EDUCAIA PENTRU SNTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR

OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Msuri de profilaxie primar

- msuri pentru fortificarea organismului prin sport i activiti n aer liber
- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substane chimice n orae, la locul de munc
- nvarea suflrii corecte a nasului
- umezirea aerului din ncperi, saloane, locuine
- asigurarea unei temperaturi constante de 16-18C n ncperi
- evitarea substanelor iritante ale cilor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente
- folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor i mtilor de protecie la locurile de munc cu praf i pulberi
- folosirea de cti pentru amortizarea zgomotelor de ctre persoanele expuse profesional, zgomotelor puternice
i trepidaiilor (cazangii, lctui, telefoniste); efectuarea de controale periodice ale auzului
Msuri de profilaxie secundar
- depistarea tuturor mbolnvirilor acute ale nasului, gtului, urechii i tratarea lor corect pentru prevenirea
cronicizrii i a unor infirmiti (surditate, tulburri de fonaie i respiraie)
- tratarea corect a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
- reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferine ale urechii
Msuri de prevenire teriar
- ndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiv
- educarea pacientului purttor de protez cum s o utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul sonor
- educarea anturajului pentru a susine psihic pacientul cu hipoacuzie
- examinarea periodic a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surditii i necesitatea
schimbrii protezei.

EVALUAREA MORFO-FUNCIONAL A ORGANELOR

OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Examenul auzului - acumetria fonic

- acumetria instrumental
- examenul audiometric
Otoscopia - examenul pavilionului urechii i a conductului auditiv extern
Narinoscopia - examineaz narinele i interiorul cavitii nazale
Rinoscopia
Buco-faringo-scopia - examenul cavitii bucale i a faringelui
Laringoscopia: - indirect
- direct
- examenul laringelui
- examen pentru prelevarea de esuturi pentru examen biopsie i extragerea corpilor strini
Radiografia sinusurilor feii
Examen de laborator
- secreie otic: se recolteaz n condiii de asepsie pentru examen bacteriologic
- secreie nazal
- exsudatul faringian pentru examen bacteriologic
- snge VSH Leucogram TS, TC

MD
1
1. Surditatea
- hipoacuzia: tulburarea audiiei ce const n scderea acuitii auditive (vocea optit se aude de la o distan de
sub 5 metri). Poate fi cauzat de dop de cerumen, otite, parotidit, meningit
- surditatea: tulburare a audiiei n care persoana nu aude vocea optit nici din apropierea urechii. Se poate
instala lent sau brusc (n accidentele vasculare), la nivelul arterei auditive.
- cofoza: tulburare n care persoana nu distinge nici un sunet
2. Infecii
- infeciile otice se pot localiza: - la nivelul pavilionului urechii
- n conductul auditiv extern
- urechea medie - otite
- mastoid - otomastoidit
- infeciile rinosinuzale se pot localiza: - la nivelul cavitii nazale, rinite, furuncul
- la nivelul sinusurilor - sinuzite
- infeciile faringoamigdaliene - faringoamigdalit
- infeciile vegetaiilor adenoide - adenoidit
- infeciile laringiene - laringite
3. Corpi strini - Auriculari - hipoacuzie, acufene
- Nazali - obstrucie nazal, rinoree
4. Tulburri de echilibru
- apar n mbolnvirile acute ale canalelor semicirculare din labirint n cadrul infeciilor otice, rinofaringiene
sau independent (sindrom Meniere)
- semnele: vertij (senzaie c obiectele din jur se nvrtesc sau se deplaseaz), tulburri de echilibru, hipoacuzie,
greuri i vrsturi la micrile brute ale capului, nelinite
5. Epistaxis
- hemoragie ce ia natere n fosele nazale cauzat de iritaie mecanic local sau leziuni ale vaselor mucoasei
nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale; apar i n cadrul unor boli generale, HTA, hemofilie, avitaminoza C,
K. Semnele nsoitoare sunt n funcie de cantitatea de snge pierdut

Instrumentar folosit n
otorinolaringologie:
a. Specul auricular;
b. Sond auricular;
c. Pense auriculare;
d. Ac de paracentez;
e. Crlige;
f. Bujii;
g. Chiuret;
h. Tij port-vat;
i. Diapazon;
j. Deprttor autostatic;
k. Oglind frontal;
l. Aspirator;
m. Specul nazal;
n. Spatul lingual;
o. Oglind laringian;
p. Sering laringian;
r. Oglind mobil
pentru rinoscopie.

2
 Corpi straini in aparatul respirator

CORPI STRAINI NAZALI.

La adult, corpii straini sunt introdusi in scop terapeutic (tampoane de vata sau tifon introduse in fosele nazale)
La copii, corpii straini sunt introdusi in mod accidental (nasturi, margele, pietricele, boabe de fasole, bucati de hrtie)

Manifestari:
- obstructie nazala unilaterala: senzatie de nfundare a nasului, hidroree, stranut, lacrimare
- tradiv apare infectia: rinoreea este muco-purulenta, uneori secretie sangvinolenta cu miros fetid
- la examinarea medicala (rinoscopie) medicul observa prezenta corpului strain si modificari locale (mucoasa
congestionanta, mucoasa acoperita de secretii purulente, uneori apar ulceratii)

IN:
- cand corpul strain este situat anterior in fosa nazala si este mobil, extragerea lui se face fara anestezie si interventia
o poate face orice cadru medical folosind un stilet cudat
- este ci ncercarea de a scoate boabe de fasole
- in cazul unui copil, acesta trebuie tinut strns, capul imobilizat
- daca corpul strain nu se vede, copilul va fi trimis la sectia ORL, unde extragerea corpului strain se face in conditii
de perfecte iluminare si sub anestezie locala
- anestezia se face prin introducerea unor tampoane cu solutii vasoconstrictoare si anestezice (xilina 2 % cu
adrenalina sau efedrina)
- se imobilizeaza capul ferm si extragerea se face cu ajutorul stiletului curbat
Atentie!!
Este interzisa incercarea de a scoate un corp strain nazal situat mai profund, cu suprafete netede, rotunde, inafara
serviciului ORL, deoarece se pot produce accidente grave ca:

- patrunderea corpului in treimea posterioara a fosei nazale

- caderea corpului in faringe, aspirarea lui n laringe, trahee cu ocazia unei inspiratii adnci in timpul
plansului.

CORPI STRAINI FARINGIENI

Corpii straini oro-faringieni sau hipofaringieni sunt retinuti in aceste cavitati datorita neregularitatii regimului, care
fixeaza corpul strain, care sunt fie de volum mai mare, fie ascutiti (smburi, coaja de nuca, fragmente de oase, os de peste,
cuie, ace de gamalie, fragmente de proteza dentara, cioburi de sticla)

Cauze favorizante:
- rsul
- stranutul
- tusea n timpul alimentatiei
- scaderea sensibilitatii faringiene in stare de ebrietate
- paralizii faringiene
Urgenta acestor cazuri este data de starea bolnavului, datorita faptului ca uneori corpii fiind mari si pot comprima orificiul
laringean, determinand insuficienta respiratorie

Manifestari:
- anxietate

3
 - disfagie
- senzatie de intepatura in gat
- sialoree (hipersalivatie)
In cazul corpurilor voluminoase apare disfonia (raguseala), tulburari respiratorii, disfagia

Diagnostic:
- se pune pe examenul buco-faringelui (bucofaringoscopie), si in multe cazuri, corpul strain este patruns aproape in
totalitate in tesuturi
- pacientul e trimis la radiografie
- cu radiografie se pun in evidenta corpii straini metalici
- uneori corpii straini anorganici (sticla, metal) pot fi tolerati timp ndelungat, fara sa determine reactii inflamatorii
- cel mai adesea corpii straini care nu au fost extrasi la timp produc leziuni inflamatorii si supurative

IN:
- in caz de corp vizibil in oro-faringe, medicul va interveni prin extragerea acestuia cu pensa potrivita
- dupa extragere se recomanda gargara cu ceai de musetel
- corpii straini fixati (inclabati) in hipo-faringe, vor fi extrasi numai de catre medicii specialisti din serviciul ORL sub
anestezie
- la copil, dupa pre-anestezie, se face anestezie generala; pozitia este culcata, copilul este bine imobilizat si extractia
se face prin directoscopie (aparat cu bec si cu pensa se extrage corpul)
- la adult se face anestezie locala cu xilina fie in pozitie sezanda, fie culcat
- extragerea corpului se face cu ajutorul pensei

Atentie!!
In toate cazurile de corpi straini faringieni exista pericolul de caderea corpului in cr.
Cadrele medii nu vor incerca manevre de extragere a corpilor straini

Ceea ce face asistenta este sa interogheze bolnavul in vederea stabilirii naturii corpului strain si trimiterea urgenta a
bolnavului ntr-un serviciu de specialitate.

