INGRIJIRI NURSING IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

Inima e un organ situat in mediastin cu varful in jos si inainte baza in sus situat in dreapta si inapoi. dpdv
anatomic fiziologic si patologic vb de o inima dr si una stg

Inima stanga alcatuita din atriu si ventricolul stang, separate prin orificiul atrio-ventricular, atriul stang primeste
sange de la plamani prin venele pulmonare.
Orificiul atrio-ventricular (mitral) este prevazut cu 2 valve care se nchid n timpul sistolei si se deschid in
diastola.
Orificiul mitral este locul de electie al cardiopatiilor reumatismale.
Inima dreapta, alcatuita din atriul si ventricolul drept, separate de orificiul atrio-ventricular drept.
Atriul drept primeste sange din marea circulatie prin orificiul venei cave superioare si inferioare.
Orificiul atrio-ventricular drept (tricuspid) este prevazut cu 3 valve care se nchid n sistola si se deschid n
diastola.
Inima este alcatuita din 3 tunici:
- endocardul: tunica interna, care captuseste interirul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatul valvular
- miocardul: muschiul cardiac, bogat n celule nervoase si capilare
- pericardul: tunica externa, alcatuit dintr-o pleura viscerala care acopera pericardul si una parietala care
vine in contact cu organele din vecinatate

Notiuni fiziologice

Revolutia cardiaca
- reprezinta trecerea sngelui din atrii in ventricul si apoi n arborele vascular mpreuna cu fenomenul care
determina si nsoteste aceasta deplasare a sngelui
- dureaza 0,8 sec si cuprinde:
a) contractia atriilor (sistola atriala), care dureaza 0,1 sec
b) contractia ventriculelor (sistola ventriculara), 0,3 sec
c) relaxarea ntregii inimi (diastola generala), 0,4 sec
Inima este o pompa aspiratoare, respingatoare, circuitul sangvin fiind posibil datorita contractiilor ritmice

Rolul asistentei n efectuarea interventiilor medicale, de investigare si tratament

Investigatii radiologice
- radioscopia inimii: evidentiaza forma, dimensiunile, mobilitatea, contractiile si raporturile inimii cu
organele vecine
- radiografia inimii: nu necesita pregatiri speciale, si nu da dect relatii anatomice, (nu si functionale) n
legatura cu topografia, forma si pozitia ei
- angiocardiografia: aduce informatii asupra modificarii anatomice si functionale ale inimii si vaselor
mari. Se practica pt investigarea leziunilor congenitale sau dobandite ale inimii, si in special a
afectiunilor coronariene. Se efectueaza prin introducerea substantei de contrast prin care se urmareste
interiorul cavitatii inimii si a vaselor (odiston 75 %)

Pregatirea pacientului
- psihic, prin explicarea interventiei si a necesitatii
- seara se administreaza un sedativ, in dimineata examinarii un antialgic
- se pregatesc materialele necesare (catetere, perfuzor, medicatie de urgenta)
- in dimineata examinarii bolnavul nu mai mannca
- cu o ora inainte se administreaza Barbituric pt prevenirea stopului cardiac
- dupa interventie se asigura repaus la pat si se supravegheaza pentru a depista din timp complicatiile
(frison, febra, accident trombo-embolic)
- informam pacientul ca iodul poate da dureri pe traiectul venei si gust metalic
- inainte se face testarea prin IDR-se injecteaza 1-2 zecimi din fiola test.

1
 - daca injectarea se face rapid pot aparea dureri pe traiectul venei, valuri de caldura, congestia fetei, tuse,
dispnee
- in mod normal se injecteaza iv 1-2 min, substanta e calculata in functie de greutatea pacientului
- se fac R-grafii in serie. Acestea vor arata forma si volumul(cavitatea )inimii si directia de scurgerea
sangelui.

Angiografia prin cateterism:

- interventia se realizeaza prin introducerea substantei de contrast direct in cavitatea inimii prin cateter
cardiac
Aortografia:
- reprezinta punerea in evidenta a aortei dupa injectarea substantei de contrast
- substanta e introdusa prin cateter sau punctie
Arteriografia periferica:
- sunt evidentiate arterele periferice prin injectare de substanta radioopaca intraarterial
Arteriografia cerebrala:
- folosita pentru stabilirea dx-ului tumorilor cerebrale si a bolilor vasculare(anevrism)
- substanta de contrast este introdusa prin artera carotida interna sau artera vertebrala
Flebografia
-evidentiaza modificarile patologice ale venelor
- injectarea se face cu substanta de contrast iodata, cu o concentratie redusa(pt a nu leza peretele venos) ca
la arteriografie
Limfografia:
- radiografierea vaselor limfatice si a ganglionilor
- opacifierea se face cu substanta de contrast-lipiodol- in cazul bolilor pulmonare sau tumori care arata
imagine anormala, neregulata sau stearsa a ganglionilor

Investigatii endoscopice

Cateterismul cardiac:
- indicat in cardiopatii congenitale sau dobandite care necesita interventie chirurgicala
- se investigheaza intregul aparat cardio-vascular (se investigheaza cavitatile inimii, debitul sangvin,
nivelul sangelui)
- se introduce o sonda n cavitatea inimii sau in vasele mari pe cale arteriala sau venoasa
- investigatia se executa in conditii de perfecta asepsie dimineata pe nemncate, dupa repaus
- dupa cateterism, bolnavul va ramane in repaus la pat si se supravegheaza pentru observarea precoce
pentru probleme ce pot aparea(febra,frison,EPA,accidente tromboembolice)

Explorari functionale a aparatului cardio-vascular

Masurarea P si TA:

EKG:
- este o metoda de investigare care reprezinta nregistrarea grafica a rezultatelor fenomenelor bio-electrice
din cursul unui ciclu cardiac
- Se pregateste pacientul si I se explica procedura,pt inlaturarea nelinistii.
-
- Dispunerea electrozilor:
- - R la antebraul drept (rou)
- - L la antebraul stng (galben)
- - F la glezna stng (verde)
- - N la glezna dreapt (negru)

2
 - - V1 n spaiul 4 intercostal parasternal drept (rou).
- - V2 n spaiul 4 intercostal parasternal stng (galben).
- - V3 la mijlocul distanei dintre V2 i V4 (verde).
- - V4 n spaiul 5 intercostal la apex (vrful cordului)(maro).
- - V5 la mijlocul distanei ntre V4 i V6 (negru).
- - V6 pe linia medio axilar, spaiul 5 intercostal (violet).
-

Fonocardiograma:
- reprezinta un grafic al zgomotelor produse de ciclul cardiac
- zgomotele sunt copiate de un microfon care le filtreaza, le amplifica si le nregistreaza ca indice de
referinta asupra timpului si duratei fenomenului acustic nregistrat
- Pregatirea pacientului: aceeasi ca pentru EKG

Ecocardiografia:
- se face cu ajutorul ultrasunetelor si ofera date foarte concludente
Oscilometria:
- se inregistreaza oscilatiile arteriale la membrele inferioare
- manseta se prinde in treimea superioara a gambei, in treimea inferioara a gambei, in treimea inferioara
sau superioara a coapsei, la brat sau antebrat
- se citesc oscilatiile de pe ceas si se citesc comparativ si la membrul sanatos
Masurarea presiunii venoase:
- ne este indicata presiunea in interiorul trunchiurilor venoase mari, intratoracice, si ofera relatii asupra
volumului intra-vascular si a functiei cardiace
- se efectueaza cu ajutorul unui cateter sau cu ajutorul unui manometru de apa, cateterul se conecteaza la
un traductor de presiune cu masurare electronica
- masurarea se face in DD fara perna, membrul este complet relaxat si asezat la nivelul inimii, iar
extremitatea inferioara a tubului gradat se aseaza la nivelul acului de punctie
- presiunea venoasa creste spre periferie si descreste spre inima
- valori normale = 4-6 mm Hg sau 11-12 mm H2O

Prelevari produse datorita aparatului cardio-vascular

Exudatul faringian - pune n eviden prezena streptococului hemolitic care este agent patogen al
endocarditei reumatismale.
Sumarul de urin - este foarte important pentru a stabili diagnosticul unei HTA n stadiul III cnd este
afectat rinichiul putndu-se depista prezena albuminei n urin.
Transaminazele - sunt modificate. Cresc n primele zile dup IMA i sunt importante deoarece
- TGO este specific celulelor miocardice VN TGO = 15 - 17 ui
- TGP este specific celulelor hepatice VN TGP = 7 - 14 ui
VSH - este o prob de snge care arat modificri n stri inflamatorii, n endocardite, RAA, n IMA,
flebite. VSH are valoarea sczut n insuficiena cardiac.
Glicemia - este crescut fiind un semn de alarm n arterite, sindrom nefrotic i n retinopatii diabetice.
Diabetul determin arteriopatie care influeneaz sistemul circulator (arterele).
Colesterolemia i Lipidemia - indic procese aterosclerotice prin creterea colesterolului, a lipidelor totale
i det. cardiopatii ischemice care favorizeaz instalarea unui IM sau AVC.
Colesterolemia VN = 100 mg%+varsta
Lipidemia Vn= 500-700 mg%
Fibrinogen - crete n infecii poststreptococice VN= 200-400 mg%
ASLO - analiz important n RAA cnd val. poate crete peste 330 ui VN= 0-250 ui
Ureea sanguin VN= 20-40 mg%
Creatinin VN= 0,6-1,3 mg%
3
 Ionograma : Na, K, Ca CK-MB este singura izoenzim de importan sporit
CK-MB: crete n IMA (statistic, datorit monitorizrii cardiace pentru IMA).

