului duodenal cu hrtia de

turmensol;
-se introduc prin sonda 40 ml solutie sulfat de

magneziu 33%sterila, ncalzita la temperatura camerei
pentru a favoriza drenarea bilei veziculare;
-se nchide extremitatea libera a sondei prin nnodare

sau cu o pensa;
-dupa 15 - 30 minute se deschide sonda si se

colecteaza 30 - 40 ml bila vscoasa de culoare nchisa
castanie - bila B, veziculare;
-la indicatia medicului se pot recolta 3 - 5 ml bila B

ntr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru
examen bacteriologic;
-dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care
provine direct din ficat - bila C, hepatica (este n cantitate
mai mare si se capteaza ntr-un recipient corespunzator);
-extragerea sondei se face dupa ce se insufla ctiva

ml de aer si se nchide capatul liber cu o pensa;
-extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului

pacientului pentru a mpiedica scurgerea continutului ei n
faringe sau n cavitatea bucala;
-se goleste continutul sondei si se aseaza n tavita

renala.
ngrijirea ulterioara a pacientului:
-i se ofera un pahar cu apa aromata pentru clatirea

gurii;
-i se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
-i se ndeparteaza sortul din material plastic;
-se aseaza pacientul n pozitie comoda;
-pregatirea produsului pentru examen de laborator;
-se determina cantitatea de bila detinuta;
-se eticheteaza recipientele;
-se trimit probele la laborator.
ACCIDENTE:
-nnodarea sondei datorita contractiilor peretilor
stomacali n timpul senzatiei de varsatura;
-ncolacirea sondei n stomac;
-imposibilitatea drenarii bilei, cauzata de un obstacol
functional (spasmul sfincterului Oddi) sau anatomic
(coagularea bilei vscoase);
-sunt situatii cnd sonda nu patrunde n duoden

datorita unui spasm piloric, nchiderea si deschiderea
duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric, se
ncearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat
de Na, solutie 10 % - 20 - 40 ml;
-relaxarea spasmului piloric se poate face prin

administrare de medicamente antispastice;
-n cazul nnodarii sondei n stomac, extragerea se

face cu atentie, pe cale bucala, cu ajutorul unei spatule
linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale
endonazala);
-relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin

introducerea a 5 - 10 ml novocaina, solutie 1 - 2 %;
Nu trebuie:
-aspirat continutul sondei la extragerea ei;
-prelungita durata sondajului peste 3 ore;
-grabita intrarea sondei;
-depasita durata de executie (3 - ore).
2.RECOLTAREA SNGELUI PENTRU
EXAMINRI HEMATOLOGICE
Examinarile hematologice se fac numai pe substanta
coagulanta uscata de tip: EDTA, Wintrobe, heparina, citrat de
Na.
Eprubetele sau flacoanele pentru examinarile

hematologice se pregatesc n laborator, iar dupa recoltare se
rastoarna de 8 - 9 ori eprubeta sau flaconul, avndu-se grija
sa nu se formeze spuma n timpul rasturnarii flaconului.
Pentru examinarile hematologice este necesara

recoltarea sngelui prin punctie venoasa.
ETAPELE DE EXECUIE ALE PUNCIEI

VENOASE SUNT:
A.Pregatirea materialelor si a instrumentelor:
Pe o tava medicala acoperita cu un cmp steril se

aseaza seringi de diferite marimi, ace pentru punctionarea
venei ceva mai groase si mai scurte dect cele folosite
pentru injectia intra-musculara, tampoane sterile mbibate n
alcool sau iod, comprese urgo, pense post - tampon.
Alaturi se pregatesc eprubetele sterile sau cu medii de

cultura, flacoane cu diverse substante anticoagulante,
manusi sterile, garou, creion dermatograf alb pentru notarea
recipientilor sau eprubetelor.
Pentru protectia patului se foloseste musamaua si

aleza, iar pentru sustinerea cotului pacientului ne sunt
necesare: pernite, musamaua si aleza.
n cazul n care pacientul este copil sau adult cu

venele sclerozate, se vor folosi ace de calibru mai mic dect
la alte persoane.
B.Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
I se explica pacientului ca n dimineata recoltarii nu va

