Definiţie Noţiunii - Doc 1

1. Definiie noiunii Stomatologie ortopedic. Compartimentele. Metodele de tratament.
Definitie Metode de tratament

Stomatologie Compartiment al stomatologiei si Functionale (mioterapia,
ortopedica ortopediei generale ce studiaza mecanoterapia)
etiologia, patogenia, tabloul clinic, De aparataj ortodontic
metodele de diagnostic, profilaxie si Protetice
tratament ale leziunilor sistemului
Mixte
stomatognat
Protetica dentara Compartiment al stomatologiei, Functionale
disciplina ce studiaza etiologia, De aparataj ortodontic
patogenia, tabloul clinic, metodele de Protetice
diagnostic, profilaxie si tratament ale
Mixte
leziunilor SS
2. Definiie noiunii Sistem stomatognat. Componentele sistemului stomatognat.

SS reprezint un ansamblu de organe i esuturi situate n regiunea maxilo-facial, care direct sau indirect
particip la realizarea funciilor de baz ale organismului: masticaie, deglutiie, respiraie, fonaie. SS este
alctuit din urmtoarele componente: scheletul, dinii, muchii (mobilizatori ai mandibulei + orofaciali +
obrajilor), limba, palatul moale + dur, fibromucoasa cavitii bucale, vasele sangvine + limfatice, nervii
afereni, 3 perechi de glande salivare, ATM.
Dezvoltarea SS este influenat de factori biologici, genetici, neuroendocrini i funcionali.
3. Factorii ce dirijeaz dezvoltarea sistemului stomatognat. Legtura reciproc dintre

funcie i morfologie dup exemplul ATM. Dou etape n morfologia postnatal a dinilor.
Factorii de dezvoltare a SS: 1) biologic; 2) genetic; 3) neuro-endocrin; 4) functional. Etapele de de morfologie

postnatala a dintilor: 1) de la eruptie pina la instalarea ocluziei (pina la 16 ani), se mai numeste morfologie
primara si este considerata ca norma; 2) morfologia secundara (de la 16 ani pina la sfirsitul vietii); sub
influienta functiei sau altor factori (endogeni sau exogeni) are loc modelarea si schimbarea structurii coroanei
dintelui. Legatura reciproca dintre functie si morfologie- la animalele de prada ATM este prezentata printr-o
imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai mandibulei. Astfel mandibula se poate deplasa numai
in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti si ascutiti. La rumegatoare mandibula executa numai miscari de
lateralitate deoarece condilii articulari au o forma concava, iar fosa articulara este de forma convexa; dintii
laterali au suprafete ocluzale mari. La rozatoare, structura articulatiei permite deplasari mandibulare in plan
sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situati in plan sagital, iar incisivii sunt bine dezvoltati si
ascutiti. La om mandibula executa miscari in toate planurile datorita faptului de imbinare a elementelor din
toate articulatiile mai sus descrise. In concluzie schimbarile de functie au dus la modificari de structura a
dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor.
https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

Page 1 of 90
4. Funciile proprii i auxiliare ale sistemului stomatoignat. Caracteristica. Componentele
funciei de automeninere.
Functii proprii: 1)masticatie; 2)fonatie; 3)fizionomie (estetic); 4)automentinere. Functii auxiliare: respiratia,
deglutitia, analizatorica. Masticatia este cea mai importanta functie ce influienteaza formarea intregului sistem
stomatognat. Durata masticatiei este aproximativ de 2 ore zilnic. Fonatia, fiind cea mai recenta functie,
totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului. Omul vorbeste in mediu timp de 8-10 ore
zilnic. Fizionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitate omului sa-si
exprime dispozitia, dorinta, starea de indiferenta relativa, etc., si este la fel un mijloc de comunicare intre
oameni. Functia de automentinere include 3 componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. Prin
autoconservare se subinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognat care asigura
prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. Aici se include si functia de
autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. Termenul autostimulare prevede acele aspecte de
structura si functie care genereaza actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a
componentelor sistemului stomatognat (functia musculara, presiunea masticatorie etc.) Notiunea de
autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile morfologice conform functiei si
invers.
5. Traseele de for la mandibul, contrforsele la maxil. Argumentai ce a condus la

formarea lor i importana practic.
Liniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii
atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. Deosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: 1)marginale;
2)bazilare; 3)transversale; 4)anterioare; 5)posterioare; 6)capsulans; 7)radiale. La maxila avem unmatorii stilpi
de rezistenta: 1)nazofrontali; 2)zigomatici; 3)pterigopalatini; 4)palatini. La formarea acestor stilpi (linii,
traveuri) de forta a dus incordarile, presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei
musculare la actul de masticatie. Importanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite
de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor discordante.
6. Componentele ATM, 3 forme ale tubercului articular.Poziia condililor articulari ai

mandibulei n fosele articulare n condiii de norm.
ATM este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul
articular (meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.
Epifizele condiliane ale mandibulei. Aceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt
situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. Dimensiunile lor
sunt determinate de particularitatile constitutionale, individuale, de virsta si permanent se gasesc sub influenta
modelatoare a factorilor functionali. Pe fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta
pterigoida pe care se insera muschiul pterigoidian extern. Portiunea superioara la adulti are in lungime un
diametru de 18-21 mm, iar transversal - 8- 9 mm. In raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua
forme tipice de epifize articulare: 1)ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal; 2) strivita de sus
in jos in asa mod ca diametrul transversal un-1 depaseste cu mult pe cel sagital. In conditii normale, la aduiti,
cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa
pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Datorita acestei particularitati
presiunile masticatorii nu se transmit asupra boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care
separa articulatia de cavitatea craniului, dar asupra oaselor craniului. Pierderea dintilor laterali sau alte stari
patologice (abraziunea patologica a tesuturilor dure ale dintilor etc.) duce la schimbarea pozitiei condililor

Page 2 of 90
articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita
asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul neurovascular.
Fosa articulara. Fosa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. Anterior ea
margineste cu tuberculul articular, distal cu scizura Glasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu
apofiza posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta
ei si separa cavitatea articulara de cutia craniana. Adincimea fosei articulare variaza individual si depinde de
inaltimea tubercului articular care are in mediu 6-7 mm. Cavitatea ei este de 2-3 ori mai mare decit condilul
articular al mandibulei, ceea ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. Bolta cavitatii
articulare are o captuseala de cartilaj in regiunea scizurii Glasser, care acopera si suprafata tuberculului
articular. Inaltimea ocluziei arcadelor dentare nu permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in
fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in
zona boltei fosei articulare.
Tuberculul articular. Tuberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de
celelalte elemente ale articulatiei prin diverse forme. Pe panta lui posterioara, care are o inclinare in jos si
anterior, egala in mediu cu 33, aluneca epifizele condiliene articulare ale mandibulei.
Tuberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important
particularitatile functionale ale articulatiei temporomandibulare, determinate de consistenta produselor
alimentare, cit si schimbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de
cea superioara. La copii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. Cu pierderea
dintilor acest element al articulatiei temporomandibulare treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma
acestei formatiuni intr-o anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme ale
tuberculului articular- plata, mijiociu pronuntata, abrupta. Gradul de pronuntare la fel este in dependenta de
factorul functional. Se considera ca la folosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan
transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care
nu cere aplicarea unei forte mari in timpul masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului.
Discul articular (meniscul). Meniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre
epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. Datorita acestui
fenomen meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. De marginea lui insera capsula articulara.
Discul articular subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. De disc si
capsula insera portiunea superioara a muschiului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze
impregna cu epifizele condiliene ale mandibulei. Meniscul un numai lichideaza dezacordul dintre
dimensiunile fosei articulare si apofizele condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor
masticatorii.
Capsula articulara. Capsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea
discului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari
considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital.
Ligamentele. Ligamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. Prima grupa este
prezentata de doua perechi de ligamente: 1)disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si 2) disco-
mandibulara, care fixeaza discul de mandibula. Grupa a doua este prezentata de ligamentele laterale,
pterigomandibulare, sfenomandibulare si stilomandibulare. Rolul functional al ligamentelor intracapsulare
consta in limitarea miscarilor de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor
extracapsulare consta in limitarea miscarilor mandibulei in genere.
Trei forme ale tuberculilor articulari: plata, mijlociu pronuntata, abrupta. In conditii de norma, cind sunt
prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca
numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. Astfel presiunea masticatorie se transmite
asupra oaselor craniului.
7. Muchii ridictori, coboratori, propulsori ai mandibulei i funciile auxiliare.

Page 3 of 90
ridictori cobortori propulsori
muchii temporal
(n sus geni pterigo
i ohio idian
napoi) idien extern
maseter i

(n sus
i puin milo
nainte) hioi
dieni

pterigoi
dian (n fasci
sus i culel
puin e
nainte) anter
ioare
ale
diga
stric
ului
menin unghiul mandibular ntr- particip la micarea de propulsia mandibulei n plan
o poziie echilibrat retropulsie sagital i transversal; dup
erupia dinilor particip la
modelarea formei tuberculului
articular
8. Definiie Presiune masticatorie . Fora muscular absolut. Metode de determinare.

Forta musculara absoluta este forta dezvoltata de muschi in timpul contractiei maximale. La muschii ridicatori
ai mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) forta absoluta a lor va fi de 390-400 kg (1
cm = 10 kg). Presiunea masticatorie este acea forta a muschilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al
arcadelor dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic
Bleck, cu ajutorul gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui Bleck. Forta necesara pentru
farimitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.
9. Enumerai indicii medii ai rezistenei parodontului dup Haber la brbai i femei.

Importana practic.
Indicii medii ai rezistentei parodontului dupa Haber la barbati constituie 44 kg iar la femei de 30 kg. Aceasta
presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului.
Deasemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.
Dintii
1 2 3 4 5 6 7 8
Masculin 25 23 36 40 40 72 68 48 1408
Feminin 18 15 22 26 26 46 45 36 936
Din tabelul prezentat reiese ca in diferite sectoare ale arcadelor dentare presiunea aplicata este diferita si
aceasta e si natural reiesind din particularitatile functionale ale dintilor, din biomecanica mandibulei.
Prin urmare, presiunea dezvoltata caracterizeaza nu forta musculara realizata la actul de masticatie, dar
insusirile functionale ale parodontului. Reiesind din aceasta, presiunea suportata de dinti este socotita drept
reper pentru caracteristica functionala a parodontului. Insa practic noi avem nevoie de date care ne-ar

Page 4 of 90
caracteriza marimea fortei consumate la faramitarea diferitor produse alimentare. Aceste date, fiind comparate
cu marimea fortelor de rezerva ale parodontului a unui grup de dinti sau a arcadei dentare, vor fi folosite la
intocmirea planului de tratament protetic echilibrat functional.
10. Caracteristica forei medii necesare pentru frmiarea alimentelor n condiii de

norm. Definiie Fore de rezerv ale parodontului . Importana practic.
Forta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. Forta medie la faramitarea
alimentelor este de 18-20 kg. Aceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lichidului. Forta de rezerva a
parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent schimbatoare a parodontului si
depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. Putem
constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar 50% din forta totata a parodontului, pe cind
cealalta parte se gaseste in rezerva. Importanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin
folosirea permanenta a alimentelor dure. Aceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat
functional si morfologic.
11. Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor. Enumerai semnele

anatomice de deosebire ale dinilor.
Fiecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. Coroana este acoperita cu smalt
iar radacina cu un strat de cement.
Coroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. Coroana clinica este partea
extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. Raportul mediu dintre radacina si coroana este de
2:1, din care cauza dintele se considera pirghie de gradul I. Micsorarea inaltimii coroanei anatomice in
rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv asupra stabilitatii dintelui. Pe cind cresterea coroanei
clinice influienteaza negativ asupra stabilitatii dintelui.
Raportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. Acest raport creste spre distal-
adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la molari).
Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta o linie
trasata imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale.
Fiecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. La frontali suprafata
activa este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa; iar la dintii laterali invers.
Particularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea
distala care este mai redusa. Coletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu
festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele
proximale.
Semnele anatomice de deosebire ale dintilor:

Deosebim dinti frontali si dinti laterali. Incisivii- functie de incizie a alimentelor; caninii- sfisierea
alimentelor; premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. Incisivii au coroana turtita comparata
cu o dalta; caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita; premolarii au un volum
coronar mai mare decit a dintilor frontali; molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de
cuspizi (4-5) prezentind pe suprafata ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. Alte semne de deosebire:
directia radacinii, unghiurile coroanelor dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei,

Page 5 of 90
numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor
(triunghiulara, ovala, patrata, dreptunghiulara).
12. Caractere morfologice de grup i individuale ale incisivilor.

*Incisivii centrali superiori-mai mari dini dup volum din grupa incisivilor, implantai n poriunea central
a arcadei superioare de o parte i de alta a liniei mediane a fetei. Coroana lor este turtit n sens vestibulooral,
astfel nct forma poate fi comparat cu o lopic. Pe msur ce se apropie de colet, coroana se ngusteaz
trecnd n rdcin.
Suprafaa vestibular a incisivilor centrali superiori este convex att n sens gingivoincizal, ct i
meziodistal i are o form dreptunghiular cu latura vertical mai mare dect cea orizontal. La tineri, pe
aceast suprafa sunt situate dou anuri orientate vertical cu o adncime mai accentuat la marginea
incizal care se atenueaz treptat, pn la dispariia lor la jumtatea nlimii suprafeei vestibulre. Aceste
anuri mpart suprafaa vestibular n trei lobi inegali: distal cel mai mare, mezial de mrime mijlocie i
central cel mai mic, crendu-se astfel o uoar ondulare tripl. Cu anii, datorit aciunii abrazive a
alimentelor i periuei de dini, anurile i lobii treptat se terg. Suprafaa vestibular este mai lat n
regiunea marginii incizale i mai ngust n zona coletului.Marginea distal a suprafeei vestibulre este
mai scurt i mai convex dect cea mezial, care este mai mare i mai plan.
Suprafaa palatinal a incisivilor centrali superiori are o form triunghiular cu baza spre marginea
incizal i dimensiuni mai mici dect suprafaa vestibular. Proximal ea are cte o ngroare de. smal,
numit creast marginal. Sunt creste marginale, mezial i distal, care converg spre treimea cervical,
unde se unesc formnd tuberculul dentar, care poate avea relief i forme variate: anuri verticale, orificiu
orb (foramen caecum) etc.
Suprafeele proximale au form triunghiular cu baza spre colet, laturile crora sunt formate de marginile
vestibular i palatinal ale suprafeelor respective, care se ntlnesc ntr-un unghi ascuit la marginea
incizal. Suprafeele proximale sunt uor convexe spre colet. Suprafaa proximal mezial este mai mare
dect cea distal att n sens vertical, ct i orizontal. Ambele suprafee proximale au acelai contur
general, ns suprafaa distal are o convexitate mai accentuat.
Marg'inea incizal este puin oblic de jos n sus i n sens meziodistal, avnd un relief ondulat, format de trei
proeminene, ce corespund celor trei lobi vestibuluri, care i ele cu vrsta se abraziaz. La unirea marginii
incizale cu suprafaa mezial se formeaz un unghi de circa 8590, iar la unirea cu suprafaa distal un
unghi obtuz, rotunjit. Att incisivii superiori, ct i cei inferiori (centrali i laterali) sunt dini monoradiculari.
*Incisivii laterali superiori. Au aceeai form general ca i incisivii centrali superiori, dar cu dimensiuni
mai mici i cu unele detalii morfologice mai accentuate. Sunt implantai n hemiarcadele dentare imediat
dup incisivii centrali .
Suprafaa vestibular a incisivilor laterali superiori este mai ngust i mai convex dect a incisivilor centrali.
Ca i la incisivii centrali, pe suprafaa vestibular sunt situate dou anuri cu aceeai orientare, care o mpart
n cei trei lobi: distal-mare, mezial- mijlociu i central-mic. Spre deosebire de incisivul central, marginile
distale: i meziale ale incisivului lateral converg, n majoritatea cazurilor de la ecuatorul coroanei spre
marginea incizal, fcnd marginea incizal mai scurt dect diametrul dintelui la ecuatorul anatomic.
Suprafaa palatinal este mai mic dect cea vestibular i mai oblic, deosebindu-se de suprafaa palatinal a
incisivului central printr-o exprimare mai accentuat a tuberculului dentar. Pe suprafaa palatinal e gsete
mai frecvent orificiul orb. Suprafeele proximale au form triunghiular. Suprafaa proximal-mezial este mai
mare dect cea proximal-distal i este convex n jumtatea incizal i plat la colet, fiind mai rotunjit spre
marginea vestibular. Suprafaa distal n general este plat i se rotunjete nspre unghiul incizal.
Marginea incizal este asemntoare cu a incisivului central, deosebindu-se totodat de ultimul prin unghiul
mezial mai ascuit i cel distal mai obtuz i mai rotunjit.
*Incisivii centrali i laterali inferiori. Sunt cei mai mici dini i ca i incisivii superiori sunt implantai de o
parte i alta a liniei mediane a feei n aceeai ordine. Att incisivii centrali, ct i cei laterali sunt asemntori,
avnd coroane turtite n sens vestibulolingual n poriunea incizal i n sens meziodistal spre colet, con-
ferindu-i astfel forma de dalt . Incisivul central este mai ngust dect cel lateral.
Suprafeele vestibulre au un aspect alungit de forma unui paralelipiped, fiind convexe nspre colet i aproape
plate spre marginea incizal. Pe ele sunt situate cte dou anuri care mpart sup-rafaa vestibulr! a fiecrui
dinte n trei lobi de mrime egal, fcnd-o uor trilobat. Suprafeele linguale au aceeai nlime ca i
suprafeele vestibulre, fiind ns puin mai nguste n sens meziodistal i puin concave. Ele sunt aproape

Page 6 of 90
netede, dar, uneori ca i la incisivii superiori, pe suprafaa lor pot fi tuberculi mici nedivizai.
Suprafeele proximale au o form triunghiular, fiind aproape egale att mezial, ct i distal, cu un relief
aproximativ plan, fiind convergente spre colet.
Marginile incizale sunt orizontale, iar unghiurile att meziale, ct i distale sunt drepte.
13. Caractere morfologice de grup i individuale ale caninilor.
*Caninii superiori. Au coroan canoid, a crei margine incizal are forma unui vrf de suli . Caninii sunt
cei mai lungi i cei mai puternici dini din grupul dinilor frontali i sunt implantai n hemiarcadele dentare,
distal de incisivii laterali. Suprafaa vestibular este accentuat convex att vertical, ct i meziodistal. Ea este
mprit n dou faete de ctre o creast de smal vertical pronunat, care pornete de la cuspid spre colet.
Marginile acestei creste formeaz dou anuri (unul mezial i altul distal) fiind divergente spre colet, curbate
uor, atenundu-se treptat aceast curbur pn la treimea mijlocie a suprafeei vestibulre. Faeta mezial
este mai mic, iar cea distal mai mare. Uneori pe faeta distal se observ un an care o mparte n doi lobi.
Marginea mezial este uor convex, iar cea distal este mai pronunat convex i mai scurt .Suprafaa
palatinal este mai mic dect suprafaa vestibular, datorit reducerii diametrului orizontal. Ea este oblic n
sens vertical feei palatine, iar uneori chiar i n regiunea coletului, se afl tuberculul dentar care deseori are o
form pronunat de cuspid mic. De la tuberculul dentar spre marginea incizal pornesc 3 creste: mezial
spre unghiul mezial, distal spre unghiul distal i median spre vrful cuspidului. Aceste creste sunt
desprite de dou anuri mai mult sau mai puin exprimate. Suprafeele proximale au form triunghiular
cu vrful ndreptat spre marginea incizal i cu baza spre colet, i au form convex n treimea incizal i
plait n treimea cervical. Suprafaa proximal-distal are dimensiuni mai mici att n sens vertical, ct i
orizontal, i este mai convex incizal i mai plat cervical dect suprafaa proximal-mezial.
Marginea incizal este mprit de un cuspid n dou margini inegale: marginea incizal-mezial care se
ntinde de la vrful cuspidului spre suprafaa mezial i formeaz unghiul mezial de o form rotunjit;
marginea incizal-distal care se ntinde de la vrful cuspidului spre suprafaa distal, formnd unghiul distal
mai deschis i situat mai aproape de linia coletului. Marginea distal este mai lung dect cea mezial.
La tineri vrful cuspidului are un relief ascuit rotunjit, care cu timpul se abraziaz transformndu-se ntr-o
mic suprafa ocluzal.
*Caninii inferiori. Prezint aceleai caractere morfologice generale cu ale caninilor superiori, avnd doar
unele deosebiri mai puin sau mai mult accentuate . Coroanele caninilor inferiori sunt mai turtite n sens
meziodistal i mai nalte, iar rdcinile sunt mai scurte comparativ cu ale caninilor superiori.Suprafaa
vestibular are un aspect mai alungit 'i este mai puin convex n ambele direcii, comparativ cu a caninului
superior, este mprit de cele 2 anuri, n trei lobi inegali, care sunt mai puin pronunai, abia
perceptibili.Suprafaa lingual este mai ngust dect suprafaa vestibular i prezint aceleai detalii
morfologice ca i suprafaa palatinal a caninului superior, relieful lor fiind mai puin exprimat, din care cauz
suprafaa lingual este mai simpl, avnd un tubercul lit abia vizibil.
Suprafeele proximale au acelai contur triunghiular i aceeai orientare, fiind uor convexe i aproape
paralele.
Marginea incizal este mprit de un cuspid mai puin pronunat, n dou margini inegale. Marginea distal
este mai lung i mai oblic, deplasnd astfel cuspidul mai spre mezial.
14. Caractere morfologice de grup i individuale ale premolarilor.
*Primul premolar superior. Este primul dinte din grupul dinilor laterali i este implantat n hemiarcada
dentar imediat dup canin. Coroana lui are o form cuboid neregulat; este un dinte bicuspidat i