Semne si simptome specifice afectiunilor cardio-vasculare

1. Pulsul: 60-80 = normal

- Tahicardia extrasinusala (pana la 160 batai/min)
- Bradicardia (sub 60 batai/min): poate fi fiziologica la unii sportivi, poate aparea in convalescenta, in
tumori, hemoragii, intoxicatii sau n urma unor medicamente hypertensive

2. TA - se msoar la un bra, bolnavul fiind aezat n decubit dorsal. Se aplic maneta i aparatul s fie la
acelai nivel cu inima. Este bine s se msoare la ambele brae i s se stabileasc diferenele - o diferen de 5
mmHg este normal. Se noteaz n FO valoarea i este bine s se noteze i poziia n care s-a msurat. O HTA
este luat n consideraie ncepnd de la 160/110 mmHg i dac se menine mai mult timp.

3. Precordialgia = Durerea toracic - este un semn des ntlnit n anamneza pacienilor cardiaci, deoarece
coronarele devin insuficiente pentru aprovizionarea normal cu snge oxigenat. Deficitul de O2 este accentuat
i de spasmul coronarian. Lipsa de O2 duce la o durere sub form de ghear ntlnit ndeosebi n angina
pectoral i IMA. Iradiaz n flancuri i spate caracteristic n anevrismul de aort. Durerea precordial ascuit
cu iradiere n umrul stng i spate, agravat i de respiraie poate fi ntlnit n pericardita acut.
IN n durere:
1. stabilii cnd a nceput durerea i ct a durat ultimul episod dureros: durere ascuit, sub form de arsur,
greutate, presiune, ghear etc.
2. cerei pacientului s stabileasc pe o scal de la l 10 intensitatea durerii
3. cerei pacientului s arate regiunea unde l doare cel mai mult i dac iradiaz, unde: cel mai des spre
maxilar, braul stng i spate, abdomen.
4. stabilii factorii care precipit durerea: mers rapid, frig, mas copioas, condimentat
5. stabilii factorii ce calmeaz durerea: odihn, medicamente, schimbarea poziiei
6. stabilii simptomatologia asociat durerii - grea/ vrsturi
- diaforez
- dispnee
- palpitaii
- oboseal

4. Dispneea cardiac - poate fi un simptom al insuficienei cardiace congestive, tranzitorii ntlnit n

insuficiena cordului stng. Dispneea de efort cedeaz dup ce pacientul se odihnete. Dispneea paroxistic este
o dispnee care se instaleaz brusc, bolnavul fiind trezit noaptea din somn i impune o poziie de ortostatism. Se
ntlnete n astmul cardiac. Ortopneea este determinat i nsoit de respiraie scurt, iar pentru diminuarea sau
minimalizarea dispneei, bolnavul este aezat cu capul mai sus pe cteva perne.

5. Palpitaiile - bti ale inimii rapide, cu for, neregulate, resimite de pacient.

Extrasistola poate fi provocat de cauze extracardiace: eforturi, emoii, febr, abuz de excitante, dup
administrare de Atropin, Efedrin i extracte de tiroid.
Pot fi determinate de tulburri digestive: constipaii, anemie. O alt cauz: menopauza.
Palpitaiile bolnavului cardio-vascular au o semnificaie deosebit i pot fi ntlnite n: aritmia
extrasistol, tahicardie paroxistic, stenoz mitral, fibrilaia atrial i strile de hTA i HTA.
Palpitaiile sunt produse de un debit cardiac mic cnd inima este incapabil s mping snge suficient
pentru nevoile curente ale organismului. Cu ct boala cardiac avanseaz, cu att palpitaiile se instaleaz la
eforturi minime.
Palpitaiile neregulate apar n aritmia extrasistolic i cauza cea mai frecvent este fibrilaia atrial.
IN
- stabilii dac apar izolate sau n accese, dac sunt dureroase, regulate sau neregulate
- acordai mai mult atenie persoanelor peste 50 ani care nu au antecedente cardiace.
- stabilii dac pacientul se simte "sfrit" sau ameit
- stabilii ce face pacientul pentru a uura aceste senzaii.

4
6. Slbiciune - Fatigabilitate - Oboseal
Sunt produse de un debit cardiac mic cnd inima este incapabil s asigure snge suficient pentru nevoile
organismului. Pe msur ce boala avanseaz, oboseala apare la eforturi din ce n ce mai mici. IN 1. Ce
activiti putei face fr s obosii?
2. Ce activiti v obosesc?

7. Sincopa = pierderea de cunotin tranzitorie datorit scderii debitului cardiac care duce la ischemie
cerebral. Poate fi precedat (nsoit) de cefalee, ameeli, confuzii temporare. Aritmiile asociate cu afeciuni
cardiace pot cauza sincop.
IN - Asistenta trebuie s stabileasc: 1. cte episoade de pierdere de cunotin a avut
2. i dac au fost influenate de T , senzaie de foame sau la schimbarea
brusc a poziiei.

8. Starea tegumentelor i mucoaselor. Se palpeaz pt a stabili T i a observa diaforeza.

O piele rece i umed indic vasoconstricie consecutiv unui debit cardiac sczut.
Se poate observa:
- cianoza - care poate fi: periorbital, perinazal, la nivelul lobului urechii, general. Aceasta indic boal cardio-
respiratorie mai ales insuficien cardiac i n EPA. Cianoza poate fi periferic la extremiti (vrf nas, lobii
urechilor datorit expunerii la frig sau afeciunii vasculare obstructiv periferic) indicnd boli cardiace
periferice.
- icterul - coloraia icteric a tegumentelor i sclerelor poate fi un semn de hemoliz sau de insuficien cardiac
dreapt sau hemoliza cronic a unei valve inserate.
- degete hipocratice - ntlnite n boli congenitale cardiace i n cordul pulmonar cronic, endocardite.

9. Edemul - localizarea lui este influenat de gravitatea bolii, n afeciuni cardiace edemul este decliv la glezne,
gambe, scrotal, sacral de culoare roie i albastr i cedeaz la presiune. Jugularele sunt turgescente i constituie
un semn comun de insuficien cardiac congestiv.
IN 1. msurm G zilnic
2. se administreaz diuretice

10. Hipoxia - este un semn comun pentru bolile pulmonare i cardiace, consecina ei fiind P prin ncercarea
inimii de a compensa necesarul de oxigen. Cianoza este un semn tardiv al hipoxiei.
Semnele de anorexie cerebral: - iritabilitate
- agitaie
- dezorientare
11. Alte s/s
Tusea - denot insuficiena cardiac i EPA
Ameeli,cefalee - semne de HTA i ateroscleroz
Tulburri de vedere - semn precoce de HTA
Durerea abdominal - apare la persoanele cu hepatomegalie, ntlnit n insuficiena cardiac. Durere
epigastric care iradiaz, ntlnit n IM
Epistaxis - salutar n HTA; la persoanele n vrst i RAA la persoanele tinere
Anxietatea: tratamentul necesit din partea asistentei medicale cteva IN:
- s asigure suport emoional
- s explice natura i limitarea eforturilor n funcie de stadiul bolii
- s asculte pac. n leg. cu toate temerile sale i nelinitea n legtur cu boala sa.
- s asigure toate ngrijirile i confortul necesar
- s asigure un minim de independen n funcie de boal
- s-l nvee tehnici de relaxare i s ncurajeze fam. s participe la ngrijirile lui.

Starea tegumentelor si a mucoaselor

In cazul afectiunilor cardio-vasculare se observa la nivelul tegumentelor:
- cianoza: poate fi periorbitala, perinazal, la nivelul lobului urechii, sau generala. Indica insuficienta
cardiaca, sau cand este periferica, indica boli cardiace periferice
5
 - icterul: este reprezentat de coloratia icterica (galbena) a tegumentelor si sclerelor si poate fi semn de
insuficienta cardiaca dreapta (ICD)
- degetele hipocratice: n boli cardiace congenitale, in cordul pulmonar cronic + endocardite
- edemul: localizarea lui este influentata de gravitatea bolii. La afectiuni cardiace, edemul este decliv, la
glezne, poate fi de culoare rosie, albastra
- jugularele: sunt turgescente (IC)
-hipoxia:(scaderea O in tesuturi)-hipoxemia -scadere a cantitatii de O2 din sangele arterial.
- este un semn comun n bolile cardiace si pulmonare, consecinta ei fiind cresterea pulsului (P) prin
ncercarea inimii de a compensa necesarul de O2. Cianoza = semn tardiv in hipoxie
- tulburari de vedere: semn precoce n HTA
- tusea: n IC + edem pulmonar acut (poate aparea si la medicamente)
- durere abdominala: la persoane cu ficat marit, ntlnit in IC. Infarctul uneori poate da durere epigastrica
- epistaxis: n HTA
- anxietatea: asistenta trebuie sa intervina prin explicarea afectiunii pacientului, explica nevoia de limitare
a efortului, sa asculte pacientul n legatura cu temerile sale cu privire la boala, sa asigure un minim de
independenta, in functie de boala, sa nvete tehnici de relaxare, ncurajeze familia + sa o antreneze cu
privire la ngrijirea pacientului

