ORTOPEDIE

LOMBOSCIATICA - sindrom n care elementul fundamental e reprezentat de dureri lombare cu

iradiere pe traiectul sciaticului uni/bilateral. La aceasta se asociaz contractur muscular paravertebral (n
regiunea lombosacrat).
Etiologie: mecanic n urma unui efort / micri brute / hernie de disc acut, lips de micare i exerciii,
slbiciunea musculaturii spatelui, afeciuni ale oaselor (osteoporoz, artrite, afeciuni congenitale, afeciuni
sistemice, tumori ale mduvei spinrii, infecii ale spaiilor intervertebrale.
Diagnosticul se pune pe:
istoric, examen neurologic, evaluarea sistemului muscular
radiografie de coloan lombar / TC a mduvei spinrii
electromiografie, RMN, Mielografie
Lassegue (bolnavul fiind culcat pe spate, flectarea membrului inferior n extensie, pe bazin, provoac
apariia durerii)
TRATAMENT
1. repaus la pat pe plan tare cu coapsele i genunchii flectai pentru a calma durerea i a ndeprta stresul asupra
coloanei lombare, a reduce tensiunea asupra sciaticului i a deschide partea posterioar a spaiilor
intervertebrale.
a. spasmul acut ar trebui s dispar n 3-7 zile dac nu este afectat i nervul sau nu exist alte afeciuni
cauzale
b. s execute exerciii izometrice la fiecare or n acest timp
2. se aplic cldur / ghea pentru a relaxa spasmul muscular, pentru reducerea disconfortul se face masaj
!!!! NU SE APLIC CLDUR N PUSEU !!!!
3. medicaie - analgezice i miorelaxante. Se fac infiltraii (injecii locale) cu HHC 1-2 f, Supercortizol 1-2 f,
Diprophos 1 f, AIS + Xilin 1% 10 ml.
4. se poate face traciune pelvic i manipulare pentru a relaxa musculatura
5. centur de melan ca suport al regiunii lombosacrate
6. stimulare transcutanat nervoas
7. intervenii psihiatrice la pacienii cu depresie cronic, anxioi i cu acelai sindrom

Ob i IN
A. Reducerea disconfortului
odihn la pat
se ine o pern ntre genunchii flectai
se aplic cldur, analgezice i miorelaxante: Neuriplege, AIS, AINS
B. Asistm la activiti prin:
ncurajarea micrii articulaiei neafectate
sugerm creterea gradat a activitii / alterarea activitii
se evit ortostatismul prelungit
ncurajm s fac exerciii prescrise
ncurajm pacientul s discute problemele
Educarea pacientului.
pregtii bolnavul pentru intervenie chirurgical care este uneori necesar i ngrijim adecvat pentru o
imobilizare lung i o readaptare motorie progresiv
educai pac. s evite ortostatismul prelungit, mersul, ofatul pentru o bun funcionare a spatelui este
necesar schimbarea poziiei
s-i asigure perioade de odihn la intervale regulate zilnic
1
 s evite eforturile mari, ntoarcerea brusc pentru a lua obiecte; s ridice obiectele, greutile corect; s
flecteze genunchii i articulaia oldului la ridicarea de greuti
s evite oboseala care contribuie la spasmul musculaturii paravertebrale
s doarm pe plan tare unde s plaseze o pern sub cap i una sub genunchii flectai cnd st n decubit
lateral
ex. zilnice sunt importante n prevenire; se fac de 2 / zi pentru ntrirea musculaturii
analgezice utilizate: - algocalmin 1 fiol 2 / zi
- piafen 1 fiol 2 / zi
- fortral h - 21 (pentru testarea toleranei la fortral administrm tb. i educm pac. s anune orice
efecte nedorite (ameeli). E mai bine tolerat injectabil dect oral.
AIS i AINS - Tramal / Tramadol, Tralgit, Lyrica 75 / 150 mg
miorelaxante: - Clorzoxazon 3-6 tb / zi
- Mydocalm
- Diazepam tb. D tb. P 1 tb. S
- Neuriplege
intervenia chirurgical const n hemilaminectomie / laminectomie (excizia arcului posterior al unei
vertebre, deci a procesului spinos i a celor dou lame adiacente)

ARTRITA REUMATOID
(PCE - poliartrit cronic evolutiv; PR poliartrit reumatoid)
- boal cronic sistemic progresiv de cauz necunoscut caracterizat prin inflamaia recurent a sinovialei i
cptuelii articulaiei.
MC
redoare matinal, oboseal
durere articular, inflamaie cu cldur, eritem la nivelul articulaiei i limitarea micrilor
noduli s.c. pe proeminenele osoase
anemie, pierdere n greutate, depresie, febr
simptome ale stadiilor trzii sau severe, afeciuni oculare, vasculite (inflamaia vaselor de snge),
manifestri pulmonare, cardiace, neurologice
Diagnosticul se pune pe:istoric
examen fizic
teste de laborator (factor reumatoid)
hemoleucogram
VSH
protein C reactiv (+) la 70-80 % din pacieni
analiza lichidului sinovial pentru diagnosticul diferenial
artroscopie (examen endoscopic al articulaiei genunchiului)
Obiectivele tratamentului i de ngrijire:
Meninerea mobilitii musculare i a tonusului muscular
Promovarea confortului
Stoparea evoluiei bolii
Odihn la pat
Trat. medicamentos cu AINS - Aspirin, Ibuprofen, Naproxen, Diclofenac, Indometacin
Terapie cu sruri de aur: Myocristin, Tauredon
- antimalarice: Hidroxiclorakina (plaquenil)
- citotoxice: Metotrexat, Imuran
- AIS: Prednison (utilizat pe termen scurt la pacienii cu limitri severe), Medrol, Arava, Remikeit
Apreciindu-se prezena streptococului activ n organism se administreaz Penicilin cel puin 15 zile n
funcie de evoluie.
Pentru faza infecioas (amigdalit, faringit acut, streptococic, cu febr, dureri la deglutiie,
amigdale / faringe congestionate, streptococ n secreia faringian)
2
 - intervenie chirurgical sinovectomie extirparea membranei sinoviale / pn la nlocuire total a
articulaiei.

PROCESUL NURSING
Dx
1. Durere datorit inflamaiei articulare i musculare, redoare, degeneraie i diformitate.
2. Afectarea mobilitii fizice datorit durerii, diformitii, slbiciunii, atrofiei musculare i invaliditii.
3. Deficit de proprie ngrijire datorit durerii, redorii, deformrilor i oboselii.
4. Alimentaie insuficient n cantitate i calitate datorit scderii capacitii de a se alimenta singur, secundar
n procesul inflamator i creterea ratei metabolismului.
5. Afectarea conceptului de sine datorit deformrilor i pierderii independenei.
6. Insuficient cunoatere a afeciunii, efectului ei i habitatului n limitele impuse.
7. Oboseal datorit afeciunii inflamatorii, s fac fa durerii, medicamentelor i depresiei.
8. Disfuncie sexual datorit durerii i diminuarea ncrederii n sine.
9. Afectarea meninerii casei datorit durerii, redorii, slbiciunii i instabilitii articulaiei.
Ob i IN
A. Calmarea durerii i a disconfortului.
repaus la pat complet pentru pacienii cu faz infecioas
- ncurajm odihn noaptea de 8-9 h
- programm perioade regulate de odihn
- plasm perne sub articulaia dureroas pentru reducerea contracturilor
ncurajai pacientul s foloseasc atele speciale pentru a reduce durerea, redoarea i inflamaia i a corecta
deformrile
educai pacientul s aplice cldur / ghea, cldur / parafin umed 15-30 min. Pentru a reduce spasmul,
redoarea i calmarea durerii, baie / du fierbinte la sculare pentru reducerea redorii matinale, aplicaii
reci/ghea la indicaiile medicului n faza acut; uneori este contraindicat; masaj blnd pentru relaxarea
musculaturii.
administrai analgezice nenarcotice, AIS i AINS
B. Creterea tonusului muscular i a mobilitii fizice.
accentuai importana exerciiilor regulate pentru meninerea funciilor tuturor articulaiilor, tonifierea
muchilor, mbuntirea circulaiei i creterea toleranei - ncurajai un program zilnic de exerciii izometrice
educai pacientul pentru o poziionare corect pentru a preveni contracturile
ncurajai pacientul s foloseasc cadru, baston, crje pentru a reduce stresul asupra articulaiei inflamate
C. Ctigarea independenei pentru activiti zilnice.
terapie ocupaional cu specialistul
acordai suficient timp pentru ndeplinirea activitilor zilnice ajutndu-l la nevoie
D. mbuntirea dietei.
revedei cu dieteticianul impactul invaliditii pacientului n prepararea alimentaiei
regim hidro-lacto-zaharat n perioada febril care se continu cu lacto-finos; dup scderea febrei se d
regim complet innd seama de tratament cu corticoizi care impune regim hiposodat
- ncurajm un aport bogat n proteine, Fe, vit. C datorit afeciunii consumptive
sugerm alimente dense n aport nutritiv la pacienii cu afeciuni a articulaiei temporo-mandibulare
la pacienii obezi ncurajm pierderea n greutate pentru a reduce stresul asupra articulaiei
E. mbuntirea conceptului de sine.
relaie de suport
discutm natura afeciunii, impactul pozitiv al tratamentului
- ncurajm pacientul s-i stabileasc Ob.
adoptm o atitudine realist
3
 ncercm s modificm sau s adoptm la situaii stresante
promovm independena n activitile zilnice
ncurajm pacientul s participe la activitile sociale i alte activiti plcute
permitem pacientului s participe la luarea deciziilor n planul de ngrijire.
Intervenia chirurgical are ca Ob. s ajute pac. nainte de a apare invaliditatea i const n:
sinovectomie extirparea membranei sinoviale inflamate mai ales la genunchi, umr, articulaia minii i
degetelor
artroplastie restaureaz mobilitatea articulaiei, funcia muchilor i a ligamentelor i reconstituirea
articulaiei.
artrodezia produce anchiloza ntr-o articulaie pentru a opri evoluia bolii, ndeprtarea durerii i
asigurarea stabilitii articulaiei.