CORPI STRAINI LARINGIENI

Localizarea corpilor straini laringieni este mai rara datorita faptului ca o parte din corpi se opresc in laringe, iar alta parte
patrunde in arborele traheo-bronsic.
Corpii straini in laringe ajung prin aspirare

Manifestari clinice:
- dispnee
- cianoza
- tuse spasmodica
- agitatie
- apare cornajul
- aceasta faza acuta dureaza de la cateva min pana la 30 min, dupa care simptomatologia respiratorie cedeaza
- apare tusea spasmodica intermitenta
- disfonia
- cornajul de intensitate mai mica
Atentie!!
De cele mai multe ori bolnavul este vazut dupa perioada acuta, deaceea anamneza are o mare importanta pentru
stabilirea momentului spiratiei corpului strain si natura lui

IN:
- e obligatorie internarea pacientului in urgenta intr-un serviciu de specialitate
- se evita extragerea corpului pt ca poate declansa spasm laringean

4
Dx:
- se face prin laringoscopie cu anestezie generala la copil si locala la adult

CORPI STRAINI TRAHEO-BRONSICI

Frecventa si variabilitatea corpilor straini traheo-bronsici sunt mai mari decat a celor laringieni.
Victimele acestor accidente sunt in general copiii nesupravegheati, dar incidentul se poate intampla si la adultii care tin
anumite obiecte in gura in timpul lucrului (tapiteri, pantofari, croitori, persoane care mananca f repede).
Patrunderea corpilor straini poate sa aiba loc in timpul unui acces de rs, in timpul stranutului sau in timpul tusei.
O gravitate deosebita este data de corpii straini vegetali, hidroscopici (boabe de fasole, porumb), acestia se maresc, ducand
la obstructia completa a bronhiei, irita mucoasa bronsica.

Atentie!!
Uleiul de nuca prin uleiul pe care-l elimina, irita mucoasa bronsica.

Corpii straini traheali sunt in general mobili.

Cei mici ajung in bronhii si pot migra dintr-o bronhie in alta.
Unii se instaleaza intr-una din bronhii, mai ales in bronhia dreapta, pt ca e o bronhie mai mare, aproape de trahee

Manifestari:
- debutul = brusc cu acces de sufocare brutala spasmodica
- cianoza
- tiraj
- cornaj
- tuse exploziva (chinte)
- apare jena retrosternala
- spaima, agitatie
- vocea este pastrata
Atentie!!
Aceste manifestari pot duce la asfixie, mai ales cand corpul strain este mare si obstrueaza complet lumenul traheal
De cele mai multe ori simptomele se calmeaza, corpul strain fixndu-se in bronhii (apare cianoza, tusea)

- in cazul corpului strain traheal mobil, tusea apare la miscarea corpului, accesele survin noaptea in DD, pacientul
prezinta jena retrosternala
- la auscultatie, la expiratie se aude un zgomot in clapa, si la inspiratie un zgomot in drapel

Dx:
- se pune pe baza controlului cu endoscopul
- in cazul corpilor fixati sau inclavati in bronhii, pacientul prezinta dispnee continua dar de mica intensitate
- tusea la inceput = seaca, apoi devine cu expectoratie muco-purulenta sau sangvinolenta
- pacientul nu prezinta cornaj (in bronhii), ci mai degraba un suierat asmatiform
- vocea este clara
- dupa un anumit timp apar modificari ale peretelui conductului (iritatii, edem, supuratii)
- sub nivelul obstacolului apare atelectazia
- dx-ul se pune mai usor in momentul in care se cunoaste momentul aspiratiei si natura corpului strain

IN:
- bolnavul este transportat de urgenta intr-un serviciu de specialitate in caz de suspiciune a unui corp strain traheo-
bronsic
- daca e necesar in timpul transportului, se asigura oxigenarea pacientului
- pe sectia specializata se face extragerea corpului numai de medicii specializati prin endoscopie
- la copiii sub 4-5 ani este de preferat o traheostomie, prin orificiul careia se scoate corpul strain

5
Profilaxie:
- incepe din mediul familial si consta in faptul de a interzice de a se juca cu obiecte care pot intra in caile respiatorii.

CORPI STRAINI ESOFAGIENI

Mai frecvent se intalnesc la copiii cu probleme mentale, la anumiti meseriasi care au obiceiul de a tine in gura ace, cuie, la
bolnavii care sufera de stenoza esofagiana sau la persoane aflate in stare de ebrietate.
Cele mai frecvente obiecte sunt:
- monede
- oase (de peste...)
- samburi de fructe
- proteze dentare
- bol alimentar

Manifestari clinice:
- durere puternica
- jena retrosternala
- disfagie
- odinofagie (durere la deglutitie)
- hipersalivatie
- in cazul corpurilor straini blocati in treimea superioara a esofagului, apare dispneea si edemul inflamator
- dispnee cand corpi straini voluminoci pt ca acestia apasa pe trahee sau pe laringe
- mai tarziu apare febra din cauza reactiei inflamatorii
- apar leziuni de esofagita

Atentie!!
Corpul strain poate perfora esofagul, producand hematemeza.
Daca nu sunt tratate, leziunile supurative pot provoca moartea prin fenomene hipertoxice, prin hemoragie datorita
erodarii vaselor invecinate esofagului

Dx:
- se pune pe anamneza
- examen radiologic + radioscopic

Atentie!!
Esofagoscopia este ci cand sunt semne de perforatie esofagiana

IN:
- as medicala in lipsa medicului face o anamneza amanuntita
- se suprima alimentatia pe cale naturala
- se administreaza antispastice si calmante
- in cazul deshidratarii de administreaza perfuzii cu glucoza 5 %, se transporta bolnavul catre sectia de specialitatept
precizarea dx-ului
- la copii extragerea corpului se face sub anestezie generala
- la adult se face anestezia locala (spray de xilina)
- pt extragerea corpului strain prin orificiul esofagului se introduce o pensa speciala, potrivita pentru extragerea
corpilor straini.
- in caz de infectie se administreaza antibiotice

6
 - sunt interzise procedeele oarbe de extragere sau mpingere a corpului strain in stomac,interzisa provocarea de
varsaturi sau ingerarea de miez de paine

Rinitele

Def:
Sunt inflamatii ale mucoasei nazale, adesea producandu-se secretii nazale in exces (rinoree) si obstructii.
Chiar daca nu este o afectiune periculoasa, poate fi extrem de deranjanta pentru activitatile din cursul zilei si poate deranja
somnul.

Tipuri de rinite
- alergice- sezoniere si perene (pe tot anul)
- nealergice

A. Rinitele alergice:

1. Rinita alergica sezoniera (febra de fn):

Este declansata primavara de polenul arborelor, vara este declansata de polenul diferitelor ierburi, iar toamna de buruieni

Manifestari clinice:
- stranut
- rinoree
- conjunctivita
- prurit nazal
- obstructie nazala
Alergia la polen este confirmata prin testare cutanata

2. Rinita perena
Manifestari:
- la fel ca la rinita sezoniera, doar ca sunt prezente tot timpul anului
Alergenii cei mai frecventi sunt:
- acarenii din casa
- parul de animale
- mucegaiurile
- gandacii de bucatarie

Rinita debuteaza in copilarie si adolescenta

Dx se pune pe istoricul bolii pe o anamneza amanuntita si cu ajutorul testelor cutanate

B.Rinitele non-alergice
1. Rinita idiopatica (vasomotorie)
- este de cauza necunoscuta
- apare de obicei la adulti
7
 - pacientii sunt sensibili la schimbul de temperatura si umiditate, mirosuri puternice, fum, din cauza emotiilor
- simptomul dominant = rinoreea, stranut
Testele cutanate care se fac ies negative

2. Rinita infectioasa
- cauza cea mai frecventa = infectia virala
- simptomele pot disparea rapid sau pot persista luni de zile
- se poate complica cu sinuzita cronica sau acuta

8
Manifestari:
- congestia nazala
- secretie nazala purulenta

Dx:
- se pune pe radiografia sinusurilor paranazale
- tomografie computerizata (TC)