Page 7 of 90
biradicular.Suprafaa vestibular este uniform convex n ambele direcii i este asemntoare cu cea a
caninului, fiind mai mic i mai lat, iar caracterele morfologice sunt mai puin pronunate i
reliefate.Suprafaa palatinal are acelai contur general ca a suprafeei vestibulre i prezint dimensiuni mai
mici n ambele direcii, fiind perfect neted. Suprafeele proximale sunt mai mari dect suprafeele palatinale
i vestibulre. Suprafaa proximal-mezial are form trapezoidal, este convex n treimea ocluzal, n special
spre vestibulr unde formeaz punctul de contact cu dintele vecin, devenind plat spre colet. Marginea
mezial vestibular este curb de sus n jos, iar cea palatinal mai are i o direcie oblic spre vestibulr i
este mai scurt dect cea vestibular. Suprafaa proximal-distal are aceleai caractere morfologice ca
suprafaa proximal-mezial, prezentnd doar cteva deosebiri: este mai convex i se lrgete spre colet,
formnd o depresiune concav spre cervical. Acest semn este socotit ca un indice de identificare a primului
premolar superior i a hemiarcadei din care provine.
Suprafaa ocluzal este trapezoidal, format din 4 margini {vestibular, palatinal, mezial i distal), 2
cuspizi, un ant intercuspidian i 2 fosete. Marginea vestibular este trilobat datorit proeminentei
corespunztoare a celor trei lobi de pe suprafaa vestibular. Marginea palatinal are form de semicerc
format de cuspidul palatinal. Marginile proximale au form de curbe ce converg spre palatinal formate de
crestele meziale i distale care unesc cuspidul vestibular cu cel palatinal.
Relieful suprafeei ocluzale este format de cei doi cuspizi unul situat vestibular i altul palatinal. Cuspidul
vestibular este mai puternic, ceva mai mare i mai proeminent dect cel palatinal i este aezat central sau
puin distal. Cuspidul palatinal este mai teit dect cel vestibular i este deplasat spre suprafaa mezial. Din
vrful cuspizilor pleac crestele axiale care coboar spre anul intercuspidian una din prelungirea
celeilalte, mprind suprafaa ocluzal n dou versante: unul mezial mai mic i unul distal mai mare. De pe
versantele meziale i distale ale cuspidului vestibular pornesc dou anuri paralele crestei axiale, formnd
fosetele ocluzale care nu trec peste cuspidul palatinal. Cuspizii vestibular i palatinal sunt desprii de un an
intercuspidian cu direcie meziodistal, situat mai aproape de suprafaa palatinal. Acest an, traversnd
suprafaa ocluzal n direcie distal, se termin pe suprafaa crestei marginale, iar n direcie mezial de cele
mai multe ori depete creasta marginal i se termin chiar pe suprafaa mezial.
Examinnd cuspizii tuturor dinilor laterali, observm c att cuspizii orali, ct i cei vestibulari sunt mprii
de creste sagitale n dou versante: extern i intern. Versantul extern este situat n direcie vestibular, iar cel
intern n direcie oral.
Rdcina primului premolar superior n 66 cazuri din 100 este bifid, astfel fiind reprezentat de o rdcin
vestibular i alta palatinal. In 30 de cazuri rdcina este unic i n 4 cazuri trifid.
*Premolarul doi superior. Este al cincilea dinte din arcada dentar, implantat imediat dup primul premolar.
Premolarul doi superior este asemntor cu primul premolar superior, dar are o configuraie mai simpl i
dimensiuni mai mici .
Caracterele morfologice ale premolarului doi superior, dup cum s-a menionat, sunt identice cu cele ale
primului premolar cu excepia suprafeei ocluzale. Suprafaa ocluzal este bicuspidat, ns cuspizii dup
mrime sunt egali ntre ei. anul intercuspidian mparte suprafaa ocluzal n dou poriuni egale n sens
vestibulopalatinal i se termin la marginea crestelor proximale: forma anurilor de pe suprafaa ocluzal se
aseamn mult cu litera H.
Rdcina n 82% cazuri din 100 este unic, dar poate fi att bifid, ct i trifid.
*Primul premolar inferior. Este implantat ca i omologul su superior dup canin i este al patrulea dinte
din arcada dentar inferioar. Coroana are o form mai mult asemntoare cu un cilindru, este un dinte
bicuspidat i monoradicular .
Suprafaa vestibular este asemntoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici att n sens
vertical, ct i orizontal. Ea este mprit de dou anuri verticale puin exprimate n 3 lobi inegali, dintre
care cel medial este mic, cel distal mijlociu i cel central este mai mare i mai pronunat. Aceasta permite
ca creasta sagital a cuspidului vestibular s mpart marginea ocluzal vestibular n dou versante inegale:
mezial, care este mai mic i ascuit, i distal mai lung i oblic. Suprafaa vestibular este convex n
ambele direcii, atingnd convexitatea maxim la limita unirii treimii meziale cu cea cervical. Acest relief
contribuie la aplecarea cuspidului vestibulr spre lingual, adu- cndu-1 n cele mai dese cazuri pn la axul
vertical al dintelui.
Suprafaa lingual este convex n ambele direcii i mai mic dect suprafaa vestibular, astfel c nlimea
ei constituie aproximativ jumtate din nlimea suprafeei vestibulre. Aceste particulariti constituie
punctul de trecere de la dinii monocuspidai la cei bicuspidai ca i n cazul primului premolar superior;
suprafaa lingual nu prezint detalii morfologice, fiind neted Suprafeele proximale sunt uor convexe i
converg att spre colet, ct i spre lingual. Convergena maxim vestibulolingual este n treimea vestibular,
unde face punct de contact cu dinii vecini. La trecerea suprafeelor proximale spre suprafaa lingual se
formeaz un unghi accentuat rotunjit. Suprafeele proximale au form trapezoidal cu baza mic spre ocluzal.
Suprafaa proximal mezial este mai mare dect suprafaa proximal-distal.
Suprafaa ocluzal are o form puin ovoidal alctuit din 4 margini, 2 cuspizi, un an intercuspidian i 2
fosete. Relieful ei este format de 2 cuspizi inegali: vestibulr i lingual. Cuspidul vestibulr are o nlime i

Page 8 of 90
lime aproape de dou ori mai mare dect cel lingual, avnd o nclinare spre lingual de aproximativ 45.
Aceasta, dup cum s-a menionat mai sus, permite ca vrful cus- pidian s ajung pn la axul vertical al
dintelui. Din vrful cuspidului vestibulr pornete o creast axial de smal spre anul intercuspidian, care
coincide i continu cu creasta axial a cuspidului lingual. Creasta axial mparte versantul intern al
cuspidului vestibulr n dou fosete: mezial i distal. Foseta mezial este mai pronunat dect cea distal.
In aceste fosete, paralel crestei axiale, se gsesc anurile secundare numite anuri de descrcare. Aceste dou
fosete sunt unite de anul intercuspidian, care se ntinde pn la crestele proximale. anul intercuspidian are
form de curb cu concavitatea orientat spre suprafaa vestibular i este situat mai mult spre marginea
lingual.
*Premolarul doi inferior. Este al cincilea dinte din arcada dentar inferioar, implantat dup primul
premolar. Coroana lui are o form cuboid i este puin mai mare dect cea a primului premolar, este un dinte
monoradicular i bicuspidant sau tricuspidant .
Suprafaa vestibular este convex att n sens vertical, ct i orizontal. Convexitatea maxim vertical este
situat n treimea cervical i trece lent n sens meziodistal. In comparaie cu omologii si, aceast suprafa
este mprit de dou anuri n trei lobi cu un relief mai puin accentuat. Lobul central este mai lat i abia
depete relieful lobilor mezial i distal. Marginea ocluzal este mai puin ascuit dect la ceilali premolari
i este mprit de vrful cuspidului n dou versante aproape egale, care, unin-du-se cu marginile proximale,
formeaz unghiurile distal i mezial. Unghiul mezial este puin mai ascuit, iar cel distal mai oblic. Suprafaa
lingual este mai mic dect cea vestibular i este uor nclinat spre lingual, cu o convexitate n ambele
direcii. Din treimea cervical, att suprafaa lingual, ct i cea vestibular converg ocluzal, fcnd ca
diametrul vestibulolingual s fie mai mic la nivelul suprafeei ocluzale.
Suprafeele proximale sunt convexe i convergente spre colet i au o form ptrat; convexitatea maxim
atinge marginea ocluzal, nivelul unde se realizeaz contactul interdentar cu dinii vecini.
Suprafaa ocluzal are un relief dependent de prezena a doi sau trei cuspizi. In cazul cnd suprafaa ocluzal
prezint doi cuspizi, relieful ei este asemntor cu cel al primului premolar inferior i se deosebete prin
urmtoarele semne: vrful cuspidului vestibular nu este accentuat nclinat spre lingual; anul intercuspidian
este situat mai vestibular, motiv care a condus la situarea fosetelor meziale i distale mai aproape de marginea
vestibular a suprafeei ocluzale; cuspizii vestibular i lingual sunt aproape de aceeai mrime. Unii autori n
general socot cuspidul lingual mai puternic dect cel vestibular.
In cazul cnd suprafaa ocluzal prezint 3 cuspizi, anurile, fosetele i cuspidul vestibular au acelai contur
i relief. Modificrile se petrec la nivelul cuspidului lingual, care este mprit n doi cuspizi de un an cu
direcie lingual ce i ia nceputul din anul intercuspidian cu direcie meziodistal. anul intercuspidian
lingual nu depete limita crestei sagitale a cuspidului lingual. Dintre cei doi cuspizi linguali cel meziolingual
este mai pronunat i "mai mare dect cel distolingual.
15. Caractere morfologice de grup i individuale ale molarilor.
* Primul molar superior. Este implantat dup al doilea premolar i este al aselea dinte din arcada
dentar. Are o coroan de form cuboid i este un dinte tetracuspidant i triradicular .
Suprafaa vestibular a primului molar superior este divizat de 4 margini laterale: ocluzal de form
neregulat, ondulat; cervical aproape orizontal i dou margini proximale convergente spre colet,
marginea distal a crora este mai curb i mai scurt dect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei
vestibulre o form trapezoidal cu baza mare situat ocluzal. Relieful suprafeei vestibulre este convex,
avnd i o mic depresiune (foset) realizat de un an central care vine de pe suprafaa ocluzal i se
termin aproximativ la jumtatea suprafeei vestibulre. Totodat anul central mparte suprafaa vestibular
n doi lobi inegali: mezial i distal. Lobul mezial este format de versantul extern al cuspidului
meziovestibular, iar cel distal de versantul cuspidului distovestibular i este mai mic dect lobul mezial.
Suprafaa palatinal este asemntoare cu cea vestibular, marginile proximale ale creia sunt mai
convergente spre colet, la fel fiind mprit n doi lobi inegali de anul ocluzal distopalatinal, numit i an

Page 9 of 90
palatinal de descrcare, care continu pn aproape de linia coletului. Lobul mezial, format de versantul
intern al cuspidului meziopalatinal, este mai mare dect lobul meziovestibular i cu mult mai mare dect cel
distopalatinal, format de versantul intern al cuspidului distopalatinal. Pe suprafaa palatinal a lobului
meziopalatinal n treimea ocluzal i aproape de marginea mezial, deseori este situat o proeminen de
smal numit tuberculul Carabelli, considerat de unii autori ca un cuspid supranumerar. Uneori anul
ocluzal distopalatinal formeaz o mic depresiune orificiul orb (forameti caecum).Suprafeele proximale
au forma trapezoidal cu baza mare ndreptat spre colet, suprafaa distal a cruia este mai mic i mai
convex, iar suprafaa mezial este plan n sens vertical i convex n sens orizontal, convexitatea fiind
mai accentuat spre marginea vestibular. Acest relief al suprafeei meziale contribuie la formarea unei
uoare depresiuni n centrul ei, n apropierea coletului.
Suprafaa ocluzal are o form neregulat romboidal, marginea vestibular a creia formeaz cu cea
mezial un unghi ascuit, iar cu marginea distal un unghi obtuz deschis i invers; marginea palatinal cu
cea distal formeaz un unghi obtuz, iar cu cea distal un unghi ascuit. Astfel diagonala mare a acestei
suprafee unete imaginar unghiurile ascuite meziovestibular cu cel distopalatinal. Marginea distal i cea
mezial sunt aproape paralele i drepte, iar cea vestibular i palatinal sunt convergente spre distal. Pe
suprafaa ocluzal sunt situai 4 cuspizi, creasta oblic, 2 fosete principale, o foset accesorie i 3 anuri.
Cuspizii sunt orientai n sens vestibulopalatinal i meziodistal, fiind separai ntre ei printr-un sistem dublu
de anuri intercuspidiene, care n dependen de gradul de adncire spre partea central a suprafeei
ocluzale, sunt divizate n: anuri centrale (vestibulocentral i meziocentral) i 1 ant periferic
(distopalatinal). anul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafaa vestibular, continu
pn n treimea mijlocie a suprafeei vestibulre, separnd astfel cei 2 cuspizi vestibulari n: cuspidul
meziovestibular care coincide dup mrime cu lobul mezial al suprafeei vestibulre i cuspidul
distovestibular care coincide cu lobul distal. anul meziocentral i are nceputul ca i cel vestibulocentral
n centrul ocluzal; intersecia acestor dou anuri formeaz un unghi de circa 95 i o foset, numit foseta
central sau accesorie (secundar). anul meziocentral pornete spre suprafaa mezial i mparte cei doi
cuspizi meziali n: cuspidul meziovestibular i cuspidul meziopalatinal. Acest an mpreun cu creasta
mezial formeaz foseta mezial. anul distopalatinal pornete de pe marginea distal a suprafeei ocluzale,
mprind-o aproximativ n dou jumti egale, continu pn la marginea crestei oblice de smal, unde
formeaz cu ea un unghi oblic de aproximativ 120135 i se ndreapt pe suprafaa palatinal unde se
contopete cu anul de pe aceast suprafa. Uneori, poriunea distal a anului distopalatinal trece creasta
oblic de smal i se termin n foseta central, avnd un relief slab pronunat. Astfel acest an separ
cuspizii palatinali n cuspidul distopalatinal i cuspidul meziopalatinal, separnd totodat i cuspizii distali
n cuspidul distovestibular i cuspidul distopalatinal. anul distopalatinal mpreun cu creasta distal
formeaz foseta distal. Cuspidul meziopalatinal se unete cu cuspidul distovestibular printr-o creast oblic
de smal care se mai numete i puntea de smal, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecnd de pe un
cuspid pe altul, formeaz un unghi de aproximativ 145 cu vrful orientat n sens distal. Totodat este
necesar de menionat c, din vrful tuturor cuspizilor spre centrul ocluzal, pornesc creste axiale care mpart
cuspizii n dou versante: mezial i distal. Paralel acestor creste pornesc anuri secundare, grladul de
reliefare al crora difer. Vrfurile cuspizilor vestibulari i palatinali sunt unite prin creste sagitale care
mpart cuspizii n dou versante: extern i intern. Crestele sagitale la rndul su sunt unite cu crestele
proximale n sens meziodistal.
Primul molar superior este dotat cu 3 rdcini implantate n ardada dentar astfel: dou rdcini n sens
vestibular i una n sens palatinal.
* Molarul doi superior. Este implantat dup primul molar, fiind al aptelea dinte din arcada dentar.
Caracteristicile morfologice generale sunt identice cu cele ale primului molar superior, cu unele deosebiri de
detaliu. Coroana molarului doi superior are o form cuboid, este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi
tricuspidat), triradicular .
Suprafaa vestibular a molarului doi superior se deosebete de cea vestibular a primului molar prin
dimensiuni mai mici. anul vestibular este de asemenea mai puin exprimat i mparte suprafaa vestibular
n doi lobi aproximativ egali. Suprafaa palatinal este mai mic, mai convex dect suprafaa palatinal a
primului molar, relieful ei fiind dependent de prezenta i poziia anului palatinal situat mult mai distal i
care este mai scurt, extinzndu-se n treimea ocluzal a suprafeei palatinale. La molarii cu suprafaa ocluzal
tricuspidant anul palatinal lipsete sau este abia schiat pe marginea palatinal.
Suprafeele proximale ale molarului doi superior prezint aceleai caractere morfologice cu ale
suprafeelor proximale ale primului molar, avnd dimensiuni mai mici.Suprafaa ocluzal, ca i n cazul
primului molar superior, are o form neregulat, romboid, dimensiuni mai mici, unghiurile meziopalatinal i
distovestibular sunt mai rotunjite, din care cauz diagonala care leag unghiurile meziovestibular i
distopalatinal este mai mare dect diagonala unghiurilor meziopalatinal i distovestibular. Cnd pe suprafaa
ocluzal sunt situai 4 cuspizi, relieful ei are caractere morfologice identice cu cele ale primului molar
superior, cuspizii fiind mai teii. Cuspizii distovestibular i distopalatinal sunt mai mici, reducerea n volum
fiind foarte accentuat la cuspidul distopalatinal, care deseori aproape nu se mai observ, iar suprafaa
ocluzal este reprezentat numai de trei cuspizi. In aa cazuri relieful suprafeei ocluzale este conferit de
aceti cuspizi care sunt situai astfel: 2 cuspizi vestibulari i unul palatinal. Astfel poriunea palatinal a
anului distopalatinal se reduce pn la dispariia complet, sau coincide cu anul secundar al crestei oblice
contribuind la reducerea fosetei distale; poriunea distal se contopete cu anul intercuspidian meziocentral.
Deci suprafaa ocluzal poate fi reprezentat i de 3 cuspizi, creasta oblic, o foset principal i una