trebui sa mannce sau sa bea.
De asemenea, asistenta medicala trebuie sa convinga

pacientul de importanta probei pentru diagnosticarea si
urmarirea evolutiei bolii.
I se explica pacientului faptul ca punctia venoasa nu
este prea dureroasa si timpii de executie ai probei si i se
descrie amanuntit pozitia n care trebuie sa se faca punctia.
De obicei, punctia venoasa se face cu pacientul stnd

ntins pe pat n decubit dorsal, nsa daca pacientul este adult
si starea de sanatate este oarecum buna, acesta poate sta si
pe scaun.
Recoltarea se face cu manevre blnde si ct mai putin

dureroase sau traumatizante pentru pacient.
C.Pregatirea asistentei la tehnica:
Asistenta medicala se spala pe m
Ini cu apa sterila si sapun, fara a se usca pe mini, se

face badijonarea minilor cu alcool de 70%, apoi asistenta
medicala sta cu minile la aer pna se evapora alcoolul si
mbraca manusile sterile.
n timpul punctiei venoase pacientul este pozitionat n

functie de starea sa generala si n functie de spaima pe care
o are fata de mediul sanitar.
Daca pozitia pacientului n timpul punctiei va fi pe

scaun, el se va aseza cu bratul sprijinit pe speteaza
scaunului, iar sub cot va avea o pernita acoperita cu
musama.
Bratul ales pentru punctie va sta n extensie si

supinatie si abductie ndepartat de corp.
Asistenta medicala va face controlul plicii cotului

pentru a stabili locul punctiei.
Daca la plica cotului nu se poate aborda vena,

asistenta medicala controleaza vizibilitatea venei pedioase, a
jugularei, sau anunta medicul, ce va face denudare sau
deschidere chirurgicala pe vas.
Se face toaleta locala a plicii cotului cu apa calda si
sapun, apoi se degreseaza cu alcool si se dezinfecteaza cu
tinctura de iod.
n cazul n care pozitia pacientului n timpul punctiei

va fi pe pat, se va proteja patul cu musama si aleza, apoi se
pozitioneaza pacientul n decubit dorsal, cu bratul n
extensie, supinatie si cu cotul sprijinit pe pernita acoperita
cu musama.
Pentru a face punctia se elibereaza membrul superior

ales de mbracaminte si n tot acest timp de pozitionare si
pregatire a materialelor, se face pregatirea psihica a
pacientului.
Dupa controlul venelor, asistenta medicala aplica

garoul la nivelul treimii mijlocii a bratului si degreseaza din
nou locul punctiei cu alcool.
Sunt cazuri cnd nici dupa aplicarea garoului venele

nu se observa si atunci se recurge la metoda de evidentiere
a venelor - se aplica o compresa calda pe plica cotului sau se
bate energic cu degetele pe plica cotului.
Se prinde garoul de capete, se ntinde si se fac miscari

dinspre articulatia pumnului nspre cot spre sensul circulatiei
de ntoarcere.
Dupa aceste metode de evidentiere a vaselor de

snge se face o noua degresare larga a plicii cotului.
Se desface plicul seringii, se monteaza acul si se

punctioneaza vena aleasa, astfel: mna stnga a asistentei
medicale va cuprinde antebratul pacientului pe partea
dorsala si va ntinde pielea, fixndu-se astfel vena n
momentul punctionarii.
Seringa se tine cu patru degete de dedesubt si cu

policele pe deasupra.
Indexul fixeaza acul pe amboul seringii si se
punctioneaza cu bizoul acului n sus.
Se punctioneaza nti perpendicular pe vena cu

miscari usoare, pna se simte senzatia de cadere n gol, apoi
se ndreapta acul paralel cu vena si se introduce aproape tot
acul n lumenul vasului; apoi asistenta medicala recolteaza
snge numai dupa desfacerea garoului si dupa ce a asteptat
10 - 20 secunde pentru ca hematiile sa nu se distruga.
D.ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa punctionarea venei vine snge n seringa

si se desface garoul cu miscari lente, pentru a nu scoate
acul din vena.
Pacientul desface apoi usor pumnul.
Dupa punctie, dupa ce s-a extras acul din vena, se

aplica la locul punctiei un tampon mbibat cu alcool stors si
se roaga pacientul sa faca compresie pe locul punctiei timp
de 1 minut.
Peste tamponul aplicat pe locul punctiei se va aplica o