OSTEOARTRITA
- afeciune degenerativ articular. Cea mai comun boal a articulaiilor caracterizat prin formarea unui
abces rece, leziune osoas purulent, rezultat din distrugerea osului i a articulaiei.
Factori predispozani: - vrsta
- traumatisme
- deformri anatomice
- poziii vicioase
- obezitate
- efecte excesive ale unor articulaii
- factori genetici
Etiologie: - infecioas / TBC.
MC
durere i inflamaie la una sau mai multe articulaii n special dup efort
redoare, mai puin ca la PR (poliartrit reumatoid)
mrirea articulaiei cu limitarea micrilor i spasm muscular
noduli HEBERDEN la articulaii distale / toate degetele
noduli BOUCHARD la articulaii proximale / la toate degetele
crepitus zgomot auzibil produs de neregularitile osoase din articulaii
primele articulaii afectate sunt: articulaia oldului, genunchiului, vertebre i degete
TRATAMENT
a. educ pacientul s-i menajeze articulaia
b. administrez analgezice, AINS, infiltraii intraarticulare cu steroizi
- aplicm cldur / rece
- sprijinim articulaia
c. exerciii pentru mbuntirea tonusului muscular, meninerea i progresia mobilitii
d. intervenie chirurgical: artroplastie total.

PROCESUL NURSING
Dx
1. Durere datorit inflamaiei articulare i musculare, redoare, degeneraie i diformitate.
2. Afectarea mobilitii fizice datorit durerii, diformitii, slbiciunii, atrofiei musculare i invaliditii.
3. Deficit de proprie ngrijire datorit durerii, redorii, deformrilor i oboselii.
4. Fric (de cdere) datorit scderii flexibilitii i instabilitii genunchilor, durerii i diminurii forelor.
5. Modificri ale somnului datorit durerii spontane care se nrutete noaptea.
6. Dezndejde dat. impactului artritei din punct de vedere fizic, socio-economic i psihologic.

Ob.
A. Calmarea durerii i reducerea disconfortului.
4
B. Creterea mobilitii fizice.
C. Ctigarea independenei n activiti zilnice.
IN
repaus la pat, se interzice poziia care precipit durerea
se aplic cldur
administrez analgezice i AINS
pregtirea materialelor i asistm la infiltraii
odihna articulaiei implicate cu folosire de guler cervical, traciune, corsete lombosacrate, atele
se corecteaz postura, se folosete baston, crje, cadru cnd sunt indicate
purtare de pantofi corectori cu suport metatarsian n afeciuni ale piciorului
s se alimenteze suficient, vitaminoterapie, atenie la greutate pentru a scdea stresul asupra articulaiei.
se ngrijete adecvat aparatul gipsat i s asigure igien perfect
se asigur mobilizarea ct mai bun a muchilor pe care-i poate imobiliza
durata tratamentului este lung, se vindec prin anchiloz, devine, un handicap dar e vindecat de o boal
grav
se pregtete pentru intervenie chirurgical i se asigur suport psihologic n special la copii.

PICIOR ECVIN
Piciorul stramb desemneaz o atitudine vicioas i permanent a piciorului fa de gamb, care face ca
gamba s nu se mai aeza corect pe sol.
Etiologie - din viaa intrauterin
*0 traumatisme
*1 boli paralitice/infeciose.
Piciorul ecvin - extensie permanent a regiunii posterioare a plantei care nu atinge solul i se sprijin pe
anterioar a plantei.
Piciorul ptalus - opus celui ecvin cnd piciorul se sprijin pe posterioar.
Piciorul varus - bolnavul calc pe marginile externe ale plantei.
Piciorul valgus - bolnavul calc pe marginile interne ale plantei. De obicei aceste atitudini vicioase se combin
ntre ele i trebuie tratate imediat cu aparat gipsat/intervenie chirurgical.
Piciorul plat - turtirea, aplatizarea, prbuirea boltei plantare i rotirea piciorului n afar. Bolnavul cu picior
plat chioapt iar axul gambei cade nuntrul axului piciorului i bolta nu mai are curba intern caracteristic.
Tratamentul const n plasarea unor talonete corectoare (pernue ortopedice) n nclminte, ce
favorizeaz din copilrie pn la vrsta adult formarea boltei plantare.
Halux valvus - se manifest prin devierea halucelului n afar nct se poate ncrucia pe deasupra / pe dedesupt
cu degetul al doilea.
Tratament - purtare de pernue ortopedice care menin halucele n poziie normal. Cnd e accentuat se
face intervenie chirurgical.

Generalitati:

Piciorul equin este termenul general pentru descrierea unei varietati mari de pozitii neobisnuite ale piciorului:
- piciorul (mai ales calciul) este de obicei mai mic decat normalul

5
 - piciorul e orientat n jos
- partea din fata a piciorului e rotata inspre celalalt picior
- piciorul poate fi orientat cu totul in sus si spre interior, astfel nct n cazuri extreme partea interna a piciorului
poate fi orientata in sus
- in majoritatea cazurilor de picior Equin, afectiunea e prezenta de la nastere
- afectiunea poate aparea la un singur picior, dar cel mai des intalnita e la ambele
- desi afectiunea este nedureroasa la sugar, tratamentul trebuie instaurat imediat
- poate cauza probleme (piciorul equin) semnificative, pe masura ce copilul creste, dar cu tratament precoce,
majoritatea copiilor nascuti cu picior equin pot duce o viata normala

Etiologie
- in majoritatea cazurilor este doar rezultatul pozitiei fatului, cand se dezvolta in uter
- factor genetic si de mediu care nu sunt bine cunoscuti
- este mai frecventa la baieti decat la fete
- aparitia unui caz de picior equin in familie creste probabilitatea de a apare si la alti copii din acea familie

Manifestari
- piciorul este nedureros, dar in cele din urma cauzeaza un disconfort si devine un handicap vizibil
- lasat netratat, piciorul nu se ndreapta de la sine
- piciorul va ramane rasucit si diform si membrul poate ramane mai scurt si mai mic dect celalalt
- aceste simptome pot deveni evidente si problematice pe masura ce copilul creste (pot aparea probleme in alegerea
unor pantofi potriviti, si participarea la joaca normala)

Diagnostic
- se poate pune pe ecografie cand fatul se dezvolta intrauterin
- cel mai frecvent se pune dupa examinarea medicului specialist dupa nastere
- la nastere piciorul e flexibil si poate fi asezat intr-o pozitie normala sau aproape normala
- in alte cazuri piciorul poate fi rigid (la nastere) sau mai teapan, iar muschii gambei sunt foarte ncordati
- radiografia nu ajuta la punerea dx-ului, pentru ca unele oase ale gambei nu sunt complet osificate