Page 10 of 90
accesorie i 2 anuri intercuspidiene.
Rdcinile sunt implantate n arcada dentar ca i la primul molar superior.
* Molarul al treilea superior. Este implantat dup al doilea molar i este ultimul dinte din arcada dentar,
ocupnd locul 8. Mai este numit i molarul de minte, datorit perioadei de erupie ntre 1640 ani. Are o
form variabil, puin constant, poate fi tricuspidant sau multicuspidant, triradicular sau mono- i
multiradicular. Cnd molarul trei superior este normal dezvoltat, are caracteristici morfologice generale
asemntoare cu ale molarului doi superior, avnd trei cuspizi, dimensiunile i volumul fiind mai redus.
* Primul molar inferior. Este implantat dup al doilea premolar inferior i este al aselea dinte din arcada
dentar inferioar. Coroana are o form cuboid i este un dinte pentacuspidat i biradicular .
Suprafaa vestibular a primului molar inferior este delimitat de 4 margini laterale: ocluzal-, de form
ondulat, echivalent celor trei cuspizi vestibulari; cervical reprezentat de dou convexiti orientate
ocluzal (una mezial i alta distal), care se unesc printr-o uoar ondulare spre spaiul interradicular
corespunztor delimitrii rdcinilor; dou margini proximale convergente spre colet, marginea distal a
crora este mai convex i mai scurt dect cea mezial. Marginile laterale confer suprafeei vestibulre
form trapezoidal cu baza mare situat n sens ocluzal, iar baza mic n sens cervical. Relieful suprafeei
ocluzale este asemntor cu cel al premolarilor inferiori, avnd convexitate maxim n treimea cervical,
fiind aproape plan n sens ocluzal i oblic n sens lingual. Suprafaa vestibular este mprit de dou
anuri verticale (mezial i distal) n trei lobi inegali. anul mezial pornete de pe suprafaa ocluzal i
.continu pn la jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu-se ntr-o depresiune care formeaz foseta
vestibular (orificiu orb). Acest an mparte suprafaa vestibular n doi lobi: vestibulomezial i
vestibulocentral. Lobul mezial este format de versantul extern al cuspidului meziovestibular, lobul central
este format de versantul extern al cuspidului centrovestibular i este mai mic dect cel mezial. anul distal
pornete de asemenea de pe suprafaa ocluzal, fiind mai scurt i mai puin exprimat, separnd lobul
vestibulocentral de cel vestibulodistal. Lobul vestibulodistal este format de versantul extern al cuspidului
distovestibular i este cel mai mic lob de pe suprafaa vestibular.
Suprafaa lingual ca i cea vestibular are form trapezoidal cu acelai contur, dar de dimensiuni mai
mici, fiind neted. Aceast suprafa este convex i aproape vertical, mprit de un an vertical n doi
lobi inegali. anul vertical i ia nceputul pe suprafaa ocluzal i continu pn n treimea ocluzal a
suprafeei linguale mprind-o n lobul meziolingual de dimensiuni mai mari i lobul distolingual de
dimensiuni mai mici. Aceti lobi sunt formai de versantele interne ale cuspizilor linguali, iar volumul lor
depinde de dimensiunile acestor versante.
Suprafeele proximale ca i n cazul molarilor superiori pot fi comparate cu un trapez, cu baza mare
orientat spre colet i cea mic spre ocluzal, avnd suprafaa distal mai mic i mai convex dect cea
mezial. Marginile suprafeelor proximale (mezial i distal) sunt uor curbate fiind nclinate lingual.
Suprafaa ocluzal a primului molar inferior are form de trapez cu baza mare orientat n sens
vestibulr, este format de crestele sagitale cuspidiene (vestibulr i lingual) i de crestele marginale de
smal (mezial i distal). Pe suprafaa ocluzal sunt situai 5 cuspizi, 4 anuri intercuspidiene i 5 fosete.
Cuspi- zii sunt situai astfel: 3 vestibulari i 2 linguali, fiind separai ntre ei printr-un sistem specific de
anuri intercuspidiene, care include un an central i 3 anuri secundare. anul central meziodistal
pornete aproximativ din mijlocul crestei meziale, transverseaz suprafaa ocluzal i se termin pe mijlocul
crestei distale. anul central este bifurcat distal crestei de smal meziale, avnd o adncime mai pronunat
i formnd foseta mezial principal. Distal anul central are un contur mai puin exprimat i mpreun cu
creasta de smal distal formeaz a doua foset distal principal. Este necesar de menionat c crestele de
smal mpiedic prelungirea anului meziodistal pe suprafeele proximale, prin urmare, acest an separ
cuspizii vestibulari de cei linguali, ultimii fiind mai nali.
anul meziodistal bifurc n dou anuri secundare (mezial i distal) care pornesc spre suprafaa
vestibular, unde se contopesc cu anurile vestibulre similare, separnd cuspizii vestibulari. anul mezial
separ cuspidul meziovestibular de cel centrovestibular, iar cel distal separ cuspidul centrovestibular de
cuspidul distovestibular. Intersecia anurilor mezial i distal cu anul meziodistal formeaz dou fosete
secundare. Aproximativ de la jumtatea anului meziodistal, spre suprafaa lingual, pleac anul lingual
care separ cuspizii linguali n cuspidul meziolingual i cuspidul distolingual. anul lingual confer
suprafeei ocluzale un relief caracteristic. In unele cazuri anul lingual coincide cu anul mezial vestibulr
(variant cruciform), iar n alte cazuri coincide cu creasta de smal a cuspidului centrovestibular (variant
driopitec). La intersecia anului lingual cu anul meziodistal se formeaz a treia foset secundar. Din
vrfurile cuspizilor, ca la molarii superiori, pornesc spre ocluzal creste axiale de smal, iar paralel acestor
creste anuri secundare. In ordinea mrimii i n raport descendent cuspizii se situeaz astfel:
meziolingual fiind cel mai mare, distolingual, meziovestibular, centrovestibular i distovestibular, fiind cei
mai mici.
Rdcinile sunt implantate n arcada dentar astfel: una n sens mezial i alta n sens distal. Rdcina
mezial dup mrime este mai voluminoas.
* Molarul doi inferior. Este implantat dup primul molar inferior i este al aptelea dinte din arcada
dentar inferioar. Caracteristicile generale sunt identice cu cele ale primului molar inferior, existnd
unele deosebiri de detaliu: are coroana de forma unui trapez i este un dinte tetracuspidat i biradicular.

Page 11 of 90
Suprafaa vestibular a molarului doi inferior are aceeai form general ca a primului molar, deosebindu-se
prin dimensiuni mai mici, fiind mai convex i avnd un singur an vestibulr care se prelungete pn la
jumtatea suprafeei vestibulre, terminndu-se n foseta vestibular. anul mparte suprafaa vestibular n
doi lobi inegali: lobul mezial fiind mai mare i lobul distal fiind mai mic.
Suprafaa lingual este mai mic, avnd aproximativ aceeai form ca i suprafaa lingual a primului
molar inferior.
Suprafaa ocluzal are un relief imprimat de cei 4 cuspizi, dou anuri intercuspidiene, dou fosete
principale i una accesorie. anul meziodistal are aceeai direcie ca i omologul su de pe primul molar
inferior, formnd dou fosete principale (mezial i distal) care separ cei doi cuspizi vestibulari de cei doi
cuspizi linguali. anul vestibulolingual ncepe pe suprafaa vestibular, transverseaz anul meziodistal,
formnd foseta secundar, terminndu-se pe marginea lingual a suprafeei ocluzale. Acest an separ
cuspizii vestibulari i linguali n cuspizii meziovestibular i distovestibular, meziolingual i distolingual. In
dependen de caracterul direciei topografice a poriunii vestibulre a anului vestibulolingual fa de
poriunea lingual, deosebim: variant cruciform, cnd aceste poriuni coincid i au aceeai direcie; variant
driopitec, cnd aceste poriuni nu coincid, poriunea lingual fiind situat mai distal, suprapunndu-se cu
creasta axial a cuspidului distolingual; variant n scar, cnd la intersecia anurilor meziodistal i
vestibulolingual se formeaz o ncruciare care se aseamn cu litera X. In ordinea mrimii i n raport
descendent cuspizii se situeaz astfel: meziovestibular fiind cel mai mare, meziolingual, distovestibular i
distolingual fiind cel mai mic.
Rdcinile molarului doi inferior sunt implantate n procesul alveolar asemntor cu rdcinile primului
molar.
Molarul al treilea inferior. Este implantat dup al doilea molar inferior i este ultimul din
arcada dentar inferioar, ocupnd locui 8. Ca i omologul su de la maxil este numit i
molarul de minte. Deseori este mai bine dezvoltat i chiar mai mare dect molarul 2
inferior. Coroana lui este format n fond din 45 cuspizi sau chiar mai muli. Molarul
al treilea inferior prezint caractere morfologice identice cu cele ale primului i al doilea
molari inferiori. Relieful acestui dinte este n raport cu polimorfismul i numrul
cuspizilor; este un dinte biradicular, rdcinile cruia sunt de cele mai multe ori reunite
formnd un con scurt.
Tabelul 1. Dimensiunile medii ale dinilor permaneni superiori, dup Marseillier

Diametrul
meziodistal
al coroanei,
mm
Dintele
Inaltimea Inaltimea Lungimea Mini Diametru
totala a coroanei radacinii Maxim in m la vest
dintelui 1/3 colet palatinal
mazim
ocluzala
Incisivul central 22,5 10,0 12,5 9,0 6,4 7,0

Incisivul lateral 22,0 8,8 13,5 6,4 4,4 6,0
Caninul 26,5 9,5 17,0 7,6 5,2 8,0
Primul premolar 21,0 i 8,0 13,0 7,0 4,7 9,0
Al doilea premolar 21,0 7,5 13,5 6,5 5,3 8,5
Primul molar 22,3 7,5 14,8 10,2 7,4 11,7
Al doilea molar 20,7 7,2 13,5 9,2 6,7 11,5
Al treilea molar 18,0 6,8 11,2 9,0 7,0 11,0
Dimensiunile medii ale dinilor permaneni inferiori
Incisivul central 20,7 8,8 11,9 5,4 3 6
Incisivul lateral 22,1 9,4 12,7 5,9 3,8 6,4
Caninul 25,6 19,3 15 6,9 5,2 7,9
Primul premolar 23 8 15 6,9 5,4 7
Al doilea premolar 23,5 8 15,5 7,2 6 8

Page 12 of 90
Primul molar 21 7,7 13,3 11,2 8,5 10,3
16. Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul. Formele fiziologice i

patologice ale arcadelor dentare.
Dintii din arcada superioara au axul longitudinal inclinat de sus in jos si dinauntru in afara, astfel curba
arcadei coronare este mai mare decat curba bazei apicale. Axul longitudinal al dintilor din arcada inferioara
prezinta o orientare tot de sus in jos si dinauntru in afara, dar care duce la o situatie inversa: curba arcadei
extraalveolare este mai mica decat curba bazei apicale a arcadei inferioare.
Izard prezinta 6 tipuri de arcade dentare: parabola, elipsa, hiperbola,emisferica,in U si ovoida.

Autorul afirma insa ca arcada in U este foarte rara si poate fi considerata o reminiscenta de la
antropoide, ca arcada in hiperbola nu exista in mod normal, iar arcada emisferica este de
asemenea foarte rara. Considera ca forma cea mai frecventa este cea in elipsa, sau o varianta a
ei, ovoida.
Costa descrie 4 forme de curburi ale arcadelor: normala, elipsa,in U si in V. Forma V se
include in cele patologice. Forma normala sau parabolica dupa Collazo s-ar gasi la peste 50%
din subiecti.
Marseiller descrie 3 tipuri de forme mai importante ale arcadelor dentare: hiperbolica, eliptica
si arcada in U.
Forma cea mai armonioasa de arcada este considerata arcada in forma de semielipsa, fiind si cea mai frecventa
forma de arcada la populatia europeana.
Forme fiziologice(normale): fac parte acele rapoarte de ocluzie dintre arcadele dentare care asigura la maxim
realizarea functiilor de baza a SS si aspect fizionomic : ocluzia ortognata; Dreapta cap la cap;prognatia
fiziologica( bimaxilara/biprognata); ocluzia opistognata (retruzie fiziologica bimaxilara).
Forme patologice: prognatia(ocluzia distala); progenia( ocluzia meziala /inversa), ocluzia
adinca,deschisa,incrucisata
17. Definiie Arcada dentar, Arcada alveolar, Arcada bazal i coraportul dintre
ele la maxil i mandibul.
Arcadele dentare prezinta nu o suma de dinti, dar un sistem de organe strans legate morfologic si functional.
Ele separa cavitatea orala in doua parti: cavitatea vestibulara cuprinsa intre suprafata vestibulara a arcadelor
dentare, buze, obraji si cavitatea orala cuprinsa intre fata orala a arcadelor dentare si istmul bucofaringian.
Linia conventionala trasata pe varful apofizei alveolare se numeste arcada alveolara.
Linia conventionala trasata pe varfurile radacinilor se numeste arcada bazala.

Page 13 of 90
Intre dimensiunile arcadelor dentare, alveolare, bazale exista o legitate care reiese din particularitatile de
structura ale maxilarelor. La maxila arcada dentara este mai mare decat cea alveolara, iar cea alveolara mai
mare decat cea bazala. In cazul mandibulei avem un coraport invers: arcada dentara este mai mica.
18. Factorii ce asigur unitatea funcional a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Planul de
ocluzie.
*Factorii:
-apofizele alveolare;
-puncte de contact interdentare (contactele interdentale joac un rol important la dispersarea i
repartizarea presiunilor funcionale i asupra dinilor vecini. Afar de aceasta, contactele interdentale servesc
drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trauma i ar leza papilele interdentare);
-ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente snt situate deasupra septurilor
alveolare inserndu-se de cementul unui dinte i trecnd la cellalt. Datorit acestor ligamente deplasarea unui
dinte mezial sau distal provoac i deplasarea dinilor vecini).
* Ariile ocluzale: arie ocluzal a arcadei dentare superioare i a celei inferioare, care snt formate din
succesiunea suprafeelor ocluzale ale fiecrui dinte n parte. Aria ocluzala a arcadei dentare superioare n
regiunea frontal prezint o linie egal cu limea prii incisivale a dinilor frontali, lrgindu-se treptat
posterior, atingnd cele mai mari dimensiuni n regiunea primului molar. Aria ocluzal a mandibulei este mai
mic n regiunea dinilor frontali i mai mare la fel la nivelul primului molar. In zona frontal aria ocluzal
este arcat i ngust, iar n zonele laterale are un relief caracteristic datorit prezenei cuspizilor pe faa
ocluzal a dinilor laterali adaptai la frmiarea i mcinarea alimentelor.
Ariile ocluzale pot fi ntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edentaii pariale. Ele la fel pot avea
diferite dimensiuni n raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la
edcntaia total absente.
*Planul de ocluzie-dac trasm o linie convenional care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari
inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, obinem un plan, care n zona frontal trece pe marginea
incisiv a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. Datorit curbrii arcadelor
dentare n plan sagital i transversal fiecare dinte se afl fa de planul de ocluzie ntr-un anumit raport. Aa,
la nchiderea arcadelor dentare n ocluzia centric, dinii laterali superiori ntretaie acest plan, iar cei inferiori
nu-1 ating. In zona frontal a arcadelor dentare incisivii centrali i caninii superiori ating planul de ocluzie, iar
cei inferiori l ntretaie.Prin urmare, acest plan de ocluzie este alctuit din trei segmente: unul frontal i dou
laterale. S-a constatat c segmentul frontal este curbat i paralel cu linia bipupilar, iar cele laterale cu
planul orizontal Camper, care trece de la spina nazal anterioar i pn la centrul conductelor auditive
externe. Migrrile dentare pot modifica raportul dinilor deplasai fa de acest plan, dereglnd relieful ariilor
ocluzale.
19. Curba de ocluzie sagital Spee. Rolul biologic al curbelor de ocluzie.

*Curba de ocluzie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si
daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala
Spee.La maxil aceast curbur este corespunztor convex. centrul acestei curburi este situat la 3 cm
posterior de crista Galii.Speesocotea c centrul acestei curburi se gsete n orbit i dac vom prelungi

Page 14 of 90
aceast curb, ea va trece la marginea anterioar a condilui articular al mandibulei . Bonwill, studiind
profunzimea curbei de ocluzie sagital Spee, a ajuns la concluzia c ea depinde de gradul de supraacoperire
frontal. Cu cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu att mai adnc este i curba de ocluzie sagital
Spee. Dup Bornvill datorit curbei de ocluzie sagitali Spee, n caz de deplasare a mandibulei n sens anterior,
ntre arcadele dentare i ntre dinii antagoniti se creeaz cel putin trei
puncte de contact, situate n form de triunghi: un contact n zona dinilor frontali i cte unul n zonele
laterale. Acest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dup Bonwill .
*Rolul biologic- protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura
sagitala).
20. Ce prezint curba de ocluzie transversal Monson- Willson. De ce depinde gradul de

pronunare, rolul lor.
*Curba de ocluzie transversala Monson-Wilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali
(coroana dintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari vestibular), daca unim cuspizii
dintilor omogeni de pe hemiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala Monson-Wilson.
*Gradul de pronuntare depinde de gradul de nclinaie a dinilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la
cei mandibulari spre oral.
*Importanta:
-pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea
mandibulei in sens transversal
-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si

curbura de profilaxie parodontala.
-rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de

propulsie si lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact interdentar cel
putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile.
21. Definiie Parodont. Caracteristica esuturile ce incude aceast noiune. Funciile.
*Parodont-complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul
osos alveolar, cimentul radicular.
*Gingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. Partea
marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu 1,5 mm mai sus de
coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o adincime de aproximativ 0,85 mm dupa Orban.
*Periodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal.

Alcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste) din
vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. In zona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele
dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele dentoperiostale si
dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. In asa mod dintii din arcadele dentare se
transforma intr-un system unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si

Page 15 of 90
asupra dintelui vecin.
*Tesutul alveolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de

functia acestuia. Sub influenta dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului
cunoscut ca os compact , os dens. Aceasta placuta ca regula este mai groasa din partea orala si mai subtire
din partea vestibulara.
*Functiile parodontului:
-de fixare si stabilizare a dintelui;
-de automentinere ;
-senzorica;
-analizatorica;
-de plastie a tesuturilor paradontului;
-de reglare a presiunilor masticatorii;
-de amortizare a fortelor functionale;
-trofica.
22. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone. Caracteristica grupelor

ligamentare arpei.
*Spatiul dento-alveolar: spatiul cuprins intre corticala interna a osului alveolar si cementul radicular . Are
largime variabila in diferite segmente ale radacinii:
-in zona orificiului alveolei 0,25-0,27 mm;
-la treimea coletului 0,17-0,19 mm;
-in zona mijlocie 0,08-0,14mm;
-in zona apicala 0,16-0,19 mm.
*Ligamentele Sharpey: Ligamentele alveolodentare se mpart n dou grupe dup orientarea lor funcional:
grupul fasciculelor de fibre cu orientare oblic formate din fibre colagene care fixeaz i suspend dintele n
alveol, numite i fibrele lui Sharpy. Fiind inserate de peretele alveolei i cementul radicular, ele snt uor
ondulate.Inzona coletului este situat al doilea grup de fibre orientate n plan orizontal care leag dintele de
alveol, de gingie (ligamentele dentogingivale) i de dinii vecini, ligamentele dentodentare sau transseptale
(deoarece ele trec peste marginile alveolei i se inser pe cementul din zona coletului dinilor vecini. Acest
grup de fascicule formeaz ligamentul circular dental unind dinii din arcada dentar ntr-un sistem
lan.Ligamentele alveolodentare oblice cu o orientare a fasciculelor dinspre alveol spre cement, afar de rolul
de suspendare a dintelui, amortizeaz forele de presiune pe care le suport dintele n funciune.Grupul
fasciculelor apicale au o direcie aproape vertical, fiind dispuse radiar de la peretele alveolei la apex.
23. Definiie Ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , Relaii de ocluzie.

Varietile de ocluzie dinamic.