Dezechilibre in functiile aparatului cardio-vascular

Un flux normal de sange din sist. venos este o conditie de baza pt functionarea adecvata a inimii.
Un volum prea mic de sange poate determina descresterea debitului cardiac si colaps circulator.
Un volum prea mare de sange incarca prea mult sistemul circulator si impune un efort prea mare pentru inima.
Pierderile de lichide determina cresterea volumului de sange.
Originea pierderilor poate fi:
- hemoragia
- deshidratarea
- socul
- varsaturile
- diareea
- transpiratii
- drenaje
Sangerarile pot fi locale sau sistemice.
Cele locale nu sunt periculoase, decat daca se localizeaza in creier sau n pericard, determinand tamponada
cardiaca.
Hemoragiile mari afecteaza dinamica circulatorie, reduc volumul de sange reduc intoarcerea venoasa, debitul
cardiac, scad TA.
Pentru a schimba aceste modificari periculoase, aparatul cardio-vascular actioneaza in mai multe moduri:
- inima bate mai repede pentru a mari viteza de circulatie a sangelui inspre organele vitale
- vasele pielii si ale organelor se ngusteaza (vasoconstrictie), pt a creste presiunea arteriala si pt
distribuirea sangelui spre organele vitale concomitent cu reducerea volumului de sange din organe si de
la periferie
- ficatul si splina descarca o cantitate mare de hematii care sunt preluate in interior de organele aflate in
stare de urgenta
- rinichii produc mai putina urina pt a conserva lichidele din organism si volumul sangvin

Tulburari de ritm si de conducere

Extrasistola: contractie prematura, poate fi atriala sau ventriculara

Tahicardia: batai accelerate (peste 100)
Bradicardia: sub 60 batai
Tahicardia paroxistica: se caracterizeaza printr-o perioada de tahicardie 100-120 batai/min care incep si se
termina brusc

6
Fibrilatia ventriculara: consta in dezorganizarea completa a acitivitatii inimii, daca nu se intervine imediat duce
la oprirea ei. Se suspecteaza o fibrilatie ventriculara atunci cand P nu e palpabil cand bataile inimii dispar si TA
nu poate fi masurata.
Trebuie sa se intervina in timp util prin resuscitare cardiaca, administrare de O2, defibrilare electrica si
medicatie adecvata.
Fibrilatia atriala:-aritmia absoluta-tulburare grava in coordonarea musculaturii atriale, ventriculele se contracta
cu o frecventa neregulata intre 160-200 batai/min-in hipertiroidie,boli valvulare
Defibrilarea: reprezinta trecerea unui curent electric de scurta durata prin inima pentru a intrerupe fibrilatia
ventriculara (tahicardia ventriculara). Bolnavul nu are P periferic si se poate instala moartea clinica.
Defibrilatorul transmite un soc electric inimii pentru a transforma fibrilatia ventriculara sau alte ritmuri
anormale ntr-un ritm sinusal anormal
IN n defibrilare:
- daca fibrilatia a fost descoperita in mai putin de 15 min la pacientul monitorizat se aplica un pumn
precordial puternic si se urmareste ritmul pulsului la carotida si expansiunea cutiei toracice.
- la pacientii nemonitorizati se ncepe de urgenta resuscitarea cardio-respiratorie, chiar daca fibrilatia a
fost descoperita mai tarziu de 2-3 min, pentru a asigura circulatia cerebrala si circulatia la nivelul
coronarelor nainte de defibrilare
- pacientul este asezat in DD pe un plan rigid; se conecteaza defibrilatorul la sursa de energie pentru
ncarcarea condensatorului
- se stabileste doza de energie necesara pentru primul soc electric
- curentul electric e de 3 joul/kg-corp la adulti si 2 joul/kg-corp la copii
- pt ca energia sa ajunga la bolnav se aplica pe electrozi gel, bune conducatoare de electricitate
- se aseaza pedalele electrice pe peretele toracelui cu electrodul negativ sub clavicula dreapta, n dreptul
sternului, iar electrodul pozitiv in dreptul varfului inimii
- distanta intre electrozi = 25-30 cm
- important este ca reanimatorul sa nu atinga bolnavul sau alte cadre metalice sau alte materiale
conducatoare de electricitate
- se descarca socul electric prin apasarea simultana a butoanelor de pe mnerele electrozilor n perioada
de expir a ventilatiei artificiale
- se palpeaza P la carotida si se monitorizeaza electrocardiografic
- aparatul de defibrilare poate avea EKG inglobat in el
- daca defibrilarea este ineficienta se reia resuscitarea cardio-respiratorie si se injecteaza iv adrenalina
- dupa resuscitare se aplica un alt soc electric cu aceeasi cantitate de energie
- la urmatoarele socuri energia se mareste pana la doza maxima de 300 jouli
- daca dupa 2-3 defibrilari fibrilatia persista, se asociaza tratament antiaritmice (xilina)
- echipamentul de defibrilare trebuie sa fie in cea mai buna stare si n totalitate pregatit
Atentie!!
Se pot produce arsuri ale tegumentelor, a miocardului sau electrocutarea reanimatorului.
- se deconecteaza pacientul de echipamentul electric care nu se utilizeaza atunci cand se face defibrilarea
- la pacientii cu pace-maker (masoara TA) sunt plasati electrozii la o distanta de minim 20 cm

ngrijiri nursing n angina pectorala

Este o forma clinica al cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice cu sediu
retrosternal, care apar la efort sau la emotii, dureaza cateva minute si dispar la ncetarea cauzelor sau la
administrare de nitroglicerina
Etiologie
- cauza principala este ateroscleroza coronariana
- valvulopatii aortice
- anemia
- tahicardia paroxistica
- hipertiroidismul
7
MC
- principalul simptom = durerea (are caracter constrictiv, ca o gheara, arsura sau sufocare
- de cele mai multe ori durerea este insotita de anxietate, jena si e durabila
- durerea iradiaza in umarul si membrul toracic stang (mana stanga), de-alungul marginii interne pana la
ultimele 2 degete
- durerea poate iradia si catre mana dreapta spre gt, mandibula, arcada dentara
- durerea apare in anumite conditii (abuz de tutun, crize tahicardice, efort fizic, emotii, dupa mese
copioase, vnt, frig
- criza dureroasa este insotita de palpitatii, transpiratii, paloare, lipsa de aer pana la lipotimie
Evolutia
- progresiva
- durata medie a supravietuirii = 4-5 ani (fara tratament), sfarsitul producandu-se fie prin moarte subita,
fie prin infarct miocardic, tulburari de ritm si conducere sau insuficienta cardiaca
iN:
- constau in stabilirea cauzelor si a factorilor care determina si precipita aparitia crizei
- se recomanda regimul si tratamentul n ateroscleroza
- dupa caz se trateaza anemia, hipertiroidia, insuficienta cardiaca, HTA
- trebuie sa se combata obezitatea, fumatul, sedentarismul
- se trateaza dz
- se combate stresul
- tratament pentru hipercolesterolemie
- efortul nu trebuie nlaturat total
- se recomanda efort dozat
- repaus dupa mesele principale
- repausul la pat se recomanda doar n crize frecvente de durata, intense si rezistente la nitroglicerina
- este obligator ca somnul sa fie 8 h pe noapte + 1 h dupa amiaza
- regimul va fi moderat la normo-ponderal si hipocaloric la obez
- dupa masa = repaus
- e indicat sa se evite aerocolia (aer in intestinul gros), aerogastria, constipatia (se recomanda ulei de
parafina, supozitoare cu glicerina)
- se utilizeaza sedative si tranchilizante la nevoie

Tratament
- nitroglicerina, care are actiune prompta si rapida, comprimate administrate sublingual sau picaturi (tot
sublingual)
- daca nu cedeaza, se administreaza si a 2-a pastila; efectul tre sa dureze de la 20-30 min pana la 1 h
- pentru a preveni crizele se aplica o banda pe regiunea sternala sau pe brat
- banda e cu nitroglicerina si se administreaza seara, preventiv cand bolnavul urmeaza sa faca un efort
- Nitroglicerina are efecte adverse: cefalee, valuri de caldura, nrosirea fetei, hipotensiune, da si
dependenta uneori
- pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant (heparina,
trombostop)
- se poate interveni si chirurgical prin realizarea unui By-Pass aorto-coronarian unic sau multiplu
- se mai recomanda si administrarea unei tablete de aspirina/zi
- educam pacientul sa previna factorii care determina criza anginoasa

ngrijiri nursing n insuficienta cardiaca

8
Este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de snge primita si de a
mentine astfel un debit sangvin corespunzator nevoilor organismului n conditiile unei umpleri venoase
satisfacatoare

Dupa localizare avem:

- insuficienta cardiaca stanga (ICS)
- ICD
- ICG (globala)
- acestea pot fi acute sau cronice

Etiologie
Cauze determinante:
- procese inflamatorii
- anemii grave

Factori favorizanti:
- efortul fizic
- aport de sodiu
- caldura sau umiditate excesiva
- embolii sau tromboze pulmonare
- hemoragii si anemii
- sarcina, nasterea