3. Rinita medicamentoasa
- apare din cauza folosirii picaturilor nazale, dezobstruante, timp ndelungat
- aceste medicamente sunt recomandate pe perioade scurte (max. 5 zile)
- administrarea lor produce congestia nazala si obstructii nazale marcate
- mai poate aparea la anticonceptionale orale si la antihipertensive

Diagnosticul se pune:
- pe examenul obiectiv
- teste alergologice
- radiografia sinusurilor

Dx:
- alterarea functiei respiratorii
- apare anxietatea
- oboseala
- alterarea somnului
- risc de infectii sau suprainfectii
- informare insuficienta

Obiective:
- respiratie adecvata
- pacientul sa se odihneasca eficient
- sustinerea pacientului psihic
- informarea corecta a pacientului
- prevenirea infectiilor

IN

- consum de lichide suficiente

- se evita factorii declansatori (reducerea umiditatii aerului dintr-o incapere contribuie semnificativ la scaderea
cantitatii de mucegaiuri, la scaderea acarienilor din praful de casa). Mucegaiurile apar in locurile umede si calde
(bai, bucatarii, pivnite),locuri neaerisite
- acarienii sunt distrusi prin spalare cu apa fierbinte; supravietuiesc in apa calda
- se evita sprayurile, fumul de tigara, parfumurile, detergenti
- instruim pacientul sa nu sufle nasul prea tare si nici foarte des, pentru a preveni perforarea timpanului si
propagarea infectiilor
- instruim pacientul sa sufle nasul pe ambele nari, concomitent, ca sa egalizeze presiunea

Medicamente:
- administram medicatia recomandata de medic: dezobstruante nazale: picaturi de nas, sprayuri, tablete
- antitermice: paracetamol, aspirina (atentie la alergie de aspirina!)
- antihistaminice (benefice pt prurit, stranut, rinoree):claritina, ketotifen, clorfeniramin, romergan (au si efect
sedativ)
-- Imunoterapia cu vaccin antialergic este un program de vaccinare ce modific sistemul imunitar astfel nct
acesta s devin tolerant cu alergenii, substanele ce produc simptomele.

9
 - Vaccinul antialergic se administreaz prin creterea treptat a dozelor la fiecare injec ie sptmnal,
testnd tolerana i rspunsul pacientului, pn se ajunge la o doz de ntreinere ce se administreaz apoi
lunar, timp de minim 3 ani.
- Imunoterapia este singurul tratament curativ al alergiei, spre deosebire de tratamentul medicamentos
ce NU influeneaz istoricul natural al bolii, astfel nct la ntreruperea medicamentelor simptomele de
alergie reapar.
-
- imunoterapia = in astm alergic, rinit alergic, conjunctivit alergic i alergie la neptur de albin sau
viespe. Eficienta in cazul alergiilor la polen, acarieni, par de pisica si cini
- instilatia picaturilor de apa cu sare

ATENTIE!!
Sunt contraindicate antibioticele in rinite!
- la nevoie si foarte rar se indica cortico-terapie

Interventii nursing in sinuzite

Def:
Reprezinta inflamatia membranei mucoasei, a unuia sau a mai multor sinusuri

De obicei este o infectie virala a CRS sau alergie.

Rezulta obstructia (aceasta apare din cauza inflamatiei membranei muconazale care se inflameaza si blocheaza drenajul
secretiilor din sinusuri spre nas si gt, determinnd durere si presiune in sinusuri)

Forme:
- sinuzita acuta
- sinuzita cronica

Manifestari clinice:
Durere:
- frontala
- intensificata de aplecarea nainte
- durere frontala sau oculara la sinuzita etmoidala, in crestet si ochi la sinuzita sfenoida
- durere dentara si oculara-sinuzita maxilara odontogena(de cauza dentara)-dupa infectii dentare netratae
corespunzator.
- congestie nazala (poate lipsi)
- anosmie
- edemul mucoasei nazale

Dx:
- pe relatarile bolnavului
- radiografie a sinusurilor (pt certitudine)
- punctie

IN:
- se intervine cu decongestie locala (spray sau picaturi) nu mai mult de 3 zile
- se asociaza cu decongestionant oral (aspirina, paracetamol) pt mucoasa edematiata
- antiinflamator pt a ajuta la drenarea sinusurilor
- se administreaza antibiotice dupa antibiograma, inhalatii
- punctie pt spalatura sinusurilor cu ser fiziologic

Complicatii: depind de localizarea sinusului afectat

10
 - in sinuzita frontala: pot aparea osteomelita (inf. osoase), complicatii la nivelul sistemului nervos, meningite,
tromboze

Atentie!!
Pot aparea:
- edemul pleoapei
- caderea pleoapei
- limitarea miscarilor extraoculare (durere)
- pierderea vederii in sinuzita sfenoida

Educarea pacientului:
- infectia se poate croniciza, si trebuie tratata adecvat
- atentionam ca nnotul poate favoriza patrunderea apei contaminate in sinusuri (frontal)
- educam cu privire la conditiile de igiena (camera aerisita, umidificata, nepoluata)

Sinuzita cronica
Def:
Inflamatie supraactiva a sinusurilor cu afectare cronica a mucoasei si zonei osoase proximala (din apropiere)

Manifestari clinice:
- obstructie nazala persistenta
- cefalee persistenta (in special dimineata, pt ca in timpul zilei, prin miscarile capului secretiile sunt drenate si
evacuate)
- tusea: este produsa de patrunderea secretiei in nazo-faringe
- presiunea faciala

Diagnostic
- se pune pe radiografie
- se practica endoscopia nasului
- tomografie computerizata, care pune in evidenta schimbarile mucoaselor

IN:
- administram vaso-constrictoare pt a favoriza drenajul

ATENTIE!!!
- folosirea prelungita a vasoconstrictoarelor da dependenta sau poate aparea rinita medicamentoasa

- antibiotice dupa antibiograma

- cand tratamentul medicamentos nu este eficient, se intervine chirurgical
- interventie endoscopica(mai putin traumatizanta)
- se ngrijeste si supravegheaza pacientul conform chirurgiei nazale
- se ngrijeste atent cavitatea bucala
- se evita traumatismul nasului
- se evita fumatul, racelile, atmosfera umeda, schimbarea brusca de temperatura

11
 Ingrijiri nursing in amigdalita cronica
Def:
Este stare de inflamatie cronica a amigdalelor, intretinuta de germenii cantonati in tesutul limfatic amigdalian.
Pe acest teren apar puseurile repetate de amigdalita acuta, zona constituind astfel o sursa de infectie a ntregului
organism.

Amigdalele inflamate actioneaza ca un focar de infectie, ce poate fi un rezervor de microbi ce sunt difuzati in tot
organismul.
Daca apar pusee de amigdalita pultacee (amigdalita cu puroi), se recomanda extirparea chirurgicala.

Manifestari clinice:
- durere la nghitire
- disfagie
- febra si frison
- ganglionii mariti
- rinita sau otita (se poate complica cu sinuzita)
- dureri abdominale
- diaree

Diagnostic:
- se pune pe exudat faringean, care arata ASLO marit
- infectie cu streptococ
- cea mai mare ASLO = la 3 sapt dupa debutul bolii

Ce este ASLO ?
Exista un microb care foarte frecvent produce amigdalita.
Acest microb este STRPTOCOC beta hemolitic grup A
Strptococul are mai multe parti componente pe care organismul le percepe si lupta impotriva lor.
Acest microb descarca in corp unele substante care de asemenea sunt percepute de organism.
Una dintre aceste substante se numeste STREPTOLIZINA O (prescurtat SLO)
Organismul fabrica soldati impotriva microbilor sau a virusilor.
Acesti soldati pe care ii face organismul pentru a se apara se numesc ANTICORPI.
In cazul strptococului beta hemolitic, organismul face anticorpi atat impotriva segmentelor acestui microb cat si impotriva
substantelor pe care le descarca microbul.
Anticorpii pe care organianismul ii face pentru a lupta impotriva streptolizinei O (SLO) se numesc anticorpi anti
streptolizina O ( prescurtat ASLO)
Ce inseamna ASLO crescut ?
Daca ai amigdalita produsa de streptococ beta hemolitic, atunci sigur organismul fabrica anticorpi anti streptolizina O
(prescurtat ASLO).
In corp cea mai mare cantitate de Anticorpi anti streptolizina O (ASLO) se gaseste cam dupa 3 saptamani de cand te-ai
infectat (de cand a inceput boala).