Page 16 of 90
*Ocluzie-raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare indifferent de relatiile dintre ele.
*Ocluzie statica- reprezint o relaie de contact dento dentar dintre arcada dentar inferioar i arcada dentar
superioar.
*Ocluzie dinamica- se realizeat n timpul funciei mandibulare efecctuate prin intermediul muchilor
mobilizatori realiznduse diverse rapoarte mandibulocraniene, cnd arcada dentara inferioar va contacta cu
cea superioar, realiznd diverse contacte dentodentare.
*Relatii de ocluzie- raport mandibuloerariian n cadrul cruia mandibula se instaleaz fa de maxil n aa

mod c condilii articulari ai mandibulei ocup n fosele articulare o poziie de retruzie neforat fa de baza
pantei tuberculului articular, indiferent de prezena sau absena total a dinilor.
*Varietati de ocluzie dinamica:

-ocluzia anterioar: propulsia mandibulei i contactul interdentar al dinilor frontali. In
aa poziie a mandibulei uneori poate lipsi contactul dintre dini n zonele laterale ale
arcadelor dentare. Prin urmare, intercuspidarea maxim a arcadelor dentare va lipsi,
condilii articulari ai mandibulei vor fi deplasai anterior i se vor situa undeva pe
panta tuberculului articular, iar muchii mobilizatori nu se vor gsi ntr-o stare de
contracie maxim i echilibrat.
-ocluzia posterioar: apare n caz de deplasare a mandibulei n direcia posterioar,

fapt posibil datorit aplicrii unei fore, de exemplu, n momentul determinrii
ocluziei centrice cnd medicul apas pe mentonier n direcie distal. Mandibula fiind
deplasat distal, arcada dentar inferioar va contacta cu cea superioar numai n
zonele laterale, iar condilii articulari vor ocupa n fosele articulare o poziie
distalizat.
-ocluzia lateral :poate fi din stnga sau din dreapta, n dependen de direcia
deplasrii mandibulei. La o latero- propulsie mandibular la stnga, n aceast zon a
arcadelor dentare, contactul dintre dini depinde de gradul deplasrii, pe cnd din
partea dreapt el va lipsi sau se va crea n cteva puncte, i invers. Totodat se va
observa o asimetrie a liniei dintre incisivii centrali superiori i cei inferiori, iar
condilii articulari vor avea diferit poziia n fosele articulare n dependen de
direcia deplasrii mandibulei.
24. Definiie Relaie de postur mandibular. Enumetrai elementele active i pasive ce

asigur aceast poziie. Spaiul Donders.
*Relatie de postura mandibulara-starea de echilibru dintre muschii ridicatori si coboritori ai mandibulei

cind ei se gasesc intr-o stare de relaxare fiziologica relative, care se evidentiaza la nivelul arcadelor dentare
printr-un spatiu de inocluzie individualizat egal in mediu cu 2-3mm.
*Elementele passive:
-complexul muschi-tendon;
-complexul ATM;
-spatiul Donders.
*Elementele active:
-tonalitatea complexului muscular;
-tonalitatea complexului motoric al ATM.
*Spatiul Donders: in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu de
ocluzie fiziologica, limba se desprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar
intre palatul dur si suprafata dorsala a limbii apare un spatiu numit spatiul Donders.

Page 17 of 90
25. Ce numim i cu ct este egal spaiul liber de vorbire, importana practic.
*Spatiul liber de vorbire-in timpul fonatie spatiul de inocluzie fiziologica variaza in dependenta de
pronuntarea vocalelor si consoanelor , in mediu e egal cu 2-3 mm.
*Importanta practica- pentru ca sa se relaxeze muschii in timpul repaosului, n plus ne mai ajut i la
determinarea DVO.
26. Testele Wild, Silverman i Robinson. Importana practic.
Wild-pronuntarea cuvintelor cu litera a

Silverman-pronuntarea cuvintelor ku litera s
Robinson-pronuntarea cuvintelor cu litera f,sau numararea de la 60 la 70.
Rolul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura
27. Ocluzia centric. Componentele. Indicai 4 semne ale ocluziei centrice.
Ocluzia centric - pozitie de contact multiplu interdentar maxim dintre arcadele dentare ce rareori coincide
cu intercuspidarea maxim.
Ocluzie centric -raport dintre arcadele dentare in plan sagital, transversal i vertical, cnd mandibula ocup o
pozitie centric fat de baza craniului i maxil.
Pentru realizarea acestui contact mandibula se deplaseaz din pozitia de relatie centric anterior, asigurnd
pozitionarea anterioar cu 0,1-1,5 a condililor articulari in fosele articulare, la baza pantei tuberculilor
articulari i un contact maxim interdentar, manifestat de contractia bilateral, uniform i simetric a
muchilor ridictori ce coincide cu micarea de deglutitie.
Componente : arcadele dentare, ATM, planul ocluzal

Semne caracteristice: dentar, articular, muscular, faringo-glandular.
Semne dentare :
1) fiecare dinte contacteaz cu doi dinti antagoniti, afar de incisivii centrali inferiori i ultimii molari
superiori, care au numai cte un dinte antagonist
2)linia median a fetei se gsete ntr-un plan cu linia interincisival)
3) primul molar superior contacteaz cu primul i al doilea molari inferiori n aa mod c pe primul l acoper
aproximativ cu 2/3, pe al doilea cu 1/2, iar cuspidul mezio-vestibular este situat n fisura dintre cuspizii
meziovestibulari i centro-vestibulari ai primului molar inferior;
4) arcada dentar superioar este mai mare i o acoper pe cea inferoar.
28. Definiie Tip de ocluzie s-au Rapoarte dintre arcadele dentare. Caracteristica
celor dou grupe.
Tip de ocluzie interdentar - raportul dintre arcadele dentare n ocluzia centric.

Toate tipurile de ocluzie interdentar, dei au particularittile individuale, condiional se impart, n dou
grupuri: fiziologice i patologice.

Page 18 of 90
Fiziologice - rapoarte de ocluzie, dintre arcadele dentare care asigur la maximum realizarea funciilor
principale ale sistemului stomatognat i aspectul fizionomic.
Ocluzia ortognata
Ocluzia dreapta (cap la cap)
Ocluzia biprognat (prognaie/protruzie fiziologic bimaxilar )
Ocluzia opistognat (retruzie fiziologic bimaxilar)
Raportul ocluzal dintre arcadele dentare care manifest dereglri de funcii ale sistemului stomatognat i
fizionomice duce la instalarea ocluziilor patologice(anormale).
Din ocluziile patologice anormale fac parte:
Prognatia (Ocluzia distala)
Progenia (Ocluzia meziala sau invers)
Ocluzia adnc
Ocluzia deschis
Ocluzia ncruciat
29. Semnele ocluzii centrice caracteristice pentru toi dinii i pentru dinii frontali n
ocluzia ortognat.
Propunnd pacientului sa inchida cavitatea bucala, in ocluzia centrala prin aplicarea diferitor probe
determinand caracterul contactului dintre fiecare dinte.
Pentru toti dintii:fiecare dinte vine in contact cu cite 2 dinti antagonisti,cei din arcada superioara vin in
contact cu omogenul antagonist si dintele situat distal,iar cei de pe arcada inferioara vin in contact cu
anagonistul omogen si cu dintele situate median de el.
Pentru dintii frontali:linia mediana coincide cu linia interincisivala;dintii superiori acopera 1|3 din dintii
inferiori=cu 2-3 mm.
30. Semnele de ocluzie centric caracteristice pentru dinii laterali n plan sagital i
transversal n ocluzia orognat.
In plan sagital: fiecare cuspid ai dintilor arcadei superioare se situeaza intre 2 cuspizi ai dintilor de pe arcada
inferioara;distalizarea dintilor superiori din cauza volumului mare ai incisivilor centrali superiori.
In plan transversal:cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori se situeaza in santul mezio-distalal arcadei
dent.superioare;iar cuspizii distali ai arcadei superioare intra in santul meziodistal al arcade inferioare.rezulta-
contact maximal.
31. n ce planuri i n ce sensuri au loc micrile mandibulare. Dou grupe de micri ale
mandibulei dup Costa.

Page 19 of 90
Micri n 3 direcii : vertical (deschidere, nchidere); sagital (propulsie i revenire); transversal (deplasare
lateral) spre dreapta/stnga, de revenire i mixte.
Costa in raport de cele 2 relaii fundamentale mandibulocraniene, de repaus fiziologic relativ (postur) i de ocluzie,
grupeaz micrile mandibulare in 2 categorii:
- Miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica, caracteristice pentru fazele actului de
masticatie.
- Miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic relative caracteristice pentru alte functii(
fonatia)
Miscarile mandibulei se incep din ocluzia centrica au loc in trei directii conform celor trei planuri: vertical,sagital,
transversal si in 10 sensuri:
1) coborire si ridicare;
2) propulsive si revenire;
3) retruzie si revenire;
4) miscare laterala spre dreapta si revenire;
5) miscare laterala spre stinga si revenire.
32. Micrile mandibulare n plan sagital, indicai valorile unghiurilor traiectoriei sagitale
articulare i incisivale.
Este miscare de propulsie a mandibulei,cu in care linia parcursa de incisivii inferiori pe suprafata palatinala
a celor superiori pina la contact cap la cap. Aceasta linie cu planul okluzal formeaza un unghi de 40grade.
(unghiul traiectoriei incisivale
Traiectorie articulara sagitala este distanta parcursa de condilii articulari pe panta tuberculilor
articulari.aceasta linie cu planul okluzal formeaza o linie de 33 grade si e numit unghiul traiectoriei articulare
sagitale.
33. Micrile mandibulare n plan vertical i transversal. Diagrama Posselt. indicai

valorile unhiurilor traectoriei transversale articulare i incisivale. Importana
practic.Caracteristica hemiarcadei de balans i celei active.
Miscarile inplan vertical ale mandibulei corespund gradului de deschidere a cavitatii bucale. Valoarea
maxima e de 5cm si mai mult.miscarile transversale ale mandibulei sint miscari de lateralitate datorate prin
contractia unilaterala a m.pterigoizi externi si coboritori.
Din partea unde a avut lok kontractia,dintii laterali formeaza un contact intercuspidian omogen:
cuspidul vestib.al dintilor superiori vin in okluzie cu cuspizii vestibulari ai celor inferiori. Aceasta se numeste
hemiarcada dentara active.contactul intercuspidian neomogen,cind cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori vin
in contact cu cuspizii palatinali ai celor superiori a primit denumirea de hemiarcada dentara balansa.
Unghiul traiectoriei transversale,sau unghiul benet,in miscarea condilului in mijlociu are 15-17 grade.in
zona incisivala acest unghi atinge 100-110 grade.
Diagrama Posselt - inregistrarea grafica a traiectoriilor efectuate de punctul interincisiv mandibular fata de
dintii maxilari in plan sagital i vertical.

Page 20 of 90
34. Actul de masticaie. Caracteristica a 4 faze ale actului de masticaie dup Gysi.
La masticatie mandibula indeplineste un ciclu de miscari care de catre Gysi au fost impartite in 4 faze.
Fiecare faza incepe din pozitia arcadelor dentare in ocluzia centrica denumita faza O.
I faza corespunde miscarii de deschidere a gurii si de propulsie a mandibulei.
II Faza corespunde miscarii de lateralitate.
III Faza corespunde miscarii de inchidere a cavitatii bucale cind pe hemiarcada

active se produce un contact omogen dintre cuspizi, iar pe hemiarcada de
balans (pasiva)-un contact neomogen.
IV Faza corespunde miscarii de alunecare, cind arcada dentara aluneca pe cea

superioara revenind inpozitia punctului de plecare- ocluzia centrica, savirsind
astfel un ciclu de miscari.
De mentionat ca daca pe hemiarcada activa totdeauna avem un contact omogen intre cuspizii dintilor
respectivi, apoi pe hemiarcada de balans poate aparea si un spatiu de inocluzie. Aceste varietati de raport
interdentar de pe hemiarcada de balans depind de gradul de supraacoperire frontala si de pronuntare a
curbelor ocluzale transversal (curba Monson si Wilson).
35. Articulatoarele. Structura. Valorile medii ale triunghiului Bonwil i indici de structur
a sistemului stomatognat incluse n articulator.
Articulator imit micrile mandibulei n toate palnurile: deschidere-nchidere, propulsie, lateralitate i

servesc al poziionarea modelelor n relaie centric pentru refacerea morfofogiei ocluzale (montarea dinilor)
corespunztoare activitlii functionale a sistemului stomatognat.
Conform constructiei i particularitilor de imitare a miscrilor mandibulare:
articulatoare anatomice medii si semiadaptabile.
articulatoare adaptabile individuale.
Triunghiul Bonwill reprezint un triunghi echilateral (latura 10cm) cu baza ntre mijlocul axelor ambilor
condili mandibulari i vrful ntre incisivii mediali inferiori.

Page 21 of 90
2 ramuri: condili articulari; tuberculi articulari
Extremittile posterioare ai ramei superioare sunt prezentate de condilii articulari care alunec pe pantele
ce imit tuberculii articulai pe rama inferioar.
Suprafaa acestor pante are grad de nclinare n sens mezio-distal 33 i oro-vestibular 17(unghiul Bennett).
36. Ocluzoarele. Structura. Dezavantaje.

Aparate utilizate n practica proteticii dentare ce imit micarile mandibulei n plan vertical (deschidere
i nchidere).
Compuse din dou rame (inferioar i alta superioar) articulate n jurul unui ax ~ balama care poate fi
mentinute la o anumit disan prin intermediul unui urub sau al unei tije metalice situat n sens vertical.
Rama inferioar reprezint[ schematic mandibula cu o extremitate liber rotunjit situat n plan
orizontal asemntoare corpului mandibulei i alta situat n plan vertical sub unghi 100-120 asemntoare
ramurilor mandibulei.
Extremitatea vertical este nzestrat cu o ans pentru a putea fi unit cu rama superioar a ocluzorului
care reprezint poziia orizontal a maxilei.
ntre extremitile ramelor este plasat un urub cu o contrapiulit, cu ajutorul cruia se fixeaz i se
menine nlimea necesar ntre brae.
n prezent sunt elaborate i comercializate ocluzoare care imit i miscrile de lateralitate (dreapta,
stnga) ale mandibulei ex. Biokop (Ivoclar, Germania) sunt formate din dou corpuri in form de piciorue
articulate cu arnier i pe care se monteaz paralel ramele ocluzorului de divers form i mrime. Ramura
superioar este articulat si prin balama.
Dezavantaje : Nu red starea funcional a maxilarelor, ci doar poziia centric.
Imit doar micri n plan vertical (coborre/urcare).
37. Definiie Tehnica dentar i Biomateriale. Cerinele medico- biologice ctre

materiale.
Tehnica dentara-esta stiinta care studiaza procesele tehnologice de confectionare a protezelor dentare si
aparatelor ortopedice.
Biomateriale produse folosite la restaurarea sau inlocuirea unor tesuturi vii care au avut de suferit din
diverse cauze
Catre toate materialele utilizate sint urmatoarele cerinte medico-biologice :

Sa fie nevatamatoare;
Sa nu actioneze toxic si chimic;
3.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii;
Sa aiba o reactive neutra cu saliva si produsele alimentare;
Sa nu aiba gust si miros neplacut;
Usor sa se supuna curatirii igienice;
Insusiri satisfacatoare: mecanice, fizice, chimice.
De baz realizarea construciilor protetice, aparate Auxiliare tehnologia protezelor dentare

OMF, ortodonie, obturaii

Page 22 of 90
- Metale i aliaje metalice : Amprentare
-Nobile (Au Pd; Au Pt) Ambalare
-Seminobile (Ag Pd) Abrazive
-Inoxidabile (oel inox, Cr-Co) Alipire
Ceramica Albire
Acrilate Modelare
Compozite lefuire
Materiale de obturare Fuzibile
Izolare
38. Aliajele nobile utilizate n protetica dentar: componena aliajul aurului cu titlul 900
i 750 cu platin.
Aliajele metalelor nobile sunt divizate in 2 subgrupe: 1. Aur-argint: 2. Aur-platina.

Aliajele din aur au calitati tehnologice mult mai superioare decit ale aurului pur. In general aurul se
aliaza cu argintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul. Gradul de
finite-titlul- se exprima in carate sau in miimi. Aurul pur are titll 1000 sau 24 carate. Un carat este egal cu
1000/24 sau cu 41.66 miimi. Prin urmare, 583 miimi sunt egale cu 14 carate; 750-cu 18; 833-cu20; 916-cu 22
carate.Asadar,puritatea aurului este exprimata prin carate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l
contine aliajul.
Aliajul aurului cu titlul 900 contine: aur pur 90%, argint 4% si cupru 6%. Aliajul respective are o
culoare galbena placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate in stare
topita, usor se supune stantarii, laminarii si altor procese tehnologice. Acest aliaj e folosit la confectionarea
coroanelor stantate fiind comercializate sub forma de discuri cu diametrul de 18, 20, 23 si 25 mm, cu o
grosime de 0,28 0,30 mm. Pentru turnarea pieselor protetice acest aliaj e comercializat in forma de cubulete
de 5 g.
Aliajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. Temperatura de topire a
aliajelor din aur e de circa 1000-1040gr. C
Aliajul din aur cu titlul 750. Acest aliaj contine aur pur 75%, argint- 3%, cupru- 9,7%, cadmiu- 12 %
si diverse impuritati , nu mai mult de 0,3% si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul
coroanelor, pe suprafata ocluzala sau taietoare. Temperatura de topire- 790-810gr. C.
Platina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionarea unor
proteze dentare, insa datorita insusirilor fizice si tehnologice este folosit rar ( incrustatii, coronae stantate,
piese turnate). Din foi de platina cu grosimea de 0,025 mm se confectioneaza cape , pe care se aplica
portelanul, apoi se efectueaza arderea coroanelor din portelan in cuptoarele special. Platina are o culoare
asemanatoare cu a argintului si a otelului inoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de
21,5, temperature de topire de 1770gr.C sic ea de fierbere de 3710gr.C.
39. Aliajele seminobile i inobile, caracteristica lor. Destinaia. Coroziunea.

Aliajele seminobile: Aliajele din argint si paladiu. Dupa calitatile fizico-mecanice aceste aliaje corespund
aliajelor din aur. In cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai mult de 1-5MA). Dintre
aceste aliaje fac parte:
- PD-250 care contine argint 72,1 %, paladiu 24,5%, temperature de topire fiind 1160gr.C.
Este comercializat in forma de discuri cu grosimea de 0,3mm si diametrul 18, 20, 23
si 25mm. Din el se efectueaza coronae stantate.
- PD-190 care contine argint 78%, paladiu 18,5 %; temperature de topire fiind 1100gr.C.
Se produce in forma de discuri cu grosimea de 1 mm si diametrul de 8 si 12 mm sau
in forma de benzi cu grosimea de 0,5, 1 si 1,2 mm . Din acest aliaj se confectioneaza
piese dentare turnate.

Page 23 of 90
- PD-150 care contine argint 84,1%, paladiu 13,5%; temperature de topire fiind 1100gr.C.
E fabricat in forma de placate cu dimensiuni de 1x5x5mm. Se foloseste pentru
confectionarea incrustatiilor.
- PD-140, care contine argint 53,9%, paladiu 13,5%,; temperature de topire fiind 870gr.C.
Se furnizeaza in forma de sirma cu diametrul de 1,2, 1,4 si 2 mm si se intrebuinteaza
pentru turnarea interiorului coroanelor pe suprafetele ocluzala si teietoare.
In afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu)
Aliajele inobile:
- Otelurile inoxidabile. Sunt aliaje multicomponente alcatuite din: Fe -64-72%; Cr-14-
25%; Ni-4-19%; Mn- 0,8-1,5%; Si-0,9-3%; C-0,02-0,2%; Ti- 0,8-1,2%,.Temperatura
de topire e de 1340-1400gr.C.Sunt cunoscute sub denumirile de : Universal, Bibrox,
Nicrosag, Cromex, Witex, Resta etc. Se comercializeaza in forme de cape cu
diametrul de 4-17 mm, in forma de blocuri cu o greutate de 30 si 60 g si sub forma de
sirma cu diametrul de 0,6-1,2 mm.
Trebuie de mentionat ca in toate aliajele din oteluri inoxidabile e necesara prezenta cromului intr-o proportie
nu mai mica de 12-13% care mareste rezistenta otelului la coroziune. Prezenta nichelului confera plasticitate
marita, iar a siliciului-fluiditate.
Aliajele tip crom-cobalt. Sunt inoxidabile , ele nu contin sau pot contine Fe pina la 1,5%. In protetica dentara
sunt utilizate peste 100 de aliaje de acest tip. Aliajele in dependent de continutul de cobalt si nichel, pot fi
divizate in aliaje crom-cobalt si crom- nichel.
Aliajele tip crom-cobalt contin 60% Co si 40% Cr, precum si diferiti component: Mo, Al, W, Si,Ru,Ga etc.
Aliajele tip crom-nichel contin 69-81% Ni si 12% Cr cu adaosuri de Mo, Al, Si, Be, Cu, Mn, Co, Ti, Ta, Ga, P,
Sn.Cromul confera aliajului duritatea necesara si calitati anticorozive, molibdenul- o structura microcristalina,
nichelul mareste viscozitatea, siciliul si manganul imbunatatesc fluiditatea. Aceste aliaje sunt utilizate in
protetica dentara pentru confectionarea protezelor scheletate, protezelor fixe dintr-o bucata ,atit metalice cit si
mixte.
Coroziunea- reprezinta procesul de distrugere ca urmare a actiunii chimice sau electrochimice cu mediul
inconjurator, ca rezultat scad insusirile materialelor. Se cunosc 2 varietati de coroziune: uniforma si
intercristalina.
40. Clasificarea aliagelor metalelor inobile Craig pentru m/c.