Tratament
- se incepe la cea mai scurta perioada dupa nastere, astfel ca piciorul sa creasca stabil si corect pozitionat pentru a
sustine greutatea, pentru efectuarea miscarilor normale
- tratamentul e non-chirurgical, imobilizare in aparat gipsat sau in atela
- imobilizarea se repetala fiecare aproximativ 2 saptamani timp de 3-4 luni
- se directioneaza in interior cu varful piciorului
- daca spre sfarsitul seriilor de gipsari, piciorul este orientat in jos, atunci se intervine chirurgical (interventia consta
in lungirea tendonului lui Ahile)
- atat in tratamentul chirurgical si non-chirurgical copilul trebuie sa poarte atela o perioada de timp pentru a nu
permite piciorului equin sa recidiveze
- copilul trebuie sa faca controluri periodice, pna cnd cresterea se opreste
- afectiunea reapare frecvent ntr-o forma mai usoara sau blnda in ciuda tratamentului reusit. In plus, piciorul
afectat va fi putin mai mic (cu 0,5-1 nr)
- piciorul este mai rigid, iar gamba va fi mai mica
- totusi, dupa tratament, majoritatea copiilor vor fi capabili sa poarte pantofi, sa mearga, sa se joace
- daca copilul nu merge pana la 18 luni, e nevoie de consultul unui specialist neurolog pentru a elimina alte
afectiuni care s-ar putea asocia cu piciorul equin

GENU VARUM ()
- reprezinta deviata gambei spre interiorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului in afara
Mai este numita si picioare in paranteza
Afectiunea poate evolua spre artroza genunchiului prin excesul de presiune pe punctele supuse n mod normal unor
presiuni scazute.
La copil, afectiunea este obisnuita pana la varsta de 18 luni.
La copiii trecuti de vrsta aceasta, poate fi consecinta unei boli osoase (rahitism).
Afectiunea este nedureroasa.
6
Tratamentul este chirurgical (dupa 2 ani) si consta in plasarea
Interventia chirurgicala consta in plasarea unei agrafe pe tibie, de partea externa a cartilajului.
Oasele cresc cu o viteza normala de partea interna a genunchiului, si putin mai repede pe partea externa, ceea ce permite
corectia progresiva.
La adult, afectiunea urmeaza afectiunii care nu este tratata in copilarie sau datorita unei sechele de fractura.

GENU VALGUM (X)

Reprezinta deviatia gambei spre exteriorul axei membrului inferior cu proeminenta genunchiului spre interior
(deviatie in x)

Daca deviatia este marcata, poate mpiedica mersul.

De cele mai multe ori este un factor de gonartroza, deoarece presiunile nu se exercita pe locurile obisnuite.
La copiii intre 3-5 ani, afectiunea e accentuata prin excesul de greutate.
Afectiunea este cauzata de o hiperlaxitate a ligamentelor interne ale genunchiului, sau se poate datora fracturilor (sechela).
Afectiunea poate fi datorata si datorita rahitismului sau malformatiei osoase.
Afectiunea = nedureroasa
Se intervine chirurgical.
La adult, afectiunea este urmata de genu valgum infantil netratat, de cele mai multe ori se complica cu artroza. La adult
cauza poate fi lipsa vitaminei D (osteomalacie).
Interventia chirurgicala consta in inlocuirea articulatiei genunchiului cu o proteza, sau n osteotomie

LUXAIA CONGENITAL A OLDULUI

- o form special de luxaie care apare la n.n. i const n
plasarea anormal a capului femural.

Inciden mai mult la fetie dect la biei.

Se pare c atunci cnd exist un astfel de copil n familie poate s apar i la posibilii frai.
M.C.
asimetrie a cutelor cu adncituri mai mari de partea afectat
capacitate limitat de abducie a coapsei pe old cnd copilul e n DD cu genunchii i oldurile flectate la 90.
n mod normal unghiul de abducie al oldurilor este de 65.
semnul resortului. La examenul radiologic apare scurtarea membrului pelvin.
lungimea membrului inferior este inegal cnd dislocarea este unilateral i merge trziu.
Tratament - const n imobilizare n aparat gipsat cu membrul respectiv n abducie, flexie i rotaie
extern 5-6 luni. Alteori cnd nu s-a intervenit la timp se face tratament chirurgical nainte de 18 ani.

Deviatiile patologice ale coloanei vertebrale

Aceste afectiuni sunt:
- cifoza
- scolioza
- lordoza

Cifozele:
- sunt deviatii ale coloanei vertebrale (cv) in plan sagital (plan vertical de simetrie) prin exagerarea curburii
normale a cv n regiunea toracica.

Cifoscolioza:
- este deviatia dubla a cv cu conversitate posterioara si curbura laterala
Lordoza:
- este normala in regiunea cervicala si dorso-lombara, dar devine anormala atunci cand afecteaza o alta
parte a cv sau cand devine foarte accentuata

7
 Scolioza:
este o modificare a curburilor fiziologice mai ales in regiunea lombara in plan frontal, coloana lund forma
literei C, urmata uneori de o modificare compensatorie, aparuta in zona urmatoare (coloana cervicala),
coloana luand forma literei S
Aceasta deformare este observata mai bine din spatele bolnavului, si se poate realiza spre dreapta sau spre stanga in
functii de greselile de pozitie ale coloanei

Etiologie:
- in 80 % din cazuri aparitia scoliozei cauza e de natura necunoscuta
- scolioza apare de obicei n copilarie sau n adolescenta si se poate asocia cu factori congenitali, genetici, si
anumiti factori locali

Cauze:
- poz incorecta a copilului pe scaun inca din primii ani din viata, la masa, la scoala in banca, la birou, purtare
incorecta a ghiozdanului pot genera in timp unele deformari nedorite
- cresterea brusca n naltime
- evitarea practicarii regulate a sportului care ntareste musculatura spatelui, neglijarea kinetoterapiei atunci cand
este indicata, contribuie la deformarea cv

Alte cauze:
- rahitism
- miopia
- modificari ale auzului, obliga copilul sa ia pozitii sau atitudini asimetrice pentru a corecta defectul in detrimentul
pozitiei normale corpului
- aceste boli identificate la timp si printr-un control medical de specialitate se pot trata

Atentie!
La copilul cu scolioza un umar, un omoplat, coastele sau un sold pot parea mai late decat celelalte, iar capul nu are
pozitie centrala.
Copilul cifotic are pozitia capului si jumatate din trunchi aplecat in fata, manifestnd o proeminenta a bazinului

Complicatii
- boala nediagnosticata la timp si netratata va duce la modificari ireversibile ale coloanei care pot fi solutionate prin
interventia chirurgicala
- modificarile conduc in timp la alterarea activitatii aparatului locomotor, a miscarilor respiratorii, care vor duce la
modificari ale metabolismului sau modificari la nivelul sistemului nervos
- functia inimii este influentata negativ de modificarile coloanei si a cutiei toracice, mai ales in scolioza si datorita
sternului nfundat din rahitism
- activitatea si dezvoltarea organelor interne sunt modificate, creste brusc in inaltime, desirat si stramb

Tratament:
profilactic:
- cu toate ca in mare parte afectiunile coloanei sunt de cauza idiopatica (necunoscuta), pentru dezvoltarea copilului
intr-un mod armonios, se impun tratamente profilactice
- in timpul sarcinii mama trebuie sa se alimenteze corect cu un aport natural de vitamine si minerale, acordand
atentie din timp deficientelor, fapt care poate asigura copilului un bun start in viata
- e importanta alimentatia la sn (1 an), vaccinarea la timp, diversificarea adecvata a alimentatiei, igiena
- profilaxia rahitismului, a anemiei
- calirea naturala realizata prin expunerea la factorii naturali de sanatate
- toate astea realizeaza un veritabil scut in majoritatea bolilor
- atitudinea corecta a corpului este un semn al echilibrului fizic si psihic si depinde de sanatatea organismului, in
special sistemului nervos
- copilul este educat pt pozitia corecta in banca, la calculator
- pozitia trebuie corectata cu inaltimea corecta a scaunului, i asiguram sursa de lumina corespunzatoare
- rucsacul va fi purtat pe spate sau alternativ in maini
- pentru ntarirea musculaturii coloanei este bine ca fiecare copil sa practice un sport (nnot, atletism) inca din
perioada prescolara
8
Atentie!
Nu e bine sa scutim copiii de la orele de sport
- alimentatia recomandata sa fie pe baza de cereale si fructe + legume proaspete de sezon la care se adauga un aport
corect de proteine, lipide si glucide nerafinate, preparate atractiv si sanatos