Dx:
Preoperator:
- durere datorita procesului inflamator amigdalian, manifestata prin disfagie

Obiectiv:
- Reducerea inflamatiei si durerii in timp de 12 h

12
IN:
- ntretin discutii cu pacientul despre caracterul si intensitatea durerii (intensitate de la 1-10)
- durerea = sub forma de gheara sau senzatie de arsura
- administram aspirina pt reducerea inflamatiei
- faringosept pt calmarea disfagiei
- atentionam pacientul ca in timp de 2 h dupa ce-a luat faringoseptul sa nu manance si consume lichide

Dx2:
- alterarea mucoaselor datorita procesului inflamator

Obiectiv2:
- promovarea vindecarii leziunilor mucoase amigdaliene in 3-5 zile

IN:
- se recolteaza exudat faringean (in dim recoltarii nu tre sa manance, sa bea, sa se spele pe dinti) + se recolteaza sange
pt lab
- recomandam gargara cu ceai de musetel, explicandu-i ca are rol de dezinfectant si aplicam unguent
- in amigdalita cutacee se testeaza bolnavul la penicilina
- se face tratament cu penicilina G + streptomicina

Dx3:
- hipertermie datorita procesului inflamator

Obiectiv3:
- pacientul sa aiba temp in limita normala + asigurarea confortului fizic a pacientului in perioada febrila

IN:
- masurarea functiilor vitale
- monitorizarea aportului de lichide
- oferim pacientului cate 500 ml lichid pt fiecare grad crescut peste 37
- alimentatia = pastoasa (semilichida) si calduta
- aplicam comprese reci pe frunte
- tegumentele se sterg cu carpa uscata
- administram medicatii (paracetamol 3/zi)

Dx4:
- explicam pacientului necesitatea interventiei pt ca pacientul trebuie sa inteleaga necesitatea interventiei,
pacientul sa-si exprime sentimentul de ncredere n echipa de ngrijire

Obiectiv4:
- intelegerea pregatirii si rolul interventiei
- pacientul sa devina cooperant

IN:
- discutam cu pacientul despre consecintele negative pe care puseele repetate le pot avea asupra organismului
- verificam nivelul anxietatii, care de regula e de natura usoara, pt ca pacientul este familiarizat cu situatia
- mentinem igiena orala preoperator

Dx5:
- risc de deshidratare datorita greturilor, varsaturilor si alterarii functiilor vitale

13
Obiectiv5:
- pacientul sa fie hidratat adecvat

IN:
- se administreaza ceaiuri (de musetel) sau se monteaza o perfuzie
- observam mucoasele + trebuie urmarit pacientul pentru complicatii

Dx6:
- incapacitate de a se alimenta datorita procesului inflamator si durerii

Obiectiv 6:
- pacientul tre sa consume pe perioada spitalizarii alimente adecvate, sa nu scada in greutate pe perioada bolii

IN:
- pt a satisface aportul nutritiv necesar se administreaza alimentatie + hidratare (piure de cartofi, branza de vaca, ceai
cu paine)

Dx7:
- cunoasterea insuficienta in legatura cu administrarea preanesteziei, anesteziei, a senzatiei intra- si
postoperatorie

Obiectiv 7:
- educarea pacientului in legatura cu anestezia si cu interventia

IN:
- se face anestezie locala cu xilina 1 % 3-4 ml la o loja
- se mai poate administra o fiola de agocalmin, fenobarbital (im) pt calmarea durerii si calmarea pacientului
- sfatuim pacientul sa stea linistit, sa nu se agite, sa fie cooperant, sa nu tuseasca

Diagnostice postoperatorii:
Dx1:
- durere datorita interventiei chirurgicale

Obiectiv:
- calmarea durerii

IN:
- se aseaza pacientul in DL, cu capul aplecat in tavita renala, pt a expectora saliva
- educam pacientul sa nu tuseasca pt a nu provoca hemoragie si pt a nu intensifica durerea
- bolnavul tre sa stea la pat 2-3 zile
- nu tre sa vb 24 h
- monitorizam functiile vitale
- picaturi in nas, pt respiratie mai eficienta
- se pune punga cu gheata pt a opri sngerarea si pt a calma durerea

Dx2:
- risc mare de traumatism datorita faptului fizic intern al hemoragiei cauzata de excizia amigdalelor

Obiectiv 2:
- absenta sangerarii dupa interventie

IN:
- apreciem mucoasa bucala si amigdaliana
- urmarim secretiile eliminate
14
 - constatam daca sunt urme de sange
- se administreaza vit. K, algocalmin sau fiola de adrenostazin
- educam pacientul sa nu scuipe din gat ci sa elimine secretiile care sunt in gura
- daca apar cheaguri de sange, educam pacientul sa nu intre in panica, ci sa stea linistit
- educam sa nu sufle nasul, sa nu plnga, sa nu tipe, sa nu vb
- amigdalele sunt inflamate, pline cu puroi

Dx3:
- dificultate de a se alimenta, hidrata datorita interventiei chirurgicale + durerii

Obiectiv 3:
- pacientul sa-si mentina o stare nutritionala adecvata post-operatorie

IN:
- explicam pacientului ca 2-3 h n-are voie sa manance
- dupa cateva ore putem administra ceai dulce, rece, evtl bea cu paiul cateva picaturi, sa nghita foarte incet
- daca e nevoie, se monteaza o perfuzie cu ser fiziologic + glucoza
- se aplica punga cu gheata la gat pe zona afectata

Dx4:
- insuficienta cunoastere in legatura cu regimul alimentar post-operator
- risc de infectii

Obiectiv 4:
- pacientul sa fie informat si sa stie cum sa se alimenteze, sa se hidrateze + sa previna infectia

IN:
- informam pacientul ca daca alimentatia va fi reluata mai tarziu (10-12 ore), cu atat va fi mai bine si vindecarea se va
produce mai repede
- inca de a 2-a zi pac poate consuma: piure de cartofi, ou moale, fara paine, cate putin fara a face efort la inghitire
- timp de 12 zile nu poate consuma lapte, sucuri acidulate, seminte
- informam pacientul sa nu se sperie daca observa in jurul amigdalelor ceva alb, deoarece sunt falsele membrane care
vor cadea dupa 8-10 zile

Complicatii:
- daca nu sunt tratate, apare reumatism articular acut sau afectiuni cardiace

ngrijirea pacientilor cu vegetatii adenoide (adenoidita cronica)

Adenoidita cronica este inflamatia cronica a amigdalei nazo-faringiene,

Se intalneste mai frecvent la copii 3-6 ani

In mod obisnuit, vegetatiile se atrofiaza spre pubertate

Factori favorizanti:
- anotimp rece
- afectiunea apare la copiii cu infectii repetate (rinite), in cazul in care alimentatia e deficitara (avitaminoze)

Manifestari clinice:
- pac prezinta obstructie nazala care se accentueaza in perioadele acute ale bolii
- copilul respira pe gura, mai ales in timpul noptii, cand are un somn nelinistit si zgomotos

15
 - prezinta secretii nazale muco-purulente (cand este acuta)
- vocea nazonata (vb pe nas)
- apar tulburari functionale auditive frecvent din cauza infectiei si a trompei lui Eustache
- apar dureri de cap frecvente din cauza proastei oxigenari a sangelui
- copiii = palizi, apatici cu un usor grad de inapoiere intelectuala
- toracele este deformat (aspect globulos)
- copiii = slabi, prezinta facies adenoidian (gura = ntre-deschisa, nasul este lat, dintii = descoperiti prin retractia
buzei superioare, mandibula inainte (prognatism)

Complicatii:
- poate aparea amigdalita, sinuzita, otita, reumatism

Dx:
- alterarea respiratiei
- intoleranta la activitate fizica
- comunicare ineficienta la nivel intelectual
- insomnie
- modificarea schemei corporale
- risc de complicatii

Obiective:
- pacientul sa prezinte respiratie libera pe nas
- sa aiba somn odihnitor si apetit prezent
- sa atinga greutatea corespunzatoare varstei
- sa fie comunicativ, sa invete, sa se joace
IN:
- asistenta este cea care ndruma parintii ai caror copii prezinta vegetatia adenoide spre medic specialist
- tratarea complicatiilor
- in momentul in care copilul ajunge la serviciul ORL se pregateste copilul pt interventie chirurgicala
(adenoidectomie)
- se supravegheaza copilul post-operator 3-4 h
- ngrijiri = aceleasi ca si la amigdalita
- interventia dureaza pna in 30 min
- asistenta din ambulatoriu va ngriji copilul in continuare pt combaterea sechelelor (anemie, rahitism) + ajuta la
reeducarea respiratiei

ngrijirea pacientilor cu epistaxis (rinoragie)