Dup Craig : - pa baz de Ni - pe baz de Co - pe baz de Ti
Aliaje de tip Crom-Cobalt se aseamn la exterior cu oeluri inoxidabile, insa nu intra in categoria lor,
fiindca nu contin sau pot contine Fe pina la 1.5 %
Aliajele tip crom-cobalt pot contine aproximativ 60 % Co si 30% Cr, precum si diferiti componenti: Mo, Al,
W, Si, Ru, Ga etc.
Aliajele crom-nichel contin aproximativ 69-81% Ni si 12% Cr cu adaosuri de Mo, Al, Si, Be, Cu, Mn, Co,
Ti, TA, Ga, P, Sn.
Posednd elasticitate mrit, e utilizat la confecionarea protezelor scheletale, protezelor fixe dintr-o bucat,
att metalice ct i mixte (metalo-acrilice metalo-ceramice).
Ingredienii adugai n diferite proporii la aliaje influeneaz proprietile lor fizico-mecanice.

Cr duritatea necesar i caliti anticorozive; prezena
Molibdenu i comunic o structur microcristalin,
Ni mrete viscozitatea;
Si i Mn imbuntesc fluiditatea;

Page 24 of 90
Mn micoreaz temperatura de topire i contribuie la nlturarea gazelor i leg.
sulfuroase.
41. Proprietatile biomaterialelor utilizate n protetica dentar.

Proprietati mecanice - capacitatea materialului de a opune rezistenta fortei ce actioneaza asupra lui pt a-l
deforma.
- Rezistenta proprietatea de a rezista la fortele ce actioneaza din exterior
- Durabilitate proprietatea de a se opune patrunderii altui material in el
- Elasticitatea proprietatea de a reveni la forma initiala dupa incetarea actiunii fortei
- Viscozitatea proprietatea de a rezista la lovituri
- Plasticitatea proprietatea de a capata forme noi la actiunea diverselor forte
- Fragilitatea proprietatea de a se farimita la actiunea unei forte
Proprietati fizice :
Temperatura de topire si de fierbere,
Conductibilitatea termica si electrica,
Coeficienti de dilatare si contractie termica
Culoare, luciu, efecte optice,
Proprietati chimice depind de compozitia chimica, structura reelei cristaline, rezistenta la coroziune si
diferiti agenti chimici, gradul d eoxidare etc.
Solicitri tehnologice include calitatile materialului ce permit utilizarea acestuia in condiii speciale
Modificarile dimensionale - pot avea loc la temperatura de topire cind materialul devine maleabil si poate fi
modelat ; in cazul unor accidente la transportarea sau turnarea modelului ; la incalzire dimensiunile
materialului pot creste
Proprietati electrice- ca de exemplu in cazul galvanismului bucal. Proteza fiind confectionata dintr-un aliaj
de metale , metalele interactioneaza in mediul salivei si apare curent electric, senzatie de arsura, durere.
Absorbtia/adsorbtia- saliva si alte fluide orale pot cauza degradarea straturilor superficiale ale materialelor
dentare si patrunderea ei in structura materialului
42. Cerinele medico-biologice ctre biomateriale.

- Biocompatibil tolerate biologic de . Cmpului protetic
- S nu exercite aciune toxic i chimic asupra esuturilor
- Reacie neutr la aciunea salivei i componentele substanelor nutritive
- S nu produc senzai gustative, miros neplcut
- S nu posede ageni alergeni
- S se supun actului de autocurire i curire igienin

Page 25 of 90
- Nontrombogenic (la contact cu sngele);
- Prelucrabil, Sterilizabil
43. Cerinele ctre aliajele de lipire. Indicai componena aliajelor pentru lipirea pieselor
realizate din aliajele aurului i ale celor din alliajul crom-nichel.
Sa aiba temperatura de topire mai mica cu 50-100C decit cea a liajelor care se supun
lipirii;
Sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale;
Sa aiba un interval de topire scurt;
Sa posede o fluiditate buna;
Sa formeze lipituri dure (fara porozitati) si dupa culoare s coincid cu culoarea

aliajului supus solidarizarii.
Aliajul Au cu titlul 750 utilizare : confecionarea protezelor scheletate

Component: Au 75 % Cu 8% Ag 8 % Pt 9%
Aliajul e foarte elastic, graie Pt i mririi cantitatii de Cu.
Servete si pentru lipire la adugarea a 5-12 % Cd.
Micoreaz t.topire a sudrii pn la 800C.
T.top 850-950 C
Universal la construcii stomatologice tanate i turnate : coroane, puni.
Exista urmatoarele aliaje din aur:

- Aliajul din aur de 916 miimi (91.6% aur+ 4.7% argint+ 4.7% cupru)
- Aliajul din aur de 900 miimi (90% aur+ 4.0% argint + 6% cupru)
- Aliajul din aur 750 (75% aur+ 3% argint+ 9.7% cupru+ 12% cadmiu)
Aliajele din aur au culoare placuta, sunt rezistente la coroziune, usor se supun proceselor tehnologice.
Cromul mareste rezistenta otelului la coroziune, nichelul ofera plasticitate, iar siliciul- fluiditate.
Aliajele crom-cobalt- contin Fe pina la 1.5%
-Aliajele crom-cobalt ( 60% Cobalt + 30% Crom + Mo, Al, Si, Ga etc.)
-Aliajele crom-nichel ( 69-81% Nichel + 12% Crom + Mo, Si, Be, Cu, Mn, Co etc.)
Cromul ofera duritate, nichelul mareste viscozitatea, manganul micsoreaza temperatura de topire.
Din ele se confectioneaza proteze scheletate, proteze fixe, proteze mixte (metaloacrilice si metaloceramice
44. Acrilatele. Componena acrilatelor utilizate n protetica dentar. Clasificarea dup

procesul de polimerizare. Caracteristica monomerului.
Acrilatele- sunt substane sintetice macromoleculare obinute n urma reaciei chimice de polimerizare sau

Page 26 of 90
condesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si mobile.
Acrilatele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico-tehnice:

Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei
Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar
totodata sa nu permita deformarea protezei
Sa posede rezistenta inalta la indoiri shi lovituri
Sa fie rezistente la uzura
Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav
bucale
Culorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali
Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale
Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare shi a microflorei cav bucale
Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare
Sa posede luciu corespunzator.
Componena acestora este: Monomerul si polimerul care deriv din eterul acidului metacrilic. Acidul
metacrilic mpreun cu alcoolul metilic formeaz metilmetacrilatul, reprezentat de o singur molecul si este
lichid numit n practic monomer, care este fasonat si comercializat n flacoane de sticl ntunecat nchise
ermetic.
Din monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se obine polimetilmetacrilatul sau
polimerul. Polimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel inoxidabil. Ca rezultat al polimerizarii se
formeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se deosebesc de ale monomerului numai prin marimea
moleculelor. Spre deosebire de monomer polimerul este in forma praf ci nu lichida.
Dup procesul de polimerizare acrilatele se impart n:

1. termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic)
2. autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici)
Caracteristica monomerului:
Un amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un lichid incolor, cu miros eptor usor se evapor este
inflamabil, toxic i se furnizeaz n flacoane de sticl ntunecat care nu sunt pline, pentru a preveni iniierea
reaciei de polimerizare, care poate fi iniiat de razele luminii. Iar O2 este un inhibitor al reaciei de
polimerizare.
Polimerul- produs al reaciei de polimerizare si prezint o substan sticloas, care ulterior se frmieaz i se
macin pn la finalitate de 0.0001 microni.
45. Varieti ale acrilatelor termopolimerizabile. Regimul de polimerizare. Destinaie.
Acrilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia chimica de
polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. Acest regim termic poate sa fie reprezentat de surse
de caldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare
varietate de acrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv.
Varietile acrilatelor termopolimerizabile :

Sinma-74, Romodent, Superacril-Spofa. Acestea sunt comercializate sub form de polimer
(praf) cu 7-10 culori de baz i monomer (lichid)ambalat n flacoane. Polimerizarea acestor
acrilate se realizeaz n bi cu ap la temperatura fierberii. Acestea sunt utilizate la

Page 27 of 90
confecionarea protezelor fixe ct i la confecionarea protezelor provizorii.
Vita K+B 93 alctuit din mai multe componente i comercializat n cutii speciale, n care sunt
ambalate toate componenetele i instrumentele necesare destinate pentru realizarea procesului
de preparare i aplicare a acrilatului. Regimul de polimerizare poate fi realizat n chiuvet la
temperatura apei de 93 grade C la 6 atm. presiune, n mediu de glicerin la 115 grade C sau n
vapori de ap la 120 grade C. Acestea sunt utilizate la protezele dentare fixe.
Vertexrapid, este acrilatul utilizat la confecionarea protezelor mobilizabile
Superpont, utilizat la confecionarea protezelor fixe.
SR- Isosit_N are un regim special realizat in aparatul de polimerizare Ivomat IP3
46. Varieti ale acrilatelor autopolimerizabile. Componena i destinaia lor.
Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul c n polimer este

introdus catalizatorul chimic peroxoidul de benzoil , care iniiaz reacia de polimerizare. Prin urmare e
necesar un regim de polimerizare special.
Destinaia
- la confecionarea lucrrilor protetice provizorii
- la reparaii
- la imobilizarea dinilor mobili prin inare
- la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-chimice care permit introducerea directa a
acrilatului in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea
amestecului in toate detaliile amprentei)
Peroxoidul de benzoil
Este catalizatorul chimic n cazul acrilatelor autopolimerizabile, care particip la iniiera reaciei de
polimerizare.
Varieti ale acrilatelor autopolimerizabile :

1. Noracril, Carbodent, Duracril,utilizate n special pentru confecionarea protezelor fixe, ct i
la confecionare protezelor provizorii.
2. Vita K+B 93K,de 8 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale i de protecie, precum i
la reparaia protezelor fixe direct n cavitatea bucal.
47. Varieti ale acrilatelor elastice. Componena i destinaia lor.
Dup polimerizare aceste materiale devin elastice i sunt folosite la confecionarea protezelor dentare

Page 28 of 90
cu straturi duble (suprafaa anterioar din acrilat obinuit, iar cea mucozal din material elastic), n scopul unei
repartizri judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafaa cmpului protetic. Suprafaa mucozal elastic
are rol de amortizare a ocurilor masticatoare. Din aceast grup amintim: Eladent-100, Ortosil, Ortosil M (
Rusia), Hidrocryl, Simpa (Germania), Silane, Verone, Elxilase ( SUA)etc. Regimurile de polimerizare ale
acrilatelor elastice sunt termo si autopolimerizabile.

Unele materiale ca: Elastoplast, Boxil (Rusia), SR-Ivocap ElastomerGermania) sunt utilizate pentru
confecionarea protezelor maxilofaciale, ct i a inelor protectoare pentru boxeri, hocheiiti.
48. Ceramica. Componentele. Clasificarea dup destinaie.
Ceramica- este un produs de origine mineral.

Componentele de baz ale porelanului:
1. Caolinul (0-5% ; lut de culoare alb sau deschis colorat, reprezentat de hidrosilicatul de
aluminiu. Temperatura de topire este de 1700-1800 grade. Fluorescenta).
2. Feldspatul (60/80% ; Din punct de vedere chimic este un silicat de divers origine: silicatul
de poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de calciu i prezint o roc de origine vulcanic. Are
temperature de topire de 1180-1200 grade C ; transluciditate)
3. Cuarul ( 10-15% temperatura de topire de 1710 grade C ; luciu )
Masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt clasate in trei tipuri :
1.Opacul (kern) , prim strat in constructiile dento-ceramice. constituie un support rigid pentru celelalte straturi
de ceramica, mascheaza stratul de cement al tesuturilor dentare, precum shi componentele metalice ale
constructiilor metaloceramice, serveste si ca material de adezie , reda unele nuante coloristice in special in
treimea cervicala a dintelui.
2.Dentina, ( determinind culoarea lor si posedind o transparenta foarte mica)
3.Smaltul ( transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este aplicat mai mult in treimea
incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la limita superioara a treimii cervicale)
Aplicarea straturilor de ceramica:

Strat de baza (opac) aplicare cu miscari de vibrare, formare de suport rigid
Strat de dentina - volum
Strat de smalt
Strat de colet
Strat incizal
In functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in :

Mase cu un punct de topire inalt (1300-1370 grade celsius) ,
mase cu punct de topire mediu (1090-1260),
mase cu un punct de topire scazut ( 870-1065) in practica prioritate se ofera celor cu un

punct scazut de topire, care se ard in cuptoare speciale cu vid.

Page 29 of 90
Dup destinaia ceramica se clasific n:
1. pentru confecionarea lucrrilor din porelan pur, adic pentru confecionarea coroanelor
fizionomice Jacket, a punilor dentare n edentaii unice n zona frontal, a incrustaiilor.
2. pentru placajul scheletelor la diverse lucrri, adic pentru acoperirea componentelor metalice
n scopul realizrii protezelor dentare fizionomice sau parial fizionomice.
Cele mai des utilizate mase ceramice sunt: Camma, White, Prisma, Dentsply, Ceramico, Microbond,
Duceram.
49. Cerinele medico-biologice ctre materialele amprentare.

s redea fidel contururile prilor dure si moi ale cimpului protetic
Sa nu-si modifice volumul in procesul de priz sau la realizarea modelului
Sa nu se deformeze la indepartare de pe cmpul proetic, transportare sau turnare a modelului
Sa fie dur,casabil,sau elastic,rezistent la presiuni si sa revina la poziia iniial dupa ncetare.
Timpul de priz s fie redus n condiiile umiditii i temperaturii din cavitatea bucal.
Sa se preseze uor si sa se desprinda usor de pe cimpul protetic.
Sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor c.protetic, ca rezultat al aciunilor ch i termice la priz.
Sa nu manifeste proprietati toxice asupra esuturilor.
S nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului i uor s se desprind de el
50. Clasificarea materialelor amprentare dup Oksman, Napadov, Postolachi-Brsa.

Exemple din fiecare grup.
Oksman Cristalizabile (ghips, dentol)
Termoplastice (dentafol, octocor)
Clasice
Acrilate autopolimerizabile
Napadov Elastice
Termoplastice
Dure
Postolachi - Birsa Elastice(hidrocoloizi rever si irevers) dupa stare fizica
Dure (ghips, paste de oxid de zinc si eugenol) - #
Reversibile dupa utilizare
Ireversibile - #
51. Materialele pentru confecionarea modelelor. Caracteristica. Tehnica confecionrii

modelelor.
Modelul confectionat = copia pozitiva a campului protetic

- sa se amestece usor formind o masa omogena fara pori

Page 30 of 90
- sa se introduca usor si sa umple bine imprimarile amprente
- sa redea deplin particularitatile imprimate in amprenta
- sa nu adere de materialul amprentat
- sa fie rezistente la actiunea diferitelor interventii
- sa nu-si modifice dimensiunile in timpul prizei
- sa-si pastreze timp indelungat forma si dimensiunile
- sa se supuna usor prelucrarii
- sa fie usor de manipulat cu ele.
Materialele pt confectionat pot fi grupate in: metalice si nemetalice

Materiale nemetalice- aceasta grupa cuprinde ghipsul,cementuri dentare obisnuite si diverse
acrilate utilizate in terapia dentara ca materiale de obturatie.
Materiale metalice- confectionarea modelelor din aliajele unor metale este o metode frecvent
utilizata datorita proprietatilor metalelor ce permit realizarea lucrarilor protetice rezistente la
uzura si impulsuri mecanice.Sunt utilizate amalgamele de cupru sau argint. Mai pot fi utilizate
aliaje usor fuzibile.
Modelele confectionate mai pot fi si mixte- din 2 sau mai multe materiale.
52. Ceara i varietile ei. Clasificarea dup provenen, destinaie.
Ceara cu compozitie diversa este utilizata pe larg in practica dentara la confectionarea protezelor
dentare,atit in cadrul fazelor tehnice cit si a celor clinice.
Ceara stomatologica consta din: -ceara naturala si -modificatori.
Modificatorii substante de diferita provenienta ce se adauga la amestecuri de ceara si schimba proprietatile

lor fizice, chimice si mecanice.
Ca ex. : colofoniu, Kopalul, Sandaracul, colorantii, mastixul eterul de colofoniu, Elvaxul
Dupa origine: -ceara naturala -ceara sintetica
Ceara naturala
1) De origine animala- ceara de albine, ceara de lina, ceara de China etc.
2)
De origine vegetala- ceara de Carnauba (din frunze de palmier), ceara japoneza (din fructe), ceara de
Candelil (din ierburi)

3) De origine minerala- parafina, ozocherita, ceara de Montana, Cerezit etc.
Ceara sintetica- se obtine pe cale chimica sau modificind proprietatile chimice ale cerii naturale.
Ex. Avax, Acrosol, Durawax 1032, Aldo 33, Epolone
Pentru modelarea
Bazelor protezelor mobilizabile
Protezelor fixe
Protezeor scheletate
Realizarea machetelor canalelor de turnare

Page 31 of 90
53. Indicai componentele de baz ale amestecurilor de cear i influena lor asupra
nsuirilor.
Ceara cu compozitie diversa este utilizata pe larg in practica dentara la confectionarea protezelor
dentare,atit in cadrul fazelor tehnice cit si a celor clinice.
Ceara stomatologica consta din: -ceara naturala si -modificatori.
Modificatorii sunt substante de diferita provenienta ce se adauga la amestecuri de ceara si schimba

proprietatile lor fizice, chimice si mecanice.
Ex. : colofoniu, Kopalul, Sandaracul, colorantii,mastixul eterul de colofoniu, Elvaxul
Componente de baza ale amestecurilor de ceara: parafina,cerezit, ceara de albine, ceara carnauba.
Ceara dentara contine difericiti ingredient in dependent de component ei si trebuie sa fie:

- sa aiba coefficient de dilatare cit mai redus
- sa posede proprietati plastice bine pronuntate la t 37-40 grade
-sa fie dura si casanta
-sa aiba forma plastic cu faza de trecere din stare lichida in solida de scurta durata
-sa-si pastreze forma dupa prelucrarile necesare
-sa nu fie faramicioasa in procesul de lucru
- sa se modeleze usor
- sa devina omogena la topire
- sa nu lase reziduri dupa topire
- sa posede culori cu diverse nuante.
54. Clasificarea materialelor abrazive utilizate n protetica dentar dup provenen i

destinaie. Instrumentele abrazive pentru lefuirea i lustruirea lucrrilor protetice.
Conform utilizrii n procesul de finisare :

abrazive pt elfuire
abrazicve pr lustruire
Abrazive pentru slefuire- pot fi de origine

Naturala diamante, corund, cuart, piatra ponce, oxidul de Al, oxizii de Fe, magnetita
Artificiala- carborund, electrocorund.
Dupa utilizarea practic:

1) Pentru prepararea (lefuirea) tesuturilor dentare dure
2) Pentru slefuirea aliajelor utilizate

Page 32 of 90
3) Pentru slefuirea acrilatelor
4) Pentru prelucrarea ceramicii
Instrumentele sunt sub forma de : pietre, discuri si freze dentare.
Pietre dentare alcatuiesc instrumentele rotative care prin actiunea lor asupra substantelor supuse
prelucrarii se slefuiesc.
Dupa marimea granulatiilor exista-

pietre cu granulatii foarte mari
pietre cu granulatii mari
pietre cu granulatii mijlocii
pietre cu granulatii fine
pietre cu granulatii foarte fine

Cu cit granulatiile sunt mai mari, cu atit urmele lor sunt mai adinci si suprafata e mai
grunturoasa.
Dupa consistenta:
piatra moale
foarte moale
mijlocie
dura
foarte dura
Dupa liantul utilizat la confectionare

liant ceramic
liant bachelit
liant bachelit
liant vulcovit
liant silicat
Dupa gradul de abrazivitate

pietre dentare diamantate
pietre din pulbere de rubin
pietre din carborund alb,rosu,sur
Pot fi piese cu parte active fixa sau realizata separate
Dupa forma: roata,cilindru, con invers, flacara, sferica etc.
Discuri dentare prezinta instrum rotative metalice montabile pe mandrene cu surub avind forme de disc
drept,concave sau convex, si grosimi mici.Dupa materialul abraziv din care sunt confect: discuri diamantate,
discuri carborund, vulcovite,cauciucante, elastic.
Freze dentare prezinta instrum rotative folosite pt slefuire la prelulcrari si lustruirea protezelor dentare si
sunt reprezentate de tije metalice cu 2 etremitati: una neactiva pt montarea lor in piesa dreapta ori
contraunchi,turbine si alta active. Sunt confection din :otel,oteluri extradure,diamantate,carborund.