IN:
- prevenirea factorilor care favorizeaza insuficienta
- se administreaza diuretice pt eliminarea sodiului si a apei, ameliorand astfel munca inimii
- se recomanda medicatie tonicardiaca (digitalicele)
- in cazul IC congestive, care se instaleaza foarte rapid, se recomanda repaus la pat absolut, O2, restrictie
mare de sare
- se pot administra analgezice
- daca = infectie, atunci antibiotic
-
- educam pacientul cu privire la regimul de viata

ngrijiri nursing n HTA

Se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale, sistolice si diastolice peste valorile normale (130/80, 140/90)

Etiologie
- exista hipertensiune esentiala, fara cauze directe si una secundara, aparuta in urma unei afectiuni renale,
endocrine, cardio-vasculare, neurologice
- exista factori de risc: stresul, obezitatea, fumatul, sedentarismul, ingestie excesiva de sodiu
- sunt mai expuse persoanele cu responsabilitati sociale mai crescute
- regim de viata dezechilibrat, cu comportament agresiv, hipercompetitiv

Manifestari
n functie de stadiul HTA:
- crestere moderata a valorilor tensiunii, tranzitorie
- crestere permanenta a valorilor
- cefaleea occipitala (mai frecventa dimineata) cu caracter pulsatil
- apar ameteli
- astenie, oboseala

9
 - tulburari de vedere
- tulburari de memorie si concentrare
- parestezii
- palpitatii
- dureri precordiale
- dispnee la efort
- hemoragii (epistaxis)
- afectiunea se poate complica cu afectiuni cerebrale (encefalopatie hipertensiva, hemoragii cerebrale
- pot aparea complicatii cardiace (insuf. cardiaca) sau complicatii ale coronarelor (infarctul miocardic sau
angorul), complicatii renale (insuf. renala)

Dx:
- scaderea debitului cardiac datorita scaderii fortei de contractie a ventricolului stang
- potential de accident datorita tulburarilor de vedere
- diminuarea tolerantei la efort datorita oboselii, slabiciunii
- potential de complicatii

Obiective:
- vizeaza scaderea TA in limite acceptabile
- asigurarea confortului
- prevenirea accidentelor
- prevenirea complicatiilor

IN:
- asigurarea repausului fizic si psihic
- masurarea functiilor vitale (TA, P, resp)
- combaterea factorilor de risc
- asigurarea unei alimentatii echilibrate, tinnd cont de afectiunile existente: hipocaloric n obezitate,
hipolipidic in ateroscleroza, hiposodat
- efectuarea bilantului hidric pentru a preveni pierderea substantelor nutritive necesare organismului
- administrarea tratamentului medicamentos prescris, tratamentul trebuie stabilit individual n conditii de
ambulator
- repausul nu tre sa fie absolut
- exercitiile fizice, mers pe jos + gimnastica medicala fac parte din tratament
- efortul fizic va fi dozat si adaptat posibilitatilor bolnavului
Atentie!!
Nu orice HTA trebuie sa primeasca tratament hipotensiv. n formele de gradul I este suficient doar regimul
dietetic, eventual sedative sau tranchilizante.
- se urmareste mentinerea unei greutati corporale normale
- se urmareste un program de somn si un program al orelor de masa
- o mare importanta are combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale din mediul de viata sau de
munca
- vor fi cautate si ncurajate elementele de satisfactie profesionala, si vor fi cultivate preocupari care
produc relaxarea
- educarea pacientului cu privirea la sevrajul fumatului si control periodic la dispensar
- educam pacientul ca afectiunea necesita tratament toata viata (tratamentul nu da dependenta)

Hipotensiunea arteriala (hTA)

Este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolica
si sub 65 mm Hg pentru cea diastolica.

10
Hipotensiunea poate fi permanenta sau trecatoare. n functie de etiologie se deosebesc:
- hTA esentiala
- hTA simptomatica
- hTA ortostatica
hTA esentiala:
- apare n absenta unei cauze necunoscute
- are caracter familial si se ntlneste frecvent la cei care fac eforturi intelectuale mari
- se datoreaza dereglarii mecanismelor nervoase si endocrine, care mentin regimul circulatiei; de obicei,
afectiunea este asimptomatica, depistarea fiind ntmplatoare
- totusi, atunci cnd apar simptome, acestea sunt: cefalee, occipitala, astenie pronuntata, insomnii,
palpitatii, transpiratii
- poate duce la sincopa (mai rar)
- de obicei este permanenta si are un prognostic bun
- se recomanda educarea pacientului cu privire la ntelegerea bolii
- se recomanda evitarea surmenajului fizic sau intelectual, regim de viata igienic cu ore suficiente de
somn, practicare moderata a sportului, dusuri de nviorare, alimentatie de cantitate si calitate completa

hTA simptomatica:
- este ntlnita in intoxicatia cu alcool sau nicotina, n boli cronice casectizante, pericardita constrictiva,
stenoza aortica sau mitrala, tumori cerebrale
- Prognosticul este cel al bolii de baza
- Tratamentul: se adreseaza in general afectiunii cauzale si hipotensiunii arteriale

hTA ortostatica:
- este o forma nsotita de lipotimii, uneori de sincope care apar cu ocazia trecerii de la clinostatism la
ortostatism
- formele esentiale se ntalnesc la bolnavii nalti si slabi
- forma simptomatica apare in unele afectiuni grave (cele casectice, neurologice)
- se considera ca boala se datoreaza insuficientei reflexelor vasoconstrictoare, care face ca sngele sa se
acumuleze n vasele membrelor inferioare, realiznd o ischemie cerebrala trecatoare
- trecerea de la clino- la ortostatism se nsoteste de o scadere a TA cu peste 20 mm Hg, pulsul scade rapid,
apar ameteli sau sincopa
- tulburarile survin imediat dupa schimbarea pozitiei
- se descrie o forma particulara la persoanele peste 40 ani, caracterizata cu hTA, impotenta functionala
sexuala + anhidroza (lipsa transpiratiei intr-un mediu care determina in mod normal transpiratia)

Tratament + IN = la fel ca n celelalte forme de hTA

Infarctul miocardic acut

- este necroza unei zone de tesut miocardic, produsa prin obliterarea unei ramuri coronariene

Etiologie
- in 80 % din cazuri este dat de ateroscleroza coronariana

MC
- durere brutala n plina seninatate, la jumatate din cazuri fara o cauza aparenta
- la 40 % din cazuri, durerea preexista (la un vechi anginos), dar creste n intensitate si se prelungeste ca
timp

11
 - in 10-20 % din cazuri se gasesc factori stresanti declansatori cu durere retrosternala sau epigastrica.
Durerea nu cedeaza Nitroglicerina
- hipotensiunea: poate lipsi sau se poate instala dupa 6-24 h dupa infarct, fiind precedata de o usoara
hipertensiune
- febra dupa 2 h pana la 24 h; apare datorita resorbtiei tesutului necrotic miocardic
- tuse
- dispnee
- greturi, varsaturi
- meteorism
- constipatie
- sughit
- transpiratii
- stari confuzionale pana la pareze
- localizarea frecventa a infarctului este ventricolul stang si n septul

Dx
- se pune pe modificarile EKG-ului
- transaminazele, in special TGO au valori crescute in primele 24 h
- leucocite crescute la 10000-15000 (normal = 4000-5000)
- VSH = crescut; poate fi mentinut mai multe saptamani

INterventii
Prezentarea rapida la medic este cruciala in cazul aparitiei unui infarct miocardic acut, situatie in care
tratamentul specific administrat in primele minute-ore de la debutul simptomelor amelioreaza semnificativ
evolutia ulterioara si prognosticul.
- urgent: repaus absolut la pat 1 sapt
- apoi repaus in semi-sezand 2-3 sapt
- mobilizare progresiva a pacientului
- se administreaza O2 pt calmarea durerii, pt a descreste posibilitatea aritmiiilor
- calmarea durerii cu Mialgin, Fortral, Algocalmin im
- pt reducerea anxietatii, calmare = Diazepam
- anticoagulante (heparina in perfuzie)
- dupa 3-4 zile se administreaza trombostop
- pentru combaterea complicatiilor se intervine cu administrare de HHC pt ridicarea TA
- se combate socul cardiogen
- pt insomnii = sedative in doze mici
- n spital, pacientul e monitorizat permanent, se asigura linistea bolnavului limitand numarul de vizitatori
- se observa pt cianoza, edem, confuzia, dezorientarea
- observam daca e hemoragie in urina, sputa, varsaturi
- pe perioada imobilizarii se asigura ngrijiri igienice de rutina
- n primele zile se recomanda regim hidro-zaharat
- educam pacientul sa-si evalueaze starea lui generala (P, durere)
- educam cu privire la boala si cu privire la regimul de viata pe care ar trebui sa-l urmeze
- ingrijim pacientul si prevenim efectele imobilizarii
- educam cu privire la mobilizare progresiva si cu privire la respectarea cu strictete a administrarii
medicamentelor
- educam cu privire la control medical periodic
-
Stenoza mitrala
- este o modificare patologica a orificiului mitral prin strmtorare, mpiedicnd trecerea sngelui din atriul
stang in ventricolul stang in timpul diastolei