Def:
- reprezinta hemoragia ce ia nastere in fosele nazale, avand cauze locale sau generale

Etiologie:
- apare frecvent la persoane tinere, copii, persoane cu inflamatii nazale sau tumori nazale, ci cu HTA, avitaminoza
(carenta de vit), traumatisme

Manifestari:
- scurgerea sangelui prin foza nazala (de obicei unilateral) (cand hemoragia = abundenta, sangele se elimina si pe
gura)
- neliniste
- hipotensiune
- paliditate

16
Dx:
- alterarea respiratiei si a circulatiei
- anxietate
- stare de disconfort
- risc de soc hemoragic

Obiective:
- oprirea hemoragiei in cel mai scurt timp
- pacientul sa fie echilibrat circulator si respirator
- sa fie linistit
- daca e cazul, sa se inlocuiasca masa de sange pierduta (la hemoragii mari)

IN:
- se intervine cu masurile de prim ajutor
- compresiune digitala a narinei care sangereaza 5-10 min
- se poate introduce tampon mbibat cu solutie hemostatica
- noi suntem cei care evaluam hemoragia prin masurarea tensiunii, pulsului
- se asigura repaus la pat in cazul pacientilor cu lipotimie
- se nlocuiesc pierderile cu snge integral sau masa eritrocitara
- se ingrijeste specific pacientul in cazul epistaxisului cauzat de boli generale
Medicatie:
- hemostatice recomandate de medic

GUTURAIUL
- Este o infecie viral
- Sindrom care se refer la o inflamaie a celulelor epiteliului respirator de obicei grup de virusuri respiratorii.
MC
- survenite n mai puin de 24-72h dup inocularea virusului
- strnut, dureri de gt, cefalee
- senzaie de frig
- simptome de obstrucie i descrcare nazal (rinoree)
- tuse
Complicaii
1. Persoanele cu astm sau bronite cronice pot manifesta o nrutire a bolii pulmonare cronice
2. Dac nasul persist s curg mai mult de 10-14 zile poate indica sinuzit bacterian.
IN
1. nici un medicament specific
2. tratament simptomatic: paracetamol sau ibuprofen
3. inhalaii
Educaia pacientului
- urmtoarele msuri au ca scop: susinerea aprrii organismului i reducerea posibilitii mbolnvirii
1) Igiena minii pentru a evita contaminarea persoanelor cu secreii contaminate cu virus
2) Evitarea umiditii n timpul lunilor de iarn
3) Minimalizarea consumului de alcool
4) Evitarea inhalrii substanelor iritante: - fum
- substane chimice
- praf
- spray-uri
5) Stil de via - alimentaie bun
- micare
17
 - somn adecvat
- strategii pozitive

Infectia cu virus herpetic de tip I (herpes simplu)

Este o afectiune data de virusul herpes simplex care se manifesta sub 2 forme, ambele
manifestndu-se prin vezicule care sunt durereoase, ce apar pe piele sau pe mucoasa.
Aceasta boala este contagioasa, mai ales in timpul unei eruptii; este o afectiune incurabila
- afecteaza cavitatea bucala
- afecteaza organele genitale

Transmitere
Chiar daca virusul de tip I are predilectie pentru nas + gura, si tipul II pentru zona genitala, asta nu inseamna ca virusul de
tip I nu poate infecta si zona genitala si invers.
Virusul patrunde in celulele pielii sau ale mucoasei intr-o prima faza, apoi infecteaza terminatiile nervoase senzitive a unui
neuron, apoi merge de-alungul traiectului nervos pna in corpul neuronului aflat in ganglionul sacral. Aici ramane
cantonat pentru toata viata.
In locul acesta nu poate fi distrus de sistemul imunitar.

Etiologie
- herpesul poate aparea in perioade de febra, in perioada menstruatiei, din cauza stresului, expunerea excesiva la
soare, in cazul traumatismelor locale si in perioade de slabire a sistemului imunitar
- cand apara acesti factori, virusul face calatoria inversa pe calea pe care a fost introdus in organism, si apare la
suprafata pielii in locul in care a fost prima infectie sau in apropierea acestei zone
- transmiterea se face prin contactul cu zona infectata in timpul momentelor de eruptie
- virusul este foarte sensibil si nu poate supravietui in conditii de mediu exterior
- transmiterea se poate face si de la mama la fat, virusul nu poate trece bariera placentara

MC:
- la inceput apare senzatie de intepatura, dupa care apare o zona rosiatica ce se va acoperi cu mici vezicule, uneori 2-
3, alteori buchet
- veziculele = pline cu lichid clar (lichidul = extrem de infectat)
- veziculele = foarte dureroase
- dupa scurt timp veziculele se sparg, se usuca si se acopera de cruste
- in cazul primei infectii, aceste manifestari sunt insotite de durere la urinare, dureri de cap, dureri de spate, stare
generala de rau
- la femei pot aparea secretii vaginale, apoase
- la barbati = secretii uretrale
- in cazul primei infectii, perioada de la debut pana la disparitia ulceratiilor = 3-4 saptamani
- n cazul recidivelor, simptomele = mai slabe, numarul veziculelor este mai mic si perioada de eruptie pana la
vindecare = mai mica (vreo 10 zile)
- in cazul infectiei cu virus tip II eruptiile pot aparea si pe coapse

18
 - ritmul aparitiei puseurilor este neimprevizibil
- scarpinatul leziunilor poate duce infectare secundara de tip bacterian sau se poate transmite virusul din zona
infectata in alte zona, aparand suprainfectarea (autoinocularea)

Diagnostic
- se pune pe examen vizual

IN:
- cea mai importanta = profilaxia prin folosirea lenjeriei intime personale, prosopului personal
- e important ca in perioada puseelor sa se evite contactul sexual sau se recomanda folosirea prezervativului
- nu exista un tratament care sa duca la vindecare definitiva
- singurul lucru care poate fi facut e sa se actioneze asupra efectelor
- se recomanda unguent cu aciclovir + HHC
- VIDARABINA-iv
- din clasa virusurilor herpes = virusul varicela zoster care da zona zoster

Faringita streptococica

Este infectia bacteriana acuta a gtului, cauzata de streptococul A

Manifestari:
- debut insidios cu durere in gat, durerea = agravata de deglutitie
- febra (38)
- faringele edematiat (umflat), si volul palatin
- amigdalele = acoperite de exudat
- ganglionii cervicali sunt inflamati si palpabili

ganglionii sunt inflamati pentru ca fabrica mai multe celule ca sa lupte cu streptococul

Diagnostic:
- se pune pe examenul cavitatii bucale, al gtului
- se recolteaza exudat faringian
- ASLO = marit
- se pune si pe antibiograma

IN:
- tratament cu penicilina B (Ospen)
- penicilina G oral 10 zile
- se administreaza Moldamin injectabil doza unica
- cu cat tratamentul este instituit mai devreme, cu atat durata simptomelor se scurteaza
- la cei alergi la penicilina se administreaza eritromicina
- in perioada acuta se recomanda odihna pacientului, temperatura camerei optima
- in perioada acuta se recomanda odihna pacientului, temperatura camerei sa fie optima, sa consume cantitati mari de
lichid la temp corpului
- tratament local pentru calmarea durerii: ceai de musetel + paracetamol

Complicatii:
- sinuzite
- otite
- reumatism articular acut (RAA)

19
 Laringita

Este inflamatia laringelui, iritarea (folosirea) excesiva a corzilor vocale

Cauze:
- de regula infectiile tractului respirator superior (viroza resp. sau gripa)
- folosirea excesiva a corzilor vocale prin vorbit indelung, cu voce tare, tipat sau cantat
- expunerea la substante iritante (fum), alergii
- in boala de reflux gastro-esofagian, cand apare refluxul laringean (acidul gastric din esofag in laringe)

Manifestari:
- principala manifestare = modificarea caracterului vocii
- vocea = ragusita, subtiata, ingrosata, sau abea perceptibila
- in unele cazuri apare incapacitatea de a vorbi
- apare durere la nivelul gtului
- dimineata sunt vizibile cel mai bine modificarile legate de voce
- tuse pt curatarea gtului mai ales in cazul laringitei virotice
- manifestarile = de obicei temporare, inafara cazului cand poate exista o alta afectiune (cancer laringian)
- dificultati la inghitire
- disfagie
- daca apare expectoratia cu snge trebuie apelat imediat medicul
- nu recomand pastile mentolate
- manifestarile dispar de regula dupa cateva zile, vindecate chiar si fara tratament
- daca simptomele devin cronice, inseamna ca laringele poate fi afectat
- pot aparea noduli cu zone de ulceratii, apare risc crescut de a face cancer
- daca simptomele nu dispar in 2 sapt, indica o boala mai severa la nivelul laringelui mult mai grava decat laringita
- se apeleaza la medic daca simptomele apar brusc fara o anumita cauza, si scad din intensitate la cateva zile

