DUE cursul 1

Elemente de DIP

Organizatiile internationale se impart in 2 categorii mari:

I Organizatii statale ( interguvernamentale) = partile sunt statele

II Organizatii nestatale (nonguvernamentale) = partile nu sunt statele, ci
persoane fizice sau juridice.

MOTIVELE PENTRU APARITIA ORGANIZATIILOR INTERGUVERNAMENTALE

- De a mentine pace si de a preveni razboaie, mai mult pentru clarificarea
regulilor razboiului
- Interdependentele care apar in procesul de dezvoltare al statelor in diferite
domenii, precum comert, finante, transfer de tehnologie, dezvoltare regionala
- Dimensiunea noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala
si care necesita un tratament global . Probleme precum saracia, poluarea
mediului, epuizarea resurselor naturale, spatiul cosmic

ELEMENTE CONSTITUTIVE
- Parti = state (cel putin 3)
- Acord de vointa liber
- Structura institutionala proprie
- Precizarea metodei de colaborare intre statele parti
- Obiectiv/scop/domeniu
- Asocierea statelor sa fie facuta potrivit normelor de drept international public
- Diverse
Consecinta este ca subiectul de drept are personalitate juridica! Personalitatea
juridica nu este un element constitutiv, ci o consecinta. poate incheia acte
juridice.
Statele parti sunt subiecte orginare de drept , iar organizatiile internationale sunt
subiecte derivate . Ca subiect derivat poate sa-si asume doar acele drepturi si
obligatii din domeniul prevazut in statut (principiul specialitatii capacitatii de
folosinta).

CLASIFICAREA ORGANIZATIILOR INTERGUVERNAMENTALE

I Din punctul de vedere al compozitiei:
- Deschise (universale) au vocatie de a primi toate statele lumii
(ONU)
- Semideschise/inchise . Semideschise sunt cele care se adreseaza
unei anumite regiuni: NATO, Consiliul Europei, UE.
- Inchise - au fost create de la inceput pentru un destinatar clar
 II Din punctul de vedere al domeniului:
- Politice
- Tehnico-economice
- Militare

III Modalitatea de colaborare

- De cooperare
- De integrare
Diferenta dintre cele 2 (de cooperare si integrare) este data de modul in care actele
organizatiei internationale sunt aplicabile in dreptul intern al statelor parti.
Organizatii de cooperare ultimul cuvant cu privire la introducerea in dreptul intern
il are Parlamentul, iar in situatia in care decizia este de aprobare, acordul patrunde
intr-o forma transformata.
Organizatii de integrare ultimul cuvant se intampla la nivel supranational. In
dreptul intern al statelor parti deciziile se aplica direct.

DUE - CURS 2
29.02.2016

Vest Est
1. Organizatia Europeana pentru 1. Consiliul pentru ajutor economic
Cooperare Economica reciproc (COMECON, CAEN)
- 1948, Paris, din initiativa SUA care, prin - 1949
planul Marshall, ofera ajutor financiar - mai mult formala
pentru reconstructia Europei cu o
singura conditie, anume sa fie gestionat
in cadrul unei organizatii internationale
- scop: cooperarea internationala intre
state independente, cu o economie de
piata, in principal reconstructia
economica dupa razboi
- in spatele ajutorului, interesul american
= blocarea dezvoltarii blocului comunist
- 1960: devine Organizatia pentru
Coperare Economica si Dezvoltare; la ea
adera si SUA si Canada 2. Pactul de la Varsovia
- scop: acordarea de ajutor financiar - 1955
tarilor din lumea a treia
3. Comunitatea statelor independente
2. Uniunea occidentala - 1948 (1991)
- organizatie militara CAER si Pactul de la Varsovia isi
- a devenit Uniunea Europei occidentale inceteaza existenta
(1954); la examen nu trebuie toti anii
- astazi nu mai exista
- preluata in 2011 de Centrul satelitar
pentru chestiuni administrative (ex:
pensii)

3. Uniunea vamala a statelor BENELUX

4. NATO - 1949

5. Consiliul Europei
- cu caracter politic, in materia
drepturillor omului

6. 1951 si 1957 se semneaza tratatele

care formeaza comunitatile europene
(CECO si CEE si CEEA sau EURATOM) -
intra in vigoare un an mai tarziu
- CECO = singurul creat pentru o
perioada determinata (50 de ani); a
expirat in 2002
- in 1993, dupa Maastricht, CEE devine
Uniunea Europeana
- EURATOM exista si azi; dupa Tratatul de
la Lisabona avem 2 organizatii
internationale ramase: UE si EURATOM

7. Asociatia europeana a liberului schimb

(AELS/EFTA/AELE) - 1950
- statele care nu intrasera pana atunci in
comunitati

COMUN: Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa -

1975

in 1995 devine Organizatia pentru securitate si cooperare in Europa

Istoric CECO

Planul Schumann propune plasarea productiei franco-germane de carbune si otel

sub responsabilitatea unei autoritati supreme comune, in cadrul unei organizatii
interguvernamentale deschise participarii si altor state europene.

Motivatia acestei initiative:era putin probabil sa i se impuna Germaniei un control

unilateral asupra industriei sale grele, insa, pe de alta parte, a o lasa complet
independenta era considerata o amenintare potentiala la adresa pacii. Deci, singura
solutie era integrarea Germaniei, politica si economica, intr-o comunitate europeana
solid structurata.

CONCLUZIE:

Planul Schumann abordeaza intr-o maniera noua, de un pragmatism prudent,

problema constructiei europene si propune principiul supranationalismului (cu totul
nou la acea vreme). Astfel, planul Schumann propune abandonarea schemei
traditionale a cooperarii economice dintre state, creand o formula noua, numita
integrare, conform careia statele TRANSFERA unele din competentele proprii si in
domenii bine delimitate catre o noua entiate supranationala creata prin vointa lor
suverana.

Apare, astfel, un proces cu totul nou in relatiile internationale, si anume exercitarea

in comun a suveranitatii.

! Conspect primele 7 paragrafe din planul Schumann si al 9 lea. + cuvinte cheie

Dupa planul Schumann

Franta

Germania

Italia

Belgia

Olanda

Luxemburg

- si Marea Britanie a participat la negocieri, dar nu a devenit parte

- dupa ce au negociat, in 1951 tratatul este gata -> tratatul CECO este semnat de
toate cele 6 state

- 1952 tratatul intra in vigoare

- incheiat pe 50 de ani, in 2002 ia sfarsit; partile relevante din tratat au fost reluate
intr-un protocol anexat Tratatului de la Nisa

- CECO = prima organizatie internationala de integrare sectoriala

- pentru ca lucrurile au decurs bine, incepe sa apara ideea de a extinde integrarea
cu un alt domeniu

ESECUL COMUNITATII POLITICE EUROPENE SI COMUNITATII EUROPENE DE APARARE

- prima a esuat Comunitatea Europeana de Aparare si a atras esecul Comunitatii

Politice Europene

Succesul rapid al CECO a determinat politicienii europeni sa extrapoleze prematur

noul sistem de integrare si la alte domenii. Astfel, inca din octombrie 1950, apare o
noua idee, tot franceza, si anume crearea unei Comunitati Europene de Aparare.

Astfel, pe fondul razboiului din Coreea si al agravarii tensiunilor intre est si vest,
statele occidentale se vad nevoite sa-si intensifice eforturile de aparare si de
asociere a Germaniei la aceste proiecte.

Solutia propusa de Franta consta in a integra Germania, dpdv militar, intr-o

comuniate supranationala. S-a realizat planul Rene Pleven, care propunea :

- o armata comuna

- un buget militar comun

- un ministru european al apararii

- un program european de armament

Era valabil pt fortele armate aeriene si terestre, cele maritime fiind lasate in
controlul exclusiv al statelor.

SUA sustineau foarte mult acest proiect, ceea ce Frantei i-a starnit multe suspiciuni,
motiv pt care, in 1954, Adunarea Nationala Franceza refuza ratificarea tratatului de
creare a comunitatii.

LECTIA INVATATA DE STATELE MEMBRE DIN ESECUL CELOR 2 PROIECTE (militar si

politic) a fost in sensul ca nu erau inca pregatite pt o integrare de natura politica
sau militara, asadar statele membre decid sa continue integrarea, insa in domenii
economice.

Conferinta de la Messina

Raportul Spaac

In mai 1955, este adoptat un memorandum al statelor BENELUX, in care se prevede,

in esenta, ca integrarea economica ar trebui sa preceada integrarea politica. Astfel
incepe cautarea de idei pt un plan de relansare a procesului de integrare dupa cele
2 esecuri.

O luna mai tarziu, acest memorandum este discutat si aprobat la Messina si se

infiinteaza un comitet interguvernamental condus de politicianul belgian P.H. Spaac
(asa cum in 1950 Jean Monnet si apropiatii sai, in secret, au realizat planul
Schumann, in mod public este redactat planul Spaac). Comitetul preznta un raport
prin care se propune infiintarea unei Comunitati Economice Europene si a unei
Comunitati pt Energia Atomica. Intr-o conferinta a statelor membre la Venetia,
raportul este adoptat in mai 1956.

1957 - se semneaza 2 tratate care creeaza intre cele 6 state membre inca 2
organizatii, CEE si EURATOMul. Tratatele sunt ratificate si intra in vigoare in 1958.

Spre deosebire de CECO, cele 2 organizattii sunt create pe o perioda nedeterminata.

EURATOM = organizatie de integrare sectoriala, pe un domeniu clar si specializat.

(energia atomica)

CEE = organizatie de integrare cu vocatie generala pt toate domeniile economice.

In 1960, la initiativa Marii Britatnii, avand ca scop crearea unei zone de liber-schimb
intre statele parti, se creeaza o Organizatie Economica de Cooperare. Astazi, AELS
are 4 state membre: Liechtenstein, Elvetia, Norvegia si Islanda.

1992: Spatiul economic european

DUE - curs 3 7.03.2016

Extinderea comunitatilor europene/a UE

initial: 6 state membre

I etapa -1973: Europa celor 9

II - 1981: celor 10

III - 1986: celor 12

IV

VI - 1995: celor 15

VII - 2004: celor 25

VIII - 2007: celor 27

IX - 2013: celor 28

STATE CANDIDATE LA ADERARE

STATE POTENTIAL CANDIDATE

ART 49 SI 50 DIN TRATATUL UE

ETAPELE ADERARII ROMANIEI

RELATIILE EXTERNE ALE UE: politica europeana de vecinatate, statele ACP (Africa,
Caraibe, Pacific), AELS + UE = Spatiul economic european, PTON (Tari si Teritorii de
Peste Mare = insule care au legaturi speciale cu statele membre)

1973

- Marea Britanie, Irlanda, Danemarca (Groenlanda)

- Norvegia nu - a facut parte din negocieri

MAREA BRITANIE

- 1961: Marea Britanie depune cerere de aderare la comunitatile europene

- 1963: Franta refuza riscul intrarii in comunitati a unui stat legat intr-o maniera
privilegiata de SUA, invocand posibiliatea denaturarii tocmai a finalitatii constructiei
comunitare, aceasta deoarece, in prima sa cerere de aderare, MB cerea excluderea
sa de la politica comuna agricola si limitarea participarii MB doar la schimbul de
produse industriale.

- a doua cerere de aderare este respinsa de Charles de Gaulle in 1967

- opozitia franceza ia sfarsit la Conferinta de la Haga din dec 1969, (deoarece

Charles de Gaulle a fost inlocuit de Georges Pompidou, care avea o viziune mai
deschisa), Franta acceptand deschiderea negocierilor de aderare a MB si
posibilitatea de aderare a alte noi state membre

- negocierile debuteaza in 1970

- in 1972 se semneaza acordul de aderare, intrand in vigoare un an mai tarziu

AVANTAJELE INTRARII MB IN COMUNITATILE EUROPENE:

- a condus la cresterea importantei dpdv international a comunitatilor europene, MB

fiind o economie stabila si o democratie constitutionala, ceea ce conduce la
cresterea credibilitatii in lume a comunitatilor europene

DEZAVANTAJ:

- incercarile permanente ale Marii Britanii, in domeniul agricol sau in altele, de a

renegocia conditiile de aderare

IRLANDA, DANEMARCA si NORVEGIA si-au depus candidatura ca si MB, in 1961.

Negocierile se termina in 1970, acordurile de aderare se semneaza in 1972 si pt
Irlanda si Danemarca acordurile intra in vigoare un an mai tarziu, insa referendumul
Norvegiei hotaraste neaderarea la comunitati cu 54% din voturi impotriva
(motivul=pescuitul).

