GANGA GABRIELA

AMG II B

REFERAT
DIABET

Diabetul zaharat este cunoscut din antichitate, manifestarile sale fiind descrise in Papirusul Ebers - 1500
i.e.n. In 1889 este dovedita legatura dintre DZ si pancreas. In 1921 este descoperita insulina de catre
savantul roman Nicolae Paulescu, iar in 1922 este pentru prima data administrata la om. In 1955 incepe
era medicamentelor antidiabetice orale, iar in 1963 se reuseste sinteza insulinei.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspandite boli cronice netransmisibile si
cea mai frecventa boala endocrina. Se caracterizeaza prin tulburari ale intregului
metabolism, in special ale metabolismului glucidelor si prin complicatii care
afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange. In esenta, diabetul zaharat este o
boala in care organismul nu produce destula insulina sau nu o foloseste eficient.

Insulina este un hormon sintetizat de pancreas care are rolul de a transporta glucoza din snge la nivel
celular, pentru a fi utilizat ca surs de energie i cretere, avnd ca efect scderea glucozei n snge.

ETIOLOGIE
Dintre cauzele diabetului zaharat mentionam:

- Ereditatea, alimentatia, profesiunea si mediul (profesiunile cele mai afectate sunt cele de bucatar,
cofetar, ospatar etc. Sunt predispusi si cei cu ocupatii sedentare si cu solicitari nervoase exaggerate),
Varsta, Inflamatiile pancreasului (pancreatita acuta hemoragica, pancreatite cronice) si interventiile
chirurgicale pe pancreas, in discutie, in geneza diabetului zaharat sunt si unele leziuni ale sistemului
nervos, unele traume psihice puternice, diureticele tiazidice, anticonceptionalele, alcoolismul, fumatul si
mai ales ateroscleroza pancreasului (rol foarte important in diabetul senil).

PATOGENIE Sl FIZIOPATOLOGIE
Pancreasul endocrin, format din insulele lui Langerhans, este alcatuit din trei grupe de celule:
- celulele beta, care secreta insulina,
- celulele alfa care secreta glucagonul,
- celulele delta.
Din punct de vedere patogenic, diabetul este o tulburare in metabolismul glucidelor, care duce la
hiperglicemie si glicozurie.

Exista doua tipuri principale de diabet zaharat:

1. Diabetul zaharat tip I (diabet zaharat insulino-dependent), cauzat de absenta totala a secretiei de
insulina datorita distructiei celulelor secretoare din pancreas.
2. Diabetul zaharat tip II (diabet zaharat non-insulino-dependent), consecinta a reducerii sensibilitatii
tesuturilor la insulina sau deficit in producerea de insulina.

La femeia insarcinata, intre saptamanile 24-28 de sarcina, poate apare diabetul gestational care dispare
dupa nastere.

Principalele semne in diabetul zaharat

Poliuria - eliminarea a peste doi litri de urina. In cursul unei zile se poate ajunge pana la pierderea
a 6-8 litri de urina.

Polidipsia - senzatia puternica de sete urmata de consumul unor cantitati mari de lichide. Bolnavii
au limba si gura uscata.

Scaderea in greutate - pana la 10-20 kg in cateva saptamani sau luni.

Polifagia - exagerarea poftei de mancare. Bolnavii mananca foarte mult desi in mod paradoxal
scad in greutate.

Oboseala, scaderea fortei fizice si intelectuale.

Semne ale complicatiilor infectioase: gangrene, boli de piele, infectii la nivelul organelor genitale.

Simptome

Manifestarile diabetului difera in functie de tipul acestuia.

Diabetul de tip I (pancreasul functioneaza partial sau deloc, iar insulina necesara este introdusa
prin injectare in organism):
- senzatie accentuata de sete si foame
- urinare frecventa
- senzatie de gura uscata
- slabiciune
- pierderea cunostintei
- pierdere inexplicabila in greutate
- vedere neclara.

Diabetul de tip II (pancreasul functioneaza dar nu produce suficienta insulina, fiind necesara dieta
si/sau tratament cu medicamente antidiabetice orale); la simptomele care se manifesta mai lent
de la diabetul de tip I, se adauga:
- mancarimi ale pielii
- vindecarea inceata a plagilor.

Diabetul insipid este o afectiune caracterizata prin sete intensa si urinare frecventa si in cantitate
mare (volumul urinar depaseste 3 litri de urina pe 24 de ore). Aceasta afectiune nu are nici o
legatura cu diabetul zaharat (care consta in concentratie crescuta a zaharului din sange), cu
toate ca pot avea simptome comune (setea exagerata si urinarea excesiva).

In cazul diabetului insipid este vorba de o problema cu un hormon numit vasopresina sau ADH
(hormon antidiuretic) care, dupa cum o sugereaza si numele, are rolul de a limita cantitatea de
urina. Acest hormon este produs de neuronii din hipotalamus, fiind apoi depozitat la nivelul glandei
hipofize (atat hipotalamusul, cat si hipofiza sunt situate la baza creierului). Vasopresina actioneaza la
nivelul rinichiului, producand reabsorbtia apei si scaderea cantitatii de urina.