Page 33 of 90
Abrazive de lustruit- sunt utilize la prelucrarea finala a protezelor dentare pt a se obtine suprafete
lucioase,Se utilize :pulbere fina de piatra ponce,cuart,feldspat si creta in amestecuri de apa, utilizate la
lustruirea acrilatelor.
55. Definiie Amprent, clasificarea amprentelor. Etapele amprentrii.
Amprenta = copie negativa a campului protetic, cu ajutorul careia se obtine modelul pe care se va confectiona
proteza
Scopul urmarit Documentare (realizate la pregatirea preprotetica a cav bucale in

vederea realizarii modelului documentar)
Auxiliare (pentru realizarea modelului e diagnostic/studiu)
De baza (pentru confectionarea modelului de lucru)
Anatomice (realizate cu lingurile standart sau individuale fara a tine

cont de starea functionala a tesuturilor moi ale cimpului protetic)
(modelelor documentare, de studiu, diagnostic, de lucru pt piesele
dentare fixe sau mobilizabile cu suport dento-paradontal)
Functionale (realizate numai cu ajutorul lingurilor individuale si prin

folosirea unor teste functionale speciale, care permit inregistrarea
starii functionale a fibromucoasei cimpului protetic) (protezelor
totale, parial mobilizabile cu suport mucoosos sau mixt)
Tehnica Intr-un timp

realizarii
In 2 timpi
De corectare
In inel de cupru
In ocluzie
Partiale
Totale
Etapele amprentarii:
1. alegerea lingurii amprentare
2. prepararea materialului amprentar si depunerea lui in lingura
3. introducerea lingurii in cav bucala si presarea materialului amprentar pe cimpul protetic si
prelucrarea marginilor
4. indepartarea amprentei de pe cimpul protetic
5. analiza amprentei

Page 34 of 90
56. Varietile lingurilor amprentare.
Lingurile amprentare sint dispozitive speciale si reprezinta suportul rigid,rezistent pe care se depunde
materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic.
Ele sint diverse dimensiuni si forme caracteristice pentru maxila si mandibula.

Pt maxila- este compusa din baza, care acopera palatul dur, versantul vestibular al
apofizei alveolare,arcada dentar.
Pt mandibula se deosebesc de cele maxilare prin rascroirea bazei la crearea locului pt

limba si prezenta bordurii linguale care acopera versantul intern al apofizei alveolare.

Lingurile amprentare standart (universale), confecionate industrial, variate ca dimensiuni, din
materiale metalice i nemetalice.
Lingurile amprentare pot fi nzestrate cu elemente retentive pentru materialele amprentare, reprezentate de
perforaii sau nervuri i fr elemente retentive.
Lingurile standart se fabric att pentru fiecare maxilar, ct i pentru realizarea concomitent a amprentei de
pe ambele maxilare n pozitia de intercuspidare maxim, fiind fenestrate pentru dintii restanti antagoniti.

Lingurile amprentare individuale sunt confectionate n conditii ciinice din materiale termoplastice
sau in conditii de laborator din acrilate auto-si termopolimerizabile, sau pot fi utilizate lingurile confectionate
industriai din acrilate, fiind adaptate prin slefuire la dimensiunile protetic
57. Leziunile Odontale Coronare. Etiologie. Clasificri.

LOC prezinta diverse manifestari de structura, forma , volum, culoare, sediu si directie a coroanei dintelui
Etiologia acestor afectiuni odontale coronare are la baza diferiti factori endogeni si exogeni. Cele mai
frecvente intilnite sunt leziunile tesuturilor dure dobindite.
Din asa leziuni fac parte:-caria -hipoplazia smaltului trauma -eroziunea chimica -defectele cuneiforme
fluoroza -abraziune patologica
Leziunile odontale coronare pot fi dobindite atit inainte de eruptia dintilor, cit si in perioada posteruptiva,
afectind coroanele dintilor temporari si permanenti
Burlui I. Anomalii de sediu, volum, forma
II. Cu specific ereditar (dentinogeneza/amelogeneza imperfecta)
III. Dobandite preeruptiv (hipoplazii, radiatii ionizante)
IIII. Posteruptiv (carie, traumatisme, abraziuni)
Black I. P,M (ocluzal)
II. P,M (proximal)
III. Frontali (unghi +)
IIII. Frontali (unghi -)
V. 1/3 cervicala V/L (i,c,p,m)

Page 35 of 90
58. Metodele de tratament ale leziunilor odontale coronare.
Reconstituire coronara Inlay (se realizeaza prin turnarea din aliaje, confectionata din
portelan sau acrilat, redand cu exactitate morfologia si
in leziuni nu prea punctul de contact)
intinse in suprafata si
profunzime Onlay (acoperirea unei prti a suprafeei ocluzale, redand
morfologia unghiurilor incizale, a suprafeei orale i
punctelor de contact)
Pinlay (includerea n onstructive a pivoturilor intradentinare

sau intraradiculare)
In + onlay (nu necesit sacrificii mari de substan dur i mai

pot fi utilizate atat ca mijloc de agregare, ct i la
imobilizarea dinilor mobili prin aplicarea lor n ine de
imobilizare)
Acoperire coronara Microproteze de acoperire individualizata (indicata cand LOC

sunt profunde, intinse ca suprafata, air terapia de
reconstituire este ineficienta)
Substituire Microproteze ce substituie in intregime (distrugere in

intregime a oroanei; coroane de substitutie cu pivot)
59. Indicaii la tratamentul leziunilor odontale coronare cu proteze unidentare fixe.

Tratamentul leziunilor odontale prin metoda de acoperire este una din cele mai raspandite tehnici
gnatoprotetice pentru refacerea morfologiei si a functiei dentare.
Indicatii:
Distructii coronare in suprafata si profunzime prin complicatii ale proceselor carioase;

Coroane cu obturatii voluminoase, pereti de smalt subtiri sau subminati in iminenta de
fractura;
Procese de atritie si abrazie;
Leziuni coronare prin distrofii de gradul I si II;
Corectia anomaliilor de forma, volum si / sau pozitie ori discromii;
Imobilizarea unor dinti mobili in cazul unei punti fiind utilizate ca si elemente de agregare;

Page 36 of 90
60. Definiie incrustaie. Clasificarea dup destinaie i construcie. Metodele de
confecionare a incrustaiilor.
Inrustatie = proteza dentara fixa confectionata din materiale metalice, situata pe suprafata dintelui, in afara de
fata vestibulara
Destinatie Restabilesc morfologia coronara
Ca element de agregare
Functii mixte
Raport cu dintele Inlay (intratisulare)

suport
Onlay (extratisulare)
Inlay-onlay (intra-extratisulare)
Pinlay (pivoturi parapulpar)
Materiale Metalice (aliajele aurului- Au-Platina; Ag-Paladiu; Cr-Co)
Acrilice
Portelan
Mixte
Mod modelare Direct (clinic; in cavitate; din ceara)
Indirect (tehnician, necesita cel putin 2 vizite)
Mixt (modelare in cavitate si obtinerea amprentei impreuna cu

macheta modelata)
Mod confectionare O sedinta
Mai multe sedinte
Suprafetele Monofete
dintelui ce vin in
cotnact Bifete
Trifete
Quadrifete
Clasa cavitatii Clasa 1, 2, 3, 4, 5....

(black)
Tehnica Stantare
confectionarii
Turnare
Din 2 bucati
Polimerizare
Ardere
Cu inel/semiinel
Coroane mixta cu pivot
Din portelan prefabricat

Page 37 of 90
61. Cerinele ctre cavitatea pentru incrustaie tip in-lay. Sensul metodei indirecte de
confecionare a incrustaiilor. Enumerai etapele clinico-tehnice.
Cerinte catre cavitatea pentru inlay:

Cav trebuie sa fie preparata in smalt si dentina
Pereti verticali, paraleli, unghi 90 grade
Planseu paralel cu camera pulpara
Se largeste in limitele tesutului sanatos pentru a preveni recidiva cariei
Margini bizotate
Creare puncte de retentie
Toate suprafetele sa fie bine finisate
C Pregatirea cavitatii
Amprentarea
L - Obtinerea modelului
- Modelarea machetei /ambalare + turnarea

machetei
C Proba provizorie
L - Slefuire
- Lustruire
C Fixarea in cavitate
La metoda directa C1 = macheta se modeleaza din ceara; L1 = ambalare, turnare.....
62. Definiie Coroana de nveli. Clasificarea dup destinaie, material, tehnica

confecionrii.
Coroana de invelis = microproteze dentare fixate prin cementare pe bonturi dentare preparate; scopul:
refacerea morfologiei coronare

Page 38 of 90
de reconstituire
destinaie de agregare
de echilibrare
de protecie
o pariale (3/4; 4/5)
particulariti de construcie i ntinderii o totale
lor pe suprafaa coroanei dentare o ecuatoriale
o telescopice
o cu sistem de retenie suplimentar
metalice
acrilice
material din compozite
din porelan
mixte
o nefizionomice (metalice: aliajele Au,
posibiliti de restabilire a aspectului Ag-Pd, Cr-Cb)
fizionomic o semifizionomice (mixte)
o fizionomice (acrilice, ceramice,
metaloceramice, metaloacrilice)
tanare
turnare
tehnica de realizare sudare / lipire
polimerizare
ardere
63. Enumerai cerinele ctre coroanele de nveli. Argumentai necesitatea preparrii

dinilor stlpi.
Coroanele de nveli trebuie:

1. s reproduc ntocmai morfologia i forma coroanei dintelui respectiv
2. s armonizeze cu dinii nvecinai
3. s nu fie n sub- sau supraocluzie (pentru a nu provoca traumatizarea parodontului)
4. relieful suprafeei ocluzale trebuie s corespund reliefului dinilor antagoniti
5. n timpul micrilor mandiblare s aib o alunecare liber
6. s cuprind strns coletul dintelui
Necesitate preparare: Prepararea dintelui stlp se realizeaz n scopul crerii spaiului necesar pentru aplicarea
microprotezei pe dinte i lichidrii convexitilor coroanei naturale a dintelui.
64. Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor metalice ntreg turnate.
C - Prepararea dintelui
- Amprentarea
- Protectia plagii
L Realizarea modelului de luru si

auxiliar
Modelarea din ceara a machetei

Page 39 of 90
Turnarea
C - Proba provizorie
L Prelucrarea chimica
Finisarea
C - Fixarea in cavitatea bucala
65. Etapele procesului de turnare. Utilajul necesar.

Turnarea aliajelor reprezinta procesul tehnic de transformare a mechetei protezei dentare sau a unor elemente
componente realizate din ceara, polietilena, acrilat sau alte materiale care ard in totalitate fara sa lase reziduuri
in componenta metalica.
Etapele:
realizarea machetei canalelor de turnare ( sunt reprezentare de tije din metal, ceara sau
materiale plastice, de lungime si grosime diferita solidarizate la macheta protezei
dentare sau a piesei necesare);
realizarea tiparului ( se realizeaza prin ambalare, adica includerea machetei din ceara
impreuna cu tijele canalelor de turnare intr-un material termorezistent; operatiunea
data se realizeaza in conformatoare reprezentate de cilindri metalici cu diametre
diferite);
prelucrarea termica a tiparului ( se realizeaza in cuptoare speciale si cuprinde 2 faze:

preincalzirea si incalzirea);
topirea si turnarea aliajului in tipar ( pentru topire se utilizeaza surse de caldura obtinute
in urma arderii unor gaze sau in urma utilizarii curentului electric, obtinand
transformarea aliajului din stare solida in lichida; pentru turnare se utilizeaza forta
centrifuga, aerul comprimat sau presiunea vaporilor de apa, obtinand impingerea
fortata a aliajului prin canalul de turnare in interiorul tiparului);
dezambalarea si prelucrarea componentei metalice ( dupa racirea tiparului se

dezambaleaza cu ajutorul unui cleste si ciocanasului, apoi urmeaza o curatire chimica
de resturile de material de ambalat si oxizi, ulterior prelucrandu-se la sablator.
66. Componentele coroanelor mixte i materialele utilizate la confectionarea lor.

Coroane mixte metaloceramice:
- Partial fizionomice
- Total fizionomice
Metaloceramica e constituit dintr-o carcas metalic, pe care se aplic un strat foarte subire de
ceramic. Combinarea acestor dou materiale a permis crearea unor construcii ideale: care dup aspectul
lor exterior - practic sunt identice cu cel al unui dinte sntos, iar dup rezisten chiar l depaesc.

Page 40 of 90
67. Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor mixte metaloacrilice cu
componena metalic ntreg turnat. Varietile elementelor de retenie.
C Prepararea dintelui
Amprentare
L Confecionare model cu bont mobilizabil
Fixarea modelelor in stimulator
Acoperirea bontului mobilizabil cu lac de izolare
Modelarea viitoarei coroane
Obtinerea componentei metalice prin turnare
C Proba componentei metalice
Determinarea culorii materialului fizionomic
L Aplicarea materialului fizionomic pe componenta
metalica
C Fixarea
Pentru retentia mecanica a acrilatului in interiorul casetei sau pe toate suprafetele in caz de confectionare a
coroanei fizionomice, sunt realizate retentii reprezentate de sfere, butoni, solzi de peste, anse dispuse radiar,
etc. Realizarea retentiilor depinde de forma lor. Astfel la realizarea retentiilor in forma de solzi de peste, cu
ajutorul unui bisturi sunt realizate diverse planuri santuri triunghiulare. Pentru realizarea anselor sau a
butonilor sunt utilizate fire din ceara sau nailon. Pentru sfere se aplica modele de sfere pe suprafata machetei
pe care s-a depus in prealabil un strat subtire de lac. Sferele se aplica la o anumita distanta una de alta (0,5-1
mm).
68. Etapele clinico-tehnice la confecionarea coroanelor din acrilat i ceramic.
ACRILAT CERAMICA
C Preparare dinte stalp fara prag Examenul pacientului
(daca facem prag, atunci doar la Determinarea culorii
nivel cu festonul gingival) Protectia dintilor vitali
Amprenta dubla Preparare dinte cu prag circular (0,3 0,5
mm dinti mici; 0,8- 1,5 mm dinti
voluminosi)
amprentare
L Realizare model cu/fara bonturi Realizare model cu bonturi mobilizabile
mobilizabile din superghips Confectionare capacel din platina
Ghipsare in articulator Depunere si ardere strat ceramica (strat
Modelare macheta din ceara a de baza opac, de dentina, de smalt, de
coroanei colet, incizal)
Sectionarea blocului din model
impreuna cu coroana
Ghipsarea in chiuveta orizontal
sau vertical
Schimbul cerii in acrilat
C Proba provizorie Proba provizorie
L Slefuirea si lustruirea coroanei Corectarea si arderea coroanei
C Fixarea Fixarea

Page 41 of 90
69. Argumentai particularitile realizrii modelului i necesitatea cpcelului din
platin la confecionarea coroanelor din ceramic.
Modelul reprezint copia pozitiv a campului protetic redat cu cea mai mare exactitate. Este realizat prin
turnarea pastei de ghips in amprent sau prin electroplacare.
Tehnici pentru obinerea modelelor

1. Modelul cu bont mobilizabil dup amprent cu siliconi
2. Modelul cu bont mobilizabil dup amprenta cu mas termoplastic in inel de cupru.
3. Modelul cu bont fix.
1)Modelul cu bont mobilizabil dup amprent cu siliconi.

La aceast tehnic sunt utilizate tije metalice care sunt produse industrial i
comercializate inacest scop.Tijele sunt de dou feluri, simple i compuse.
2) Modelul cu bont mobilizabil,dup amprenta cu mas termoplastic in inel de

cupru. Prezintdou variante:
a) prima variant:o bucl de cear calibrat de 10 mm inlime se infoar in
jurulmarginiicervicale a inelului de cupru, de care se lipete. Se obine un conformator
cilindric inprelungireamarginilor acestuia.
b) a doua variant:banda de cear pentru conformator este mai lat, fiind de 20mm. In amprenta
cu acest conformator se depune, dup tehnicile cunoscute, pasta de ghips dur, se obine un
bont coronar cu o prelungire radicular cilindric de 20 mm lungime. Aceast prelungire
radicular este prelucrat, prin tiere i lefuire, s se obin forma neretentiv
(cilindroconic).Corespunztor feei vestibulare se creeaz o faet plan, fiind elementul de
ghidaj al bontului mobilizabil in soclul modelului. Inelul de cupru cu bontul turnat este aezat
in supraamprenta de ghips, care sereconstituie i sesolidarizeaz, prin lipire cu cear, pe faa
exterioar.
3)Modelul cu bont fix.

Acest model este posibil s fie utilizat dup toate tipurile de amprent. Pasta de ghipsdur estedepus progresiv
in zona cea mai inalt a amprentei. Prin vibrare curge i alunec pesuprafeeleamprentei, ptrunde in toate
detaliile inregistrate. In final, este realizat soclul cuprelungirea distalpe care se creeaz depresiuni in formele
cunoscute. Prelungirea modelului se izoleaz,dup care se toarn, in impresiunile antagonitilor, modelul
dinilor antagoniti i, totodat, pesteprelungirea
distal.Dup indeprtarea amprentei se obin cele dou pri ale modelului, care se pot aezainocluzie cu
intercuspidare maxim datorit cheii de ocluzie. La acest model bontul dentar nu se poate detaa din soclu.
Capacelul:
Mai frecvent se utilizeaz metoda de modelare a coroanelor din ceramic i arderea lor pe un suport metalic
realizat din platin pur (0,025mm), deoarece platina suport temperaturi la care arde ceramica, avnd
coeficientul de dilatare termic identic cu cel al ceramicii. Matricea din platin trebuie s imit ntocmai forma
bontului i a pragului preparat; totodat trebuie uor s se detaeze i s se reaplice pe bontul mobilizabil al
modelului fr modificri de volum.
Dup proba coroanei n cav. bucal, coroana se arde pentru glazurare. dup rcire se nltur din interiorul
coroanei matricea din platin li coroana e transferat n clinic.