IRLANDA

- era o tara agricola, mai putin dezvoltata decat celelalte si face ca ansamblul
comunitatilor europene sa fie mai putin omogen, dar il pregateste pt aderarile
ulterioare
- devine beneficiarul solidaritatii europene, pt a le ajunge din urma pe celelalte state
mai dezvoltate

- aceasta prima extindere aduce si modificari lingvistice, in sensul ca in 1975 MB

obtine traducerea tuturor documentelor in limba engleza

DANEMARCA

- Groenlanda = cea mai mare insula, cu o populatie de putin peste 50 000 loc;
provincie daneza din 1953

participa impreuna cu restul teritoriului danez la referendumul cu privire la aderarea

la comunitati a Danemarcei

1979 - dobandeste un statut special de teritoriu autonom atasat coroanei daneze,

calitate in care obtine dreptul de a mai organiza in 1982 un referendum cu privire la
ramanerea/plecarea din comunitatile europene

rezultatul: retragerea din comunitati, tot din cauza problemei pescuitului

- retragerea Groenlandei este o noutate pt comunitatile europene; la acea vreme

nici nu era reglementata in tratat posibilitatea de retragere din comunitati; solutiile
s-au gasit prin apelarea la principiile dreptului international public

- a reprezentat un precedent nelinistitor pt comunitati, deoarece ar fi putut

reprezenta un exemplu negativ pt PTOM (Antilele olandeze, Polinezia franceza,
Malvinele britanice).

II. 1981: GRECIA

- prima extindere catre spatiul mediteranean (Sudul Europei)

- este singura tara in cazul careia Comisia Europeana a dat aviz negativ cu privire la
pregatirea pt a adera, insa, in ciuda acestuia (care este un aviz consultativ),
Consiliul de Ministri a semnat acordul de aderare si Grecia a putut intra in
comunitati

- devine si ea beneficiara solidaritatii europene (primeste fonduri pt domeniile in

care avea nevoie de dezvoltare)

- creste dezvoltarea inegala a comunitatilor europene

AVANTAJE

- extinderea catre statele mediteraneene (Grecia + in 1986 Spania si Portugalia) a

creat o noua imagine pt comunitatile europene, ca pol democratic si prosper,
capabil sa primeasca in cadrul sau state care ies dintr-o perioada de dictatura si de
izolare diplomatica si care aspira la modernizarea economiilor lor

- astfel, comunitatea europeana devine mai reprezentativa pt continent, nu doar pe

plan economic, ci si pe plan uman si cultural

1986: SPANIA, PORTUGALIA

- ca si Grecia, obtin perioade de tranzitie intre 7 si 10 ani (cele mai lungi din istoria
extinderilor) pt indeplinirea diferitelor conditii, economice sau de alta natura

- a ridicat o serie de dificultati in practica:

cresterea productiei excedentare (vin, legume, fructe, citrice)

concilierea dificila cu acordurile comerciale incheiate de statele

mediteraneene cu state terte

functionarea mai complexa (ingreunata) a institutiilor comunitare (apare pt

prima oara necesitatea clara a modificarii tratatelor institutiilor - reforma)

1987: cerere de aderare din partea Marocului

- respinsa; nu este intrunita conditia sa fie stat european

- dar este inclus alaturi de alte state in politica europeana de vecinatate

1990: extindere fizica, alipindu-se RDG, dar nu este o aderare in sensul celor de mai
sus

- divizarea Germaniei nu a fost acceptata de occident, deci RDG a intrat ca parte a

unui teritoriu care era deja membru -> s-a schimbat numarul de voturi in consiliu,
de parlamentari

1995: AUSTRIA, FINLANDA, SUEDIA, NORVEGIA cu acelasi rezultat negativ

- ultima extindere de tip clasic, adica fara reforma prealabila a institutiilor
comunitare, dar si prima extindere a UE

- a fost facilitata de demografia scazuta a celor 3 state si de nivelul ridicat de

dezvoltare

2004: ESTONIA, LETONIA, LITUANIA, SLOVACIA, SLOVENIA, REP CEHA, MALTA, CIPRU,
POLONIA, UNGARIA

2007: ROMANIA, BULGARIA

2013: CROATIA

DUE - curs 4 14.03.2016

Conditiile aderarii

TUE prevede ca (art 49) orice stat european poate depune cererea de aderare daca
respecta, in esenta, valorile democratice ale UE (art 2) si se angajeaza sa le
promoveze.

-> 3 criterii:

1. politic, adica sa dispuna de institutii stabile care sa garanteze democratia, statul

de drept si respectarea drepturilor omului; preconditia sa fie membru in Consiliul
Europei

2. economic, adica statul solicitant trebuie sa aiba o economie de piata functionala

si sa poata face fata presiunii concurentiale si fortelor de piata din cadrul Uniunii.

3. juridic, adica statul solicitant sa accepte legislatia si practica UE, in special

obiectivele majore ce tin de uniunea economica si monetara.

- aceste criterii sunt evaluate de Comisia Europeana, pe baza carora da avizul

consultativ Consiliului, apreciind obiectiv daca statul este pregatit sa inceapa
negocierile de aderare.

- Comisia Europeana = persoane care sunt independente de statul din care fac
parte, trebuie sa aiba in vedere doar obiecctivele UE.
Etapele aderarii Romania
1. acord de asociere = acord economic 1993 - semnat, 1995 - intra in vigoare ->
2. cerere de aderare (art 49) stat asociat cu Comunitatile europene
3. raspuns pozitiv 22.06.1995
4. desfasurarea negocierilor 1997 - Romania devine stat candidat
5. incheierea negocierilor; Comisia da un
aviz iunie 2006
6. pregatirea acordului de aderare:
- redactarea acordului
- adoptarea tratatului de catre
Parlamentul European (aviz conform)
- semnarea tratatului in Consiliu, la nivel
de prim-ministri, si de statele membre si
de statul candidat
- ratificarea / alte prevederi 1 ian 2007
constitutionale ale statului candidat

7. aderarea propriu-zisa = intrarea in

vigoare a acordului de aderare

In acest moment sunt state candidate: Albania, Macedonia, Muntenegru, Serbia,

Turcia, iar Islanda nu mai este stat candidat din 2015

- state potential candidate, care au in perspectiva posibilitatea: Bosnia,

Hertegovina, Kosovo

Relatiile externe ale UE

Relatiile cu tarile invecinate

PEV (Politica Europeana de Vecinatate ) - exista din 2004= sunt alocate fonduri si
scopul este evitarea unei linii de demarcatie intre Uniunea extinsa si vecinii sai si
consolidarea prosperitatii, stabilitatii si securitatii cu toti vecinii

16 tari: vecinii cei mai apropiati de granitele Uniunii din E si S (Algeria,

Armenia, Liban, Libia, Moldova etc)

Asocierea cu tarile si teritoriile de peste mare (PTOM)

- constitutional, apartin de state membre, dar carora nu li se aplica in totalitate
legislatia europeana

Acord incheiat cu tarile ACP (Africa, Caraibe, Pacific) - 79 de tari

Spatiul economic european - nu este o organizatie internationala

AELS (Asociatia Europeana a Liberului Schimb) plus UE = SEE

Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia sunt statele membre AELS.

De la "pilonii" UE la UE cu personalitate juridica

Succesul si puterea UE nu constau in lipsa de esecuri, ci in capacitatea de a gasi

solutii pt a le depasi. Sunt cateva esecuri importante ale Uniunii, iar aceste
intamplari negative au fortat UE sa adopte tratate care le-au modificat pe cele
existente anterior, pentru o activitate mai eficienta.

TRATATE:

Tr. de la Bruxelles - 1965 = tratat de unificare institutionala

In 1965 erau CECO, EURATOM, CEE, fiecare cu institutii proprii.Tratatul de la

Bruxelles realizeaza o unificare a institutiilor. Practic, exista o singurag structura
instituionala care serveste cele 3 comunitati.

Tratatele bugetare - 1970, 1975

Actul unic european (AUE) - 1986

Tr. de la Maastricht - 1992 /1993 = a creat conceptul de uniune europeana

Tr. de la Amsterdam - 1997/1999

 Tr. de la Nisa - 2001/2003

Tr. de la Lisabona - 2007/2009

Carta drepturilor fundamentale - 2000 = era un act de soft law, insa Tratatul de la
Lisabona o anexeaza si astfel devine si ea un act juridic obligatoriu cu valoare de
tratat .

Uniunea Europeana

Pilonul II Pilonul I (sustine totul) Pilonul III

cooperare
PESC (Politica Externa si
de Securitate Comuna)
Organizatii de integrare
CECO = integrare
specializata pe domenii
(pana in 2002)
CEEA(EURATOM) =
integrare specializata pe
domenii
CEE = integrare cu vocatie
globala CE
Cooperare devenita
integrare prin Tratatul de
la Lisabona
JAI (Justitie si Afaceri
Interne)
Cooperarea
Politieneasca si Judiciara
in Materie Penala

In urma Tratatul de la Maastricht, CEE isi schimba denumirea in Comunitatea

Europeana, iar denumirea de Economica este inlaturata pt ca se introduc domenii
care nu mai erau strict economice. (de exemplu cultura, educatie etc.)

In anul 1999 ,denumirea pilonului JAI devine Cooperarea Politieneasca si Judiciara in

Materie Penala. Acest lucru se intampla pentru ca Tratatul de la Amsterdam scoate
din Maastricht 3 domenii care existau in JAI: VAI(vize, azil, imigrare).

In anul 2009 intra in vigoare Tratatul de la Lisabona ia nastere Uniunea

Europeana cu personalitate juridica. Aceasta contine fosta Comunitate Europeana
(CE) ,CPJMP (este fostul pilon III, dar este integrat si el in noua UE, deci in sistemul de
integrare).

In acest moment, UE este guvernata de 2 tratate:

- Fosta Comunitate Europeana si ex pilonul III sunt reglementate de Tratatul
privind Functionarea Uniunii (sistemul de integrare)

-Fostul pilon II este reglementat, alaturi de valorile si principiile generale ale UE in

Tratatul privind UE (se pastreaza sistemul de cooperare).

La aceste 2 tratate s-a anexat si Carta drepturilor fundamentale .

In acest moment, exista pe langa Uniune si EURATOM-ul. Practic, avem 2

organizatii : UE (alcatuita dintr-un pilon de cooperare si unul de integrare) si
EURATOM-ul .

DUE - curs 5 21.03.2016

In TFUE sunt reglementate domeniile integrate (adica cele in care se aplica metoda
integrarii),adica cele reglementate de Tratatul CEE, la care se adauga domeniile din
pilonul III, care, cu ocazia Tratatului de la Lisabona, este comunitarizat, adica este
introdus intre domeniile in care metoda integrarii se aplica. Practic, pilonul III a
devenit pilon integrat in 2 etape: Tratatul de la Amsterdam si Tratatul de la
Lisabona.

Domeniile reglementate de TFUE:

uniune vamala

piata unica

intreprinderi

agricultura

uniune economica si monetara

cetatenia europeana

educatie, cultura

retele transeuropene (transporturi)

protectia consumatorului
santatate

cercetare

mediu

politica sociala

vize, azil, imigrare

coeziune economica

libertate de circulatie

industrie

Domenii de cooperare:

trafic de droguri

terorism

trafic de fiinte umane

crima organizata

drept penal (mandatul european de arestare)

EUROPOL

EUROJUST

spatiu de libertate, securitate si justitie

Perfectionarea constructiei comunitare: crize si esecuri

1. Esecul celor 2 organizatii din 1955: Comunitatea politica europeana si

Comunitatea europeana de aparare

Succesul rapid al CECO a determinat politicienii europeni sa extrapoleze prematur

noul sistem de integrare si la alte domenii. Astfel, inca din octombrie 1950 apare o
idee, tot franceza, si anume crearea unei comunitati europene de aparare. Astfel, pe
fondul razboiului din Coreea si al agravarii tensiunilor intre E si V, statele
occidentale se vad nevoite sa-si intensifice eforturile de aparare si de asociare a
Germaniei la aceste proiecte in domeniul apararii.

Solutia propusa de Franta consta in a integra Germania din punct de vedere militar
intr-o comunitate supranationala si este alcatuit Planul Rene Pleven, care propunea :

- o aramata comuna

- un buget militar comun

- un ministru european al apararii

- un program european de armament pt fortele armate aeriene si terestre, cele

maritime fiind lasate numai in competenta statelor membre.

In 1954, Adunarea Nationala Franceza refuza ratificarea tratatului de creare a

Comunitatii Europene de Aparare. Pentru ca acest proiect esueaza, va esua si
Comunitatea Politica de Aparare.