Diagnostic:
- se pune pe laringoscopie
- se face examen cu fibroscopul
- se poate face biopsie
- laringo-trombo-scopia: permite medicului sa vizualizeze corzile vocale atunci cnd vibreaza, pentru studiul
mobilitatii acestora
- in laringita de multe ori corzile vocale nu se apropie si indeparteaza suficient

IN:
- educam in legatura cu repausul vocal: nu trebuie facut un repaus total, pentru ca o utilizare a vocii cat mai mica este
eficienta. E important ca pacientul sa vorbeasca incet, dar nu soptit
- pacientul nu trebuie incerce sa-si curete gtul pt ca poate creste inflamatia la nivelul laringelui
- se face tratament supresiv pt tuse mai ales in cazul tusei seci (Codeina)
- pacientii evita fumatul si fumul, pt ca fumul irita gtul si laringele si agraveaza inflamatia
- camera sa fie umidificata pt a permite scaderea cantitatii de mucus, pentru a evita nasul nfundat sau scurgerea de
secretii din faringe in laringe
- hidratare corespunzatoare
- se recomanda infuzie cu sare
- se previne si trateaza refluxul gastro-esofagian: tratament pt reducerea secretiei de acid clorhidric care poate
produce ulceratii la nivelul laringelui
- e importanta reducerea cantitatii cafelei si a alcoolului
- sunt importante masurile igieno-dietetice, iar cand acestea nu dau rezultate, se trece la tratament medicamentos
- n cazul alergiilor, pacientul se trateaza corespunzator

20
 LARINGECTOMIA I TRAHEOSTOMIA.
Sunt necesare, cnd e nevoie de o cale aerian, artificial, cnd amplasarea unui tub endotraheal este fr
succes sau este contraindicat.

IN la inseria traheostomei.
1. raderea prului n regiunea respectiv
2. pacientul n decubit dorsal, cu o pern sub umeri, capul n hiperextensie
3. monitorizare (urmrirea funciilor vitale)
4. asistenta medical pregtete materialele necesare (sterile)
5. imediat dup inseria tubului se trece la respiraie asistat, oxigenoterapie
6. fixarea tubului
7. urmrirea funciilor vitale
8. ngrijirea stomei - controlul sngerrii stomei (normal n primele ore, nu se panseaz 24h) - controlul
aerului s nu ptrund s.c. (se umfl gtul)

ngrijiri de rutin zilnice

1. curarea zonei exterioare a traheostomei cu comprese de tifon n ap oxigenat (usuc secreiile), apoi
uscare cu tifon steril
2. aplicarea unui unguent cu antibiotic n jurul stomei
3. schimbarea panglicii care fixeaz traheostoma n aa fel nct s permit dou degete ntre ea i gt dar s
fixeze traheostoma
4. interpunerea unui pansament ntre tubul traheostomei i panglic pentru absorbia secreiei
5. supravegherea zonei (iritaii, roea, edem, aer subcutanat) i a secreiilor (culoare, miros)

Stomatite (aftele)

Afectiune inflamatorie a cavitatii bucale.

Poate fi si rezultatul unei afectiuni imune. Nu este contagioasa.
Flora microbiana saprofito-bucala ataca mucoasa de pe limba si gingii si din cauza ca organismul nu este programat sa
lupte impotriva propriilor bacterii, care in mod normal protejeaza de alte infectii, sistemul imun ignora atacul si zona
infectata se ulcereaza.
De cele mai multe ori aftele sunt date de infectia de candide.
Dureaza mai multe zile pana cand tesutul inconjurator actioneaza pentru vindecare, si recuperarea completa poate dura 10-
20 zile.

Atentie!!
Alimentele sarate, picante sau acide nu produc afte, ci doar le agraveaza
Alte cauze:
- cancere
- alergie
- afectiuni ulceroase

Manifestari:
- apar leziuni micute pe gingii sau interiorul buzelor (cand exista infectia cu candida acestea sunt acoperite cu un
depozit albicios)
- apare usturimea

21
 - se pot extinde pana-n gat, apare disfagia
- febra
- stare generala alterata

IN:
- se trateaza cauza care-a determinat aparitia aftei
- gargara cu glicerina + ceai de musetel
- daca mai multe, atunci cu betisor de ureche se tamponeaza cu glicerina
- toaleta cavitatii bucale
- aftele date de candida se numeste margaritarel
- afectiuni candida la coltul buzelor = zabaluta

Deviatia de sept nazal

Septul = peretele care separa cele 2 cavitati nazale
La nivelul nasului, septul are rolul de a sustine nasul si de a directiona fluxul de aer inspirat.
In partea posterioara, septul este format dintr-un os subtire, iar n partea anterioara dintr-un cartilaj. In mod normal acesta
este relativ drept si pozitionat in centrul nasului.
Atunci cand septul este suficient de deplasat catre una din parti, poate duce la afectarea pasajului aerului si la afectarea
mucusului de la nivelul nasului.
Aceasta conditie poate da anumite simptome sau boli.

Cauze:
- poate aparea in timpul dezvoltarii prenatale
- in timpul nasterii
- pe parcursul cresterii nasului
- poate aparea si ca urmare a unui traumatism
De cele mai multe ori deviatia de sept nu necesita tratament, pt ca nu produce nici un simptom. Totusi, atunci cand
deplasarea este severa, ea poate sa obstrueze pasajul de aer de la nivelul narilor si sa predispuna la infectii repetate ale
sinusurilor, poate aparea epistaxisul, sforaitul sau apneea de somn (intrerupere repetata a respiratiei in timpul somnului)

Diagnostic:
- se pune pe examenul obiectiv al septului.

Tratament:
- vizeaza simptomatologia (dureri de cap, decongestionante nazale, antibiotice dupa antibiograma, doar daca
simptomele = persistente se intervine chirurgical pt reconstructia septului nazal)
- Interventia chirurgicala se numeste septoplastie
- Interventia se face cu anestezie locala sau generala
- operatia dureaza de la 60-90 min
- dupa 3-4 ore pacientul poate parasi spitalul
- interventia o face chirurgul
- interventia consta in efectuarea unei incizii in interiorul nasului, si se indreapta mucoasa care acopera cartilajul si
osul
- septul deformat va fi taiat sau indreptat, dupa care mucoasa va fi repozitionata peste sept.
IN postoperatorii
S aduc confort pacientului i s previn complicaiile.
1. aplicai comprese reci sau ghea intermitent timp de 24h, pentru reducerea edemului i pentru a crea confort
pacientului
2. schimbai pansamentul ori de cte ori este nevoie
3. anunai medicul dac sngerarea crete
22
4. instruii pacientul s nu sufle nasul (doar se terge)
5. ngrijirea cu atenie a gurii, deoarece bolnavul este forat s respire pe gur; splare pe dini cu periu moale
Educaia pacientului
1. s in capul ridicat pe 3 - 4 perne pentru prevenirea edemului
2. s foloseasc un vaporizator pt prevenirea formrii crustelor i uscrii mucoasei nazale
3. evitai aspirina i produsele care conin aspirina
4. strnutul - poate provoca hemoragii prin creterea presiunii venoase. Dac nu-1 poate controla s in gura
deschis n timpul strnutului
5. s nu ndeprteze crustele - vor cdea de la sine
6. s evite iritanii din mediu, n special fumatul
7. s evite eforturile
8. s evite consumul excesiv de alcool (vasodilatator)
9. s nu ude, s nu mite atela gipsat dac exist
10. ngrijirile postoperatorii pot continua 6-12 1uni pentru a preveni formarea cluului n exces sau diformitate
cosmetic.