12
Cauze
- principala = endocardita reumatismala. Boala este mai frecventa la femei

Manifestari
- oboseala progresiva
- dispnee, tuse
- infectii respiratorii repetate
- P slab, neregulat
- apare hemoptizia
- la auscultatia cordului se percepe o huruitura diastolica, fenomen datorat trecerii sngelui n diastola prin
orificiul mitral strmtorat
- TA = scazuta datorita debitului cardiac redus

Dx
- se pune la ecografie
- se pune pe EKG care este modificata; unda P = largita
- la examenul radiologic se evidentiaza o inima de configuratie mitrala cu arcul inferior stang micsorat,
cel mijlociu este bombat, apar semne de marire a inimii drepte

IN
- prevenirea endocarditei reumatismale cu antibiotice
- se urmaresc recidivele reumatismale (n copilarie)
- se trateaza infectiile streptococice
- sunt evitate eforturile mari, dieta = hiposodata + hipocalorica
- prevenirea IC cu vasodilatatoare
- se practica interventia chirurgicala: consta in comisurotomie (sectionarea portiunii stenozate)
- interventia chirurgicala este recomandata atunci cand apar hemoptizii, edem pulmonar, embolii, tulburari
de ritm

Insuficienta mitrala
- este un defect valvular, constnd n nchiderea incompleta n sistola a valvulelor mitrale, ceea ce permite
refluctuarea sangelui din ventricol in atriul stang

Cauze
- reumatismal
- ateroscleroza (la persoane grasute)

Manifestari
- palpitatii
- aritmii
- respiratii scurte
- buzele = cianozate, nasul, urechile, ceea ce denota o insuf. mitrala severa
- oboseala asociata cu dispneea de efort, slabiciune

Dx
- se pune pe EKG, pe prezenta unui suflu sistolic intens la vrful inimii, asemanator unei tsnitori de
vapor; uneori, zgomotul = insotit si de freamat
- examenul radiologic evidentiaza un ventricol marit, vrful inimii fiind deplasat n jos spre stnga

Tratament
- prevenirea endocarditelor reumatismale
13
 - tratarea insuficientei cardiace
- se poate interveni chirugical (valvuloplastie)

Stenoza aortica
- consta n strmtorarea orificiului aortic care devine un obstacol n trecerea sngelui din ventricolul stng
n aorta n timpul sistolei

Cauze
- reumatismale
- ateroscleroza
- congenital

Manifestari
- timp ndelungat boala poate ramnea asimptomatica
- cand stenoza este accentuata, debitul cardiac scade si apar la efort episoade de ischemie cerebrala cu
ameteli, sincope, convulsie sau moarte subita
- oboseala, dispnee la efort
- la auscultatie se aude un suflu sistolic intens si amplu la orificiul aortic, iradiind in vasele gatului si
clavicula
- P = slab, TA = scazuta (hipotensiune)

Dx
- se pune pe radiografie cardiaca, care ne arata marirea ventricolului stang si uneori calcifieri
- cand apare insuficienta cardiaca, evolutia este ireversibila si de obicei fatala in scurt timp

IN
- constau in profilaxie
- in tratarea insuficientei cardiace si tratarea anginei se recomanda tratament chirurgical in momentul in
care apar semne de insuficienta cardiaca stanga, cand apare angorul de efort, sincope
- interventia chirurgicala este indicata la pacienti care nu depasesc 50 ani (valvulotomie)

Insuficienta aortica
- se intelege nchiderea incompleta a valvulei aortice n timpul diastolei cu refluarea sngelui n diastola
din aorta in ventricolul stang
Cauza
- endocardita reumatismala
- ateroscleroza
- traumatisme cardiace

Manifestari
- bataile inimii sunt puternice, vizibile la peretele toracic, mai ales cand pacientul sta in DD
- P arterial e vizibil la gt
- frecvent apar crize de angina pectorala nocturne cu transpiratii abundente
- pacientul prezinta paloare si tahicardie de efort

Dx
- se pune pe examen radiologic, unde ne arata o inima culcata, cu arcul ventricolului stang globulos si cu
vrful inimii animat de batai ample si viguroase

Tratament
- diuretice cu restrictie de sodiu
14
 - la nevoie interventie chirurgicala
-
Stenoza tricuspidiana
- este o valvulopatie rara, de natura reumatismala, si de regula se asociaza cu stenoza mitrala, se confunda
des

Manifestari
- cianoza intensa
- turgescenta jugulara
- pulsatii hepatice
- se aude o huruitura tricuspida n regiunea xifoida

IN
- la fel ca la stenoza mitrala

Insuficienta tricuspidiana

- este nchiderea incompleta a valvulelor tricuspide

MC
- apar edeme
- hepatomegalie (ficat marit)
- se poate complica cu hidrotorax
- oboseala, slabiciune
- fibrilatie atriala
- jugulare turgescente

IN
- chirurgicale

Pericarditele

ngrijirile nursing n pericardita acuta

Def:Este inflamatia pericardului parietal sau visceral care evolueaza cu prezenta unui exudat pericardic n
cantitate variabila.
La nceput este exudat fibrinos (pericardita uscata), care evolueaza spre exudat sero-fibrinos (pericardita cu
lichid)

Etiologie
- apare n urma reumatismului acut
- complicatii ale infarctului miocardic
- TBC
- traumatisme
- n urma cateterismului cardiac

Manifestari
- durere (localizata retrosternal cu iradiere spre umarul stng); se accentueaza la miscarea de rotatie a
toracelui; apare la tuse + inspiratie
- durerea diminueaza odata cu formarea lichidului ntre foitele pericardului
15
 - dispneea: la nceput e moderata, se intensifica odata cu acumularea lichidului, devenind dispnee de efort
- tuse uscata, apare sughitul, disfagia, febra, transpiratii
- n faza exudativa apar semne de tamponada cardiaca (apare cnd lichidul pericardic devine brusc
abundent, atriul drept si marile vene sunt comprimate, presiunea diastolica ventriculara creste n timp ce
volumul sistolic scade, complicndu-se cu insuficienta cardiaca; durerea + dispneea se accentueaza, apar
greturi, dureri abdominale, anxietate mare, transpiratii, stari confuzionale; turgescenta venelor jugulare,
pulsatii exagerate ale venelor, cianoza periferica, tahicardie, hipotensiune pana la diminuarea zgomotelor
inimii, marirea rapida a inimii, hepatomegalia, cresterea presiunii venoase. Tamponada cardiaca impune
de urgenta punctia evacuatoare a pericardului)

Diagnostic
- se pune pe radiografie toracica, EKG
- punctie pericardica
- examen de laborator

Dx:
- anxietate
- disconfort datorita durerii
- scaderea debitului cardiac datorita compresiunii exercitate asupra venelor mari, asupra atriilor si
ventriculelor de catre lichid
- alterarea volumului lichidian, cand acesta este n exces
- cresterea presiunii venoase, potential de complicatii prin afectarea miocardului

Obiective:
- combaterea manifestarilor de iritatie pericardiaca
- combaterea infectiei
- prevenirea complicatiilor

IN:
- repaus la pat cu spitalizare
- pozitia comoda = poz. semi-seznd
- se masoara functiile vitale
- se asigura un climat de liniste
- se observa aparitia semnelor de tamponada cardiaca
- ajutam pacientul n satisfacerea nevoilor fundamentale
- administram tratamentul prescris: simptomatic (durere, calmare), etiologic (cauze), tratament pt
prevenirea complicatiilor
- n pericardita purulenta se administreaza antibiotice n doze mari dupa natura germenului
- tratamentul poate fi parenteral sau local (intrapericardic)
- pt pneumococ,streptococ(Penicilina)
- stafilococ
- hidrocortizon: mpiedica acumularea si organizarea fibroasa a exudatului
- la nevoie se indica punctie evacuatoare cu drenaj chirurgical
- rolul asistentei = de a pregati instrumentarul, a face preanestezia, de a explica interventia pacientului si a
sustine
- se recomanda administrare de O2, aplicarea unei pungi cu gheata precordial pentru calmarea durerii
- educam pacientul cu privire la dieta pe care trebuie sa o urmeze
- educam cu privire la profilaxia pericarditei

16
Pericardita cronica constrictiva

Este o afectiune cronica. Se caracterizeaza prin transformarea fibroasa si uneori calcificarea pericardului

Etiologie
- cauza necunoscuta, dar destul de frecvent se ntlneste ca urmare a TBC
- de obicei apare la barbatii tineri
- mai rar poate fi o complicatie a pericarditei acute

Manifestari
- sacul pericardic reprezinta o ngrosare fibroasa sau fibrocalcara cu sudarea celor 2 foite, astfel nct
miocardul este strns ntre o carapace rigida inextensibila
- datorita acestui nvelis care strnge special cavitatile drepte, acestea nu se pot umple suficient
- apare o staza n venele cave, crestere a presiunii venoase si micsorarea debitului cardiac

tabloul clinic
- de tamponada cardiaca dar cu manifestari mai reduse
- cianoza apare n formele mai avansate
- cursul este mic dar rapid, apare hipotensiunea

Diagnostic
- se pune pe examen radiologic care evidenteaza calcifierea pericardului
- EKG sau cateterism + probe biologice

IN:
- pacientul este internat cu repaus absolut la pat
- se intervine chirurgical de urgenta, maladia evolueaza spre insuficienta cardiaca, care are prognostic
fatal
- se recomanda regim igieno-dietetic, hiposodat
- tratament: diuretice
- interventia chirurgicala trebuie sa aiba loc dupa terminarea procesului evolutiv si inainte de a apare
leziuni hepatice si miocardice ireversibile

ngrijiri nursing n mediastino-pericardita

Se mai numeste si pericardita cronica adeziva neconstrictiva

Se caracterizeaza prin existenta unor aderente ntre pericard si organele nvecinate din mediastin.