2. Incercarile repetate ale Marii Britanii de intrare in comunitatitile

europene

- 1961: Marea Britanie depune cerere de aderare la comunitatile europene

- 1963: Franta refuza riscul intrarii in comunitati a unui stat legat intr-o maniera
privilegiata de SUA, invocand posibiliatea denaturarii tocmai a finalitatii constructiei
comunitare, aceasta deoarece, in prima sa cerere de aderare, MB cerea excluderea
sa de la politica comuna agricola si limitarea participarii MB doar la schimbul de
produse industriale.

- a doua cerere de aderare este respinsa de Charles de Gaulle in 1967

- opozitia franceza ia sfarsit la Conferinta de la Haga din dec 1969, (deoarece

Charles de Gaulle a fost inlocuit de Georges Pompidou, care avea o viziune mai
deschisa), Franta acceptand deschiderea negocierilor de aderare a MB si
posibilitatea de aderare a alte noi state membre

- negocierile debuteaza in 1970

- in 1972 se semneaza acordul de aderare, intrand in vigoare un an mai tarziu

AVANTAJELE INTRARII MB IN COMUNITATILE EUROPENE:

- a condus la cresterea importantei dpdv international a comunitatilor europene, MB
fiind o economie stabila si o democratie constitutionala, ceea ce conduce la
cresterea credibilitatii in lume a comunitatilor europene

DEZAVANTAJ:

- incercarile permanente ale Marii Britanii, in domeniul agricol sau in altele, de a

renegocia conditiile de aderar

3. criza provocata de "politica scaunului gol" practicata de Franta intre iul.

1965 si ian. 1966

Compromisul de la Luxemburg:

"Consiliul trebuie, cand este vorba despre interese foarte importante ale unuia sau
mai multor state membre, sa faca tot posibilul pt a ajunge, intr-un interval rezonabil,
la o solutie care sa poata fi adoptata de toti membrii Consiliulu, fara a se aduce
atingere nici intereselor nationale, nici interesului comunitar."

Fata de aceasta formlare Franta a precizat ca aranjamentul trebuie sa semnifice ca,

in caz de divergente, discutiile in consiliu trebuie sa continue pana cand
unanimitatea este realizata.

Acest compromis are urmatoarele dezavantaje:

- nu se prevede ce se intampla cand concilierea intre statele membre nu duce la

niciun rezultat

- nu se prevad criterii precise pt a determina care sunt "interesele foarte

importante" asupra carora sa se realizeze un compromis, aprecierea fiind lasata la
latitudinea statelor membre

- nu se prevad limite minime si maxime ale unui termen, interval de timp rezonabil
in care sa se ajunga la un compromis

- precizarea facuta de Franta conduce la recunoasterea de facto a dreptului de veto

al fiecarui stat membru, in conditiile in care in paralel cu acest compromis exista
tratatul, care avea prevederi clare in sensul adoptarii deciziilor cu majoritate.

Dpdv juridic, compromisul nu a modificat tratatul care preciza in continuare regula

majoritatii.

4. compromisul de la Ioannina
5. compromisul pestelui de la Oslo

- la a doua incercare de aderare a Norvegiei

6. demisia in bloc a comisiei conduse de Jacques Santer

Structura institutionala a UE

ASPECTE INTRODUCTIVE

UE are o structura institutionala atipica pt o organizatie internationala, adica are o

combinatie de elemente specifice unei organizatii interguvernamentale clasice si
elemente specifice organizarii unui stat (fara, insa, a se suprapune complet pe
schema clasica a separarii puterilor de la Montesquieu). de aici, recunoasterea
unor elemente federale in functionarea UE

Institutiile (lato sensu) nu au personalitate juridica, cu unele exceptii: BCE, BEI si

agentiile. Sediile institutiilor le gasim in Protocolul 6 anexat Tratatului de la
Lisabona, art 341 din TFUE.

C-345/95

C-237 si 238/11 Franta vs Parlamentul European

Baza legala din tratate, care reglementeaza cadrul institutional este reprezentata
de urmatoarele articole: 13-19 din TUE; 223-309 din TFUE.

DELIMITARI CONCEPTUALE

Institutii = entitatile care au dreptul, potrivit tratatelor, sa adopte acte juridice

normative (legislative sau nelegislative).

Se numesc organe entitatile care au dreptul sa adopte doar avize consultative.

PRINCIPIILE ACTIVITATII INSTITUTIONALE

1. principiul autonomiei (au regulament propriu de organizare interna si pot sa-si

angajeze propriii functionari)

2. principiul echilibrului insitutional prespune 3 aspecte:

- principiul separarii competentelor

- principiul cooperarii loiale (art 4 alin 3 din TUE si 13 alin 2 din TFUE)

- principul atribuirii de competente (art. 5 alin. (1) si (2) din TUE, art. 3 alin.
(6) din TFUE, art. 4 alin. (1) din TFUE, art. (7 )din TFUE si declaratia 24 anexata
Tratatului de la Lisabona)

CURS 6

Schema generala a institutiilor-sub examen

!Institutiile nu au personalitate juridica!

Au voie sa adopte acte normative legsilative sau nelegislative sau acte nenormative

CONSILIUL EUROPEAN(rol politic-institutie

politica)/Presedintele UE(reinnoit o singura data)

Obudsman
(mediatorul-poate primi plangeri de la cetatenii europeni)

Consiliul
Parlamentul European
(cf tratatul de la Lisabona-reprezentanti la nivel de ministri) (pe picior de
egalitate ptr ca impart
puterea legislativa si bugetara)

COMISIA/Inaltul reprezentant PESC

(puteri executive)
 CJUE(institutie jurisdictionala)-o
interpretare a dreptului care este rezultatul triunghiului institutional, dar si acte care
sunt adopatte de Consiliul european care poate adopta acte cu temei si cu efecte
fata de terti

BCE-Banca Centrala Europeana(institutie cu

personalitate juridica-exceptia)-uniune economica si monetara-institutie bancara

Curtea de conturi-un auditor extern care verifica

daca cheltuielile institutiilor europene sunt potrivite cu regulile

ORGANE:

CESE(Comitetul economic si social european)-rol consultativ

CR(Comitetul regiunilor)-rol consultativ ptr a-si fundamenta comisia diferitele
propuneri legislative
BEI(Banca europeana de investitii)-are personalitate juridica. Strange fonduri, nu
are o activitate comerciala.

ENTITATI:

Organisme interinstitutionale: nu sunt legate de o singura institutie. Sunt

5:

1.Oficiul de publicatii al UE:fiecare poate accesa JOUE(jurnalul oficial al UE)-

24 de limbi oficiale, editii sinoptice(eurlex). Ptr jurisp-curia.eu
2.Oficiul de selectare a personalului(EFSO)
3.Scoala europeana de administratie(EIPA)-2005
4.Autoritatea ptr protectia datelor care a aparut in 2001
5.Serviciul european ptr afaceri externe(SEAE)

AGENTIILE UE(au personalitate juridica):

Sunt de 4 tipuri: agentiile descentralizate(34), agentiile EURATOM(2),

agentiile executive, agentii PESC

1.Agentiile descentralizate(34): joaca rol important in aplicarea politicilor

europene, in special, in aplicarea msurilor tehnice, stiintifice, operationale.
 Sunt create pe perioada nedeterminata. Sprijina cooperarea dintre UE si
guvernele statelor membre prin punerea in comun a experientei tehnice si a
experientei specialistilor din diverse domenii. Ele sunt entitati independente,
distinctie de institutiile UE.Domeniile in care au fost create: medicamente,
alimente, substante chimice, educatie, calitatea mediului de viata si de
munca, justitie, siguranta transporturilor, dr fundamentale.

2.Agentiile EURATOM(2):Agentia de aprovizionare EURATOM si

intreprinderea comuna ptr ITER.

3.Agentiile executive(6): sunt create de Comisia Europeana in vederea

realizarii anumitor sarcini referitoare la gestionarea unora sau mai multor
programe ale UE. Sunt infiintate pe perioada determinata si trebuie sa fie
situate la sediul Comisiei europene(la Bruxelles sau Luxemburg).

4.Agentiile PESC: se ocupa de domeniul PESC.

-SM(cele 28 de state membre au la Bruxelles o reprezentanta permanenta)-la UE:

R.P.Romaniei UE(Brx)

-UE in SM(cum e UE reprezentata in Romania):

-SOLUIT(sistem gratuit de rezolvare a problemelor transfrontaliere)
-Reprezentantii COMISIEI in Ro
-Biroul informare al Parlamentul european
-INFOEUROPA(MAE)
-MAE: -Agent Guvernamental la CJUE/la curtea de la AELS(ajutat Serviciul
Contencios UE)
-GLCUE(grup de lucru contencios UE)in care sunt reprezentanti din
toate ministerele din Ro. Se informeaza toti reprezentantii despre
cazurile aflate pe olul curtii etc.
-GLACS(grupul de lucru ad-hoc contencios specializat): redacteaza
memorandumurile Ro la Curte-aprobat de guvern, apararile Ro
-DAL(departamentul armonizare legislativa): asigura transpunerea
directivelor, verificand transpunerea conforma a directivelor; dupa ce
se termina transpunerea, scaneaza actul ptr a proba publicarea in
M.OF; are grija ca regulamentele sa fie implementate.

1.Consiliul european: institutie politica la nivelul careia sunt reprezentate sefi de

state si de guvern. Are un Presedinte al UE cu un mandat de 2 ani si jum cu un
mandat reinnoibil o singura data. La sedintele CE participa si presedintele Comisiei
Europene. De asemenea, participa Inaltul reprezentant PESC. Deciziile se iau prin
consens. Nu are atributii legislative. Atributiile sale sunt de a adopta orientarile
politice si de a da impulsurile generale UE.
Bazele legale: art.13, 15 TUE si 235, 236 TFUE-stabilesc adoptarea
deciziilor. Se completeaza cu art.2 si 3 TUE.
Sediul:BRUXELLES

2.Consiliul: este o institutie co-legislativa si co-bugetara(+Parlamentul european)

ptr ca impart aceste domenii(stabilesc bugetul si adopta actele UE). Consiliul are
atributii de definire a politicilor UE si de coordonare a statelor membre. In consiliu,
sunt reprezentate statele membre la nivel de ministri in functie de actele pe care le
adopta.
Consiliul are 10 formatiuni: afaceri economice si financiare; afaceri
externe(prezidat de inaltul reprez); afaceri generale; agricultura si pescuit;
competitivitate, educatie, tineret, cultura si sport; justitie si afaceri interne; mediu;
ocuparea fortei de munca, politica sociala, sanatate si consumatori; transporturi,
telecomunicatii si energie.
In general, la sedintele formatiunilor sunt invitati comisarii, BEC.
Modalitatea de vot: majoritatea calificata-regula, reprezentantii in consiliul
voteaza legislatia europeana potrivit mandatului national din statul din care provin.
Bazele legale: art.13 si 16 TUE, art.236, 237, 243 TFUE, Protocolul 36, 9,
anexa la tratate si declaratia nr.7. Sediul: la Bruxelles
Atunci cand Consiliul adopta acte legislative potrivit procedurii
codeciziei(plus Parlamentul Europ)sedintele Consiliului sunt publice.
Alte atributii: semneaza acorduri internationale, da mandat comisie ptr
negocieri de tratate si acorduri, inclusiv cele de aderare, coordoneaza politicile
nationale ale statelor membre.

CURS 7

Parlamentul european:

Dupa tratatul de la Lisabona-se afla pe picior de egalitate cu Consiliul.