banda foarte subtire de romplast.
E.Reorganizarea locului de munca:
Sngele recoltat se pune n recipiente pregatite

anterior recoltarii.
Daca se fac probe serologice, sngele se recolteaza

pentru fiecare proba n recipient separat si se eticheteaza cu
toate datele complete: nume, prenume, sectie, salon,
numele probei, data.
Se lipesc aceste etichete pe recipient si se duc ct mai

repede la laborator.
Obiectele de munca foarte folosite se vor arunca, apoi
asistenta medicala si va spala minile cu apa calda si sapun
si si va badijona apoi minile cu alcool de 70 %.
n cazul n care recoltarea sngelui se face cu

vacutainer, tehnica de recoltare va fi aceeasi ca si la
recoltarea clasica, cu deosebirea ca se vor utiliza ace
speciale ce se introduc pe un cilindru de plastic, iar
eprubetele sunt special pregatite n fabrici si contin
anticoagulant n functie de necesitati.
Cilindrul alb al vacutainerului se numeste conductor

de recipiente.
ACCIDENTELE PUNCIEI VENOASE:

1.Infiltrarea sngelui n tesutul periferic venos cu
formare de hematom - se aplica punga cu gheata sau bucati
de gheata pe locul hematomului pna la disparitie.
2.Trecerea acului dincolo de peretele venos posterior -

se va retrage putin acul si se observa locul punctiei - sa nu
se formeze hematom.
3.Pacientul face lipotimie, este palid si si pierde

constienta:
-punctia se va ntrerupe, se acorda primul ajutor prin

aerisirea camerei;
-i se da pacientului sa miroasa saruri, i se dau palme

peste fata, i se stropeste cu apa rece fata;
-n caz de colaps se pozitioneaza pacientul n decubit

dorsal direct pe podea.
Precautii:
-punctia venoasa se face n conditii de perfecta

asepsie;
-la sfrsitul punctiei este interzisa flexia bratului,
deoarece favorizeaza revarsarea sngelui n tesutul
perivenos.
Valori normale ale probelor hematologice si

recoltarea acestora
a)Hemoglobina si hematocritul - se recolteaza

strict 2 ml snge pe 4 mg EDTA si se agita pna cnd se
obtine culoarea rosie de cireasa inima porumbelului.
-valori normale Ht:
Barbati 46+ 6 g%
Femei 41+6 g%
-valori normale Hb:
Barbati 15+2 g%
Femei 12+2 g%
b)Viteza de sedimentare a hematiilor - se

recolteaza prin punctie venoasa 1,6 ml snge+0,4 citrat de
Na, fara staza.
-Valori normale VSH
Barbati 1 - 10 mm/1 h
7 - 13 mm/2 h
Femei 2 - 13 mm h/1 h
12 - 17 mm/2 h
3.RECOLTAREA MATERIILOR FECALE

Materiile fecale sunt recoltate de obicei prin emisie
spontana ntr-un recipient perfect curat, din sticla sau din
metal, cu capacitatea de peste 1 l si cu gura larga, pentru a
permite examenul macroscopic n conditii ct mai bune.
Se va evita tendinta bolnavilor de a prezenta spre

analize portiuni mici din materiile fecale, aduse mai ales n
conditii ambulatorii n recipiente improprii (sticlute pentru
medicamente, cutii din plastic sau cutii de chibrituri).
Prezenta urinei n recipientul n care au fost recoltate

materiile fecale este nedorita din cauza posibilitatii de a
modifica aspectul macroscopic al scaunului.
Pentru aceasta, bolnavul va fi sfatuit sp urineze nainte

de defecare.
Este recomandabil ca examenul complex al materiilor

fecale sa fie facut imediat dupa ce acestea au fost emise,
pentru a evita eventualele modificari fermentative
susceptibile de a falsifica si ele rezultatele.
Ocazional, pentru obtinerea de materii fecale, pot fi

recoltate prin tuseu rectal sau cu ajutorul
rectosigmoidoscopului.
REGIMUL DE PROB
Scaunele emise spontan, fara vreun regim pregatitor,
pot fi considerate ca un material asupra caruia un examen
coprologic poate furniza date de o deosebita importanta n
practica curenta.
Pentru ca metoda sa cstige ntr-adevar valoarea unei

probe functionale digestive, este necesar ca bolnavul sa
respecte un regim de proba.
n principiu, regimul de proba va trebui sa contina

alimente cu produsi de digestie identificabili n scaun, care
pot furniza repere n aprecierea unor etape digestive
principale: carne (fibre musculare) de preferinta n stare de
prelucrare termica redusa (tesut conjunctiv), cartofi si
fainoase (amidon si celuloza), grasimi de origine animala si
vegetala (grasimi neutre).
Pentru uzul practic au fost ntocmite regimuri timp n

care figureaza aceste categorii de alimente si care, pe de
alta parte, sunt echilibrate sub aspectul caloric si al
principiilor alimentarii.
Un astfel de regim este cel propus de Schmidt si