La examen radiologic se observa imobilitatea cordului in cavitatea toracica.

Cordul poate fi marit si de multe ori afectiunea nu are simptomatologie proprie, este asociata.

Cauze
- TBC
- cauze reumatismale

Revarsatele pericardice neinflamatorii

Hidropericardul:
- apare frecvent in insuficienta cardiaca, in stari casectice (slabire exagerata)
- de obicei lichidul depaseste 100 ml, se instaleaza insidios

17
Hemopericardul:
- apare n cazul unor tumori pericardice, n ranirea inimii sau n cazul anevrismelor aortice
- in cazul unei hemoragii masive si rapide poate surveni moartea
- daca hemoragia apare lent apar durerile precordiale, dispnee intensa, hemoragie interna

Tratament
- chirurgical

Pneumopericardul (aer in cavitatea pleurala):

- de obicei aerul apare n cazul unei perforatii traumatice sau cand este stabilita o comunicare ntre
pericard si organele vecine (plaman, esofag)
- debutul este brutal cu dureri violente cu dispnee, cianoza
- la percutie cordul suna asemenea unei membrane de toba
- prognosticul este foarte grav

Tratament
- se adreseaza factorului etiologic
-

Bolile congenitale ale inimii

Cardiopatiile congenitale sunt anomalii ale inimii ori ale marilor vase, aparute n timpul vietii intrauterine;
survin intre a 5-a 8-a saptamana embrionara, cand atriile si ventriculele sunt separate in 2 jumatati printr-un
sept

Etiologie
- factor ereditar
- factor extern (viroza, rubeola, varicela, gripa, unele medicamente teratogene, iradierea mamei n primele
luni de sarcina)
- se intalnesc cardiopatii congenitale necianogene si cianogene

Cardiopatiile necianogene:
Stenoza aortei(coarctatia):
- consta n strmtarea portiunii terminale a crjei aortice, aproape de locul de unde ia nastere artera
subclaviculara stnga

Tratament
- doar chirurgical

Stenoza aortica + stenoza pulmonara:

- asemanator cu cel al stenozei dobndite
- manifestarile = in functie de gradul stenozei
Tratament:
- chirurgical

Defectul septal ventricular:

- consta in prezenta a unei comunicari interventriculare

Defectul septal atrial:

18
 - reprezinta persistenta dupa nastere a unei comunicari interatriale

Tratament:
- chirurgical

Persistenta canalului arterial:

- este o anomalie care consta in persistenta acestui canal care la fat leaga artera pulmonara cu aorta
Tratament:
- chirurgical

Cardiopatiile congenitale cianogene

Simptomul principal al acestui grup de boli este cianoza care se datoreaza patrunderii sngelui venos din inima
dreapta n inima stnga.
Pentru a se produce acest fenomen, este necesar ca presiunile din inima dreapta sa fie mai mari decat cele din
inima stanga, si sa existe o comunicare ntre cavitatile drepte si stngi.

Tetralogia Fallot:
- se caracterizeaza prin stenoza pulmonara, printr-o comunicare inter-ventriculara, aorta situata in dreapta
si prin hipertrofia ventriculara dreapta (VD)
- nca de la nastere apare cianoza care este generala, dar mai evidentiata la extremitati si accentuata la
efort; cianoza progreseaza odata cu vrsta
- bolnavii prezinta dispnee la cele mai mici eforturi, la plns, la frig si chiar n repaus
- adeseori copiii iau pozitia pe vine, care le mbunatateste circulatia
- e prezent hipocratismul digital
- prognosticul este sever, durata mediei de viata fiind scurta

Tratament
- doar chirurgical

Trilogia Fallot:
- este o anomalie care asociaza o stenoza a arterei pulmonare la o comunicare interatriala si o hipertrofie
VD
Restu ca la tetralogie, tratament chirurgical

Ateroscleroza

Este o boala metabolica cronica, si se datoreaza ngrosarii peretelui arterial cu stenozarea lumenului si tulburari
de irigatie.

In peretii arterelor se infiltreaza colesterol si grasimi care sunt prezente in cantitati excesive n snge (datorita
greselilor de alimentatie). Cu timpul, n aceste depozite se depune si calciu si se formeaza un tesut fibros,
constituind asa numitele placi de aterom.
Aceste placi stnjenesc din ce in ce mai mult circulatia sngelui prin artera afectata, aceasta devenind turbulenta
si inegala.
Placile de aterom afecteaza nu numai interiorul arterelor, ci si ntregul perete al acestora, care din elastic si
extensibil, devine rigid ca o teava de plumb.

19
Toate acestea cresc solicitarea nvelisului delicat, care captuseste interiorul arterelor, ducand la zgrierea si chiar
la ruperea lui.
Reactia imediata ntr-o asemenea situatie vine din partea plachetelor sangvine. Acestea sunt atrase de orice
ruptura a endoteliului pe care o astupa prin agregare plachetara. Efectul este salvator n cazul unei hemoragii
prin ruperea vasului, dar n situatia unei ulceratii, rezultatul poate fi devastator:
- la acest nivel apare un cheag de snge, ce poate astupa complet artera, fie prin marirea sa progresiva, fie
prin deplasarea trombului ntr-o zona in care nu se mai poate trece

Etiologie
- boala este foarte frecventa, afecteaza in special barbatii, pana la menopauza, femeile au o relativa
imunitate
- exista predispozitie ereditara
- rol foarte important = factorii de risc:
a) hipercolesterolemia
b) fumatul
c) dz
d) obezitate
e) sedentarism
f) HTA
g) hipotiroidismul
h) stresul poate determina cresterea colesterolului

Diagnostic
- se pune pe examen de laborator care arata un colesterol crescut

Manifestari
- apar n functie de organul afectat
- e afectiune cronica, ce dureaza 10-15-20 ani

IN:
- prevenirea: regimul igieno-dietetic: urmareste stabilirea dietei care trebuie sa fie rationala si sa contina
toate principiile alimentare. Dieta trebuie sa combata obezitatea, mentinnd greutatea n jurul cifrei
ideale
- se vor evita grasimile animale
- se vor evita glucidele (100-150 g/zi)
- se evita cafeaua, alcoolul, fumatul
- e important si se recomanda exercitiu fizic, gimnastica, masaj
- e f important respectarea orarului, a activitatii fizice si psihice
- tratament medicamentos: substante care inhiba sinteza colesterolului, medicamente care mobilizeaza
lipidele fixate pe artere, hormoni tiroidieni (Simvastatina [Rosuvastatinum])
- se recomanda uneori si arginina, care are rolul de a proteja peretii vaselor de infiltrarea lipidica
(tratamentul = 1-2-3 luni)
- se recomanda si tratament chirurgical care e util in forme avansate; urmareste dilatarea vaselor, crearea
unei anastomoze (legare, lipire chirurgicala), sau se practica inlocuirea segmentelor vasculare afectate.
- profilaxia: se ncepe din copilarie pna

Complicatii
- infarct miocardic
- ischemie
- embolii
- AVC
- arteriopatie obliteranta

20
Anevrism arterial

Reprezinta o dilatare partiala a peretelui arterial.

Etiologie
- ateroscleroza
- traumatismele
- aorta e cea mai frecvent afectata
- anevrismul poate fi fusiform, cand dilatarea se datoreaza cedarii peretilor pe ntreaga circumferinta a
arterei
- succiform sau sacciform, cnd peretele cedeaza unilateral

Manifestari
- cel mai adesea afectiunea = asimptomatica
- apare durerea, atunci cnd se comprima o vena sau un nerv
- poate aparea si insuficienta venoasa

Simptomatologie
- depinde de localizare, marime, evolutie
- cand este superficial, apare ca o tumora, iar cnd este profund de obicei provoaca fenomene de
compresiune

Diagnostic
- se pune pe examenul radiologic, care arata calcifierea peretilor vasului dilatat
- se poate pune si pe ecografie
- se poate complica cu anevrism disecant al aortei, cnd straturile aortei sunt rupte, lezate
- apare o durere de o densitate neobisnuita, cu localizare n toracele anterior si posterior, cu iradiere n
umeri, cervical sau abdominal, cu transpiratii, dispnee, pana la coma

IN:
- constau n depistarea si ndepartarea factorilor care pot determina anevrisme
- trebuiesc evitate eforturile fizice in cazul in care se stie pacientul cu anevrism, pentru a evita dilacerarea
- evitare de emotii, stress
Prognosticul
- rezervat n cazul dilacerarilor
- tratamentul este medicamentos, cu opiacee, medicamente care reduc TA sistolica

- se intervine prin combaterea socului

- se face tratament chirurgical, care da rezultate f bune
- n cazul evolutiei anevrismelor, de cele mai multe ori apar complicatii daca nu se intervine la timp
- complicatiile cele mai frecvente = emboliile + rupturi ale sacului arterial