Atributia co-legislativa: daca nu este de acord cu forma actului legislativ, actul nu se
aproba. Ca si Consiliul, Parlamentul are 2 atributii principale: colegislativa si privind
adoptarea bugetului, dar comisia are ultimul cuvant ptr adoptarea bugetului in
anumite domenii.
!!Aceasta entitate este o institutie a UE cu rol legislativ. Parlamentul are un
birou de informare in fiecare dintre statele membre. Este singura institutie cu
legitimitate democratica din UE ptr ca ea este aleasa in mod liber, direct, universal
si secret de catre cetatenii UE. Acest lucru se intampla din 1979.
Are un mandat de 5 ani. Ia decizii in conditii de transparenta, el este alcatuit
din reprezentanti ai cetatenilor UE pe principiul proportionalitatii-in functie de nr.
populatiei, Ro are 33. Sediile Parlamentului european sunt in numar de 3, unul la
Bruxelles ptr sesiunile comisiilor parlamentare, unul la Strasbourg-ptr sesiunile
plenare si unul la Luxemburg ptr secretarul general.
Dpdv al organizarii, Parl are un presedinte ales ptr 2 ani si jumatate, 14
vicepresedinti si 5 questori care se ocupa de probleme administrative si financiare.
Presedintele Parlamentului european reprezinta aceasta institutie in relatiile externe
si in relatiile cu celelalte institutii ale UE.Eurodeputatii sunt grupati in 8 grupuri
politice la care se adauga si eurodeputatii neafiliati niciunui grup, care sunt
independenti.
Comisiile sunt de 3 tipuri: 20 de comisii permanente specializate pe anumite
domenii, comisii temporare pe anumite subiecte si comisii de ancheta care au rolul
de a investiga cazurile de incalcare a dr uniunii sau de aplicare deficitara a acestuia.
Exista niste delegatii care asigura realizarea schimbului de informatii cu
parlamentele tarilor terte, ele ajuta la reprezentarea Parlamentului european in
relatiile externe si la promovarea valorilor UE.
Conferinta presedintilor care este formata din presedintele parlamentului
si presedintii grupurilor politice si un reprezentant al eurodepuatilor independenti,
dar care nu are drept de vot. Atributiile ei: organizeaza lucrarile parlamentului
european si programarea legislativa, asigura relatiile cu celelalte institutii ale
uniunii, cu parlamentele nationale si cu statele terte, pregateste calendarul
parlamentului si ordinea de zi a sedintelor.
Biroul parlamentului european: rolul sau este de a redacta proiectul
preliminar de estimare bugetara, decide cu privire la probeleme administrative de
personal si de administrare.
Mai exista un Secretariat general care se ocupa de aspectele administrative.

Alegerea parlmentarilor europeni-norme comune:

Parlamentul european este ales din 1979, reglementarea alegerilor este
realizata atat prin norme europene comune ptr toate statele membre, cat si prin
dispozitii nationale, specifice care variaza de la un stat la altul.
Odata cu tratatul de la Lisabona, dr de a vota si de candida la alegeri a
devenit un drept fundamental, el fiind reglementat de art.39(ptr examen) din
Carta dr fundamentale.

Lista de incompatibilitati cu functia de deputat in Parlamentul european:

Membru al Guvernului unui stat membru
Membru al Comisiei euroepene
Judecator, avocat general sau grefier la Curtea de la Luxemburg
Membru al Curtii de Conturi a UE
Membru al Comitetului Economic si Social
Angajat al Bancii europene de investitii
Functionar in institutiile UE
Mediator european
 Membru al Parlamentului national

Principiul nediscriminarii trebuie respectat de toate statele membre atunci

cand organizeaza alegerile. Datele alegerilor sunt norme comune-trebuie sa fie in
aceeasi perioada(joi dimineata-duminica seara). Ai voie sa votezi o singura data.
Deschiderea urnelor se realizeaza dupa ce s-au incheiat alegerile in toate statele
membre.

Atributiile Parlamentului european:

1.co-legislativa: Parlamentul pe picior de egalitate cu Consiliul participa la
adoptarea actelor cu caracter legislativ potrivit unei proceduri care se numeste
procedura legislativa ordinara. Domeniile in care se intampla acest lucru sunt:
mediul, transporturile, piata interna, politica sociala, educatia, sanatatea publica si
protectia consumatorilor. Dupa Lisabona se adauga agricultura si pescuitul, sprijinul
ptr regiunile sarace, securitatea si justitia, cooperarea cu tarile terte, politica
comerciala si actele de punere in aplicare.
Etapele procedurii legislative ordinare:
a.propunerea legislativa initiata de Comisie
b.prima lectura in Parlament prin care examineaza propunerea facuta de Comisie si
poate sa adopte proiectul respectiv sau sa-l modifice
c.prima lectura in Consiliu care are loc ulterior si are loc pronuntarea pe pozitia
adoptata de Parlament. Optiunile Consiliului sunt: sa accepte pozitia Parl exprimata
in etapa 2 sau poate sa o modifice si sa retrimita propunerea Parlamentului
european ptr o a doua lectura.
d.a doua lectura in Parl european: Parlamentul examineaza pozitia Consiliului si o
aproba caz in care actul este adoptat; respinge dupa examinare pozitia Consiliului
caz in care actul devine caduc si procedura se incheie aici; propune amendamente
la pozitia Consiliului si o retrimite acestuia ptr o a doua lectura
e.a doua lectura in Consiliu. Consiliu are 2 posibilitati: fie adopta amendamente
propuse de Parlament ceea ce presupune ca actul se considera adoptat, fie nu
aproba toate amendamentele/niciunul ceea ce duce la convocarea Comitetului de
conciliere.
f. Comitetul de conciliere este alctuit dintr-un nr egal de reprezentanti ai
Parlamentului si ai Consiliului si se incearca ajungerea la un acord pe un text
comun. Daca nu se ajunge la un acord comun, procedura se incheie, daca se ajunge
la un text comun atunci el este trimis ptr a treia lectura in Parlamentul european in
plen si in Consiliu.
g-1. A treia lectura are loc in Parlamentul europeana: este supus votului plenului
textul comun. Formularea textului comun nu poate fi modificata. Daca este adoptat
textul comun-se asteapta sa vada ce zice Consiliul. Daca este respins textul comun,
procedura se incheie.
g-2. Atreia lectura in Consiliu. Textul comun nu poate fi modificat. Daca este respins,
procedura se incheie. Este adoptat daca il adopta si parlamentul . Este semnat de
presedintii+secretarii generali ai ambelor institutii, textul este publicat in Jurnalul
Oficial si intra in vigoare.
Oricare dintre situatiile in care procedura se incheie ptr ca nu a fost acord pe text,
Comisia trebuie sa reia procedura legislativa.

2.Are dr de a fi consultat-exista o procedura de consultare care in trecut se

numea aviz consultativ. Avizul consultativ este obligatoriu de cerut de catre
Consiliu, insa nu este obligatoriu de respectat de catre acesta. Daca uita sa-l
ceara/sa-l mentioneze in preambul, actul poate fi atacat la Luxemburg si se poate
obtine anularea intregului act.Aceasta procedura de consultare se aplica intr-un nr
limitat de domenii legislative: derogarile de pe piata interna si dr concurentei.
Ca procedura nelegislativa de consultare, i se cere acest aviz consultativ in
cazul adoptarii de catre Consiliu a unor acorduri internationale in materie de PESC.
Procedura de aprobare(fostul aviz conform)este obligatoriu de cerut si de
respectat in urmatoarele domenii: acordurile de asociere si acordurile de aderare la
UE. Lisabona extinde aceasta procedura si la cazurile de incalcare grava a dr
fundamentale(art.7 TUE) si la cazurile de retragere din UE(art.50 TUE), in domeniul
combaterii discriminarii si atunci cand se verifica respectarea pp subsidiaritatii.
Procedura co-legislativa
Procedura de consultare
Procedura de aprobare
Proceduri legislative speciale-se intampla rar
Procedura bugetara: ultimul cuvant apartine Parlamentului european. Implica
Parlamentul+Consiliul

3.Primeste petitii de la cetatenii europeni

4.Participa la numirea sau demiterea membrilor altor institutii sau organe(ex:
Comisia, Mediatorul, Curtea de conturi si CJUE)
5.Controlul politic care poate fi de 2 feluri: un control politic general(primeste
rapoarte anuale de la celelalte institutii ale UE) si controlul asupra
Comisiei(Parlamentul are dr de a dopta o motiune de cenzura=de a demite Comisia
in bloc).
6.Colaboreaza cu institutia Curtii de Conturi a UE in a da descarcare de gestiune
Comisiei ptr executarea bugetului(procedura bugetara: proiectul de buget, pozitia
Consiliului asupra bugetului pe care o trimite Parlamentului, pozitia Parlamentului ,
conciliere daca nu se adopta amendamentele si adoptarea bugetului.

Mediatorul european:-o persoana, nu institutie

Reglementarea in tratat a pozitiei se face ptr prima oara prin tratatul de la
Maastricht. El este numit de Parlamentul european ptr o perioada de 5 ani. Primul
mediator a intrat in functie in 1995, sediul este la Strasbourg.
Rolul mediatorului: el investigheaza plangerile privind administrarea
inadecvata/incorecta in institutiile si organele UE. Institutiile sau organele vizate pot
fi, de ex: Comisia, Consiliul, Parlamentul European, impotriva consiliul european nu
se pot face, CJUE-nu cu privire la rolul sau jurisdictional.
Mediatorul conduce investigatiile pe baza reclamatiilor sau poate demara
cercetarile din proprie initiativa. Exemple de situatii cu privire la care mediatorul
primeste plangeri: intarzierea platilor, litigii contractuale, lipsa transparentei-
licitarea de oferte, interzicerea accesului la documente, intarzieri inutile sau
incalcari ale dr fundamentale.
Ce plangeri nu poate investiga mediatorul european:
-reclamatii cu privire la autoritatile nationale, regionale sau locale chiar daca ele
privesc UE
-nu reprezinta un organ de apel ptr deciziile luate de mediatorii sau instantele
nationale
-plangeri cu privire la activitati sau persoane private
Cine poate adresa plangerile?-orice cetatean al Uniunii Europene sau orice
persoana fizica/juridica care domiciliaza sau isi are sediul intr-un stat membru al UE.
Modul de contactare: e-mail, posta, fax.
Ce rezultat se poate obtine in urma plangerii?
In primul rand, mediatorul informeaza institutia reclamata despre plangerea
primita ptr ca aceasta sa rezolve problema. Daca nu este rezolvat satisfacator ptr
recla,ant, mediatorul incearca sa gaseasca o solutie amiabila. Daca incercarea de
conciliere da gres, mediatorul va face recomandari de rezolvare a cazului.Daca
institutia nu accepta recomandarile, mediatorul va face un raport special catre
Parlamentul european.
Cele 3 ipoteze de administrare inadecvata: institutia europeana lato sensu nu
face ceva ce ar fi trebuit sa faca sau face ceva ce trebuie sa faca, dar intr-un mod
inadecvat, face ceva ce nu ar trebui sa faca.
Mediatorul trebuie sa fie o persoana independenta, nu poate ocupa alta
functie la nivel european sau nivel national.
Conditiile legate de plangere:
-in orice limba oficiala a UE din cele 24
-folosirea formularului de pe site
-termenul de max 2 ani de la faptele care fac obiectul plangerii
-sa demontrezi contactarea prealabila a institutiei reclamate
-nu pot face obiectul plangerii faptele care se afla pe rolul Curtii de la
Luxemburg sau cu privire la care exista deja o hotarare judecatoreasca
Mediatorul se ocupa de cazuri in mod public, dar confidentialitatea poate fi
asigurata la cerera expresa a reclamantului.

CURS 8
 Comisia europeana:

Este o institutie. Are voie sa adopte acte legislative, acte obligatorii. Are 28
de membri, cate unul ptr fiecare stat membru al Uniunii cu un mandat de 5 ani. Are
un presedinte, 7 vicepresedinti carora li se dau niste portofolii in domenii de care se
se ocupe. Sediul princiapl este la Bruxelles.
Bazele legale din tratat: art.13+17 TUE, art.244-250 TFUE. Aceasta institutie
are Reprezentante in fiecare stat membru. De asemenea, are delegatii in mai multe
state terte.
Principiile functionarii Comisiei europene:
1 Membrii comisiei europene sunt independenti ceea ce inseamna ca ei nu pot
exercita nicio alta activitate remunerata sau nu. De asemenea, nu pot primi
instructiuni si sunt alesi pe baza competentei lor generale si pe baza
angajamentului fata de ideea europeana dintre personalitatile care prezinta
toate garantiile de independenta.
2 Institutia comisiei, in activitatea sa, are in vedere apararea interesului
general al UE propunand acte legislative, asigurand respectarea acestora si
implementand politicile si bugetul UE.
3 Pp colegialitatii: presupune solidaritatea si egalitatea intre membrii comisiei
si de aici raspunderea colectiva a acestei institutii.

Dpdv al organizarii, aceasta institutie este alcatuita din mai multe

departmanete=directii generale(D.G) si servicii, clasificate pe domenii de activitate:
ajutor umanitar, concurenta, comunicare, resurse umane, educatie si cultura.
Comisia este considerata gardian al tratelor ptr ca se ocupa de asigurarea
respectarii dr UE si motor al constructiei europene ptr ca detine monopolul
intiativei legislative.