NGRIJIREA PACIENILOR CU AFECIUNI ALE URECHII EXTERNE

(dopul de cerumen, corpii strini, plgi,
contuzii, arsuri i degeraturi ale pavilionului urechii)

Culegerea datelor
- circumstane de apariie:
- dop de cerumen - persoane cu hipersecreie a glandelor ceruminoase
- traumatismele pavilionului - expunere la temperaturi sczute, accidente de munc, traumatisme
MD
diminuarea auzului
disconfort auricular
ameeli
prezena plgilor, arsurilor, degerturilor la nivelul pavilionului
secreii purulente, sanguinolente la nivelul pavilionului urechii
durere
cicatrici vicioase cu ngustarea orificiului conductului auditiv extern

Dx
- comunicare ineficient senzorial auditiv
- disconfort fizic cauzat de durere sau senzaii auditive violente (n cazul corpilor strini animai)
- risc de complicaii: infecii ale timpanului urechii medii i cicatrici vicioase

Ob
- cicatrizarea plgilor, arsurilor, fr complicaii
- pacientul s afirme stare de bine fizic i psihic
IN
Asistenta:
- pregtete materialele i pacientul pentru spltura auricular n vederea nlturrii dopului de cerumen i a
corpilor strini

23
Dop de cerumen

Timpan A - Spltur
auricular; B -
Poziia amboului seringii

- aplic tratamentul n plgile pavilionului urechii (spal tegumentele sntoase din jur cu ap cldu i spun,
le dezinfecteaz cu alcool, face dezinfecia plgii prin tamponare cu ap oxigenat, acoper plgile cu comprese
uscate fixnd pansamentul cu fa)
- aplic comprese umede n soluie de rivanol 1/1000 n cazul infectrii plgilor
- educ pacientul s se prezinte n continuare pentru schimbarea pansamentului pn la vindecarea plgilor

PROCESUL NURSING PENTRU PACIENII CU OTIT

Otita este o infecie a urechii medii care netratat n faza congestiv determin supuraia. Otomastoidita
este complicaia otitei medii supurate, netratate la timp, aprnd la dou-trei sptmni de la debulul otitei.

Culegerea datelor
Circumstane de apariie: - n timpul unei rinofaringite
- la orice vrst,
mai frecvent la copii i sugari
MD (s/s posibile) - n otita acut supurat, durere la nceput moderat treptat devine vie i insuportabil, iradiaz
spre maxilar: senzaie de tensiune n ureche, febr 39-40C, frisoane, hipoacuzie
- n otomastoidita acut supurat: durere vie n regiunea mastoidian, febr, dispnee, tahicardie

Dx
- durere
- hipertermie
- anxietate
- insomnie
- comunicare ineficient la nivel senzorial auditiv
- risc de complicaii: alterarea respiraiei i circulaiei, deshidratare, paralizia nervului facial

Ob
- pacientul s afirme stare de bine
- temperatura corporal s se menin n limitele fiziologice
- s se obin vindecarea fr complicaii

IN
Asistenta:
- asigur repausul la pat n perioada febril ntr-o camer linitit, cu temperatur 20-22C
24
- msoar temperatura, pulsul i le noteaz n foaia de temperatur
- administreaz tratamentul: cu antibiotice pe cale general; cu simptomatice pentru combaterea febrei i a
durerilor
- face instilaii auriculare cu soluii cldue decongestive i analgetice
- aplic instilaii nazale cu soluii dezinfectante
- aplic comprese cldue pe regiunea mastoidian (n otomastoidita) pe care le schimb la
2-3 ore
- asigur alimentaia hidrozaharat n perioada febril, bogat n vitamine i lichide, pe
care o completeaz ulterior cu alte alimente
- pregtete pacientul i particip la puncia otic (paracentez otic)
- scopul punciei: - exploratorie, recoltarea secreiei otice
- terapeutic - evacuarea secreiei urmat de spltur
- ngrijiri ulterioare: educ pacientul s se prezinte la control (prezint me pentru drenaj,
este informat c orificiul creat se vindec fr a afecta audiia)
- pregtete pacientul,cnd este cazul, pentru intervenia chirurgical -
antromastoidectomie - i l ngrijete postoperator
Acul de paracentez

Corpi straini auriculari

Corpii straini = de 2 feluri:
- animati (vii):
a) insecte
b) viermi
c) paianjeni

- neanimati:
a) samburi
b) boabe (fasole)
c) betisoare, scobitori, bete chibrit
d) margele
e) alti corpi metalici

Urgentele adevarate sunt in cazul corpurilor vii.

Corpii inerti sunt de obicei asimptomatici

Manifestari clinice:
- daca nu e lezat conductul auditiv, pacientul acuza senzatie de nfundare a urechii, hipoacuzie, acufene
- in caz de leziune a conductului apare otalgia , excoriatii la examinare sau plagi ale conductului, a timpanului sau a
urechii medii
- apare tumefierea mai ales in cazul corpilor straini care au stat o perioada indelungata in ureche
- in cazul corpilor vii apar zgomote auriculare insuportabile, care fac sa vibreze timpanul
- apare durerea, gdilaturile, ameteala

IN:
- de cele mai multe ori se face otoscopie cu ajutorul spectrului auricular
- se verifica natura, existenta si sediul corpului
25
 - se face spalatura auriculara corecta pt extragerea corpului
- spalatura se face cu seringa Guyon, folosindu-se apa incalzita la 37. Jetul de apa va fi dirijat pe peretele postero-
superior al conductului, pentru a evita traumatizarea timpanului
- in cazul unui corp strain vegetal, acesta va fi deshidratat nainte de extragere, instilndu-se in conduct alcool
- tehnica e indicata doar dupa ce s-a facut otoscopia pentru a verifica daca timpanul e lezat sau nu, sau daca corpii
straini nu sunt agravati
- daca extractia corpului nu e reuseste prin spalatura, se recomanda sa nu se insiste prin alte mijloace, pentru a nu leza
timpanul
Cand corpul strain este viu, trebuie transformat intr-un corp inert; se instileaza ulei in conduct sau glicerina care asfixeaza,
sau tampon imbibat cu eter, mentinut la ureche 3-10 min
- ncetarea zgomotelor dovedesc moartea insectei
- elminiarea corpului = cu spalatura auriculara
- daca nu reusim scoaterea, atunci trimitem la un medic specializat
Atunci cand corpii straini sunt inclavati sau foarte profunzi si nu pot fi extrasi pe cai naturale, vor fi extrasi pe cale
chirurgicala cu anestezie locala sau generala

Furunculul conductului auditiv extern

- este inflamatia foliculului pilo-sebaceu din conductul auditiv

Manifestari:
- durere locala violenta
- durere accentuata la masare
- febra
- cefalee
- hipoacuzia

Tratament:
- comprese, badijonare cu antiseptice
- se dau antinevralgice
- se face incizia si drenarea sau dupa incizie medicul curata locul + se aplica mese imbibate in solutii antiseptice
- Medicament administrat: Oxacilina, antibioterapie dupa antibiograma
- cel mai bun tratament = prevenirea care consta in evitare traumatizarii conductului auditiv extern

Atentie!!
Este interzisa exprimarea furuncului.

Otoscleroza
Se produce prin blocarea osisoarelor care transmit vibratiile de la timpan la urechea interna. Osisorul afectat = scarita
Operatia consta fie in deblocarea acesteia (deblocarea = temporara pt ca se anchilozeaza la loc dupa 2-3 ani), fie n
nlocuirea ei cu un implant.
Interventia = stapedectomie
26
Osisorul artificial este din titan si se introduce direct in urechea medie, nlaturnd astfel definitiv posibilitatea
reanchilozarii lui.
Orificiul din urechea interna este forat cu ajutorul unei raze laser.