Pacientii imobilizati in aparat gipsat

IN:
- dupa ce membrul a fost imobilizat in aparat gipsat, se urmaresc miscarile segmentelor distale (a degetelor)
- se urmareste si se observa umflarea tegumentelor din jurul aparatului gipsat (poate aparea cianoza, paloarea)
- anuntam medicul in cazul in care bolnavul acuza furnicaturi, amorteli, presiune la nivelul membrului afectat
- urmarim si sesizam orice miros emanat de la nivelul aparatului gipsat; un miros fetid denota prezenta escarei sau
infectarea plagii
- se observa culoarea aparatului gipsatla nivelul plagii
- asezam obiectele necesare pacientului la ndemna si nlaturam obstacolele
- ajutam pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale
- aplicam masuri de combatere a efectelor imobilizarii la pat: se schimba pozitia la 2 ore pentru prevenirea
escarelor
Atentie urina mancereaza tesutul
- alimentarea pacientului corespunzatoare, bogata in proteine, hidratare normala (2 L apa/zi)
- invatam pacientul cum sa foloseasca mijloace auxiliare pt schimbarea pozitiei si deplasare
- efectuam masaj pentru a stimula circulatia prin membrul afectat
- se administreaza anti-coagulante pt prevenirea trombozelor
- educam pacientul in legatura cu efectele ce pot aparea in cazul sprijinirii precoce pe membrul afectat
- explicam moduri de efectuare a unor miscari fara a prejudecia procesul de vindecare
- explicam despre necesitatea repausului la pat si indicatiilor medicului
- explicam importanta exercitiilor in perioada de recuperare

TUMORI MALIGNE ALE OASELOR.

Determinarea tumorilor maligne provine din denumirea esutului / organului + sufixul sarcom-blastom
(blastom tumori maligne nedifereniate).
Cuvntul cancer a fost dat acestei boli de celebrul medic din antichitate Galen, care se trage de la
desenul n form de picioare de rac pe care l iau venele s.c. mamare n caz de tumori maligne ale acestor
glande.
n grecete - rac = carcinom
- neoplasm = esut nou
Osteosarcoamele reprezint o treime din totalul sarcoamelor, mai ales la tineri.

MC - durere
- limitarea micrilor i colecia articulaiei
- scdere n greutate
- local se constat la palpare mas tumoral fix, T local, distensie venoas

Diagnosticul - se pune radiologic (radiografie osoas), biopsie, fosfataz alcalin crescut, TC/RMN,
Scintigrafie

TRATAMENT
- obiectivul principal const n distrugerea i ndeprtarea esutului malign prin cea mai bun
metod.
- depinde de tipul tumorii, se combin cu chimioterapie (ad. de citostatice), intervenie chirurgical i/ sau
radioterapie - cea mai potrivit pentru tipuri specifice de tumori.

Intervenia chirurgical poate fi:

9
 - Chiuretarea tumorii/rezecia cu grefa de os
- Rezecia osului afectat i a esuturilor afectate din jur i reconstruirea utiliznd proteze metalice/
alogrefe pentru nlocuirea de os-articular i grefe de piele dup necesiti.
- imunoterapie selecionat
- hormonoterapie pentru metastaze ale cancerului de sn i prostat
- dac apar fracturi patologice se face reducere deschis i fixare intern.

Ob i IN
A. Calmarea durerii.
reducem disconfortul
administrm analgezice cu 30 min. nainte de imobilizare
sprijinim extremele dureroase
B. Prevenirea fracturilor patologice.
asistm pacientul la mobilizare cu blndee i rbdare
susinem articulaia cnd l aezm n pat
l ferim de cderi
ndeprtm din mediul nconjurtor obiectele care pot accidenta
C. Suport psihologic.
D. Promovarea activitii de proprie ngrijire.
permitem suficient timp pacientului pentru ndeplinirea sarcinilor
odihn ntre activiti
1. ncurajm pacientul s se ncread n sine.
Metastazele osoase - sunt mai frecvent asociate cu cancerul de sn, prostat i pulmonar.
- mai frecvent apar la nivelul vertebrelor i rezult n fracturi patologice.

VICII DE CONFORMAIE A MEMBRELOR

= absena total/malformaia segmentar a unui membru.

Exist cazuri foarte rare cnd un copil se nate fr unul/mai multe membre / cu lips de dezvoltare a
segmentului distal al minii n timp ce antebraul i braul sunt normal dezvoltate / lipsesc complet antebraul i
braul i mna e fixat direct de trunchi.

MALFORMAII ALE DEGETELOR

- Sindactilia = malformaie ce const n faptul c dou / mai multe degete sunt lipite mai
mult/mai puin ntre ele.
- Polidactilia = la unul din membre exist unul / mai multe degete n plus.
- Ectrodactilia = absena unuia / mai multe degete / a unor segmente intermediare ale degetelor.
Sindactilia i polidactilia beneficiaz de metode drastice de tratament care le remediaz n cea mai mare
msur.
PANARIII
= supuraii accentuate ale minii i degetelor.
= infecie acut a degetelor care poate fi simpl interesnd numai segmentul superior a unei falange / poate s se
complice cuprinznd ntreaga mn dnd leziuni importante.

Apar mai ales la mn, la picioare sunt mai rare i nici nu se extind aa repede i zgomotos ca cele ale
minii.
Pot fi: - cutanat eritematoase
- cutant flictenoid
- periunghial i subunghial
- antracoid
- s.c. n buton de cma
- osos, tendinos
10
Tratament - excizia panariiului i asigurarea unui bun drenaj pn la os.
Panariiul tendinos: infecia se ntinde de-alungul tecii sinoviale a tendoanelor i e forma cea mai sever care
poate duce la stare septic grav i amputarea unor degete.
IN - constau n educaia sanitar a celor care au avut o plag a minii orict de nensemnat, s nu o neglijeze
deoarece un panariiu tratat la timp rmne fr urmri.

Torticolis congenital
(cunoscuta sub numele de gt strmb)
Este o afectiune care apare datorita miscarii de rasucire a capului care devine persistenta, situatie in care capul
ramne imobilizat.
Barbia este indreptata spre unul din umeri, in timp ce capul este nclinat spre celalalt umar.
Spasmul muscular de la nivelul gtului este dureros

Etiologie
Torticolisul congenital apare cand muschiul responsabil de extensia gtului este mai scurt (sternocleidomastoidian).
Acesta face ca gtul copilului sa fie nclinat. Nu se stie cauza scurtarii muschiului.
Unii medici sustin ca muschiul ar putea fi rupt in timpul nasterii.
Leziunea produce o hemoragie care se absoarbe, ducnd la aparitia unei cicatriti ce scurteaza muschiul.
Afectiunea poate aparea si in timpul vietii, dar atunci e numita Torticolis.

MC:
- copilul are capul nclinat, barbia este ndreptata catre un umar, copilul are mobilitate redusa a capului
- de cele mai multe ori e prezent un nodul la nivelul muschiului
- nodulul apare atunci cand gatul fatului e intr-o pozitie anormala in uter datorita tulburarilor de irigare sangvina a
muschiului

Dx-ul:
- se pune pe examenul medicului asupra copilului
- se face o anamneza minutioasa a nasterii
- se face radiografie a coloanei cervicale pt a descoperi sau urmari eventuale afectiuni sau probleme osoase.
Dezvoltarea anormala a soldurilor apare la 1-5 copii cu torticolis

Tratament:
- exercitii care au rolul de a ntinde muschiul gtului
- sunt efectuate de fizioterapeut si in ambulatoriu de catre parinti de cateva ori pe zi
- exercitiile pot fi incluse si in joaca prin plasarea jucariilor sau altor obiecte n anumite locuri ce solicita copilul sa
ndrepte capul spre ele, si in felul acesta ntinzndu-se muschiul gtului
- daca afectiunea nu se amelioreaza, apelam la medic specialist, se poate interveni chirurgical prin ntinderea si
lungirea muschiului gtului
- nodulul care apare, dispare de la sine
- n unele cazuri, torticolisul congenital este produs de o anomalie a coloanei cervicale si se poate trata chirurgical

Osteoporoza

= Os poros.
Este o afectiune tratabila, dar mai ales prevenibila.
Tesutul osos este un tesut viu in care are loc permanent att depuneri de os ct si eliminari.
Osteoporoza apare cand pierderea de os depaseste depunerea. Procesul aceste ncepe dupa vrsta de 35 ani si este normal.
Este anormal cand procesul devine accelerat.
Afectiunea este numita Hotul tacut, pentru ca poate slabi oasele timp de ani de zile, fara sa fie descoperit