Atributii:
1.initiativa legislativa: Comisia este (aproape)singura institutie abilitata sa
propune acte legislative pe care le inainteaza spre aprobare
Parlamentului+Consiliului.
Inainte de a propune noi initiative legislative, Comisia evalueaza potentiale
consecinte economice, sociale si de mediu pe care aceste initiative le-ar putea
avea. Astfel, Comisia realizeaza evaluar de impact care prezinta
avantajele+dezavantajele diferitelor optiuni politice. De asemenea, consulta partile
interesate: organizatii neguvernmantale, autoritatile locale, reprezentantii industriei,
ai societatii civile in functie de scopul avut in vedere. Sunt invitati grupuri de experti
ptr a formula avize cu privire la diferite probleme tehnice. In acest fel, comisia se
asigura ca propunerile sale raspund problememlor celor vizati si astfel evita
proceduri birocratice inutile.
Cetatenii, intreprinderile si organizatiile pot particpa la procedura de
consultare prin intermdiul unui site dedicat consultarilor publice. Parlamentele
nationale isi pot exprima si ele in mod oficial rezerve in cazul in care considera ca o
problema poate fi mai bine solutionata la nivel national decat la nivelul uniunii(pp
subsidiaritatii).
O alta atributie legata de initiativa legisltiva:Strange declaratiile de sustinere
a unei initiative legislative din partea cetatenilor(ICE=initiativa cetateneasca-noua
prevedere prin tratatul de la Lisabona).
Tratatul de la Lisabona introduce o noua forma de participare publica si
anume ICE. Aceasta este reglementata de Regulamentul nr.211/2011 al
Parlamentului European si Consiliului privind initiativa cetateneasca. Acest
regulment este pus in aplicare de Regulamentul 1179/2011 al Comisiei de stabilire
a unor specificatii tehnice privind sistemele de colectare online.
Romania a adoptat o HG privind stabilirea masurilor necesare ptr aplicarea
regulmentului 211/2011. ICE permite unui grup format din cel putin 1 mil de
cetateni europeni reprezenantand cel putin din SM sa ceara Comisiei inaintarea
unor propuneri de acte legislative care intra in sfera de competenta a Comsiei.
Organizatorii au la dispozitie un an sa colecteze declaratiile de sustinere a
propunerii legislative. Nr declaratiilor trebuie certificat de autoritatile competente
din SM. Si apoi Comisia dispune de 3 luni ptr a examina initiativa si ptr a decide
asupra actiunilor pe care le va intreprinde.
*(Art.11 TUE SI Art. 24 TFUE)

2.atributia executiva:
In primul rand, Comisia supravegheaza toate entitatile institutionale din UE
cu privire la aplicarea corecta a dr uniunii. Exista o procedura=infringement(INFR)si
o actiune=actiunea in neindeplinirea obligatiilor de catre statele membre care sunt
puse la dispozitie de tratate comisiei ptr a asigura aplicarea dr uniunii potrivit
tratatelor constitutive.
Procedura de INFR este prealabila actiunii si ale carei rezultate nu sunt
publice, solul ei fiind de a aduce statul membru acuzat la conformitate cu dr uniunii
fara a ajunge la o actiune. Daca nu se poate are dr sa-l dea in judecata ptr
neindeplinirea obligatiilor.
Poate infiinta agentii executive ptr gestionarea diferitelor programe sau
fonduri ale UE.

3.O alta atributie: institutia Comisiei gestioneaza serviciul de traduceri si

interpretari in cele 24 de lb oficiale.
4.Se ocupa de executarea bugetului UE, inclusiv gestionarea fondurilor.
5.Se ocupa de popularizarea legislatiei europene catre cetateni.
6.Se ocupa de negocierea tratatelor+acordurilor internationale in baza mandatului
dat de Consiliu. Redacteaza avize consultative cu privire la anumite tratate si
acorduri(ex: acordurile de aderare).
7.Asigura reprezentarea in relatiile externe ale UE cu exceptia problemelor care
tin de PESC.
8.Supravegheaza respectarea dr concurentei pe piata interna a UE.
9. Poate avea atributii in sensul adoptarii unor acte nelegislative daca primeste
delegare de la Parlament+Consiliu.
Este responsabila politic in fata Parlamentului european caruia ii prezinta un
raport general anual. (Parlamentul european poate emite o motiune de cenzura ptr
demiterea in bloc a Comisiei).
*C-432/2004
*http://eur-lex.europa.eu-prezentarea legislatiei pe diverse teme; EUROVOC; EU
BOOKSHOP, EU OPEN DATA PORTAL; TED(oportunitati de afaceri); WHOISWHO;
CORDIS(proiecte finantate de UE); N-LEX.

Comitetul economic si social:

Organ consultativ ptr Consiliu, Comisie si Parlament, 350 de membri, sediul la
Bruxelles, mandat de 5 ani. Reprezinta organizatiile lucratorilor si angajatorilor si
alte grupuri de interes carora le ofera posibilitatea de a se exprima oficial in
legatura cu proprunerile legislative ale UE.
Are un presedinte si 2 vicepresedinti, membrii sunt independenti de
guvernele nationale. Au mandat neimperativ(sunt independenti). Bazele legale:
art.300-304 TFUE. Monitorizeaza respectarea pp proportionalitatii si subsidiaritatii.
Domeniile de activitate in care analizeaza propunerile: mediu, agricultura,
profesii liberale, IMM, protectia consumatorului. Romania are 15 membri.

Comitetul regiunilor:
Organ consultativ, reprezinta autoritatile loclale si regionale din Europa. Are
350 de reprezentanti. Are un presedinte si 2 vice, Ro are 15 membri. Ofera
regiunilor+oraselor din statelor membre posibilitatea de a se implica oficial in
procesul legsilativ al UE asigurandu-se ca punctele de veder si nevoile autoritatilor
locale+regionale sunt respectate.
Comsia, Cons si Parl trebuie sa consulte CR cand elaboreaza acte legislative
in domenii acre intra in competenta autoritatilor locale+regionale precum:sanatate,
educatie, ocuparea fortei de munca, politica sociala, coeziune economica si
teritoriala, transport, energie si combaterea schimbarilor climatice. Dacca nu e
consultat poate sesiza Curtea de Justitie.
Membrii isi exercita functiile in deplina independenta ptr interesul general al
UE. Baza legala: art.300, 305-307.

CURS 9

Curtea europeana de conturi:

Aceasta structura institutionala a fost creata printr-un tratat de revizuire a
unor proceduri bugetare din 1975. La acea vreme era un organism auxiliar. Din 93,
prin tratatul de la Maastricht, Curtea de conturi a fost introdusa in randul institutiilor
UE. Cel care a avut initiativa in 75 a fost Parlamentul european.
Baza legala din tratat: art.285-287 TFUE. Rolul sau: verifica daca conturile
UE sunt colectate si utilizate corect si ajuta la imbunatatirea gestiunii financiare a
UE. Nu este o institutie jurisdictionala. Este formata din cate un reprezentant din
fiecare stat membru, sediul sau este la Luxemburg.
Este ca si Comisia o institutie independenta astfel potrivit art.285 si 286 alin.
1, TFUE membrii Curtii de conturi isi exercita functiile in deplina independenta in
interesul general al UE. Membrii Curtii de conturi sunt alesi dintre personalitatile
care fac parte ori au facut parte in statul de provenienta din institutiile de control
financiar extern sau care au o calificare deosebita ptr aceasta functie.
De asemenea, se adauga ca aceste personalitati care vor deveni membri
Curtii trebuie sa prezinte toate garantiile de independenta. Potrivit art.286(4),
membrii Curtii de conturi nu pot avea o alta activitate profesionala remunerata sau
nu si la instalarea in fucntie se angajeaza solemn sa respecte obligatiile impuse de
mandat si in special, obligatia de onestitate si prudenta in a accepta dupa
incheierea mandatului anumite functii sau avantaje.
In calitatea sa de auditor extern independent, Curtea de conturi apara
interesele contribuabilor din UE, are misiunea de a imbunatati gestiunea bugetului
facuta de catre comisia europeana si de a raporta cu privire la situatia financiara a
uniunii.
Atributii:
Auditeaza veniturile si cheltuielile uniunii ptr a verifica daca fondurile au fost
colectate si cheltuite corect si daca au fost utilizate astfel incat sa produca
valoare adaugata si daca au fost contabilizate corespunzator.
Verifica toate persoanele si organizatiile care gestioneaza fonduri ale UE:
efectueaza controale la fata locului.
Formuleaza constatari si recomandari in rapoartele de audit
Raporteaza suspiciuni de frauda: coruptie sau alte activitati ilegale catre
OLAF=oficiul europeana de lupta anti frauda
Elaboreaza un raport anual ptr Parlamentul eu si Consiliu pe care Parlamentul
il examineaza inainte de a decide daca sa aprobe sau nu modul in care
Comisia gestioneaza bugetul uniunii
Publica avize menite sa ajute factorii politici, sa ia cele mai bune decizii ptr o
utilizare cat mai eficienta+transparenta a fondurilor europene

In virtutea caracterului indepenedent, ea este libera sa decida ce, cum si pe

cine auditeaza. Isi indreapta in special atentia catre Comisia europeana si catre
autoritatile nationale, deoarece 85% din fonduri sunt gestionate impreuna cu
autoritatile nationale.
Membrii au un mandat de 6 ani si isi aleg presedintele ptr 3 ani, iar
mandatele pot fi reinnoite.
Cele 3 tipuri de audit pe care le efectueaza Curtea:
 A Financiar: Curtea examineaza conturile ptr a verifica daca acestea reflecta
cu acuratete situatia financiara, fluxurile de numerar din exercitiul
financiar incheiat
B De conformitate: verifica daca tranzactiile financiare respecta regulile
C Al performantei: verifica daca finantarea uniunii isi atinge obiectivele
utilizand cat mai putine resurse, adica intr-un mod cat mai economic.

BANCA CENTRALA EUROPEANA:

Este o institutie financiar-bancara, are personalitate juridica potrivit dr
international public. Baza legala: art.282, 284 TFUE. Rol: gestioneaza moneda euro,
mentine stabilitatea preturilor si traseaza politica economica si monetara a UE.
Banca a fost infiintata in 1988, are sediul la Frankfurt. Memebrii: presedinte,
un vicepresedinte si guvernatorii bancilor centrale din cele 28 de state membre.
Atributii:
Fixeaza rata dobanzilor la care acorda credite bancilor comerciale din
zona euro, contrland astfel masa monetara si inflatia
Gestioneaza rezervele valutare straine din zona euro ca sa echilibreze
cursurile de schimb
Se asigura ca institutiile si pietele financiare din statele membre sunt
supravegheate corespunzator de catre autoritatile nationale
Autorizeaza tiparirea bancnotelor euro
Monitorizeaza evolutia preturilor evaluand riscul ptr stabilitatea
acestora
Initiativa legislativa ptr domeniul UEM

Eurosistemul este alcatuit din Banca Centrala Europeana si bancile centrale

nationale din SM a caror moneda este euro-19 state in zona euro.
SISTEMUL EUROPEAN AL BANCILOR CENTRALE are in componenta banca
centrala europeana si bancile centrale nationale din toate statele membre ale UE.
Obiectivul principal al SEBC este mentinerea stabilitatii preturilor. UE potrivit
art.3 TUE are mai multe obiective printre care dezvoltarea durabila a Europei
intemeiata pe o crestere economica echilibrata si pe stabilitatea preturilor. In
consecinta, stabilitatea preturilor nu este numai obiectivul principal al politicii
monetare a BCE, ci si al UE in ansamblu.
Moneda EURO este comuna ptr 19 din cele 28 de SM. De la 1 ianuarie 1999
BCE este responsabila de conducerea politicii monetare in zona euro, cea mai mare
economie a lumii dupa SUA. Din 2002 a inceput sa existe efectiv. Ptr a fi parte la
zona euro, statele membre trebuie sa indeplineasca criteriile de convergenta.
Uniunea economica si monetara(UEM):
Decizia de a forma UEM a fost luata la Consiliul european din 1991 de la
Maastricht. Acest obiectiv a fost reflectat in tratatul de la Maastricht in 1993.
 UEM presupune:
-coordonarea elaborarii politicilor economice intre SM
-coordonarea politicilor fiscale(limite ptr datorie si deficit public)
-o politica monetara independenta coordonata de BCE
-moneda unica si piata unica
In cadrul UEM nu exista o singura institutie responsabila de politica
economica. Aceasta responsabilitate este impartita intre SM si institutiile UE.
Etapele integrarii economice:
1.zona de comert preferentiala , adica cu taxe vamale reduse intre anumite
state
2.zona de liber schimb(ZLS), adica fara taxe vamale ptr anumite bunuri sau
ptr toate bunurile
3.uniune vamala care inseamna tarif vamal comun=taxele pe care SM le
aplica statelor terte si UE are o politica comerciala comuna: cea dintre UE si
state/organizatii terte.
4.piata unica(libertati de circulatie: merfuri, servicii, capitaluri, persoane)
5.UEM-presupune o moneda unica si o politica monetara comuna condusa de
o institutie a UE si anume BCE
6.integrare economica completa-etapa la care se doreste sa se ajunga:
politici fiscale comune si alte tipuri de politici economice armonizate.