Page 42 of 90
70. Tipurile de coroane mixte metaloceramice. Etapele clinico-tehnice de confecionare.
Coroane mixte metaloceramice:
Partial fizionomice
Total fizionomice
Metaloceramica e constituita dintr-o carcasa metalica, pe care se aplica un strat foarte subtire de ceramica.
Combinarea acestor 2 materiale a permis crearea unor constructii ideale (aspect exterior plus rezistenta).
C Examen pacient, stabilire diagnostic

Preparare dinti cu prag la colet (pt ceramica) (prag in unghi drept)
Amprentare (se folosesc amprentele fara inel, cu elastomeri de sinteza)
Protectia dintilor
L Realizare model cu dinti mobilizabili
Fixare in simulator si modelare componenta emtalica din ceara
Nu formam elemente retentive, iar grosimea machetei e de 0,4 -0,5mm
Turnarea
C Proba componentei metalice
Determinarea culorii
L Prelucrarea mecanica a componentei metalice cu abrazive
Prelucrare termica la t 900grade 2-3 minute, creandu-se pelicula de oxizi metalici necesar i
la consolidarea ceramicii
Sablarea componentei metalice cu un jet puternic de nisip aluminos cu particule mici,
bombardam suprafata capacelului
Consolidare chimica
Degresare cu acid acetic
Depunere strat ceramica si arderea
C Proba provizorie
L Glazurarea
C Fixare, cimentare
71. Coroanele de substituie. Componentele. Clasificri.

Coroana de substituie reprezint microproteze care nlocuiesc total coroana lips a dintelui natural.
Componente:
Pivot metalic dispozitivul radicular, care agreg prin cementare n canalul radicular preparat
cu scopul stabilizrii a 2 componente.
Dispozitivul coronar ce nlocuiete morfofuncional coroana lezat a dintelui natural.
Aspect fizionomic Fizionomica

Semifizionomica
Nefizionomica
Caracteristici constructive ale

Page 43 of 90
dispozitivelor radiculare Simple
Compuse
Scopul urmarit Pt restaurarea morfologiei coroanei
Ca element de agregare in proteze dentare
Tehnica de confectionare Turnate
Lipite
Monolite
Demontabile
72. Definiie Edentaie parial. Clasificarea Kennedy.

Edentatie partiala = dereglarea integritatii arcadei lipsa de la 1 la 13-15 dinti
KENNEDY, 4 clase
I.Prezenta breselor bilateral terminale, marginite de dinti numai mezial

O bresa terminala, marginita de dinti numai mezial
II.
Bresa lateral intercalata, marginita mezial si disal
III.
Bresa doar in zona frontala

IIII
.
73. Caracteristica componentelor cmpului protetic n edentaie parial.

Cimpul protetic, dupa structura, mofologie si functiile elementelor cimpului protetic se impart in
suportul dento-parodontal alcatuit de dinti si parodontul lor
suportul muco osos reprezentat de fibromucoasa si oasele maxilare

cimp protetic = totalitatea elementelor sistemului stomatognat care vine in contact cu proteza partiala: dinti
restanti, apofize alveolare edentate, bolta palatine, mucoasa cavitati bucale.
Are mare importanta numarul dintilor restanti si pozitia lor, deoarece dintii situati impreuna au rezistenta mai
mare decit cei izolati. Valoarea parodontului dintilor restanti depinde de gradul de rezistenta pe care il au dintii
in alveola si fortele care actioneaza asupra lui, in dependent de grad de implantare a dintlor in alveola,
morfologia radacinilor, raportul corono radicular.
Mofologia coronara a dintilor restanti: suprafata vestibulara si orala a coroanei dintelui pe care se palica
elementele de stabilizare si mentinere a protezei, sint convexe in paln orizontal si vertical.
Zona supraecuatoriala zona neretentiva, zona subecuatoriala retentiva. Fibromucoasa cimpului protetic
este mucoasa imobila pasiv, si activ mobila. Grosimea si elasticittatea cimpului proteticdetermina gradul de
rezilienta si comportare fata de sprijinul protezelor.
La maxila:
Zone pozitive:
- dintii restanti, tuberozitatile maxilei, bolta palatina, creste alveolare

Page 44 of 90
Zonele negative:
- parodontul marginal, rugele palatine, papilla incisive, torusul palatin, linia Schroder, lig.
Pterigomandibular, bridele laterale.
La Mandibula:
Zone pozitive:
- dintii restanti, creste alveolare, tuberculi piriformi, parodontiul marginal
Zone negative:
- frenul limbii, buzei inferioare, bridele, lig. Pterigomandibular , creasta milohioidiana, torusul
mandibular.
74. Definiie Punte dentar. Componentele. Varietile corpului de punte n raport cu

creasta alveolar.
Puntile dentare sint costructii rigide nedeformabile, rezistente la rupere, tocire, care restabilesc functia
masticatorie pina la 95 100%.
Componentele:
a. Dispositive de agregare
b. Corpul de punte
Varietatile corpului de punte in raport cu creasta alveolara:

a. In sa
b. In semisa
c. Tangent liniar
d. Punctiform
e. Suspendat
75. Indicaii la tratamentul edentaiei pariale cu puni dentare.
- Edentatii partiale cu brese intercalate, reduse, intise, multiple,
- Restabilirea integritatii arcadelor dentare
- Edentatii multiple, terminale, foarte rar ptr edentatii terminale.
- Ptr inlocuirea >= 4 dinti intro bresa
76. Varietile elementelor de sprigin utilizate n punile dentare.

Puntile dentare sunt compuse din 2 elemente:
a) dispositive de agregare
b) corpul de punte
Dispozitivele de agregare au rolul de a solidariza corpul de punte la extrimitati cu scopul integrarii

protezei conjuncte in arcada dentara afectata. Ca elemente de agregare pot fi utilizate toate varietatile
de microproteze unidentare, cu ajutorul carora puntea dentara se fixeaza de dintii stilpi si constituie
totodata un mijloc therapeutic, in caz de leziuni coronare. Microprotezele ca elemente de agregare
sunt supuse unor forte suplimentare, preluate de la nivelul corpului de punte, transmitindu-se astfel
presiunile masticatoare ce revin de la dintii antagonisti dintilor stilpi.

Page 45 of 90
Corpul de punte este reprezentat de un bloc de dinti artificiali ce inlocuiesc dintii absenti din spatial
edentate al arcadei dentare cu scopul restaurarii integritatii si a functiilor deregulate ale sistemului
stomatognat. Corpul de punte solidarizat la elementele de agregare formeaza o singura piesa
protetica- puntea dentara.
77. Clasificarea punilor dentare dup material, tehnica confecionrii, modul de fixare i
particularitile de construcie.
Material Metalice (din aliaje nobile si inobile nefizionomice)

Nemetalice (din acrilate, compozite sau ceramica fizionimice)
Mixte (m/c, m/a partial sau total fizionomice)
Metoda de confectionare Lipite sau sudate (elementele componente se confectioneaza
separat si apoi sunt solidarizate impreuna cu ajutorul unui aliaj de
lipire/sudare)
Turnate (elem componente sunt modelate din ceara)
Prin polimerizarea acrilatului (pot fi prin tehnica clasica/moderna,
la care elem componente sunt realizare concomitent din acrilate)
Prin arerea ceramcii
Modul de fixare Cementate
Mobilizabile
Demontabile
Modalitatea constructiei Masiva
scheletului Scheletata si armata
Dup relaia cu dinii-stlpi:

a) puntea intercalat, la care- elementele de agregare sunt situate pe dinii-stlpi limitrofi breei;
b) puntea cu extensie elementele de agregare sunt situate de o singur parte a spaiului breei, iar corpul
punii se afl n consol n acest spaiu;
c) puntea continu, care se ntinde peste mai multe bree situatr- in ambele hemiarcade, aa-numita punte
total.
- Dup localizare, n raport cu zona din arcad: a) puntea frontala b) puntea c) puntea maxilar sau
- Dup relaia cu dinii-stlpi i zonele topografice:

a) punte intercalat unilateral;
b) puni intercalate bilateral;
c) punte intercalat frontal;
d) punte intercalat latero-frontal;
e) punte continu latero-fronto-lateral;
f) puni intercalate latero-fronto- laterale;
g) punte mobilizabil latero-fronto-lateral combinat cu o a liber extins spre distal;
h) punte continu total, cu includerea tuturor dinilor-stlpi.
- Dup modelul de fixare: a) puni cementate; b) puni mobilizabile; c) puni demontabile.
- Dup aspectul fizionomie: a) puni total fizionomice; b) puni parial fizionomice; c) puni nefizionomice.

Page 46 of 90
- Dup elementele de agregare utilizate: a) cu coroane de nveli total metalice; b) cu coroane de nveli
mixte; c) cu coroane pariale 3/4, 4/5 (onlay-uri); d) cu coroane Jacket; e) cu unele incrustaii intratisulare de
tip inlay sau pinlay; f) cu coroane telescopice; g) cu coroane de substituie.
- Dup raportul corpului de punte cu creasta edentat: a) puni cu atingerea crestei; b) puni suspendate.
- Dup modalitatea construciei scheletului: a) punte masiv; b) punte scheletat i armat.
78. Argumentai necesitatea i particularitile preparrii dinilor stlpi la tratamentul cu
puni dentare.
Specificul preparrii specifice a dinilor-stlpi:

-obinerea unei forme corecte specifice pentru tipul de microptotez ales ca elemente de agregare i -
obtinerea paralelismului ntre axele coronare ale dinilor stlpi astfel nct toate elementele de agregare s se
aeze uniform pe dinii-stilpi. Asigurarea paralelismului ntre dinii-stlpi se poate efectua vizual n caz cnd
snt folosii doi sau trei dini.
La includerea unui numr mai mare de dini-stlpi pentru respectarea paralelismului ntre ei este necesar
pregtirea unor modele de studiu pn la pre-parare i examinarea lor n paralelograf.
Aceasta ne va da posibililitate s apreciem cantitatea tesuturilor dure care vor fi lefuite pentru a obtine acest
paralelism ntre d-s i dac este necesar aplicarea unui tratament proprotetic pentru aa tipuri de proteze
dentare.
Redarea paralelismului se poate efectua i prin prepararea dintilor-stilpi n form de con cu o nclinatie a
suprafetelor coroanei,ctre axul logitudinal nu m.mult de 10. Respectarea paralelismului se mai poate realiza
cu ajutorul paralelografelor orale.
79. Etapele clinico- tehnice la confecionarea punii dentare ntreg turnate

nefizionomice.Paticularitile realizrii modelului.
Clinic: Prepararea dintilor stilpi, amprentarea, determinarea ocluziei centrice sau a relatiillor intermaxilare,
protectia dintilor slefuiti.
Laborator: Realizarea modelelor. Daca puntea va fi turnata pe model, modelele vor fi confectionate din
material termo-rezistent, iar daca va fi turnata in afara modelului, ultimul se va confectiona din ghips dur sau
alt material rezistent cu bonturi detasabile sau fixe. Modelele realizate se vor monta in simulator, se va modal
machete puntii din ceara care va fi inlocuita prin metal. Dupa turnare puntea se va prelucra si va fi gata de
proba
Clinic: Proba puntii si individualizarea ei, protectia dintilor preparati
Laborator: Finisarea si lustruirea puntii

Clinic: Proba difinitiva si cementarea puntii dentare
80. Tehnici contemporane de confecionare a punilor dentare fizionomice ceramice.
Descrierea sistemului CAD/CAM

Tehnologia CAD/CAM i are originile la jumtatea anilor 80, ns n ultimul deceniu a fost intens
valorificat i i s-au adus foarte multe imbunttiri. Considerat o tehnic orientat spre viitor, n continu

Page 47 of 90
evoluie, este extrem de important att pentru tehnicianul dentar ct i pentru medicul stomatolog prin
avantajele pe care le ofer. Scopurile sale sunt precise i de un real ajutor n sfera medicinei dentare: creterea
eficienei tratamentului dentar, standardizarea restaurrilor protetice, dezvoltarea unor noi grupe de materiale
i concepte de tratament dentar.
Denumirea acestei tehnologii poate fi asociat restaurrilor protetice obinute prin tehnologie de frezare.
Numele sistemului este alctuit din iniialele cuvintelor ce denumesc procesele realizate de acesta: CAD
(computer aided design) nseamn modelarea cu ajutorul computerului i CAM (computer aided
manufacturing) indic manufacturare cu ajutorul computerului.
Prin intermediul acestei tehnologii digitale, aparatul realizeaz un design personalizat fiecrui caz clinic n
parte. Este ideal n fabricarea restaurrilor de tipul: inlay, onlay, overlay,coroane de acoperire, faete ceramice,
puni dentare, aparate ortodontice dar i ghiduri chirurgicale.
Prile componenete ale sistemului CAD/CAM
Sistemele sunt alcatuite din 3 pri componente:
1. Scanner: transform imaginile preluate din cavitatea bucal n date ce urmeaz a fi procesate de computer;
2.Soft specializat: proceseaz datele preluate din cavitatea oral i ajut la conceperea restaurrilor;
utilizatorul are libertatea de a prelucra datele conform cmpului protetic;
3.Unitate de producie (de frezare): transform datele procesate n produs finit ; se realizeaz frezarea unui
bloc de material prin utilizarea a 3 5 axe de frezare; frezarea poate fi efectuat prin proces umed sau uscat;
Tipuri de sisteme CAD/CAM dup locul de utilizare:
Sisteme CAD/CAM utilizate n cabinetul de medicina dentar:
necesit existena unui scanner i a unei uniti de frezare n cabinetul stomatologic;
amprenta este una optic, nefiind nevoie de materiale de amprentare clasice;
restaurarea este fabricata intr-o perioad scurt de timp (variaz n funcie de tipul restaurrii) i
pacientul poate pleca din cabinet cu lucrarea definitivat;
n cabinetul stomatologic putem folosi numai sitemele de cabinet: MC XL-Sirona (CEREC) si
E4D-D4D;
sistemele de cabinet folosesc frezarea umeda (amestec de apa distilata si ulei cu rol lubrifiant).
81. Prelucrarea i finisarea punilor dentare acrilice.
Clinic
-prepararea dintilor-stilpi,amprentarea,determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor
intermaxilare,determinarea culorii acrilatului,protectia dintilor slefuiti
Laborator
-realizarea modelelor,montarea lor in simulatoare,modelarea machetei puntii din
ceara,inlocuirea cerii cu acrilat,prelucrarea,finisarea si lustruirea puntii dentare
Clinic -proba puntii,individualizarea si cementarea

82. Etapele clinico-tehnice la confecionarea puntii dentare metaloceramice.
C Pregatirea campului protetic

Amprentare
L Modelarea machetei din ceara si inlocuirea ei cu aliajul corespunzator (trebuie sa iaba un
punct de topire mai mare decat al portelanului, sa aiba coeficient de dilatare si
concentratie egal cu al portelanului, sa formeze oxizi aproximativ identici cu ai
portelanului, pentru aderenta ceramicii pe suprafata aliajului respectiv)
C Proba provizorie
L Aplicare portelan si ardere in cuptor

Page 48 of 90
Depunerea gruntului cu o grosime de 0,25-0,3 mm pe suprafata componentei metalice si
arderea lui in cuptor
Depunerea dentinei si smaltului cu modelarea formei anatomice a dintilor inclusi
Arderea in cuptor
C Fixarea
Conditionarea componentei metalice pentru placajul ceramic

Sablarea.
Degresare in solutii acide: acid fluorhidric.
Curatire in bai ultrasonice.
83. Etapele clinico-tehnice la confecionarea puntii dentare metaloacrilice
C Preparare cu slefuire a 2 mm (suprafete acoperite fizionomic) si 0,5-0,6mm (neacperite

fizionomic) la colet pragul paralel festonului sau ascavat
Amprentare dubla
Determinarea ocluziei centrice
L Realizare model cu bonturi mobilizabile
Montare in stimulator
Modelare macheta (initial a dintilor stapi, apoi a corpului de punte) {in scopul mentinerii
placajului suprafetele ce vor fi slefuite se modeleaza in forma de casete iar pentru o
retentive mecanica, trainica se creeaza puncte de retentive butoni, ciiupercute, anse,
solzi de peste, sfere}
Ambalare
Turnare
Sezambalare
Sablare
C Proba provizorie
Determinarea culorii acrilatului
L Modelare macheta din ceara pentru placaj
Ambalare placaj in chiuveta
Schimbul machetei in placaj
Lustruire
Prelucrare chimica
C Fixarea
84. Etapele clinico-tehnice la confecionarea puntii dentare acrilice.
C Preparare
Amprentare
Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
Deterinarea culorii acrilatului
Protectia dintilor slefuiti
L Reakizare model din gips dur
Montare in simulator
Modelare macheta punte din ceara
Inlocuire ceara cu acrilat
C Proba provizorie
L Prelucrare, finisare si lustruire
C Fixarea

Page 49 of 90
85. Etapele clinico-tehnice la confecionarea puntii dentare din ceramic.
C Preparare
Amprentare
Determinare culoare
Protectia dintilor vitali
L Confectionare modele si pozitionare in simulator
Realizare matrice din platina pe care se depune opacul si se arde
Matricea se depune pe bonturile dintilor stalpi intre care se adapteaza o bara din portelan
prefabricata care e lipeste cu ceaa incolora pentru a o solidariza
Ansamblul bara-matrice se detaeaza si li se confectioneaza un suport termorezisten
Dupa priza definitiva a masei, se prelucreaza termic la 1000 grade
Dupa racire se depune strat de dentina, colet, smalt
Prelucrare cu abrazive
C Proba provizorie
L Glazurare
Se inlatura matricea din platina din interiorul coroanelor
C Fixare
86. Caracteristrica consolidrii metalului cu ceramica.

Legaturile la nivelul jonctiunii metalo-ceramice poate fi de natura chimica, mecanica si fizica.
Legatura chimica de aderenta dintre metal si ceramica se obtine datorita difuziunii ionilor din metal in
ceramica si invers, din ceramica in metal formind asa numita legatura iono-covalenta.
Legatura mecanica se obitine datorita unor retentivitati invizibile pru ochiul liber, obtinute pe suprafata
metalica in urma sablarii , precum si ca rezultat al unei diferente neesentiale intre coeficientii de
dilatare termica a metalului si ceramicii care contribuie la aparitia fortelor mecanice de compresiune.
Legatura fizica se realizeaza datorita fortelor Van der Walls sau legaturii adezive ce apar la nivelul
atomilor prin fluctuatiile spontane ale sarcinilor electrice
87. Aspecte clinice i caracteristica componentelor cmpului protetic n edentaiile pariale

ntinse.

Page 50 of 90
Tabloul clinic in caz de edentatie partiala va fi individual si se va gasi in dependenta de numarul dintilor lipsa,
de localizarea bresei si rolul dintilor care l-au indeplinit in arcada dentara.
Simptomele edentatiei partiale se impart in exobucale si endobucale.