Factori de risc
- sexul feminin
- cauza ereditara

11
 - persoanele slabe (constitutie subtire)
- menopauza (intreruperea ciclului menstrual)
- anumite tratamente medicamentoase cauzeaza aparitia osteoporozei (antiinflamatoare, diureticele, medicamente pt
tiroida (hormonale), corticoizii)
- interventii chirurgicale (la nivelul stomacului = gastrectomii)

Alti factori de risc:

- fumatul
- cafeaua
- alcool

Diagnostic
- se pune pe radiografie, densiometrie osoasa
- de multe ori primul semn = fracturi

MC:
- la nceput se manifesta prin ncovoierea spatelui, n timp complicndu-se cu fractura de con femural
- fragilitate osoasa, chiar daca la exterior osul pare normal
- structura osului se aseamana cu structura unui burete
- apare scaderea in inaltime
- apare durerea la nivelul osului afectat mai de mult

IN:
- indicatia cea mai importanta = PREVENTIA
- educarea prevenirii osteoporozei
- alimentatie corecta cu aport suficient de calciu
- este vital ca tinerii sa aiba un aport adecvat de calciu, pentru ca osul pierdut, mai tarziu, nu mai pote fi recuperat,
oricat s-ar creste aportul de calciu
- pentru persoanele adulte se recomanda un aport de calciu de 800 mg/zi, la varstnic 1500 mg/zi
- in alimentatie este necesar lapte, cereale, seminte,

Atentie!!
Excesul de proteine duce la osteoporoza. Lipsa enzimelor din hrana, prin prelucrarea termica a alimentelor duce la
diminuarea (depricierea) mineralelor, ducnd la afectiuni osoase.
Apare un rol important in prevenirea osteoporozei.
Seara se recomanda administrarea unei mici cantitati de apa, in scopul de a compensa scurgerea de calciu prin urina care
are loc in cea de-a 2-a jumatate a noptii.
- expunerea la soare are rol important si benefic pt formarea vit D la nivelul pielii
- este recomandat exercitiu fizic regulat; ajuta la mentinerea densitatii osoase; in plus intareste sistemul muscular si
scade riscul caderilor
- cele mai indicate exercitii fizice = cele antigravitationale (ducerea de greutati): jogging
- urcatul scarilor este benefic
- in cazul pacientilor care deja sufera de osteoporoza, nu sunt indicate exercitiile care pot produce fracturi

Tratamentul medicamentos
- medicamentele doar la medicatia medicului
- este indicat Fosamax (1/sapt cu 0,5 l apa); tratamentul se face 3-6 luni (acidum alendronicum 70)
- calciu + d3, alfacalcidol (previne eliminarea calciului din oase) subcutan 1/zi, 3-4/luna, 3-4 luni
- estrogen dupa menopauza

Atentie!
Persoane care iau estrogen mult timp, au risc crescut la cancer

Tratament nemedicamentos:
- se face cu intermitenta
n cazul pacientilor cu osteoporoza trebuie sa se ia masuri pt prevenirea caderilor.

12
 Osteomielita

- inflamatia osului si a maduvei

Inflamatia e produsa de un germene vehiculat prin torentul sangvin.
Cel mai frecvent intalnit = stafilococul auriu sau streptococul de grup A.
Afectiunea poate aparea de la un furuncul

Etiologie
De obicei e furuncul, plaga superficiala suprainfectata, infectii, infectii dentare sau amigdaliene sau stafilococii pleuro-
pulmonare.
In cazul infectiilor
Caile de patrundere pot fi diverse:
- calea cutanata
- zona ombilicala, cicatrice
- transfuzie de sange
Stafilococul se ntlneste in mod normal la nivelul tegumentului si in cazul tegumentelor lezate nu produce ntotdeauna
osteomelita

Alte cauze:
- oboseala
- efort prelungit
- stari carentiale
- subnutritie
- stari toxice

MC:
- debutul poate fi precedat de o stare de oboseala cu dureri osoase si dureri articulare vagi
- cel mai des ntlnita este debutul insidios pana la manifestarile vizibile care apar brusc in plina stare de sanatate;
simptomele = specifice unei infectii grave
- febra 39-40, frisoane puternice, delir, agitatie, inapetenta, greturi, varsaturi, facies toxic cu ochii ncercanati cu
buze uscate
- apare tahicardia + respiratie accelerata
- concomitent cu alterarea starii generale apar manifestarile locale: durere vie, localizata la nivelul unui segment de
membru
- pozitie = antalgica a membrului afectat
- tumefactia locala
- tegumente hiperemice (calde), edematiate
- impotenta functionala (de a misca membrul) partiala sau totala a membrului respectiv cu reducerea sau abolirea
miscarilor n articulatiile nvecinate
- dupa 3-4 zile de la debut are loc modificarea semnelor locale n sensul exteriorizarii supuratiei catre partile moi
- durerea se intensifica, tumefactia devine mai evidenta, apare fluctuenta

Evolutia
- depinde de vrsta pacientului
- de capacitatea de aparare a organismului
- de virulenta germenului
- procesul infectios poate evoulua n moduri diferite
- dupa cteva zile are loc deschiderea spontana a abcesului, permitnd scurgerea unei cantitati mari de puroi gros,
rosiatic si murdar
- febra si durerea scad n intensitate
- starea generala se mbunatateste
- n alte cazuri, dupa o usoara ameliorare, febra creste din nou, dovedind existenta complicatiilor (infectia se poate
raspndi la diafiza (mijlocul osului), se poate raspndi la alt os, se poate complica cuprinderea articulatiei
nvecinate, apare reducerea miscarilor articulare, se poate complica cu infectie viscerala)
- de regula, dupa drenarea infectiei (drenarea = spontana sau chirurgicala), osteomelita se poate vindeca, dar cel
mai des se cronicizeaza

13
Tratament
Obiective:
- combaterea infectiei
- imobilizarea segmentului afectat
- interventia chirurgicala in focar

Tratament medicamentos:
- se administreaza de la internare, n urgenta, iv cu antibiotice
Pentru ca tratamentul sa aiba succes, antibioterapia trebuie sa fie precoce, dozele zilnice sa fie suficient de mari.
Tratamenul se face pana la normalizarea VSH-ului.
- Oxacilina 100-200 mg/kg-corp
- Gentamicina
- acestea se asociaza cu penicilina G, mai ales cnd se intlneste un sindrom functional respirator marcat + stare
generala alterata, ceea ce denota complicatii pulmonare (stafilococie pulmonara) sau focare multiple de
osteomelita
- dupa cteva zile antibioticul poate fi schimbat dupa antibiograma care e facuta dupa recoltarea de puroi din focar
- dupa 10-15 zile, dupa ce starea generala s-a ameliorat, simptomatologia locala s-a diminuat, VSH + leucocitozele
au scazut, se poate schimba calea de administrare a antibioticelor, folosindu-se calea orala (eritromicina,
rifampicina, oxacilina)
- se administreaza vitamine
- la nevoie = transfuzie de snge in forme grave de anemii severe si ca un ajutor starile infectioase

Tratamentul ortopedic sau chirurgical prin imobilizarea in aparat gipsat

- este obligatoriu sa se imobilizeze articulatia supra- si subadiacenta focarului (deasupra si dedesubt)
- repausul segmentului si articulatiei este benefic, datorita faptului ca reduce activitatea musculara, diminueaza
pericolul diseminarii, diminueaza procesul inflamator local, suprima durerea si previne unele complicatii (fracturi,
luxatii)
- imobilizarea se face precoce din momentul punerii dx-ului si este prelungita pe tot parcursul fazei acute a bolii

Tratamentul chirurgical are ca scop evacuarea si drenarea colectiei purulente.

