Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biocenoza
Biocenoza
BIOCENOZA
dna. Nagacevski
CHIINU 1998
Plan
1. Introducere.
2. Tema: Biocenoza.
3. ncheere.
Introducere
Important:
interdependena populaiilor se materializeaz
prin dezvoltarea unor anumite relaii ntre specii, i
productivitatea biologic este una din consecinele
acestor relaii. n felul acesta productivitatea biologic
apare, in ierarhia sistemic, pentru prima dat la
nivelul biocenozelor, n care se realizeaz prin
activitatea corelat, coordonat a populaiilor
componente. Productivitatea biologic a sistemelor
superioare biocenozei - biom, biosfer - este
rezultatul productivitii biocenozelor din care sunt
alctuite (Botnariuc, Vdineanu, 1982).
Dup caracterele sistemice biocenozele se mpart n:
fitocenoze;
zoocenoze;
microbiocenoze.
Funcional-ecologic biocenozele se mpart dup treptele
piramidei ecologice n grupuri de organisme:
productori;
consumatori;
reductori;
Deasemenea snt necesare patru feluri de legturi
pentru a se forma o biocenoz:
1. Legtura trofic (o specie servete hran pentru alta);
2. Legtura tofic (o specie depinde direct de alta - solul
i planta;
3. Legtura foric (o specie ajut la rspndirea altei
specii);
4. Legtura de fabricare (construirea cuiburilor,
vizuinilor);
Toate grupurile snt legate prin legturi trofice.
mpreun cu biotopul biocenoz alctuiete
biogeocenoza. Acest ansamblu natural constituit din
biocenoz i biotop a fost denumit de dc. V. Sukacev (1934)
biogeocenoz. Dup Sukacev biogeocenoza reprezint
o anumit suprafa de teren care cuprinde
fitocenoza, zoocenoza, microbiocenoza i prile
corespunztoare ale atmosferei, litosferei, hidrosferei
i pedosferei - toate strns legate ntre ele prin
interaciuni, formnd un complex unitar (Fig. 1).