Strassburger.
REGIMUL SCHMIDT si STRASSBURGER
MASA COMPOZIIE CANTITATE

Dimineata -lapte -500 ml
-pine prajita -50 g
Ora 10.00 Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g
-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
Prnz -perisoare prajite -125 g
-piure de cartofi -200 g
-unt -10 g
-lapte -100 ml
Ora 16.00 -lapte -500 ml
-pine prajita -50 g
Cina Supa din: -40 g
-fulgi de ovaz -10 g

-unt -200 g
-lapte -300 ml
-apa -1 buc
-ou
EXAMENUL MACROSCOPIC AL SCAUNULUI

Scaunul normal este format n proportie de 2/3 din
produsele elaborate la nivelul tubului digestiv (flora
microbiana, produsi de secretie, celule nedigerate).
Aproximativ 1/3 din greutatea uscata a scaunului este

formata din bacteriile ce alcatuiesc flora intestinului gros
normal.
n conditiile unui regim echilibrat se elimina de regula

odata pe zi aproximativ 100 - 200 gde materii fecale de
culoare galben - brun, datorita prezentei stercobilineiu, de o
consistenta pastoasa, suprafata neteda si cu o forma care
reproduce mulajul filierei ano - rectale ca un calibru cu
diametru de 2, 5 - 5 cm.
Mirosul materiilor fecale normale este caracteristic, nu

prea intens, PH-ul variaza ntre 6,8 - 7,3.
RECOLTAREA SNGELUI PENTRU EXAMINRI BIO

- CHIMICE
Aceste probe se recolteaza prin punctie venoasa 5 - 8

ml de snge simplu.
Recoltarea se face dimineata, pe nemncate.
1)Glicemia - se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml

de snge simplu sau 2 ml snge + 4 ml florura de Na uscat;
-valori normale: 0,8 - 1,20 g%

2)Calcemia - se recolteaza prin punctie venoasa 10
ml snge simplu cu seringa de plastic;
-valori normale: 9 - 11 mg %, 4,5 - 5,5 ml Eq/l
3)Transaminaze - se recolteaza prin punctie venoasa

10 ml snge;
-valori normale: TGO 2 - 20 U.I.
TGP 2 - 16 U.I.
4)Uree sangvina - se recolteaza prin punctie

venoasa 5 - 10 ml snge;
-valori normale: 0,20 - 0,40 g % 0
5)Timpul de protrombina - se recolteaza prin

punctie venoasa 9 ml snge + 1 ml oxalat de potasiu;
-valori normale: timpul Quick 12 - 14 secunde
Timpul Howell 1 1 30 11
- 21 30 11
6)Timpul de sngerare si timpul de coagulare -

se face prin punctie capilara n lobul urechii, respectiv n
degetul inelar si avem nevoie de ceas cu secundar, hrtie de
filtru, lame de sticla.
7)Sumar de urina - se recolteaza 150 - 200 ml urina

din prima misciune a zilei, ntr-o sticluta sterila;
Valori normale:
-culoare galben citrin;
-Ph acid;
-densitate 1010 - 1025;
-urobilinogen normal;
-sedimente - rare epitelii;
-leucocite - foarte rare;
-albumina - absenta;
-glucoza - absenta;
-pigmentii biliari - absenti.
8)Recoltarea sngelui pentru hemoleucograma -

aceste recoltari se fac prin punctie capilara.
ETAPE DE EXECUIE:
a)Pregatirea materialelor si instrumentelor - pe o tava
acoperita cu cmp steril se aseaza: seringi si ace de diferite
marimi, tampoane sterile mbibate cu alcool sau iod,
comprese uro, manusi sterile, lame de sticla sterile, hrtie de
filtru si ceas cu cronometru, eprubete sterile.
b)Pregatirea fizica si psihica a pacientului - i se explica