La data crearii comunitatii economice europene(CEE-1958) scopul principal a

fost acela de a realiza o uniune vamala si o piata comuna ptr agricultura. Ulterior,
aceasta piata comuna limitata a fost extinsa ptr a se crea o piata unica ptr bunuri si
servicii care a fost realizata pana in 1993.
In acest moment, UE se afla la etapa a 5 a UEM la care nu s-ar fi putut ajunge
daca nu erau realizate etapele anterioare.

Banca europeana de investitii(BEI):

Este un organism cu personalitate juridica potrivit dr international public.
Are ca baze legale art.308+309. Rolul sau general este de a oferi finantare ptr
proiecte care conduc la atingerea obiectivelor UE atat in interiorul, cat si in afara
uniunii.
Sediul este la Luxemburg. Nu este o banca comerciala, nu are scop lucrativ. A
fost infiintata in 1958, membrii sai sunt SM care isi trimit cate un reprezentant la
care se adauga in consiliul de administratie si un reprezentant al UE.
Scopul BEI:
1. sa consolideze potentialul UE in materie de locuri de munca si de crestere
economica
2. sa sprijine actiunile menite sa atenueze efectele schimbarilor climatice
3.sa promoveze politicile uniunii in afara acesteia

Atributii:
 Banca contracteaza imprumuturi pe pietele de capital si acorda finantari in
conditii avantajoase ptr proiectele care sprijina obiectivele uniunii. 90% din finantari
sunt ptr interiorul uniunii.
Aceste fonduri nu provin din bugetul UE. Banca oferta 3 tipuri principale de
servicii:
-credite
-finantare mixta: cel care cere bani contribuie si el la proiect cu o parte din
reursele proprii
-consiliere si asistenta tehnica ptr a valorifica la maxim fondurile disponibile

BEI este un organism independent si adopta propriile decizii in materie de

imprumut si creditare.
Tipuri de proiecte pe care le poate finanta BEI potrivit TFUE:
a)proiecte care privesc regiuni mai putin dezvoltate
b)proiecte care privesc modernizarea sau conversia intreprinderilor
c)proiecte de interes comun ptr mai multe state membre

CURS 10

CJUE:
-sistem jurisdictional dupa Lisabona format din 3 instante:
1.CURTEA DE JUSTITIE-1952
2.TRIBUNALUL-1989
3.TRIBUNALUL PTR FUNCTIA PUBLICA-2004

Sistemul jurisdictional in ansamblu:

Sediul: Luxemburg
Baza legala: art.13 TUE, art.19 TUE, art.251-281 TFUE.
Rolul: de iure+de facto. Rolul prevazut de tratate(de iure) este asigurarea
respectarii dreptului in aplicarea si interpretarea tratatelor UE. Nicio alta institutie
nu trebuie sa isi spuna parerea in legatura cu interpretarea dr UE.Curtea si-a
asumat rolul de apromova integrarea si deci are o pozitie usor ingrata calificata de
doctrina ca jurislateur combinatie intre legislator si jurisdictional adica crearea dr UE
prin jurisprudenta.
Jurislateur-crearea dr UE prin intermediul jurisprudentei. Instanta de la
Luxemburg este acuzata de activism judiciar(crearea de norme direct prin
interpretare). Modul in care e interpretata o norma devin izvor de drept si acele
bucati din hotarare devin obligatorii erga omnes.

Atributiile sistemului jurisdictional:

-actiuni directe pe care la pot introduce statele membre, institutiile UE
-primirea de cereri preliminare de la instantele nationale=mecanism necontencios
prin care are loc colaborarea intre judecatorii nationali+judecatorii de la Luxemburg
care are drept scop asigurarea unei interpretari uniforme a dr uniunii in toate statele
membre. Daca dupa cerecetarea jurisprudentei relevante a CJUE din trecut,
judecatorul national nu se lamureste, acesta, daca raspunsul la intrebarea despre p
nj a UE, judecatorul poate suspenda procesul pe fond si sa adresese CJUE o cerere
preliminara ptr ca ptr a da raspuns la speta pe fond el trebuie sa afle interpretarea
corecta a curtii.
Judecatorul de la Luxemburg se poate pronunta doar pe dr uniunii, el da
unformatiile indirect, nu da un verdict, iar judecatorul national poate intreba doar in
legatura cu acesta. Curtea se asigura ca dr uniunii este aplica la fel-uniformitate.
Intrebarea apare in Jurnalul Oficial.
-de a da avize conforme cu privire la anumite acorduri internationale
-de a demite membrii diferitelor institutii(ex: mediatorul european, membrii
Comisiei)

Limitele competentei Curtii:

1 Art.276 TFUE: in materia spatiului de libertate, securitate si justitie CJUE
nu este competenta sa verifice legalitatea sau proportionalitatea
operatiunilor efectuate de politie sau de alte servicii de aplicare a legii
dintr-un stat membru si nici sa hotarasca cu privire la exercitarea
atributiilor care le revin statelor membre in vederea mentinerii ordinii
publice si apararii securitatii interne.
2 Art.275 TFUE: In materia politicii externe si de securitate comuna-
instanta de la Luxemburg nu este competenta in ceea ce priveste
dispozitiile din domeniile PESC si nici in ceea ce priveste actele adoptate
in temeiul acestor dispozitii. Cu exceptia controlului legalitatii deciziilor
care prevad masuri restrictive impotriva persoanelor fizice sau juridice de
catre Consiliu. Este vorba de inghetarea fondurilor.
3 Art.269 TFUE: Curtea este competenta sa se pronunte in privinta
legalitatii unui act adoptat de Consiliul european sau de Consiliu in
temeiul art.7 din TUE numai la solicitarea statului membru care face
obiectul unei constatari a Consiliului european sau a Consiliului si numai
cu privire la aspectele de procedura din art.7, nu pe fond. Termenul in
care statul membru poate cere acest lucru este o luna de la data
constatarii, iar Curtea mai are inca o luna sa adopte o hotarare de la acea
data. Art.7 vorbeste despre incalcari grave de catre un stat membru a dr
omului si are 2 faze: faza de risc si faza mai avansata de constatare a
incalcarii respective, e o incalcare constatata si se pot adopta si
sanctiuni: de ex, suspendarea voturilor in PArl

Modificarile aduse de tratatul de la Lisabona competentelor CJUE de la

Luxemburg:
 1 Domeniul SLSJ=spatiul de libertate, securitate si justitie(fostul JAI). Curtea
dobandeste competenta de a se pronunta cu titlu preliminar in domeniul
cooperari politienesti si judiciare in materie penala, adica poate primi
cereri preliminare de la statele membre.Inainte de Lisabona trebuiau sa
faca o declaratie speciala.

2 In ceea ce priveste vizele, dr de azil, imigrare, precum si alte politici

referitoare la libera circulatie a persoanelor(de ex: cooperare judiciara in
materie civila sau recunoasterea si executarea hotararilor.) Dupa
Lisabona, curtea poate fi sesizata de toate instantele nationale, nu doar
de cele superioare prin cerere preliminara. Pana la Lisabona puteau
trimite intrebari lamuritoare doar instantele care judecau in ultimul grad.
Nu conteaza nivelul care este prima instanta, apel etc.
Carta dr fundamentale care odata cu Lisabona a intrat in ceea ce se
numeste bloc de
constitutionalitate, adica a devenit dr primar obligatoriu, astfel incat Curtea se
poate pronunta si cu privire la aceasta sursa de drept a uniunii. 2 exceptii: Regatul
Unit+Polonia au obtinut derogare de la aplicarea Cartei.
3 PESC-Curtea este competenta in aceasta materie doar ptr delimitarea
competentelor intre Uniune si PESC+in cazul actiunilor in anulare
impotriva decizilor ce prevad masuri restrictive impotriva persoanelor
fizice sau juridice, adoptate de Consiliu. Ex: lupta impotriva terorismului:
inghetarea fondurilor.

4 Este extinsacererea preliminara si la actele adoptate de organe, oficii si

agentii ale Uniunii.

5 Introducerea procedurii preliminare de urgenta in materia spatiului de

securitate, libertate si justitie ptr masurile privative de libertate.(E vorba
de procedura PPU-termene foarte scurte, comunicare se face pe mail).
6 Extinderea controlului curtii la actele consiliului european ptr cazurile de
incalcare grava a dr fundamentale-art.7 TUE.

7 Curtea are dr sa se pronunte cu privire la actiuni introduse de Curtea de

Conturi, Comitetul Regiunilor, Banca centrala europeana, actiuni care
urmaresc salvgardarea prerogativelor acestora.

8 Lisabona reduce strictetea conditiilor de admisibilitate a actiunilor

formulate de particulari. (persoane fizice+juridice) impotriva deciziilor
institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii. Astfel, particularii pot
formula actiuni impotriva unui act normativ daca acel act ii priveste
direct si daca nu presupune masuri de executare(nu mai trebuie ca actul
sa ii priveasca si individual ca inainte).
9 In materia pp subsidiaritatii-ca sa se justifice exceptia trebuie sa
demonstrezi ca un act european e mai eficient decat daca s-ar face prin
initiativele nationale. Decizia trebuie sa fie cat mai aproape de cetatean.
Curtea poate fi sesizata de un stat membru cu o actiune in anulare cu un
act legislativ(e adoptat de Aprlament si consiliu potrivit procedurii
ordinare) pe motivul incalcarii pp subsidiaritatii. Autorul actiunii poate fi
Guvernul statului, Parlamentul national, o camera a Parlamentului. Si
comitetul regiunilor poate introduce o astfel de actiune tot ptr
nerespectarea pp subsidiaritatii si ptr actele ptr care consultarea sa este
obligatorie.

10 Tratatul de la Lisabona accelereaza mecanismul sanctiunilor pecuniare

(suma forfetara si/sau penalitati pe zi de intarziere)in cazul neexecutarii
unei hotarari de constatare a neindeplinirii obligatiilor de catre un stat
membru). Astfel, Curtea poate sa aplice o astfel de sanctiune pecuniara
inca de la prima hotarare de constatare a neindeplinirii obligatiilor. In
trecut, intratat, inclusiv cuvantul este sau ca sa fortezi statul sa
actioneze cat mai repede.

1.Curtea de Justitie:
Compusa din 28 de judecatori, 11 avocati generali numiti cand curtea
ue are dea face cu o problema noua. Actul pe care il emite avocatul general
se numeste concluzie este valoroasa, ptr ca avocatul general are libertate,
neavand constrangerea pe care o are curtea sa forteze limitele dr si sa
transforme acele concluzii in cerectari stiintifice.
Judecatorii+avocatii sunt desemnati de comun acord de Guvernele
statelor membre. Mandatul de 6 ani poate fi reinnoit si sunt alesi din randul
personalitatilor care ofera toate garantiile de independenta si care
indeplinesc conditiile cerute ptr exercitarea in tarile lor a celor mai inalte
functii jurisdictionale sau a caror competenta este recunoscuta.
Judecatorii Curtii la randul lor il desemneaza pe presesedinte+vice pe 3
ani, perioada care poate fi reinnoita.
Avocatii generali asista Curtea si au rolul de a prezenta cu deplina
impartialitate si independenta opinia lor juridica numita concluzie.(sunt
numiti in cauzele care presupun probleme noi de drept al UE).
Curtea are si un grefier care este secretarul general al Curtii.
Curtea se intruneste in sedinta plenara sau in Marea Camera, adica 15
judecatori sau in Camere de 5 ori de 3 judecatori. Cand se intalnesc in
sedinta plenara inseamna ca e ceva exceptional, deosebit de grav.In
general, completele de judecata sunt de 3/5.
In marea camera se intalneste cand un stat sau o institutie e parte la
proces cere expres acest lucru sau in cauze cu complexitate juridica ridicata.
 Procedura, indiferent de natura cauzei, procedura include o faza
scrisa si o faza orala care este publica. In fiecare cauza este desemnat un
judecator raportor si care este responsabil cu cauza respectiva. Daca este
cazul, se numeste si un avocat general.
In ceea ce priveste faza orala a procedurii, dupa terminarea etapei
scrise, partile pot sa indice in termen de 3 saptamani daca si de ce doresc
organizarea unei sedinte de audiere a pledoariilor. In general, regula e ca
doar faza scrisa se face. Faza orala se face daca are justificare.
Limba de procedura in fata Curtii poate fi oricare dintre cele 24 de
limbi oficiale, se asigura interpretare respectiv traducerea actelor in limbile
partilor din proces. Limba de lucru a Curtii(discuta judecatorii, sunt redactate
hot in faza de proiect) este franceza.
In ceea ce priveste actiunile directe, limba utilizata in cererea
introductiva care poate fi oricare dintre cele 24 de lb oficiale, va fi limba de
procedura a cauzei.