Manifestari:
- surditate progresiva

IN:
preoperatorii:
- ntrebam pacientul daca e alergic la medicamente
- urmarim starea fiziologica actuala
- se recolteaza analizele de laborator
- se face audiograma pt a vedea progresivitatea pacientului
- nainte de operatie nu se mananca, nu se bea
- boala se poate transmite ereditar
- interventia dureaza 30-60 min
- se face preanestezie, sedativ im
- anestezia = locala
- interventia consta in indepartarea scaritei blocate, deschiderea urechii interne prin forarea unui orificiu de 0,5 mm
cu raza laser si se nlocuieste scarita
- la finalul interventiei se face proba de auz
- dupa operatie bolnavul imobilizat la pat, relativ nemiscat timp de 1-2 zile, cu urechea operata in sus
- va avea un pansament in ureche timp de 7 zile
- va consuma lichide
- nu va consuma alimente sarate sau f dulci
- se administreaza antibiotice preventiv
- se evita patrunderea apei in ureche
- atentionam pacientul ca e posibil ca in primele zile dupa operatie sa aiba ameteli, mai ales la miscarile capului
- dupa scoaterea pansamentului din ureche se vor pune cteva picaturi dimineata si seara
- sfatuim pacientul ca e posibil ca o perioada de timp sa auda ecouri (aprox. 2 luni) sau e posibil ca unele zgomote sa-
l deranjeze
- e o stare tranzitorie; aceste senzatii se atenueaza pe masura ce creierul se adapteaza la noul nivel auditiv
- trebuie modificat stilul de viata, se evita trepitatiile, sporturile brutale
- la 2 luni si 6 luni se recomanda audiograma
- daca apar modificari ale auzului (scaderea auzului, infundare), se apeleaza la medic
- e posibil ca n unele cazuri zgomotele sa nu diminueze si sa nu se amelioreze dupa operatie
- daca si cealalta ureche este afectat de otoscleroza, rezolvarea este similara
- intre cele 2 operatii tre sa fie cel putin 2 luni

27
Mastoidita
Este infectia osului mastoid situat in spatele urechii.
De obicei boala rezulta in urma distrugerii portiunii osoase a regiunii mastoide si poate fi o complicatie a unei otite medii
netratate.
Afectiunea este cauzata de unele bacterii (streptococ, stafilococ) dar poate fi provocata si de hemophylus Influenza (virus
care da gripa)).
De obicei apare la copiii tratati incorect, sau cu imbolnaviri repetate.

Patologie:

28
 - germenii patogeni gasesc un teren bun de dezvoltare in numeroasele celule ale mastoidei care comunica cu urechea
medie printr-un canal foarte ingust
- datorita faptului ca infectia evolueaza la un mediu inchis, procesul supurativ se dezvolta repede, transformndu-se
in osteoflegmon (flegmon pe os) cu simptome foarte intense.
- netratata, afectiunea poate duce la necroze osoase, poate duce la exteriorizarea colectiei in regiunea retro-auriculara
- poate aparea osteomelita temporala si occipitala, meningita, pot aparea stari gravate de septicemie, paralizia si
pareza nervului facial, toate astea ducand pana la moarte

Manifestari clinice:
- apar dureri vii in regiunea urechii si a mastoidului cu caracter pulsatil
- starea generala = alterata, febra, frison, leucocitoza
- examinarea regiunii mastoide indica tumefactia tegumentelor din zona respectiva, disparitia pliului auricular
- apare hipoacuzia progresiva
- atunci cand se elimina colectia, caracterul ei este cu puroi gros, bine legat

IN:
- identificarea bacteriei care a cauzat infectia (prin culturi recoltate din lichidul din ureche)
- se administreaza antibiotice dupa antibiograma
- se urmareste starea pacientului
- se administreaza vitamine
- interventia = chirurgicala (mastoidectomie)
- mastoidectomie = incizia care se efectueaza pt evacuarea si indepartarea celulelor mastoidiene necrozate cu drenaj.
Incizia poate fi post-auriculara (in spatele urechii), si in cazul acesta e nevoie sa se rada parul din regiunea aceasta
- interventia se mai poate face intraauricular
- incizia se practica prin conductul auditiv

IN postoperatorii:
- se pun aplicatii reci pe regiunea respectiva
- se urmareste secretia drenata prin schimbarea pansamentului
- se administreaza analgezice, sedative
- pansamentul se schimba zilnic in primele 2-3 zile
- urmarim pacientul pentru complicatii: paralizii faciale (ochiul de partea afectata nu se mai inchide, coltul gurii
atrna, pacientul nu poate bea decat daca toarna cu sticla)
- se administreaza cortizon
- poate aparea ameteala (educam pac)
- se urmareste calitatea auzului
- daca febra atunci antipiretice + consum de lichide

Sindromul MENIERE
Sindromul meniere apare in cadrul imbolnavirii acute a canalelor semicirculare din labirint din cursul infectiilor
acute rinofaringiene sau otice.
Sindromul se caracterizeaza prin distensia labirintului prin acumulare de endolimfa (lichid in cavitatea labirintica)

Cauze:
- infectii rino si otice repetate
- traumatisme craniene + la persoane cu sifilis

Manifestari clinice:
29
 - tulburari de echilibru (se manifesta prin vertij)
- apare hipoacuzia
- senzatie de zgomot in ureche (acufene)
- greturi, varsaturi, varsaturi mai ales la miscarea capului

Dx:
- dificultate de deplasare si de mentinere a ortostatismului
- intoleranta digestiva
- comunicare ineficienta la nivel senzorial auditiv
- anxietate
- risc de complicatii

Obiective:
- pacientul sa-si pastreze o buna pozitie si sa se deplaseze fara dificultate
- sa-si pastreze integritatea fizica si psihica
- potential de infectie scazut

IN:
- se asigura camera obscura, linistita pt repausul pacientului
- se asigura alimentatie hipo-sodata
- se interzice consum excesiv de lichide
- la nevoie se administreaza diuretice, antivomitive
- insotim pacientul in deplasarile prin salon pt a-l proteja de caderi
- reeducam pacientul pt mentinerea echilibrului
- pac sa se culce pe partea sanatoasa
- la cei la care tratamentul medicamentos nu da rezultate, iar vertijul este invalidant, se intervine chirurgical prin
decompresia sacului endo-limfatic
- tratamentul general (medicamentos) pe care pacientii l utilizeaza este Sermion (Nicergolinum), Preductal
(Trimetazidin), Betaserc (substanta activa = betahistinum), Xanax
- Tratamentul de regula da rezultate bune, dispare vertijul in 80-90 % din cazuri

Cancerul laringean
Tumorile laringelui sunt relativ frecvente, aparnd in general dupa varsta de 50 ani si in mod special la barbati.
Manifestarea principala = raguseala care dureaza mai mult de 2-3 sapt, obstructie respiratorie cu dispnee, cu stridor
(respiratie zgomotoasa), jena in gat cu intepaturi.
Apare durerea transmisa catre ureche, tusea, hemoptizia, disfagia.

Tratament:
- chirurgical

Tumori benigne:
- polip laringean
- marime variata de la un bob de piper pana la o cireasa
- poate fi fixat la nivelul corzii vocale
Tratament:
- chirurgical si vizeaza extirparea polipului prin laringoscopie
- examen histopatologic

Papilomatoza laringeana:
- apare la copii
- papilomatozele sunt date de virusi
30
 - apare cel mai frecvent intre 2-6 ani
- copilul prezinta disfonie cu caracter permanent, insuficienta respiratorie, tuse iritativa

Diagnostic:
- se pune pe examenul laringoscopic care evidentiaza formatiuni papulomatoase
- cea mai frecventa organizare este pe corzile vocale

Tratament:
- consta in exptirparea papiloamelor pe cale endoscopica cu ajutorul pensei sau cu laser
- la copiii care prezinta o dispnee accentuata se face traheostomie care poate fi pastrata pana la varsta pubertatii cand
se produce o ameliorare a situatiei prin cresterea in volum a laringelui

Angioame laringiene
Displazii (deformarea vasului de sange) vasculare, rosii-violacee cu volum variabil.
Pot aparea concomitent si in hipofaringe si la baza limbii

Tratament
- crioterapie (inghetare cu zapada carbonica) sau injectii sclerozante care omoara tesutul

Tumorile maligne
Tumorile laringelui ocupa jumatate din tumorile sferei ORL

Cancerul faringo-laringean
- pacientul prezinta disfagie, dispnee, hipersalivatie cu miros fetid, adenopatie metastazica

Tratament:
- doar chirurgical
- interventia este adaptata dupa fiecare caz n parte in functie de gradul leziunilor si localizarea lor
- o interventie = cordectomia (ablatia corzilor vocale)
- laringectomia
- in functie de marimea tumorei, varsta pacientului, gradul de extindere a tumorii

Cancerul glotic:
- afecteaza coarda vocala
- apare difonia permanenta cu evolutie progresiva, mobilitatea corzii vocale se reduce treptat, devenind imobila
datorita infiltrarii tumorei
- apar metastazele ganglionare mai tarziu, datorita faptului ca laringele este vascularizat limfatic mai putin

IN:
- sustinerea pacientului fizica si psihica
- explicarea necesitatii interventiei
- educam pacientul in legatura cu ingrijirile ce i se acorda si in legatura cu ingrijirea care trebuie sa o faca singur cand
merge acasa
- se administreaza antibiotice, sedative, antialgice dupa operatie
- se urmareste si schimba pansamentul
Educarea sanitara a populatiei reprezinta un element esential pentru profilaxia sau depistarea precoce a leziunilor maligne

31