pacientului ca n dimineata recoltarii nu va trebui sa
mannce sau sa bea.
I se va explica pacientului importanta probei, faptul ca

nu este dureroasa si ca va simti doar o mica ntepatura, ca
de tntar.
Punctia capilara se va face cu pacientul seznd pe

scaun n cazul n care acestuia nu i este teama de ceea ce i
se va face, sau pe pat, cnd starea de sanatate nu este
tocmai favorabila.
c)Participarea asistentei la tehnica - ncepe cu

spalarea atenta pe mini cu apa calda si sapun, apoi
asistenta va sta cu minile la aer pentru a se usca si le va
badijona cu alcool de 70 0.
Dupa uscarea minilor la aer, asistenta va mbraca

manusile sterile.
Cnd se recolteaza snge capilar este foarte important
sa avem temperatura constata de 18 - 20 0 C pentru a se
evita vasoconstrictia periferica.
nteparea degetului se face dupa degresarea cu alcool

si stergerea sau uscarea naturala a lui si se face printr-o
miscare sigura a degetului n partea laterala externa a
degetului, iar la sugari si la copiii mici se nteapa calciul sau
fata plantara a halucelui-
TEHNICA PROPRIU - ZIS:

Daca extremitatile pacientului sunt reci, ncalzim
mna lui ntr-un vas cu apa calda sau masam usor locul de
punctie.
Urmeaza o degresare cu alcool , dezinfectarea cu iod

si se asteapta uscarea.
Se alege un ac cu bizou lung si bine ascutit, care va

intra pe o adncime de 2 - 3 mm. Aceasta ajuta la venirea
spontana a sngelui, fara a fi necesar sa se stoarca zona.
Prima picatura de snge aparuta se sterge cu o

compresa sterila sau sugativa.
Urmatoarele picaturi vor fi recoltate si se vor face

frotiuri pe lame, se aspira n pipete pregatite sau cu hrtia
de filtru.
Lamele pentru frotiu vor fi sustinute numai de margine

pentru a nu le murdari sau a le contamina cu microbii nostri.
Cu coltul acestei lame se recolteaza picaturile de

snge, se aseaza pe lama principala, apoi pe o alta lama
asezata pe prima, nclinata la un unghi de 45 0 , se face o
miscare rapida spre capatul opus al lamei orizontale, dar nu
se va apasa pentru a nu distruge elementele figurate.
Se lasa lama cu frotiul la uscat si se noteaza pe
marginea libera initialele numelui pacientului sau un numar
de ordine.
9)ngrijirea pacientului dupa tehnica:
Imediat dupa terminarea punctiei capilare se va aplica

un tampon mbibat cu alcool, pentru care se aplica un
pansament urgo.
Pacientul va ramne n pat 5 minute, apoi este condus

n salon.
Lamele de sticla, frotiurile ce contin picaturile de

snge recoltate vor fi trimise imediat la laborator.
1.Hematiile -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale:
-barbati 4,5 - 5,5 milioane/ml;
-femei 4 - 4,5 milioane/ml.
2.Trombocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valori normale: 150.000 - 400.000/mm
3.Valoare globulara -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valoare normala: 1
4.Leucocitele -se recolteaza prin punctie capilara;
Valoare normala: 4.000 - 8.000/mm
Forma leucocitara:
-neutrofile nesegmentate 0 - 5%
-neutrofile segmentate 45 - 70 %
-limfocite 20 - 40 %
-bazofile 0 - 1 %
-monocite 1 - 3 %
5.Timpul de sngerare -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valori normale: 2 1 30 11
-4 1
6.Timnpul de coagulare -se recolteaza prin punctie

capilara;
Valori normale: 6 1 - 8 1 - 12 1
BIBLIOGRAFIE:
1.Anatomia si fiziologia omului - I.C. Voiculescu, I.C.
Petricu, Ed. IV Bucuresti - Editura Medicala
2.Biologie - Manual pentru clasa a XI-a, Aurel

Ardelean, Ionel Rosu, Calin Istrate, Editura Leda - Grupul
Editorial Corint nr. 3883/31.05.2002
3.Explorari functionale si ngrijiri specifice ale

bolnavilor, Lucretia Titirica
4.Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ngrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale, Lucretia Titirica -
Editura Viata medicala romneasca
5.Manual de medicina interna pentru cadre medii,