CURS 11

1.PROCEDURA(in fata curtii in actiunile directe):

A.Etapa scrisa:
Debuteaza cu sesizarea Curtii de justitie. Sesizarea poate fi facuta de un stat
membru, o institutie sau un organ al UE sau in anumite conditii de un resortisant al
UE. Plangerea sau cererea introductiva a actiunii: initial, trebuia depusa la grefier. In
prezent, reprezentantii pot sa-si faca un cont pe e-curia, iar depunerea plangerii are
loc online. Ea este obligatorie, trebuie redactata intr-una dintre cele 24 de limbi
oficiale. Se introduce intre anumite termene de decadere prevazute de tratat care
variaza de la 1 luna-5 ani.

B.Etapa orala:
Debuteaza cu audierea publica a raportului judecatorului-raportor. Dupa care
presedintele camerei respective declara dezbaterile deschise. Partile nu au voie
potrivit tratatelor si statutului Curtii sa pledeze personal. Ele trebuie sa aiba un
avocat, consilier, agent.
Avocatul general este o persoana care cu deplina impartialitate+obiectivitate
are rolul de a depune o concluzie despre cum vede rezolvarea cazului. El apare doar
in situatiile in care apar probleme noi de drept ale UE. Aceste concluzii sunt surse
foarte bune ptr cercetari in cazul unor lucrari stiintifice. Ei au tendinta de a fi
exhaustivi in sintetizarea dr european aplicabil si in prezentarea tuturor aspectelor
decat o face Curtea in hotararea finala.
 Dupa dezbaterile intre parti, presedintele completului de judecata inchide
dezbaterile si acea cauza este luata in deliberare.

C.Deliberarea si hotararea instantei:

Deliberarea are loc in limba franceza. Deliberarea este secreta, are loc in
camera de consiliu si nu exista procedura opiniei separate. Adica, chiar daca sunt
judecatori care au o idee diferita despre solutionarea cazului, hotararea finala
trebuie sa reflecte un compromis. Nu se fac publice opiniile separate.
Hotararea este data in numele Curtii, se prezinta in sedinta publica si trebuie
semnata de presedinte, judecatorul-raportor, de judecatorii care au participat la
deliberari, de grefier si dupa toate aceste semnaturi, se depune la grefa. Apoi este
publicata in Jurnalul Oficial. Este obligatorie inter parte litigantes. Interpetarile
facute de Curte in drept in cadrul hotararii au autoritate de lucru interpretat erga
omnes si devin izvor de drept.

2.TIPURILE DE ACTIUNI ce pot fi introduse in fata Curtii:

Actiunea in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre:

aceasta actiune permite Curtii sa controleze respectarea de catre statele
membre a obligatiilor care le revin potrivit tratatelor. Exista o procedura
prealabila administrativa care are loc intre Comisia europeana si statul
membru respectiv si daca in urma acestei proceduri administrative prealabile,
statul membru continua sa nu-si indeplineasca obligatiile, comisia il poate da
in judecata in fata Curtii.Actiunea poate fi introdusa si de alt stat membru,
dar in cele mai multe cazuri Comisia este care intrdouce aceasta actiune.

Actiunea in anulare: prin intermediul acestei actiuni, reclamantul solicita

anularea unui act al unei institutii sau organ ori oficiu sau agentie a UE.Curtea
de justitie este singura competenta sa solutioneze actiunile in anulare
introduse de un stat membru impotriva Parlamentului European si/sau
Consiliului(cu exceptia, actelor Consiliului in materie de ajutoare de stat,
dumping sau acte de executare-e competent tribunalul ptr acestea) sau pe
cele introduse de o institutie a UE impotriva altei institutii a UE.

Actiune in constatarea abtinerii de a actiona(actiune in carenta): aceasta

actiune permite Curtii sa controleze legalitatea inactiunii institutiilor,
organelor, oficiilor, agentiilor Uniunii. Conditia prealabila este ca institutiei
 respective sa i se fi solicitat deja sa actioneze. Impartirea competentei intre
curte si tribunal se face pe aceleasi criterii ale actiunii in anulare.

TRIBUNALUL:
A doua instanta din cadrul jurisdictional al UE. A aparut in 1989. Este compus
din cel putin un judecator din fiecare stat membru. Astazi sunt 35 de judecatori.
Mandatul lor este de 6 ani si poate fi reinnoit. Ei isi aleg un presedinte pe 3 ani si
acesta poate fi reinnoit. Judecatorii de la tribunal isi exercita functiile in deplina
independenta si impartialitate.
Tribunalul nu dispune de avocati generali permanenti cum se intampla la
Curte. Insa, un judecator in mod exceptional poate prelua aceasta functie daca este
nevoie. Tribunalul judeca in camere de 3, 5 sau un judecator.Ptr cauzele complexe,
completul este de 15 judecatori(Marea camera).
Tipuri de actiuni care pot ajunge in fata tribunalului:
Actiuni introduse de persoane fizice sau juridice din UE(resortisanti) impotriva
actelor institutiilor, ogranelor, agentiilor, oficiilor uniunii ale caror destinatare
sunt sau care le privesc direct si individual.
Actiuni introduse de statele membre impotriva Comisiei
Actiuni introduse de statele membre impotriva Consiliului in materia
ajutoarelor de stat, dumping, competente de executare
Actiuni prin care se urmareste obtinerea de despagubiri ptr prejudiciile
cauzate de: institutii(lato sensu-organe, agentii, oficii)
Actiuni care se intemeiaza pe contracte incheiate de UE in care se prevede
expres competenta Tribunalului
Actiuni in domeniul proprietatii intelectuale indreptate impotriva Oficiului ptr
armonizare in cadrul pietei interne si impotriva Oficiului ptr soiuri de plante
Judeca recursurile impotriva deciziilor tribunalului ptr functii ppublice,
recursuri limitate doar la chestiui de drept.
Deciziile Tribunalului pot fi atacate la Curte in termen de 2 luni.

TRIBUNALUL PTR FUNCTIA PUBLICA:

Este compus din 7 judecatori cu un mandat de 6 ani reinnoibil. Se are in
vedere la numirea
judecatorilor asigurarea unei componente cat mai echilibrate dpdv geografic si o
reprezentare cat mai extinsa posibil a sistemelor juridice nationale. Judecatorii isi
aleg un presedinte pe 3 ani cu mandat reinnoibil.
Sunt camere de 3 judecatori sau ptr cauze complexe se judeca in plen. Ptr
anumite cazuri avem camere de 5 judecatori. Exceptional avem judecator unic.Are
competenta de a judeca in prima instanta litigiile dintre UE si agentii
acesteia(functionarii).
Angajatii institutiior UE-40000. Aceste litigii au drept obiect nu doar
problemele referitoare la raporturile de munca propriu-zise(remuneratie, recrutare,
avansarea in cariera, masuri disciplinare etc), ci si regimul de securitate
sociala(chestiuni legate de boala, varsta, invaliditate, accidente de munca, alocatii
familiale etc).
Nu poate judeca litigiile intre administratiile nationale si agentii acestora. Poti
ataca deciziile in 2 luni la Tribunal si decizia Tribunalului poate fi atacata exceptional
la Curte numai ptr drept(examinare).

CURS 12

IZVOARELE DR UNIUNII EUROPENE

1.Clasificare

In 2 categorii: scrise si nescrise.

Izv scrise sunt:

dr primar sau dr orginar, ptr ca el a aparut primul atunci cand s-au
creat comunitatile.(autori: statele membre care s-au intalnit prin
reprezentantii lor la nivelul organizatiilor internationale si dupa aceea
au fost ratificate in fiecare stat membru).

Dr primar sau originar este alcatuit din:

Tratate constitutive sau institutive-tratatele fondatoare, primele:
TCECO, TCEE, EURATOM.
Tratate modificatoare(exp: Tratatul de fuziune, Tratatul de la
Amsterdam, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Nisa, , Tratatul de
la Lisabona0
Tratatele de aderare( EXP: Tratatul de aderare a MB, a Greciei, Spaniei
etc)
Carta dr fundamentale-act adoptat in cazul unei organizatii
interguvernmanetale, acesta fiind anexat. A dobandit valoare de
tratat.

*In cazul dr primar vb numai de TRATATE, celelalte izv scrise: ACORDURI!!!

Acordurile internationale(UE/UE+SM)+tari/organizatii terte

 Dr. derivat/secundar: autorii acestui tip de izvor sunt institutiile
UE(directive, regulamente, decizii, avize, recomandari etc)-vezi pag.
131 manual seminar

-regulamentul are aplicabilitate generala, este obligatoriu in toate

elementele sale si se aplica direct in fiecare stat membru

-directiva-este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar cu

privire la rezultatul ce trebuie atins, lasand autoritatilor nationale
competenta in ceea ce priveste forma si mijloacele

-decizia- este obligatorie in toate elementele sale, iar in cazul in care

se indica destinatariim decizia este obligatorie numai pentru acestia

-recomandarile si avizele nu sunt obligatorii

Dr complementar(soft law). Institutiile in activitatea lor creau acte

nereglementate in Parlament. Fie creau acte cu diverse denumiri(Carta
Alba) si era greu sa-ti dai seama care este valoarea lor juridica, fie
adoptau acte cu denumiri de tratat, dar pe fond nu erau construite a.i
sa produca ef juridice fata de terti. Curtea a spus ca nu va conta titlul
actului, ci continutul-daca a fost adoptat ptr a produce efecte juridice
fata de terti ii va da putere. Lisabona interzice institutiilor sa mai
adopte acte care nu se regasesc in tratat ptr a stopa adoptarea acestor
tipuri de acte.

-regulamentele de organizare interna a institutiilor UE,

-acte sui generis( cocluzii )
-declaratiile reprezentantiilor statelor membre in Consiliu in domeniile
neacoperite de tratate, dreptul international complementar( exp:
Acordul Schengen)

Izv nescrise sunt formate din:

principiile generale de drept(4 categorii):

-drepturile fundamentale ale omului

-principiile generale ale dreptului intern al statelor membre
 -principiile dreptului international public
-principiile proprii DUE

jurisprudenta Curtii de la Luxemburg(daca hot data de Curte in urma

actiunilor directe are autoritate de lucru judecat inter parte litigants, in
ceea ce priveste interpretarea dr UE ce se hotaraste are autoritate de
lucru interpretat erga omnes

cutuma(are caracteristici speciale, in comparative cu cutuma

internationala)

2.Delimitari conceptuale

1.Inainte de Lisabona era dr comunitar european stricto sensu si intrau: dr

primar si dr derivat. Era doar pilonul 1. Lato sensu, dr comunitar european
insemna: dr primar+dr derivat+pp generale de drept, dr complementar,
acordurile internationale, izv adoptate in baza pilonilor 2+3, jurisprudenta.

2.Dupa Lisabona, avem dr UE. Stricto sensu: dr primar, dr derivat, insa ptr
ca s-au eliminat pilonii, acum intra si fostul pilon 3(CPJMP) si cu statul special
fostul pilon 2(PESC), dr fundamentale reglementate de Carta. Lato sensu,
stricto sensu+pp generale, jurisprudenta, dr complementar, acorduri
internationale.

3.Ordinea juridica a UE: vorbim de izvoare din perspectiva ierarhiei dintre

ele.

4.ACQUIS-UL(achi):cuprinde drepturile si obligatiile care leaga ansamblul

statelor membre in cadrul UE si candidate si care se afla in evolutie
constanta

Aquis-ul, din punctual de vedere al destinatarilor, se clasifica in:

-Aquis destinat statelor membre si institutiilor UE(care trebuie sa-si respecte
angajamentele)
-Aquis de preaderare( destinat statelor candidate)
Aquisul cuprinde asadar atat dreptul Uniunii lato sensu, cat si
principiile si obiectivele politice ale tratatelor Uniunii.
 Are 2 abordari: una calitativa( absenta posibilitatii de a contesta
regulile deja adoptate in materie de integrare) si una cantitativa=suma
normelor existente la un moment dat in dr uniunii.