Tromboflebitele

Reprezinta obstructia lumenului venos cu un trombus (cheag), insotita de inflamarea peretelui venos

Etiologie
- apare dupa afectiunile nsotite de staza venoasa (cardiopatii, obezitate, varice), n imobilizare prelungita
(n insuficienta cardiaca, dupa interventie chirurgicala, in situatia imobilizarii la aparat gipsat)
- apare n afectiuni care produc alterarea endoteliului venos (n urma unor traumatisme, infectii, n
ultimele luni de sarcina)
- sunt unele afectiuni care favorizeaza tromboza (casexie, colagenoze)
21
 - poate aparea in afectiuni ale sngelui (anemii, leucemii), afectiuni in care se produc tulburari de
coagulare
- factori favorizanti: anticonceptionalele

Manifestari
- simptomatologia e diferentiata n functie de vasele afectate si n functie de stadiul afectiunii
- local apare durerea pe traiectul venei; poate fi spontana sau provocata de palpare digitala, provocata de
mers, de miscari; se intensifica cand apare edemul
- apare subfebrilitatea, tahicardia
- tromboflebita poate fi profunda sau superficiala
- cea profunda are tablou clinic mai zgomotos, se manifesta prin febra (38), stare de neliniste, semne
locale, durere la mers, uneori poate aparea cianoza discreta
- dupa cateva zile se instaleaza edemul care este dur la palpare, piciorul este alb, stralucitor, durerea se
intensifica
- n cea superficiala se caracterizeaza prin simptome generale discrete

Diagnostic
- se pune pe flebografie si ecografie Doppler

Complicatii
- cea mai frecventa complicatie = embolia pulmonara

Dx:
- diminuarea mobilitatii fizice datorita impotentei functionale
- disconfort datorita durerii
- potential de complicatii datorita migrarii trombusului

Obiective
- combaterea stazei venoase
- corectarea tulburarilor biologice favorizante
- promovarea confortului
- prevenirea complicatiilor

IN:
- se recomanda repaus la pat n perioadele febrile si dureroase cu piciorul afectat ridicat pentru a favoriza
ntoarcerea venoasa
- n tromboflebita superficiala, local se pot aplica prisnite (pansamente umede) si infuzii de musetel,
bandaj compresiv local
- pentru durere = calmante, analgezice, Fenilbutazol
- este recomandat mobilizarea bolnavului
- in tromboflebita profunda: obligatoriu repaus la pat cu ridicarea membrului
- pentru durere = algocalmin, unguente (Lasonil)
- tratament de baza = anticoagulante
- heparina la 4-6 h timp de 3-4 zile, apoi Trombostop
- dupa externare, o perioada de timp vit. K
- se recomanda bandaj elastic
- in situatii mai speciale = cortizon (Prednison)
- se urmareste pacientul pentru observarea complicatiilor, hematurie (renal), semne de embolie pulmonara
- ajutam pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
- la nevoie se intervine si chirurgical
- efectuam ngrijirile pre- + postoperatorii
- bandaj elastic
- pt prevenirea tromboflebitei se recomanda masajul membrelor
22
Atentie!!
Cand a aparut tromboflebita, este ci masajul (masajul este dureros)
- se evita ortostatismul prelungit
- se recomanda alternarea de activitate cu perioada de repaus

Varicele

Se caracterizeaza prin dilatarea venelor superficiale, de obicei la nivelul gambei. Sunt niste dilatari permanente
si neregulate

Etiologie
- poate exista cauza ereditara (varice primitive)
- compresiuni venoase datorita ortostatismului prelungit, datorita unor tumori abdominale

Manifestari
- oboseala
- senzatie de tensiune, amorteli la nivelul gambei
- durere, accentuata la ortostatism
- durerea cedeaza prin masura dezvoltarii cordoanelor venoase
- local apare dilatarea venelor superficiale, uneori formndu-se pachete venoase
- edem accentuat (dupa ortostatism prelungit) care e diminuat dupa repaus
- se pot complica pe perioada graviditatii sau pot aparea atunci

Dx:
- disconfort datorita durerii
- potential de complicatii datorita ruperii peretilor venosi
- cauza ereditara = perete venos f fragil
- potential de alterare al imaginii corporale datorita cordoanelor venoase vizibile

Obiective: vizeaza dx-urile

IN:
- perioada de repaus in pozitie procliva
- se evita ortostatismul prelungit
- purtare de ciorapi elastici sau bandaje compresive
- hidroterapie (dusuri scotiene: dusuri cu apa fierbinte, apa rece)
- administrarea medicamentelor: detralex (Diosminum),lioton gel
- e recomandat masajul membrelor la inceput
- combaterea obezitatii
- recomandat = mers pe jos
- se intervine si chirurgical
- atunci IN = pre- + postoperatorii
- interventia chirurgicala = extirparea vasului, sclerozare (se injecteaza drept n vena afectata substante
sclerozante care determina uscarea venei)
- indicate exercitii musculare la nivelul gambei
- varicele se pot complica cu ulcer varicos: este nevoie de grefa (piele din alta parte a organismului si se
pune la locul afectat)
- ci tocurile, ciorapii cu jartele (elastic gros, lat), bai prelungite la soare
- interventia chirurgicala = prin ligaturari
Atentie!!
Daca a fost tratata vena afectata, varicele nu recidiveaza la aceeasi vena, dar la alte vene alaturate

23
Sincopa si lesinul

Sincopa reprezint pierderea de scurt durat a contienei i a tonusului muscular. Lipotimia este o alterare a
strii de contien care nu ajunge ns pn la pierderea complet a contientei.

Sincopa este un sindrom clinic, caracterizat prin pierderea brusca, de scurta durata a cunostintei si a functiilor
vitale, datorita opririi trecatoare si reversibila a circulatiei cerebrale.
Lipotimia (lesinul) este pierderea cunostintei, ntr-o forma usoara si incompleta si apare la persoanele emotive,
cu labilitate psihica sau dupa emotii puternice.

Manifestari
- in lipotimii, bolnavul se afla intr-o stare de obnubilare fara pierderea cunostintei si fara abolirea totala a
functiilor vegetative
- tensiunea e masurabila, P, bataile cardiace + respiratia sunt perceptibile
- starea e precedata de ameteli, tulburari vizuale, bolnavul avnd timp sa se aseze nainte de a se prabusi
- starea dureaza cateva minute si dispare progresiv

- n sincopa, aceasta debuteaza brutal, n plina sanatate aparenta

- bolnavul este inert, palid, nu reactioneaza la stimuli externi, nu are P, nu respira, nu se aud bataile inimii
- apare hTA sau TA prabusita, pupilele = midriatice
- daca bolnavul nu-si revine, atunci se poate instala moartea subita
- in momentul in care bolnavul isi revine din criza, fata se coloreaza, P + respiratia si revin, zgomotele
inimii reapar, cunostinta revine
- dupa cteva secunde vederea si revine

IN:
- asezarea bolnavului n DD, cu picioarele usor ridicate
- este foarte important sa nu se administreze lichide pe cale orala
- se ncearca excitarea reflexelor cutanate (stropire cu apa rece, ciupituri)
- tratament de reanimare consta n aplicarea a 2-3 lovituri cu pumnul violente in regiunea precordiala,
daca inima nu-si reia activitatea, se ncepe masajul cardiac extern nsotit de resp gura-gura, gura-nas
- daca nu se obtin rezultate se trece la defibrilare electrica
- se administreaza dupa caz Efedrina, atropina, antalgice

Moartea subita

Este oprirea rapida a vietii. De regula este data de stopul cardio-circulator

Etiologie
- cardiopatie ischemica (principal)
- mai rar intoxicatii, anestezia, unele manevre terapeutice sau exploratoare pe torace, socul...

Manifestari
- oprirea inimii, pierderea cunostintei, incetarea respiratiei, dilatatia pupilelor
- n primele 4-5 min de la debut se constituie moartea clinica
- cand suferinta cerebrala este reversibila prin masuri de reanimare
- daca nu-si revine in primele 5 min se instaleaza moartea biologica datorita leziunilor ireversibile la
nivelul SN

Dx:
- se pune (pierderea cunostintei, absenta P, oprirea miscarilor respiratorii prin semnul oglinzii, dilatatia
pupilelor

24
 - uneori nu se face diferentierea intre oprirea inimii si fibrilatia ventriculara; dx-ul se precizeaza prin EKG

IN:
- masaj cardiac extern
- se instituie de urgenta in primele 3-4 min
- daca inima si-a reluat functia, asta dupa 5 min, timp in care sa efectuat masajul
- daca pacientul este in spital se face ventilatie mecanica si oxigenoterapie
- defibrilare electrica, adrenalina iv sau intracardiac

ngrijiri nursing n soc

Este un sindrom clinic cu etiologie variata, caracterizat printr-o insuficienta circulatorie acuta, avnd ca expresie
clinica prabusirea TA.