Editia a III-a, All Medical, Corneliu Borundel - Bucuresti - Bic
All 2000
6.Boli digestive. Notiuni practice, I. Gherman
7.Bolile intestinului, O. Porges - Editura Stat, Bucuresti,

1976
8.Tratat de dietetica, I. Micu - Editura medicala,
Bucuresti, 1974
9.Urgente medicale, Ioan Adrian Rivis
10.Atlas de anatomie, Steaua Nordului
11.Fiziologia tractului digestiv, Prof. Dr. Petru P. Groza -

Editura Academiei, Bucuresti.

Ingrijirea Bolnavului Cu Afectiuni Ale Intestinului Subtire Si Intestinului Gros

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Bolnavului Cu Afectiuni Ale Intestinului Subtire Si Intestinului Gros

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOTO

"SNTATEA ESTE O STARE DE

RESPECTND sI IUBIND OAMENII, PRIN

A1.Aparatul digestiv - notiuni de anatomie si fiziologie

A2.Enterocolita - definitie, etiologie, clasificare

A3.Evaluarea unor semne, simptome si probleme ale

A4.Participarea asistentei medicale la acte de

A5.Interventii autonome si delegate acordate

A6.Evaluare - evolutie, complicatii, pronostic

B2.Analiza si interpretarea datelor

B4.Aplicarea planului de ngrijire

Tubul digestiv sau tractusul digestiv se deschide la

El nu este la fel de gros n toata lungimea sa si de

ncepnd de la orificiul bucal spre cel anal, acestea

Fiecare segment prezinta caracteristici speciale n

STRUCTURA PEREILOR TUBULUI DIGESTIV

Peretii tubului digestiv sunt formati, n general, din

Dupa dispozitia lor, fibrele musculare sunt:

Muschii netezi se contracta sub actiunea fibrelor

b)Tunica submucoasa - este formata din tesut

c)Tunica mucoasa - este patura care captuseste

Ea este formata din doua straturi:

1.Epiteliul mucoasei - are o structura variata,

Astfel, n cavitatea bucala, faringe si esofag epiteliul

Aceste glande pot fi n forma de tuburi simple sau

Tunica mucoasa ndeplineste trei roluri: digestiv (de

Alimentele digerate, pentru a ajunge n snge si n

n anumite conditii, tunica mucoasa nu lasa sa treaca

Segmentele tractului digestiv care se gasesc sub

d)Tunica seroasa - nu este altceva dect peritoneul

SEGMENTELE TUBULUI DIGESTIV

Cavitatea bucala este primul segment al tubului

Orificiul bucal este delimitat de buza superioara si de

Esofagul este un organ tubular,lung de 25 - 30 cm.

Stomacul este segmentul cel mai larg al tubului

Raporturi - stomacul se gaseste situat n etajul

Configuratia externa - are forma de cimpoi, masurnd

Prezinta trei portiuni:

-fundul sau tuberozitatea - este partea cea mai larga si

-corpul - este partea mijlocie;

Stomacul are doua fete - una anterioara si alta

-mica curbura - care este concava si orientata spre

-marea curbura - care este convexa si orientata spre

Stomacul, prin cele doua extremitati ale sale, este n

Orificiul prin care comunica cu esofagul se numeste

La nivelul pilorului, mucoasa stomacala prezinta o

Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al

Pentru a avea loc n cavitatea abdominala, prezinta un

Intestinul subtire are doua portiuni:

-duodenul - ncepe la pilor si se termina la unghiul

Cavitatea sa nconjoara capul pancreasului si n ea se

Deasupra acesteia (circa 2 m) se afla o alta papila,

-jejuno - ileonul - este portiunea cea mai larga a

Desi din punct de vedere structural portiunea

Jejuno - ileonul se deosebeste de duoden prin faptul ca

Jejuno - ileonul se mai caracterizeaza prin aceea ca

Ultima portiune a intestinului subtire - ileonul - se

Are aproximativ lungimea corpului (1,50 - 3 m), iar

Intestinul gros prezinta trei portiuni:

Intestinul subtire nu se deschide la capatul intestinului

Colonul este lung de 1,50 m si ncepe de la valvula