- se practica o incizie larga cu anestezie generala
- cavitatea formata se spala in abundenta cu apa oxigenata (lavaj) sau cu alta solutie antiseptica si se coase plaga
chirurgical

In cazul osteomielitei cronice tratamentul de electie este cel chirurgical si vizeaza ndepartarea sechestrelor osoase, ce
ntretin infectia.
Incizia se face la locul indicat de radiografie. Dupa extragerea sechestrului osos care poate fi de marimi apreciabile, se
chiureteaza cavitatea ramasa.
Incizia se nchide chirurgical.
Pansamentul = ngrijirea plagii si observarea pansamentului

Traumatismele vertebro-medulare
Deoarece in multe traumatisme de coloana vertebrala este interesata si maduva, aceasta afectiune poarta numele de
traumatism vertebro-medular.
Traumatismele coloanei vertebrale sunt luxatii, fracturi ale corpurilor vertebrale, ele pot da leziuni ale maduvei (comotia
medulara, contuzia, compresiune prin fragmente osoase sau hematom, si cel mai grav = maduva sa fie sectionata total sau
partial)

etiologie:
- caderi
- accidente
- lovire

Manifestari:
- la locul accidentului observam daca pacientul este constient, si-l ntrebam cu privire la simptome, la durere
- durerea apare prin presiune exercitata asupra vertebrei lezate
- pacientul prezinta contractura si rigiditatea muschilor din zona segementului fracturat

14
 - tumefactie locala, echimoza
- crepitatii osoase, care sunt depistate la palpare (sa nu fie cautate cu insisttenta, pt ca manevra e dureroasa)
- daca traumatismul este n regiunea cervicala, atunci pacientul si sustine capul cu minile n pozitie de flexie;
aceasta atitudine este caracteristica in fracturile din regiunea cervicala
- pacientul poate prezenta tulburari de respiratie de diferite grade Leziunile partii superioare a maduvei cervicale
(C1-C3), conduc la paralizia diafragmului si a altor muschi respiratori, care poate fi fatala pacientului pana cand
situatia sa este recunoscuta si i se administreaza O2 pe masca.

n cazul in care e sectionata maduva, pacientul prezinta:

- paralizie + pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente focarului de fractura
- daca sediul leziunii = coloana cervicala, vor fi paralizate extremitatile
- daca vedem ca pacientul prezinta si respiratie greoaie, leziunea este localizata la nivelul primelor vertebre
- apare paraplegia (paralizia membrelor inferioare), cand sunt leziuni medulare la nivelul vertebrelor C6+C7
(cervical)

Atentie!
La examinare se va insista asupra nivelului de sensibilitate (tactila + dureroasa), care este sigura, si se instaleaza
foarte rapid, precoce
Pentru o buna orientare se urmaresc tulburarile sfincteriene (retentie de urina, incontinenta de fecale), se
urmareste abolirea reflexiilor osteo-tendinoase din regiunile subiacente, pentru tulburarile cardiace si respiratorii,
care apar in sectiunea coloanei cervicale

IN:
Interventii = la locul accidentului, sunt importante, ca o manevra gresita poate costa imobilizarea lui pe toata viata
- pentru nceput se evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului
- se va urmari daca acesta are sau nu o leziune medulara prin ntepare usoara sau zgriere a extremitatilor (ciupire,
intepare), la care pacientul, chiar inconstient, trebuie sa reactioneze daca nu are sectiune medulara
- daca bolnavul = constient, l rugam sa miste membrele
- intrebam pacientul daca are furnicaturi, ameteli
- mbracamintea de pe bolnav va fi nlaturata nu prin dezbracare, ci prin taiere cu foarfeca
- examinarea se face in DD sau in pozitia in care a fost gasit
- daca sunt necesare miscari de rotatie a bolnavului, acestea vor fi executate de mai multe persoane n acelasi timp,
pentru a evita torsiunea corpului si a coloanei
- este foarte important ca la locul accidentului nici o victima sa nu fie ridicata de umeri si de picioare si nici sa fie
ridicata inainte de stabilirea leziunilor si gravitatilor
- accidentatul contorsionat ntr-un vehicol in pozitie sezand va fi miscat, pt ca presiunea sa nu se exercita pe
membre, sa nu se flecteze, sa nu se torsioneze trunchiul si extremitatea cefalica (capul)
- trebuie avut in vedere ca aproape intotdeauna ranitul e in stare de soc
- trebuie sa asiguram respiratie eficienta cand prezinta tulburari respiratorii prin permeabilizarea cailor respiratorii,
la nevoie respiratie artificiala, cu trusa
- bolnavul va fi asezat pe o brancarda tare, se aseaza pacientul pe targa cu coborare lenta, cu aceleasi precautii ca la
ridicare
- pt transport pacientul va fi imobilizat cu benzi transversale, mai ales daca transportul dureaza mai mult sau se face
pe un teren care implica urcarea sau coborarea unor pante

Atentie!
In cazul fracturilor cervicale trebuiesc luate masuri de precautie suplimentare de fixare a capului si a gtului ntre
2 paturi groase, rulate, sau prin confectionarea unui guler dintr-o cantitate mare de vata nfasurata ntr-o fasa

- daca transportul dureaza mai mult de 4-6 ore, traumatizatul va fi sondat vezical
- la bolnavii cu deficiente respiratorii se continua si pe timpul transportului masurile de mbunatatire a respiratiei

Atentie!
Evolutia unui traumatizat vertebro-medular depinde de primele ngrijiri, de modul cum a fost transportat, cum a
fost ridicat.
Este foarte important sa fie transportat n cel mai scurt timp, dar nu n orice conditii.
In cazuri exceptionale, cand e imposibil sa se asigura o targa tare, rigida, transportul este admis pe patura.

15
 - va fi asezat culcat, cu fata n jos, cu exceptia celor care au fracturi de coloana cervicala, asigurndu-se astfel
pozitie de extensie a coloanei, si capul rotit intr-o parte, in vederea usurarii respiratiei

Traumatismele bazinului

Fracturile bazinului includ fracturile oaselor care l compun (fracturile osului coxal, a ramurilor ilio- si ischio-pubiene,
sacrul, coccisul).
De obicei, leziunile sunt complexe, fiind implicate si articulatiile sacro-iliace ale sinfizei pubiene, uneori = cuprinse si
viscerele din interiorul bazinului (vezica urinara, uretra, vase abdominale)

Diagnostic:
- se pune pe evidentierea durerilor locale in spinele iliace, durere la nivelul arcadei inghinale, la nivelul sinfizei
pubiene
- durerea poate aparea la apasarea marelui trohanter

Cauze:
- accidente (rutiere, ski, cadere)

Manifestari:
- e prezenta contractura abdominala
- muschii abdominali sunt contractati din cauza unui hematom retro-peritoneal, iar uneori poate fi semnul unei
rupturi viscerale
- durere
- pacientul = in stare de soc
- la spital, pe radiografie se pune diagnosticul de certitudine
- in cazul rupturii de vezica urinara se constata lipsa globului vezical, urina revarsndu-se n cavitatea peritoneala
sau extraperitoneala (urina e eliminata prin plaga)
- in cazul rupturii uretrei apare uretroragia, dificultati la mictiune sau retentie de urina
- bolnavii au impotenta functionala relativa a membrelor inferioare, isi pot misca genunchii, membre, dar nu pot
merge
- mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa
- pacientul poate avea un membru mai scurt aparent
- scurtarea aparenta apare datorita tractionarii muschiului membrului inferior impreuna cu osul iliac de catre
muschii abdominali
- in cazul fracturilor din regiunea pubiana se constata largirea bazinului
- la palparea sinfizei pubiene se simte la deget spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene

IN:
- se administreaza calmante
- are loc sedarea bolnavului (sedative usoare)
- se combate starea de soc
- se face transportul pe targa obisnuita in DD
- asezarea pe targa se face ca in cazul fracturilor de coloana

Atentie!
E interzisa asezarea pe patura a bolnavului
Nu este recomandat sondajul uretral la locul accidentului sau la dispensar, deoarece exista riscul crearii unei cai
false de evacuare.
Nu este recomandat efectuarea clismelor, pentru a nu agrava starea locala datorita unei rupturi viscerale.
- in momentul in care ajunge la spital, in functie de gravitatea fracturii, tratamentul poate fi chirurgical sau
conservator
- pacientul va fi imobilizat la pat timp de 20-30 zile cu nceperea precoce a recuperarii functionale la pat
- monitorizarea functiilor vitale
- schimbarea pozitiei pacientului (nu-l schimbam brusc)
- masaj pt prevenirea atrofiei muschilor

16
 - daca exista ruptura a uretrei, se ncearca introducerea cu prudenta a unei sonde de catre medic, iar daca nu se
reuseste sonda se face cistotomie suprapubiana
- in cazul rupturii de vezica urinara, sondajul este posibil, dar fara sa se efectueze evacuare de urina, sau se
evacueaza un continut redus, cu urme de sange
- se impune suturarea vezicii prin laparotomie (interventie abdominala) si se impune fixarea unei sonde
- laparotomia se impune si in lezarea a altor viscere abdominale
- pacientul e tratat pentru soc
- se administreaza antibiotice
- se hidrateaza prin perfuzii
- se poate face transfuzii in sange mai ales in situatia lezarii vaselor mari
-