Complicatiile in diabetul zaharat

Datorita complicatiilor, durata medie de viata a diabeticilor este cu aproximativ 5 ani mai mica decat a
persoanelor fara diabet.
Complicatiile acute sunt frecvente:

Comele diabetice - hiperglicemie peste 700-800 mg %.Bolnavul prezinta: fata palida, maini si
picioare reci, limba uscata, piele uscata, greturi, varsaturi, dureri abdominale, respiratie cu miros
de acetona; bolnavul este inert, flasc si isi poate pierde cunostinta.

Infectii acute: ale pielii (furunculi, abcese), respiratorii (pneumonii), renale (pielonefrite, cistite).

Complicatii cronice:

Tuberculoza pulmonara

Infectii urinare (pielonefrita cronica)

Infectii genitale: vulvovaginita (prurit genital, secretie abundenta, albicioasa), balanopostita (prurit
penian, roseata)

Complicatii oculare - retinopatia diabetica, cataracta diabetica (se poate ajunge pana la orbire)

Complicatii renale - nefropatia diabetica - pana la insuficienta renala ce va necesita dializa sau
transplant renal.

Cardiopatia ischemica - angina pectorala sau infarct miocardic, de cele mai multe ori nedureros.

Accidente vasculare cerebrale

Arteriopatia membrelor inferioare - poate evolua pana la gangrena si amputatie.

Neuropatia diabetica (afectarea nervilor) - bolnavii prezinta crampe musculare, furnicaturi,

senzatia de arsura sau dureri adesea insuportabile la nivelul membrelor inferioare. Diaree
apoasa, alternand cu constipatie.

Transpiratie exagerata sau disparitia transpiratiei in unele zone.

Parodontopatia diabetica - caderea dintilor la varste tinere.

Att depistarea (screening-ul), diagnosticul ct i monitorizarea diabetului zaharat se bazeaz pe

determinarea prin metode de laborator a glucozei serice/plasmatice. Se pot recolta 4 tipuri de probe:
- Glucoza plasmatic/seric determinat jeun sau bazal (pe nemncate)
- Glucoza seric determinat la 2 ore dup mas (postprandial).
Glucoza reprezint cea mai importanta surs de energie a organismului i provine n principal din
alimente bogate n carbohidrai. n urma procesului de digestie, este eliberat glucoza n snge i apoi
transportat la nivelul celulelor pentru a fi utilizat n metabolismul celular.

Glicemia reprezint nivelul zahrului din snge. La o persoan sntoas, care nu sufer de diabet,
glicemia normal este de 70-100 mg/dl (miligrame pe decilitru), msurat dimineaa, pe stomacul gol.
n mod normal, dup o mas, glicemia crete pn la cel mult 140 mg/dl, iar dup aproximativ 2 ore
va scdea din nou sub 100.

O valoare a glicemiei care nu scade sub 125 mg/dl este considerat hiperglicemie, adic diabet. n
schimb, o valoare care ajunge sub 70 mg/dl nseamn hipoglicemie, care se manifest prin senzaie
de slbiciune, foame brusc, ameeli, tremurturi sau chiar le in.

Testul hemoglobinei glicate (HbA1c) a fost introdus recent n criteriile de diagnostic ale diabetului zaharat
i reprezint un test de evaluare i monitorizare pe termen lung a controlului glicemic. Cantitatea de
HbA1c este proporional cu nivelul mediu al glucozei sangvine (glicemia medie) n cursul ultimelor 2-3
luni anterioare testrii.
La persoanele sntoase, Hb A1c trebuie s fie sub 5,7%, diabeticii avnd valori peste 6,5%.

Tratament
Indiferent de tipul de diabet zaharat, regimul alimentar este obligatoriu. Glucidele vor reprezenta 50-60%
din necesarul caloric, proteinele aproximativ 12%, iar lipidele sub 30%. De aceea alimentele vor fi
cantarite si repartizate pe mese. Alimentele ce contin glucide se impart in 3 categorii:

Alimente interzise: zaharul, prajituri cu zahar, bomboane, ciocolata, halva, siropuri, biscuiti cu
zahar, miere, inghetata, bauturi cu zahar, fructe bogate in glucide (struguri, pere zemoase,
curmale, smochine).

Alimente ce trebuie cantarite: paine, fainoase, produse din cereale, cartofi, orez, leguminoase
uscate.

Alimente ce pot fi consumate fara restrictie - legumele.

Tratamentul cu insulina este indispensabil celor cu diabet zaharat tip 1. In cazul celor cu diabet zaharat
tip 2 insulina se administreaza permanent cand glicemia nu mai poate fi mentinuta la valori convenabile
prin dieta si medicamente antidiabetice orale, sau temporar in anumite situatii - infectii severe, in timpul
interventiilor chirurgicale, sarcina si alaptare, alergii sau reactii adverse la antidiabeticele orale, infarct
miocardic.

Alte metode de tratament.

Pompele de insulina - Dispozitive mecanice care injecteaza continuu si automat in organismul

pacientului mici cantitati de insulina.

Transplantul de pancreas sau transplantul de celule secretoare de insulina - este singura

modalitate de a inlocui administrarea insulinei sau a medicamentelor antidiabetice. La ora actuala
se realizeaza doar in cateva centre din SUA, Canada, China si UE.

Metodele traditionale si naturiste - ceaiurile pentru diabet - pot cel mult ajuta la controlarea
glicemiei, dar nu pot inlocui tratamentul cu insulina sau medicamente antidiabetice orale.