Principalii factori etiologici sunt:

hemoragii traumatismale
arsuri
electrocutarea
deshidratari masive
infarctul miocardic
tamponada cardiaca
embolia pulmonara
septicemiile
anafilaxia
socul anafilactic
tulburari neuro-endocrine

Se deosebesc urmatoarele tipuri de soc:

socul hipovolemic: reprezinta pierdere de plasma, de snge (hemoragii, deshidratari, arsuri, interventii
chirurgicale)
socul cardiogen: apare prin scaderea functiei de pompa a inimii (infarct miocardic, tulburari de ritm, tamponada
cardiaca)
socul toxicoseptic: apare in infectii, mai ales in cel cu germeni gram (eshrichia coli, Klebsiella). Acestea
produc leziuni celulare primare si generalizate
socul anafilactic: apare cand sunt introduse in organism, in circulatie substante straine. Survine adesea dupa
administrare de seruri sau diferite medicamente n urma ntepaturilor de insecte si se caracterizeaza printr-o
reactie anormala antigen anticorp cu eliberare masiva de histamina care provoaca un colaps printr-o puternica
vasodilatatie periferica
socul neurogen: soc dupa dureri intense (cu localizari diferite). Apare n urma traumatismelor craniene sau
medulare, n cazurile in care analgezia este insuficienta, in cazul emotiilor puternice care induc blocarea SN
simpatic periferic.

Fazele socului
Toate formele de soc trec prin trei faze, durata carora depinde de etiologia socului:
- faza socului compensat (TA - normala);
- faza socului decompensat (TA subliminala);
- faza socului ireversibil (leziuni ireversibile ale organelor vitale).

Aparitia socului poate fi favorizata si de:

oboseala
25
insomnie
stare de denutritie
frig, caldura excesiva

Tablou clinic al socului indiferent de factorii etiologici:

bolnavul este culcat in DD, nemiscat, inert, somnolent si indiferent la ce se petrece n jurul lui; de obicei este
agitat
faciesul este palid, acoperit cu transpiratii reci si privirea n gol
ochii = ncercanati si nfundati in orbite
buzele sunt cianotice, uscate
tegumentul este rece si palid, uneori cianotic cu aspect cenusiu (marmorat), acoperite cu transpiratii reci,
vscoase
unghiile sunt cianotice
P = rapid
tahicardie
hTA
oliguria extrema pana la anurie

Socul traumatic
este important sa sa se cunoasca cauza care a favorizat aparitia socului traumatic
se ndeparteaza victima de sub actiunea agentului traumatizant (ntreruperea curentului electric sau nlaturarea
agentului termic
are loc aprecierea rapida a starii functiilor vitale
se intervine cu oxigenoterapie dupa ce-au fost controlate caile respiratorii (daca sunt permeabile sau nu)
se evalueaza rapid leziunile (examinarea craniului, toracelui, abdomenului sau membrelor)
daca este cazul se face hemostaza, chiar cu mijloacele cele mai rudimentare
bolnavul va fi mentinut n pozitie orizontala, in poz. Trendelenburg
se evita bruscarea sau miscarile inutile si pana la venirea ajutoarelor se creaza confort general si termic (prin
nvelirea cu paturi)
in momentul in care ambulanta a ajuns la locul accidentului, se punctioneaza o vena, pentru ca in etapa
urmatoare, cand bolnavul ajunge la spital, venele sunt colabate, si greu abordabile
Atentie!!
Sangele pentru determinarea grupului sangvin se recolteaza inainte de administrearea unor substituienti de
plasma care pot da erori la stabilirea grupei sangvine
se reface volemia (volumul sangv) prin administrarea unor perfuzii cu substituienti de plasma (Dextran,
Marisang). Dextranul are efect de ameliorare a fluxului sangvin la nivelul microcirculatiei, inlaturand stagnarea
sangelui in capilare
se va avea grija ca pana la spital, daca transportul dureaza mai mult de 2-3 ore, sa nu se administreze mai mult
de 1000 ml de perfuzie
Atentie!!
Administrarea substituientilor de plasma trebuie sa fie ntotdeauna nsotita si de administrarea solutiilor
electrolitice (ser fiziologic)
se combata durerea (Mialgin, Fortral)
terapia analgezica sedeaza bolnavul, nlatura frica si agitatia, prentampinand astfel decompensarea socului
analgezicele vor fi administrate doar sub control medical, pt ca pot aparea accidente cardio-respiratorii ce pot fi
fatale
morfina este recomandata doar de medic
dupa analgezie si sedare se efectueaza pansamentele si se face imobilizarea provizorie a focarelor de fractura
in timpul transportului se continua masurile deja instituite (perfuzia, terapia analgezica, urmarirea functiilor
vitale, oxigenoterapia)

26
IN n socul cardiogen
cel mai frecvent factor etiologig = infarctul miocardic

IN:
consta n repausul bolnavului, calmarea lui
combaterea durerii, pozitia bolnavului este usor n semi-sezand daca TA i permite, se administreaza O2,
bolnavul e transportat de urgenta la spital
tabloul clinic e insotit de semnele bolii de baza

Socul anafilactic:
apare la administrarea medicamentoasa, intepatura de insecte, alergie alimentara

MC:
debutul = brusc, la cateva minute dupa administrarea substantei
stare de rau general
apar semne cutanate (eruptii cu caracter acut):

1. eritem difuz insotit sau nu de prurit

2. urticare
3. edem al fetei si al pleoapelor
4. apar manifestari respiratorii datorita edemului laringean
5. apare sindrom de IRA, crize de dispnee, respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie
6. tulburari cardio-vasculare
7. hTA, P tahicardic, cianoza, tuse
8. tulburari neurologice: anxietate, acufene, vertij, uneori convulsii sau chiar coma

Manifestari digestive:
greata, varsaturi
dureri abdominale
diaree

Atentie!!
Socul anafilactic se poate manifesta sub forma de reactie anafilactica si atunci cand reactiile sunt mai mici,
situatie care nu trebuie trecuta cu vederea, diagnosticarea e importanta, pt ca la o a a 2-a administrare, substanta
respectiva va declansa un soc anafilactic sever, posibil fatal. Deaceea cadrul medical are obligatia sa informeze
imediat medicul n cazul aparitiei unor forme usoare

se aplica garou in cazul injectiei iDR, SC, im, pentru a fi stopata reactia generala prin ligaturarea acelei
extremitati deasupra locului inocularii; la fel si la ntepatura
la locul inocularii se injecteaza adrenalina 1 mg la 10 ml ser; are efect anticonstrictor si antihistaminic local
garoul trebuie sa fie strns pentru a bloca ntoarcerea venoasa si trebuie desfacut 2-3 minute, la interval de 10-
15 min, pentru a evita efectele daunatoare ale stazei venoase
pozitia = Trendelenburg (obligatoriu in soc), executata rapid, pentru a mpiedica ischemia si leziunile cerebrale
ireversibile
medicamentul de electie = adrenalina(epinefrina), se poate administra sc, im si n cazuri foarte grave iv, foarte
lent (1 ml/min)
se administreaza si HHC, doar dupa administrare de adrenaline, 250 mg, apoi 500 mg, pana la 1000 mg/24 h
se administreaza fractionat sau n perfuzie
se administreaza substituienti de plasma (Dextran + ser fiziologic)
oxigenoterapie (6-8 L/min)
n caz de bronhoconstrictie severa se administreaza Miofilin
la nevoie se face traheostomie n caz de asfixiere daca nu se poate aplica intubatie oro-traheala
27
se adm. antihistaminice, Romergan im, Feniramin iv
Atentie!!
Bolnavul ramane sub supraveghere stricta pt ca socul poate recidiva n primele 24 ore

Socul septic
bacterian sau infectios (acelasi lucru)
apare n urma patrunderii bruste n torentul circulator de bacterii sau toxine ale acestora n cantitati mari,
instalndu-se IVA (vasculara)

Manifestari
se recunoaste prin prezenta unei infectii locale sau generale
TA scazuta
tegumentul la nceput este uscat si cald, apoi umed si rece, extremitati cianotice, oligoanurie
socul evolueaza in 3 faze:
- perioada de hTA calda sau soc compensat (bolnavul prezinta hipertermie, hTA, tahicardie, tahipnee,
tegumente uscate + calde, anxietate)
- perioada de hTA rece sau soc decompensat (bolnavul prezinta agitatie sau somnolenta, tulburari psihice,
hipotensiune, tahicardie, tegumente umede si reci, extremitati cianotice)
- stadiul ireversibil (bolnavul prezinta hipotermie, confuzie, prabusirea TA, coma cu tulburari metabolice
maxime, evolutie fatala)

IN:
bolnavii cu infectii generalizate trebuiesc internati in serviciile de terapie intensiva
se fac recoltari n urgenta, necesare pentru dx-ul bacteriologic, se respecta cu strictete principiile de recoltare si
masurile de asepsie impuse n prelevarea produselor (recoltare de sange, exudate, urina, sputa, puroi)
se face antibiograma, se administreaza antibiotice, respectandu-se doza si ritmul de administrare
se corecteaza tulburarile hemodinamice (Dextran, plasma, sange, solutii electrolitice, oxigenoterapie 8-10
L/min)
la nevoie se recomanda corticosteroizi, anticoagulante
obligatoriu e nevoie sa se ndeparteze sursa de infectie prin interventie chirurgicala, cand aceasta este cunoscuta
si abordabila chirurgical
Atentie!!
Cadrele medii trebuie sa fie constiente ca de promptitudinea si corectitudinea cu care executa recomandarile
medicului depinde n mare masura succesul terapeutic

28