Fracturile

Prin fractura se intelege intreruperea totala sau partiala a continuitatii unui os, aparut n urma unui traumatism.
Este un proces patologic complex, in care e angajat tot organismul.
In mod clasic, fracturile se impart in:
- fracturi nchise (cand fragmentul osos e acoperit de piele)
- fracturi deschise (cand tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de agentul vulnerabil, fie de fractura, si
osul ajunge in contact cu exteriorul)
Fracturile sunt incomplete, atunci cand linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului.
Fracturi complete:
Cand fractura poate cu unul sau mai multe segmente
Fracturi cu deplasare: atunci cand segmentele sunt deplasate longitudinal, lateral
Fracturi fara deplasare

Diagnostic:
- se pune pe radiografie
- pe semne clinice

Manifestari:
- de probabilitate
- de certitudine

Manifestari de probabilitate:
- durerea (vie si la locul fracturii, de focar, nu apare imediat ca in luxatii si entorse)
- apare echimoza tardiv prin difuzarea sngelui in tecile muschiului
- deformarea regiunii mai vizibila la oasele lungi
- scurtarea regiunii (poate aparea si in luxatii)

Semne de certitudine:
- mobilitate anormala (apare cand fractura este completa
- crepitatia osoasa
- intreruperea continuitatii osoase, apreciata prin palpare
- netransmisibilitatea miscarii in segmentul subiacent focarului de fractura
- examenul radiologic, care ne confirma focarul de fractura, sediul si aspectul

Complicatii:
- precoce
- tardive
Precoce:
- lezarea pielii
- lezarea vaselor de snge
- aparitia socului traumatic datorita durerii
- embolia pulmonara, tromboemboliile
Tardive:
- sechele care apar dupa fractura

17
 - calusul vicios=apare la locul consolidarii osoase, datorita imobilizarii incorecte, sau datorita deplasarii dupa
imobilizare
ntrzierea consolidarii poate avea mai multe cauze:
- asezarea imperfecta
- contentia insuficienta a fragmentelor
- starea pacientului (varsta, avitaminozele)
- tarele (slabiti)
IN
Examen radiologic
Transport corect
Calmarea durerii
Imobilizare corect

IN n FRACTURI DESCHISE
Curirea plgii
Imobilizarea fracturii
Profilaxie antitetanic
Administrarea de antibiotice
Pregtirea pentru intervenia chirurgical

FRACTURILE CLAVICULEI
- mai des se produc n treimea medie. Fragmentul intern se ridic iar cel extern este n jos.
IN
Imobilizarea simpl cu inele de vat nfurat n tifon care trec peste umr i pe sub axile sau bandaj din
fa lat ncruciat la spate n 8. Se poate ntri cu fei gipsate la 3 sptmni.

FRACTURILE HUMERUSULUI
MC
1. Umr cobort, mrit de volum
2. Impoten funcional marcat
IN
Nu este obligatorie imobilizarea n aparat gipsat
earfa care s in bine i care permite exerciii de la nceputul imobilizrii (pendulare)
Fracturile cu deplasare se reduc i se imobilizeaz n aparat gipsat cu braul n abducie
Dup ndeprtarea gipsului se face masaj, exerciii, gimnastic medical, fizioterapie

DIAFIZA HUMERAL
IN
Reducere
Ap. gipsat n U care cuprinde umrul, braul i cotul cu o earfa n jurul gtului.
Pentru extremitile inferioare se imobilizeaz cu cotul n unghi drept.

FRACTURILE ANTEBRAULUI
Sunt fracturi ale extremitii inferioare a radiusului
IN
Reducerea
Ap. gipsat

FRACTURI ALE MINII

Se imobilizeaz cu gips, degetele fracturate se imobilizeaz n poziie fiziologic, ncurajai exerciii ale
degetelor att ct permite gipsul.

FRACTURI ALE MEMBRELOR INFERIOARE

18
 Fracturile de col femural sunt frecvente la vrstnici
MC
1. Scurtarea membrului inferior respectiv
2.Imposibilitatea de a ridica piciorul de pe pat
IN
Examen radiologic
Repaus la pat
Osteosintez
ngrijirile sunt importante datorit faptului c pacienii sunt n vrst.

FRACTURI ALE DIAFIZEI FEMURALE

- au mari deplasri ce necesit traciune continu sau osteosintez contramedular

FRACTURI ALE ROTULEI

- prin traumatism direct pacientul nu poate executa extensia gambei. Se intervine chirurgical.

FRACTURI ALE GAMBEI

- cele de tibie sunt mai grave
Tratament chirurgical, imobilizare n ap. gipsat.

FRACTURI ALE COLOANEI LOMBARE

IN
Cele necomplicate - repaus pe plan tare pn la dispariia durerii cu ngrijiri adecvate i mobilizare pasiv
Bolnavul va sta n hiperextensie/corset gipsat

FRACTURI ALE BAZINULUI

MC
l. Imposibilitatea de a ridica o greutate fr durere
2. Durere la locul fracturii
IN
Determin extinderea traumatismului intern
Imobilizare pe plan tare n traumatismele uoare
n cele cu complicaii, osteosintez cu imobilizare pe timp lung.
FRACTURI DE OLD
MC
Scurtarea
Adducia i rotarea extern a piciorului afectat
Durere
Fracturile pot fi intra sau extracapsulare
Ob
S se prelungeasc viaa pacientului.
S se previn dependena psihic, psihologic i social a pacientului.
S se restaureze funcia articulaiei.
IN preoperatorii
Calmarea durerii
Asigurarea c starea pacientului e favorabil pentru intervenie (examinri, recoltri, hidratare, turgor,
expresia feei)
IN postoperatorii
ncurajm pacientul s se mite ct mai mult posibil.
Mobilizai-l chiar ct st la pat, ct mai devreme posibil.
Prevenirea complicaiilor: tromboflebita, embolia, pneumonia, anchiloza genunchiului cu micri extinse n
19
pat i aezare pe scaun la 90, infecii urinare cu colibacil, escare.

Tratament:
- profilaxia
- primul ajutor = important, daca e acordat asa cum trebuie, usureaza durerea, previne compicatiile grave si socul
traumatic
- imobilizarea provizorie a pacientului
- administrare de analgezice
- la nevoie se face hemostaza, oxigenoterapie
- transport corect
- atelele tre sa fie suficient de lungi, pentru a acoperi si a fixa articulatiile de dedesubtul si deasupra focarului
- nu se vor strange prea tare, pentru a evita blocarea circulatiei; acest blocaj este resimtit de victima prin amorteli si
furnicaturi si prin imposibilitatea miscarii degetelor prin umflarea acestora

Tratament ortopedic:
- consta in reducerea si imobilizarea fracturii
- este necesar examenul radiologic atat inainte, cat si dupa reducerea fracturii (reducere = punere cap la cap a
capetelor osoase)
- imobilizarea se face la aparat gipsat
- tratamenul mai consta n contentia capetelor osoase
- uneori este nevoie sa se recurga la extensie continua
- muschii puternici de la nivelul membrului fracturat, uneori mpiedica fixarea osului, si atunci se recurge la
extensia trans-scheletica prin folosirea unor greutati care sunt puse la capatul scripetelui
- fracturile se pot reduce prin osteosinteza (se prind suruburi, srme, brose, care fixeaza osul)
- mai tarziu, la pacientii cu materiale de osteosinteza, poate aparea intoleranta la material
- poate aparea osteita, osteomelita
- atrofii musculare
- dupa interventie piciorul se pune in aparat gipsat
- pacientul este alimentat si hidratat corect
- perioada ghipsului e in functie de gravitatea fracturii
- dupa interventia chirurgicala, se lasa fereastra la zona interventiei la ghips
- la pacientii cu avitaminoze se fac injectabil vitamine
- se administreaza antibiotic, anticoagulante
- e important ca pe perioada ghipsului, pacientul sa-si maseze zonele din apropierea gipsului pentru a-si favoiza
circulatia, si sa faca exercitii usoare a degetelor inca din perioada de imobilizare

COXOZA (COXARTROZA) = ARTROZA COXO-FEMURAL.

Este cea mai important dintre toate artrozele pentru c afectarea sa duce la deficiene serioase n
stabilitatea i mobilitatea pacientului.
Etiopatogenie
Dou sunt formele de coxoz mai frecvent ntlnite:
a. senil numit i morbul coxal senilis datorit evoluiei senescenei a articulaiei i factorii metabolici
(obezitate, diabet) sau profesional (ortostatism prelungit)
b. forma traumatic (de ex. dup o fractur de old) sau prin multe anomalii congenitale preexistente, luxaii
i subluxaii congenitale coxo-plana, coxo-vara, coxo-valga
Coxozele mai pot aprea, ceva mai rar, i datorit unor procese necrotice aseptice primitive de cap
femural sau datorit unor factori inflamatorii cu localizare la nivelul articulaiei oldurilor (ex. coxalgia care n
final determin constituirea procesului artrozic)

Anatomie patologic
Modificrile de mai sus duc la alterri profunde ale capului femural i cotilului i la distrugerea
cartilajului articular care duce la deteriorarea articular cu afectarea stabilitii i mobilitii.