Comisia Europeana a mai realizat o clasificare a aquisului, dupa cum

urmeaza:

-Aquis in materie economica(SEE)

-Aquis in domeniul relatiilor externe
-aquis in materie de libera circulatie
-Aquis cu privire la moneda euro
-Aquis in materie de PESC
-Aquis in domeniul JAI
-Aquis constitutional : Carta Dr Fundamentale a UE, anumnite hotarari CJUE,
anumite prevederi ale tratatelor, unele dispozitii ale conventiilor
internationale in material drepturilor omului si traditiile constitutionale
specific statelor membre

In ceea ce priveste natura juridical a aquis-ului, desi la inceput s-a spus ca

are o natura politica, fara valoare juridical obligatorie, ulterior I s-a adaugat
si o dimensiune juridical-aquisul este precizat de jurisprudenta comunitara,
care este izvor de drept.

Aquisul trebuie privit ca un intreg care, odata adoptat, nu mai poate fi

schimbat sau eludat.Poate, eventual, cel mult, acceptata o perioada de
amanare a aplicarii efective.

Alte noutati terminologice aduse de Tratatul de la Lisabona:

-legislatie comunitara= legislatia Uniunii
-prevederi comunitare-prevederile dreptului Uniunii
-norme cutumiare= norme europene

3.Ierarhia in dr UE

Nu este prevazuta expres in tratate. Are ca sursa jurisprudenta Curtii.

In functie de relatia dintre ele, ierarhia izvoarelor in DUE este:
 1.Dr primar(SM)
2.Principiile generale de drept
3.Acordurile internationale(UE/(UE+SM)+state terte)
4.Dr. derivat(cel adoptat de institutii)
5.Dr complementar

!Jurisprudenta se afla nivelul tuturor acestor izvoare, unde se afla

norma pe care o interpreteaza.Curtea de la Luxembourg a stability o
ordonare logica a sisremului izvoarelor dreptulu comunitar in functie de baza
juridical a adoptarii lor si de relatia dintre ele.

Principiul multilingvismului(toate sunt traduse in lb oficiale). Art.55 TUE

enumera lb oficiale.
Declaratia nr.16 anexata tratatului de la Lisabona care are valoare
politica in care s evorbeste de obiectivul UE de a respecta bogatia diversitatii
UE si de a o promova.

Exista jurisprudenta Curtii care vorbeste despre natura multilingvistica

a UE din perspectiva certitudinii juridice. Judecatorul de la Luxemburg
recomanda judecatorului national sa citeasca norma cu privire la care are
dubiu de interpretare in cel putin2 alte lb oficiale pe care le cunoaste inainte
de a trimite cererea preliminara.

*283/81 CILFIT, C-91/92, C-296/95, C-147/97.

*19/67, C-511/08, C-199/08, C-177/95.
*terminologie UE-C-314/06, C-296/95, C-66/08

Ierarhia in dreptul Uniunii este legata de ideea de federatie.

Constitutiile statelor federale creeaza intotdeauna o ierarhie vertical pe trei
paliere( o ierarhie a normelor, care se sprijina pe ierarhia vertical normative
a autoritatilor emitente, care, la randul lor, se situeaza intr-o ierarhie a
puterii autentice reale ). Acest sistem federal al Uniunii nu a fost introdus
dintr-o data, ci de-a lungul timpului.Are la baza efectul direct, care cere
statelor nu numai sa respecte dreptul comunitar, ci sa-l si aplice in dreptul lor
intern .Efectul direct reprezinta semnifica deci o astfel de ierarhie a legii
europene federale, chiar daca doar in materii ce tin de jurisdictia Uniunii
Europene.
 4.Autonomia ordinii juridice a UE:

Exista 2 tipuri de abordari in doctrina: sunt autori care considera dr

Uniunii o ordine juridica autonoma care difera atat de dr international, cat si
de dr intern al statelor membre, continand insa in acelasi timp, elemente din
ambele sisteme de drept.

A doua abordare: DUE ar trebui calificat ca dr international sau ca

parte a acestuia.

Nici in tratatele de la Roma, nici in cel de la Paris nu se prevad teme

precum: o noua ordine juridica sau intr-o formulare asemanatoare, nici in
tratatele modificatoare. Cu toate acestea, teoria in sensul ca dr Uniunii este
o noua ordine juridica speciala este confirmata de jurisprudenta Curtii.

Citate din jurisprudenta:

In 1963, intr-o hotarare judecatoreasca(VAN GEND &LOOS), Curtea
prevedea dr comunitar reprezinta o noua ordine juridica speciala de dr
international in favoarea careia statele membre si-au limitat o parte din dr lor
suverane si ale carei subiecti sunt nu doar statele membre si institutiile
comunitare, ci si cetatenii.In anii 60 se lega etichetarea dr comunitar de dr
international.
In 1964, intr-o alta hotarare=COSTA, prevede: spre deosebire de
tratatele internationale obisnuite, tratatul instituind CEE a instituit o ordine
juridica proprie integrata in sistemul juridic al statelor membre din momentul
intrarii in vigoare a tratatului si care se impune instantelor acestora.

5.Constitutionalizarea dreptului UE

Se vorbeste despre un proces de recunoastere treptata a dimensiunii

constitutionale a constructiei europene.
In 1972, instanta de la Luxembur a afirmat in cazul Comisia impotriva
Italia(48/71) a afirmat ca transferul de dr si competente potrivit tratatelor
duce la limitarea dr suverane ale statelor membre si acest lucru nu poate fi
evitat prin invocarea unor norme de dr intern.
Curtea continua astfel concluziile adoptate in Costa din 64, confirmand
prioritatea dr Uniunii fata de dr intern al statelor membre. Ulterior, in 1986,
in hotararea 294/83, Les Verbes, Curtea descrie constructia europeana
folosind vocabularul specific dr constitutional(CEE este o comunitate bazata
pe ordinea de drept, intrucat nici SM, nici institutiile sale nu pot sa se
sustraga controlului ce vizeaza conformitatea actelor adoptate de acestea cu
Carta constitutionala de baza reprezentata prin tratate.)
Chiar daca ordinea juridica a UE si-a inceput existenta in cadrul unei
organizatii care nu este clasica, prezentand caractere speciale, in aceste
moment se afla intr-un proces de castigare a constitutionalismului, dar care
este contestat in doctrina.

CURS 13

Caracteristicile aplicabilitatii dr uniunii in dr intern al statelor membre:

1.Aplicabilitatea imediata:
Cuvant-cheie: ratificare. Anumite acte care sunt izvoare ale dr uniunii nu
au nevoie(este interzisa) , preluarea lor in dr intern al statelor membre prin
intermediul unui act intern(prin ratificare de obicei). Este marca a ideii de integrare,
o condtie sine qua-non, insa ea nu caracterizeaza toate izv de dr ale uniunii, ci doar
unele dintre aceste izvoare.
De ex: tratatele umreaza reg clasica: trb semnate la nivelul guvernului si apoi
ratificate de statele membre. Nu se bucura de aplicabilitate imediata. Acordurile
internationale incheiate de uniune cu state/organizatii terte au aplicabilitate
imediata odata publicate in M.Ofn nu mai au nevoie de ratificare in SM. Acordurile
mixte-se incheie pe de o parte intre uniune si statele membre luate individual si pe
de alta parte cu statul/organizatia terta -nu au aplicabilitate imediata, e nevoie de
ratificare.
Pp generale de drept au aplicabilitate imediata, nu e nevoie sa fie ratificate
inainte. Dr derivat (actele institutiilor UE) are aplicabilitate imediata.

2.Aplicabilitate prioritara a dr uniunii in raport cu dr SM:

Potrivit jurisprudentei curtii, dr UE are prioritate fata de dr national contrar. Pp
aplicabilitatii prioritare intervine in caz de conflict intre cele 2 tipuri de norme. Este
de esenta integrarii, asigurand uniformitatea dr uniunii.
Hot. Costa care a rezolvat un conflict intre tratat si o lege italiana ulterioara
in 1964: Instanta de la Luxemburg a decis ca judecatorul national are obligatia de a
nu aplica din proprie initiativa orice dispozitie nationala contrara dr comunitar(pp
confirmat si de hot Simmenthal din 1978).
Practic, prioritatea are 2 consecinte ptr statele membre: prima este ca face
imposibila ptr state prevalarea unei norme nationale(unilaterale)contrare fata de dr
UE. A doua consecinta este ca impiedica formarea valabila de noi acte legislative
nationale in masura in care acestea sunt incompatibile cu dr uniunii.
 Prioritate/suprematie: suprematia presupune si ierarhie, mai mult decat
prioritate.

3.Aplicabilitate directa:
Cuvant-cheie: executare/punere in aplicare. Un act care are aceasta
trasatura din dr uniunii nu trebuie sa fie pus in executare de catre SM prin
intermediul dr national. Astfel de acte direct aplicabile sunt folosite in mod
nemijlocit, fara sa aiba nevoie de vreo completare din partea destinatarului.
Actele europene direct aplicabile sunt complete dpdv normativ, adica au in
continutul lor atat scopul, obiectivul de indeplinit, cat si forma si mijloacele de
atingere a acestui scop.
Izv de drept care se bucura de aceast caracteristica sunt: tratatele, pp
generale de drept si de la dr derivat-doar regulamentele+deciziile, NU directivele.
O consecinta a aplicabilitatii directe(dezvoltata de jurisprudenta)este
efectul direct. Aplicabilitatea directa caracterizeaza actul in ansamblu.
Efectul direct insa este o caracteristica ce trebuie verificata de la caz la caz
ptr fiecare norma din actul european respectiv.
Efectul direct are 2 componente:
obiectiva care presupune ca norma respectiva creeaza dr si obligatii in
patrimoniul destinatarilor normei si
subiectiva, referindu-se la faptul ca destinatarul normei are
posibilitatea de a invoca norma respectiva. Potrivit jurisp Curtii, ptr ca
o norma de dr european sa poata fi invocata trebuie sa indeplineasca 3
conditii: sa fie clara, precisa si neconditionata=nu e afectata de
termen si conditie.

A doua clasificare-efectul direct poate fi:

Vertical cu 2 sensuri: ascendent+descendent. Se intampla intre
subiecti de drept care nu se afla pe picior de egalitate(SM impotriva
uniune, resortisant contra uniune).
Orizontal: intre subiecte aflate pe picior de egalitate(intre SM, intre
resortisanti-ei pot invoca acele dr)
*Efectul direct este legat de normele propriu-zise din act.

Conceptul de efect direct a aparut in 1963 in hotararea Van Gend&Looss.

Speta: in tratatul instituind Comunitatea Economica europeana se spunea ca SM
trebuie sa se abtina sa introduca noi taxe vamale si sa le mareasca pe cele
existente. Un SM nu respecta aceasta regula si este dat in judecata de o persoana
juridica. Problema de drept cu care a fost sesizata instanta: poate un particular din
UE sa invoce un art din tratat care nu i se adreseaza? Destinatarul interdictiei era
SM. Cum se apara persoana particulara cand nu e destinatarul normei pe care o
invoca?
 Curtea de la Luxemburg: avand in vedere specificul comunitatilor europene,
avand in vedere ca scopul este crearea unei piete comune de care beneficiaza
inclusiv resortisantii, faptul ca ei nu sunt numiti ca beneficiari, nu inseamna ca ei nu
pot invoca cand statul nu isi respecta obligatia de abtinere. Astfel, s-a creat
notiunea de efect direct. In speta art. contine o norma clara, nu e conditionata, e
precisa, asadar norma are efect direct, creand in patrimoniul companiei dr de a nu i
se percepe taxe, dr pe care il poate invoca.

Izvoarele UE-ce sa scriem la examen din carte:

1.TRATATELE: autoarele lor SM, nu au baza intr-un art. anterior, se afla in

varful pirmaidei izv UE, sunt considerate valide prin def, CJ nu are voie sa verifice
validitatea trat, poate doar sa le interpreteze. Clasificarea: constitutive, modificat.
Raportul dintre tratate, este o ierarhie intre ele, in sensul ca cele constitutive au
propritate fata de cele de aderare.Dupa Lisabona, cele 2 tratate potrivit art.1 din ele
au aceeasi valoare juridica, EURATOM foloseste structura institutionala unica pusa la
dispoz prin TUE+TFUE. Tratatul Euratom. Van Looss-hot. Reviz trat dupa Lisab.
!!La examen ptr fiecare izvor sa spunem de aplicabilitati!!
In dr primar pe langa tratat, exista si protocoale anexate tratatelor care au
valoare de tratat.