MC
20
1. durerea
2. limitarea micrilor - nu poate sta picior peste picior
- semnul pantofului
- nu poate ncrucia picioarele
3. cracmente articulare se pot percepe palpatoriu sau auditiv

Semne radiologice
Sunt edificatoare. Procesul de deteriorare articular ncepe la cei 2 poli ai articulaiei coxo-femurale
superior i inferior care sunt i zonele de solicitare maxim i fundul cotilului.
Se vor observa osteoporoza, osteoscleroza, osteofitoza cu ngroarea sprncenei cotiloide i subierea
liniei interarticulare.
Evoluie i prognostic are caracter progresiv, duce la deformarea bazinului, scurtarea membrului inferior,
alterarea i a celeilalte articulaii coxo-femurale prin suprasolicitare la mpiedicarea mersului i mobilitate.
Dintre toate artrozele, are caracter ireversibil i cel mai invalidant de unde i prognosticul rezervat. Se pot
face i intervenii chirurgicale.

Tratamentul artrozei:
Remediile terapeutice utile n tratamentul artrozei sunt de natur divers; n general cele mai bune rezultate se
obin cu o abordare integrat ce ine cont de diversele posibiliti de intervenie.
1. Msuri igienice i dietetice:
redimensionarea duratei activitilor solicitante (ridicarea greutilor, ortostaiunea i mersul prelungit,
parcurgerea suprafeelor accidentate);
adoptarea unor posturi mai puin nocive;
corectarea eventualelor dismetabolisme, tulburri vasculare i endocrine;
protejarea mai bun a articulaiei expuse prin: - folosirea unor echipamente de protecie;
- utilizarea nclmintei convenabile.
2. Terapia farmacologic (sistemic i local);
3. Ortezarea;
4. Tratamentul chirurgical:
Interveniile chirurgicale non-protetice;
Interveniile chirurgicale protetice.
5. Programul complex de recuperare balneofizical i kinetoterapeutic:
Termoterapie, hidrotermoterapie, hidrokinetoterapie;
Kinetoterapie;
Masaj;
Balneoclimatoterapie;
Rontgenterapie;
Acupunctura;

GONARTROZA
Este mai frecvent dect coxoza.

Etiopatogenie
- factori traumatici
- anomalii locale: genu valgum, genu varum, laxitate ligamentar, platfus
- factori metabolici, endocrini: obezitate, perioada de climax
Anatomie patologic
Sunt aceleai leziuni caracteristice n femur i rotul apoi ntre femur i platoul tibial
MC
l. gonartroza apare la micri diminuate (articulaii ruginite) i dispare la repaus
2. limitarea micrilor
3. cracmente articulare
4. ex. radiologic arat ngustarea spaiului articular, osteofitoz
Diagnosticul se bazeaz, pe datele etiologice, semnele clinice i radiologice. Trebuie deosebit gonartroza de
gonartrit (artrita genunchiului) unde este vorba de o inflamaie
21
Evoluie. Prognostic.
Evoluia este cronic, nu are caracterul invalidant al coxozei

Entorse

- reprezinta leziuni capsulo-ligamentare, data de o miscare anormala fortata

- ca urmare a unei miscari gresite, ia nastere o ntindere a ligamentelor si a capselor articulare, care poate
merge pana la ruperea acestora.
- este important de retinut ca intr-o entorsa cele 2 suprafete articulare ale oaselor executa intre ele miscari
care depasesc normalul, dar suprafetele articulare nu se ndparteaza complet una fata de cealalta. La
sfrsitul accidentului, suprafetele articulare revin si raman n contact normal.

Manifestari:
- durere este intensa n punct fix
- impotenta functionala (imposibilitatea totala sau partiala de a misca membrele afectate)
- edem la locul entorsei
- echimoze (apar numai atunci cand exista ruperi sau smulgeri de ligamente cu lezarea vaselor, sau smulgeri de
fragmente osoase)
- la nivelul articulatiilor poate exista sange in cavitatea articulara (hemartroza); aspectul lichidului se pune in
evidenta prin punctie
- prezenta apei la nivelul articulatiilor (hidrartroza)
- mobilitate anormala a articulatiei
- pozitia antalgica care este caracteristica fiecarei articulatii

Dx-ul:
- se pune doar pe radiografie

IN:
- daca este o entorsa simpla, tratamentul este simplu
- se recomanda repausul articulatiei 2-3 zile prin imobilizarea ntr-o fasa obisnuita sau un bandaj elastic
- se administreaza analgezice
Daca entorsa este mai grava (ruperi ligamentare, ruperi de os):
- tratamentul consta in suprimarea durerii printr-o infiltratie cu xilina sau procaina 1 % n punctele dureroase
- articulatia este imobilizata intr-o fasa simpla sau gipsata
- articulatia se imobilizeaza cu o atela

Atentie!
n entorse sunt ci masajul, caldura si mobilizarea fortata
- fasa elastica trebuie mentinuta 1-2 saptamni, dar atentie sa nu fie prea strns
- in cazul entorselor cu hidrartroza sau hemartroza se recomanda punctie evacuatoare care e facuta de medic-boy :)
- se poate interveni si chirurgical in vederea refacerii operatorii a tesuturilor articulare distruse
- dupa terminarea perioadei de imobilizare se incepe recuperarea functionala prin gimnastica medicala

Luxatiile

- consta in deplasarea extremitatilor osoase articulare, suprafetele articulare pierzndu-si raporturile

normale dintre ele
Exista luxatie completa, cand cele 2 suprafete articulare nu mai au nici un contact ntre ele.
Luxatia incompleta (subluxatia) in momentul in care exista un contact intre articulatii.
ntr-o luxatie se produc leziuni importante ale capsulei articulare si ale ligamentelor, incomparabil mai importante dect
cele din entorse.
Aceste leziuni constau n smulgeri de fragmente osoase si ruperi ale capsulei articulare, ai ligamentelor sau ai muschilor.
Exista luxatii nchise, cand pielea ramne integra.
Luxatii deschise, cand extremitatile articulare se vad in plaga.

22
Manifestari:
- durere, extrem de vie, apare datorita faptului ca nervii sau terminatiile nervoase existente in capsula si ligamente
sunt puternic excitati. Durerea se mareste odata cu incercarea de miscare a luxatiei
- impotenta functionala
- deformarea regiunii
- echimoza
- hemartroza
- didrartroza

Dx de certitudine:
- se pune pe radiografie care e obligatorie
- arata pozitia segmentelor, fapt important pentru reducerea luxatiei
- daca luxatia e grava, pot aparea parestezii, paralizii, cianoza, datorita unor compresiuni nervoase si vasculare

IN:
- tratamentul luxatiei consta in reducerea luxatiei
- se administreaza calmante
- este important sa se evite administrarea per-orala pentru a permite medicilor la nevoie sa intervina cu anestezie
generala, pentru a reduce luxatia
- dupa reducere se face imobilizare
- daca reducerea luxatiei nu se reuseste pe cale ortopedica, se intervine chirurgical
- articulatia e imobilizata 2-3 saptamani pentru ca ligamentele, extremitatile sa fie mentinute in pozitia lor normala,
si pentru ca rupturile capsulare si ligamentare sa se refaca
- dupa perioada de imobilizare se face tratament de recuperare prin ex. fizice usoare, fizioterapie, kinetoterapie

Atentie!
Atat in luxatii, cat si in entorse, in cazul suspiciunii de asociere cu fracturi, leziuni nervoase sau vasculare, acestea
vor fi semnalate bolnavului inaintea executarii oricarei manevre, pentru a evita situatia de a fi acuzati ca am
provocat o fractura in timpul manevrelor

Complicatii:
Luxatia poate recidiva daca nu s-a aplicat tratamentul corect
Se reduc usor chiar de pacient
Aceste luxatii se numesc luxatii habituale.
Tratamentul:
- consta in interventie chirurgicala prin care se repara capsula articulara si se intaresc ligamentele de
mentinere in contact a celor 2 segmente osoase sau se fac modificari de pozitie a insertiilor ligamentelor
In afara de luxatiile congenitale mai exista si luxatii patologice.

23