Exobucal: daca vom avea o bresa de 1-2 dinti, exobucal nu se vor observa mari schimbari, iar daca bresa va fi
mai mare se poate observa prabusirrea buzei superioare(in caz ca bresa se afla in zona frontala) sau prabusirea
obrajilor (bresa se afla in zona laterala). In caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie se va observa
micsorarea treimii inferioare a fetei pronuntarea plicilor nazolabiale si mentoniera, iar comisurile gurii vor fi
coborite.
Endobucal:
- Dereglari de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare
-Dezintegrarea grupelor dentare in care apar 2 grupe de dinti(grupa care functioneaza si care nu functioneaza)
Elementele cimpului protetic sunt prezentate de suportul dento-parodontal (dintii restanti si parodontul lor) si
suportul muco-osos (fibromucoasa si substratul osos). Elementele morfologice ale cimpului protetic sunt:
dintii restanti, crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati maxilare, tuberculi piriformi, mucoasa.
88. Indicatii la tratamentul edentaiei pariale cu proteze mobilizabile.
Terapia edentatiei partiale cu proteze mobilizabile e indicata atunci cind lipsesc de la 1 la 13-15 dinti pe o
arcada pentru a reda aspectul morfofunctional.
a) restaurarea integritii arcadelor dentare;

b) restaurarea functiei masticatoare;
c) restaurarca cimpului protetic n volum
d) prevenirea abraziei i a mobilitii patologice a dinilor restani i ndeosebi a dinilor-stlpi;
e) prevenirea apariiei tulburrilor funcionale ale articulatei temporomandibulare i a disfunclitor ocluzale;
f) crearea confortului cavitii bucale;
g) asigurarea stabilitii protezelor pe cimpul protetic.
89. Elementele componente ale P.P.M acrilice. Caracteristica.
Protezele partial mobilizabile acrilice cu placa sunt reprezentate de mai multe elemente solidarizate intim intre
ele, formind un corp unic solid, rigid nedeformabil si rezistent la presiunile masticatorii.
Elementele componente sunt:
-Dinti artificiali- Dintii artificiali sunt fabricai industrial din acrilate i porelan
Cerine:
Duritate satisfctoare la uzur;
Lipsa de caliti abrazive;
S nu se modifice la aciunea mediului hucal;
S aib o toleran biologic
S aib o legtur trainic cu materialul bazei protezei;
Dup form, culoare i eficacitatea masticatoare s corespund dinilor naturali;
Usor s se supun prelucrrii mecanice;
S pstreze o culoare constant;
S aib o structur dens, omogen.
-Elemente de ancorare mentinere si stabilizare-dupa importanta lor care o exercita ele pot fi clasificate in :
1)elemente de stabilizare fabricate(elementele principale)

Page 51 of 90
2)elementele anatomice morfofunctionale (auxiliare) ale cimpului protetic,reprezentate de fenomenul de
adeziune,de retentie anatomica si de tonicitatea musculara peri-protetica
La aplicarea protezei partiale mobilizabile acrilice mai frecvent sint utilizate crosetele din sirma confectionate
in laborator .Aceste crosete sint confectionate din sirma de wipla elastica cu diametrul de 0,6-0,8 mm avind
scopul de mentinere si stabilizare si nicidecum rolul de sprijin.
-Baza protezei prezentata de seile protezei consolidate printr-o placa acrilica reprezinta elementul
protezei partial mobilizabile pe care se fixeaza dintii artificiali si elementele principale de ancorare,mentinere
si stabilizare indeplinind rolul de trasmitere a presiunilor masticatorii suportului mucoosos.Fiind alcatuita din
seiile protezei unite cu o placa prin contactul intim cu suprafata mucozala favorizeaza fenomenul de
adeziune,element ce participa la mentinerea si stabilizarea protezei pe cimpul protetic.
90. Varietile dinilor artificiali n P.P.M. Avantaje si dezavantaje.

Dintii artificiali sunt fabricai industrial din acrilate i porelan
Cerine:
Duritate satisfctoare la uzur;
Lipsa de caliti abrazive;
S nu se modifice la aciunea mediului hucal;
S aib o toleran biologic
S aib o legtur trainic cu materialul bazei protezei;
Dup form, culoare i eficacitatea masticatoare s corespund dinilor naturali;
Usor s se supun prelucrrii mecanice;
S pstreze o culoare constant;
S aib o structur dens, omogen.
Dintii din acrilate snt fabricai n condiii industriale prin introducerea acrilatului n tane metalice, i
polimerizarea sub presiuni mari t200-250C.
Comercializai sub form de garnituri, aezai n cear plastic, pe plcue sau n cutii notate cu : marca
culoarea, dimensiunea, forma
Alegerea culorii, formei i a mrimii dinilor la edentatul parial se efectueaz dup prezena dinilor naturall
n cavitatea bucal, care se inscriu n fia de comand.
+Leg chimice
+Nu abraziaz antagonitii
+Prelucrare uoar
Dinii din porelan snt realizai industrial prin coacerea masei ceramice la temperaturi nalte (peste 1000C).
Modelai n forme-prese metalice speciale.
La nceput se umple partea coronar a dintelui, apoi tietoare sau ocluzal n ambele tane, dup ce forma-
pres este presat i inclzit pn la 180-200C, pin cind umiditatea porelanului va fi de 1-2%. Astfel
mactleta dinteiui capt o duritate necesar, care permite scoaterea lui din form fr deformaii.
Surplusurile snt nlturate i dintelui i se d o form necesar.
Dup ce pe suprafaa dinteluil este aplicat smalull, dndu-i coloristica necesar si ars n cuptorul cu vacuum la
temperatura respectiv.
Dinii din porelan reprezinta caracteristici superioare comparativ cu cei din acrilat, datorita particularitatilor
fizico-chimice;
Avantaje
+Compoziia chimic este anorganic;
+Structura omogen, dens;
+Impenetrabili la lichidul i flora microbian bucal;
+Rezistena mecanica foarte mare,duri, nu se abraziaz;
+Biologic tolerani pentru mucoasa bucal; .
+Nuane coloristice variate, suprafeele foarte lucioase.

Page 52 of 90
Dezavantaje:
-Abraziaz antagonitii
-Lipsa leg. Chimice, necesit retenie mecanic
91. Limitele P.P.M. la maxil i mandibul.

La maxila:
Baza protezei la maxil e alctuita din eile protezei i placa palatinal care vine n contact cu suprafaa
mucozal a cimpului protetic i cu dinii restani
Placa acoper bolta palatinal, eile-apofizele alveolare edentate in ntregime. Marginile vestibulare ale eilor
ajung pin la fundul sacului vestibular, n zona mucoasei neutre, aflndu-se intr-un contact intim.
n zona posterioar eile acoper tuberozitile maxilei (la edentaiile terminale) trecind n plac cu limitele in
zona liniei Ah
Marginile palatinale ale plcii prezint contact cu coletul dinilor restani frontali, iar n zona lateral se
termin pe suprafeele orale ale dinilor restani pn in zona supraecuatorial.
eile protezei pariale mobilizabile acrilice, pe lng factorii enumerai n dependen de gradul de atrofie al
aporizelor alveolare, restabilesc volumul sczut n zona edentat. Dac n zona frontal exist o apofiz
alveolar dezvoltat, versantul vestibular al eii poate lipsi complet sau l poate acoperi pn la jumtatea
nlimii (n situaii cnd grosimea acestui segment ar modifica poziia buzei superioare)
La mandibula:
eile protezei la mandibula acopera suprafata mucozala a cimpului protetic edentat, iar marginile vestibulare
in zonele breselor edentate ajung pina la fundul sacului vestibular la nivelul mucoasei neutre. Posterior in
edentatiile terminale in functie de valoarea protetica a tuberculilor piriformi, eile acopera treimea anterioara a
acestora, coborindu-se spre zona paralinguala pina la linia oblica interna, extinzindu-se orizontal pe fundul de
sac lingual. eile sunt unite cu placa lingual, care n zona dintilor restanti laterali se ntinde pe suprafeele lor
orale pina la nivelul supraecuatorial, iar in zona frontala acopera dintii cu 2\3 din inaltimea lor.
92. Croetul. Componentele. Clasificri.
93. Caracteristica sistemelor speciale de ancorare, meninere i stabilizare a PPM.

Sistemul special de ancorare,mentinere si stabilizare a protezelor mobilizabile acrilice cu placa prezinta
dispozitive mecanice fiind alcatuite din doua componente,una dintre care reprezinta o constructie fixa.In
protezele partiale mobilizabile acrilice sunt utilizate mai multe sisteme:

Page 53 of 90
-Sistemul telescopic-compus din doua elemente: o capa cilindrica metalica care este cimentata pe dintele-
ancora si o coroana de invelis realizata dupa amprenta obtinuta de pe capa cimentata de pe dintele-stilp,care
cu peretii interni culiseaza in capa.Coroana poate sa redea in intregime forma anatomica si morfologia
dintelui-stilp si sa fie fixata ca si dintii artificiali in baza protezei sau sa fie inglobata in intregime in baza iar
deasupra ei sa fie montat dintele solicitat.
-Sistemul de bare cu calareti-care este compus din doua componente: o bara metalica solidarizata la
coroanele artificiale ce acopera dintii-stilpi limitrofi bresei dentare sau la dispozitive radiculare realizate pe
radacinile dintilor-stilpi si o gutiera fixata in saua protezei mobilizabile care incaleca bara.Aceste sisteme sunt
indicate in edentatiile frontale,laterale si subtotale cu inaltimea spatiului protetic corespunzator pentru
utilizarea barei,seii cu calareti si a dintilor artificiali.
Bara metalica are dimensiuni si forme variate dependente de numarul dintilor absenti,de topografia edentatie,
de spatiul interdentar.Ea poate fi modelata in forme rotunde,ovoidala,patrata,dreptunghiulara cu o grosime de
la 1,5-4,0 mm.
Gutiera numita si calaret este realizata dupa dimensiunile si forma barei respective.Gutiera poate fi
confectionata atit prin stantare,cit si prin turnare .
94. Caracteristica croetelor inelar Jackson i Adams. Indicaii.
Din crosetele inelare fac parte: crosteu Jackson si Adams. Aceste crosete sunt indicate in protezele
unilaterale pe primii molari ai hemiarcadei intregi.
Crosetul Jackson se confectioneaza dintr-un segment de sirma cu o lungime de circa 6-8 cm. La
mijlocul segmentului se noteaza vizual latimea suprafetei vestibulare retentive a dintelui stilp.
Ulterior de la limitele latimii notate sirma se indoaie din ambele parti sub un unghi de 90 grade.
Bratul format se adapteaza intim la zona retentiva vestibulara si la marginile proximale meziala si
distala ale dintelui. Iar extrimitatile libere ale bratului se indoaie la nivelul abraziunilor vestibulare si
transversind suprafata ocluzala prin spatiile interdentare ocluzale si orale se termina pe versantul oral
al apofizei alveolare pentru fixarea crosetului in baza protezei.
In vederea sporirii gradului de elasticitate a acestui croset Adams a realizat la extrimitatile proximale,
ce limiteaza zona retentiva a suprafetei vestibulare, 2 bucle cu orientare spre colet care permit s
activarea crosetului. Acest croset este utlizat si la aplicarea aparatelor ortodontice mobilizabile.
95. Caracteristica sistemului telescopic de fixare a PPM.
Crosetul telescopic este compus din 2 elemente protetice, o capa cilindrica, care este cementata pe dintele-
ancora si nu reda forma lui anatomica, o coroana artificiala realizata dupa amprenta obtinuta de pe capa
cementata pe bont si fixata stabil in saua protezei. Coroana poate sa redea in intregime forma anatomica si
morfologia dintelui- stilp si sa fie montata in baza protezei sau poate fi fixata numai in saua protezei, iar
deasupra ei sa fie montati dintii artificiali.
Asa sistem de crosete este indicat cind pe arcada dentara sint radacini tratate, care se gasesc deasupra nivelului
mucoasei cu 2-3 mm.
96. Enumerai etapele clinico-tehnice la confecionarea PPM acrilice n a II-a situaie

clinic cu DVO pstrat.
In caz de utilizare a sistemelor speciale de ancorare, iniial se vor confeciona elemente fixe ale sistemului de
ancorare urmate de realizarea etapelor clinicotehnice

Page 54 of 90
C Examinare si amprentare
L Confectionare model si lingura individuala (daca se obtine amprenta anatomica)
Daca s-a obtinut amprenta functionala, pe modelul realizat se vor confectina sablonul cu
bordurile de ocluzie
C Determinare ocluzie centrica sau relatii intermaxilare
L Montarea modelelor in simulator
Confectionarea elementelor de ancorare, mentinere si stabilizare
Realizarea mchetei protezei (montarea dintilor artificiali)
Modelarea machetei protezei mobilizabile
C Proba machetei protezei in cavitatea bucala
L Modelarea definitiva a machetei protezei
Ambalarea in chiuveta
Realizarea tiparului
Introducerea acrilatului in tipar
Polimerizarea
Dezambalarea
Prelucrarea protezei
C Aplicarea si adaptarea protezei la campul protetic
97. Caracteristica abloanele cu borduriule de ocluzie .Materialele de confecionare.

Cerine.
Sablonul de ocluzie este o piesa intermediara ,necesara medicului pentru determinarea rapoartelor
intermaxilare.Este realizat in laborator pe modelul de lucru.Reproduce aproximativ baza protezei si
arcada dentara artificiala.
Partile componente ale sablonului de ocluzie sunt:

a) Baza sablonului
Este obtinuta din placa de baza sau acrilat autopolimerizabil.
Metoda de obtinere
trasarea limitelor bazei sablonului la nivelul crestelor edentate si a dintilor restanti
izolarea modelului in apa 3 -5 minute
adaptarea si modelarea placii de baza - placa de baza se aplica pe model ,este plastificata cu
flacara becului Bunsen si apoi adaptata prin presiuni digitale pina la obtinerea unui contact intim
cu model.Surplusul de placa este sectionat cu foarfeca in limitele trasate pe model.Se adapteaza
intim baza sablonului prin incalziri repetate.
b)Bordurile de ocluzie
Se modeleaza frecvent din ceara roz , conformat paralelipipedic cu laturile de cca 15 mm.Sunt fixate cu ceara
de lipit pe baza sablonului.
Caracterizarea sabloanelor de ocluzie
baza sabloanelor va acoperi in totalitate suprafata campului protetic, fara a depasi zona de
mucoasa pasiv-mobila
baza sabloanelor va fi perfect adaptata pe model, incit sa nu basculeze
indepartarea si reaplicarea pe model sa se realizeze fara dificultati
baza sabloanelor va avea o grosime de 1,5 - 2 mm.Pentru a rezista in timpul determinarii
rapoartelor intermaxilare
marginile sabloanelor vor fi prelucrate si vor prezenta incizuri in dreptul bridelor si frenurilor
pentru a nu leza aceste formatiuni.

Page 55 of 90
98. Liniile croetare. Caracteristica. Principiile de montare a dinilor n PPM.
Liniile crosetare :
- linia crosetelor este oblica,in diagonala fata de linia mediana a arcadei dentare
- linia crosetului este transversala fata de linia medio-sagitala a arcadei dentare
- crosetelor este unilaterala si nu intersecteaza linia medio-sagitala a arcadei dentare
- linia crosetelor este bilaterala,transversala,poligonala,oferind stabilitate optima protezelor partiale
Principii de montare a dintilor:

1. In zonele laterale dintii se monteaza pe mijlocul apofizei alveolare si
perpendicular ei, realizind contacte cu dintii antagonisti;
2. In zona frontala dintii se monteaza cu restaurarea configuratiei curburii dentare in
raport de ocluzie, in dependenta de situatia clinica dintii pot fi montati cu gingie
artificiala sau fara ea(punctiform)
3. La prezenta mai multor dinti restanti, dintii artificiali se vor monta tinind cont de
gradul lor de implantare, marime, forma, linia coletului;
4. La montarea dintilor din portelan nu se admite slefuirea
5. In situatiile cind lipsesc 2 sau mai multi dinti, insa spatiul edentat nu permite
montarea aceluiasi numar de dinti, se monteaza numarul ce permite lichidarea
spatiului edentat si invers.
99. Montarea dinilor n PPM cu gingie artificial,punctiform i mixt.Particularitile

montrii dinilor din porelan.
In dependenta de situatia clinica, dintii pot fi montati cu gingie artificiala, fara ea (punctiform) sau mixt.
La montarea dintilor cu gingie artificiala marginea cervicala a dintilor va avea contact cu apofiza alveolara
edentata;
La montarea cu gingie artificiala zona cervicala a dintilor se va situa pe linia surisului, reper notat de medic pe
bordura de ocluzie;
In scop fizionomic si tinind cont de doleantele pacientului, dintii pot fi situati asimetric sau se creeaza spatii
interdentare.
La montarea dintilor din portelan nu se admite slefuirea, deoarece se pot inlatura retentiile si luciul (glazura),
provocind totodata micsorarea rezistentei lor.
100. Modelarea definitiv a machetei din cear a PPM acrilice. Erori i complicaii.

Page 56 of 90
Modelarea finala a machetei urmareste cateva obiective: fizionomic, igienic, fonetic, rezistenta mecanica si
stabilizator.
Dup montarea dintilor, cu lama spatulei inclzite se vor completa cu cear zonele spaiilor
interdentare de la nivelulcoletului, iar pe versantul palatinal sau lingual al apofizelor alveolare
se va aplica un dispozitiv din srm in prealabil inclzit i avnd forma corespunztoare,
inglobndu-l in ceara rnachetei protezei. Acest dispozitiv se solidarizeaz de macheta protezei
pentru a evita deformrile machetei in timpul probei in cavitatea bucal.
Dup rcirea i -solidificarea cerii se efectueaz modelarea formei machetei prin rzuirea
surplusurilor de cear ce prevede: modelarea spaiilor interdentare artificiale, redarea grosimii
corespunztoare versantului vestibular al machetei pentru compensarea atrofiei esutului osos
al apofizei alveolare, modelarea pe versantul vestibular a proieciei implantrii dintilor
montati, rednd convexitile rdcinilor acestora i depresiunile interradiculare; modelarea
liniei coletului dinilor artificiali cu redarea imprimrilor de anuri dentogingivale.
Dup rnodelare macheta protezei se detaeaz de pe rnodel i se aplic din nou fiind
transferat in clinic pentru proba in cavitatea bucal.
Erori si complicatii :
modelarea incompleta;
deformarea protezei in timpul probei in cavitatea bucala daca sirma nu a fost montata corect;
aspect inestetic din cauza modelarii incorecte a spatiilor interdentare.
101. Componentele chiuvetei. Metodele de ambalare a machetei PPM n chiuvet.
Chiuvetele sunt disponibile in trei dimensiuni:

- Mari
- Mijlocii
- Mici
Dimensiunea chiuvetei trebuie sa corespunda dimensiunilor modelului cu macheta aplicata pe el,
asigurand in timpul ambalarii o grosime a ghipsului de minim 1 cm. Intre model si peretele intern al chiuvetei.
Ambalarea machetei
Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de ambalat
a) Ambalarea directa (cu val)

Indicatiile metodei:
- in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se realizeaza cu coletul pe creasta
alveolara si saua nu prezinta versant vestibular
- in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese multiple
Caracteristica metodei
- modelul cu dintii restanti, crosetele si dintii artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.
Avantajele metode
- pozitia dintilor in raport de dintii vecini si model nu se modifica.
nu se produc inaltari de ocluzie

Page 57 of 90
Dezavantajele metodei:
- realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda indirecta)
- indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se executa cu dificultate
- pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica
- valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale cuvetei
Tehnica de ambalare
- reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul modelului pentru a patrunde
cu macheta in prima jumatate a cuvetei
- se alege o cuveta metalica
- modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.
- se prepara ghips de consistenta fluida
- se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de ghidaj)
- se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul vestibular al machetei,
fetele vestibulare cu marginile incizale ale dintilor frontali si fetele vestibulare cu suprafetele
ocluzale ale dintilor laterali, precum si segmentele dentare ale crosetelor.
- se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in prima parte a cuvetei
- asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare mecanica sau manuala.
Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce intr-o presa mecanica sau hidraulica.
b) Ambalarea indirecta (fara val)
Indicatiile metodei:
- metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si avantajelor ce le prezinta fata de metoda
directa. Se indica in toate formele de edentatie partiala.
Caracteristica metodei
- dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:
- modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali sunt fixati in partea a doua a
tiparului
Avantajele metodei
- tehnica este relativ usor de realizat
- dintii artificiali isi pastreaza pozitia initial in tipar, iar daca se desprind pot fi repusi cu usurinta
la locul lor
- indepartarea cerii si izolarea tiparului se realizeaza fara dificultati
- introducerea acrilatului in tipar este usoara si se poate examina repartizarea pastei acrilice in
tipar
Dezavantajele metodei
Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta a partilor componente ale cuvetei sau
strangerea insuficienta a cuvetei in presa.
Tehnica de ambalare
- modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)
- prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei
- introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea vestibulara a machetei.
Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale crosetelor nu se acopera cu ghips
- modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel incat sa nu prezinta zone
retentive
- in continuare se procedeaza identic cu cele doua ultime aliniate din metoda precedenta
c) Ambalare mixta
Este o combinare a procedeelor tehnice utilizate pentru metodele descrise
Indicatii:Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare fontale (proalveolie)

Page 58 of 90
Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului
intr-o parte a cuvetei. Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului
Avantajele metodei
dintii isi mentin pozitia initiala (in zona frontala) datorita Valului de ghips
acrilatul roz nu patrunde pe versantul vestibular al crestei alveolare
Dezavantajul metodei
executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand este dezambalata
Tehnica de ambalare
dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta
modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)
se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei
se introduc modelul si macheta in pasta de ghips
se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe o treime din fata orala a dintilor
frontali
se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)
se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in partea a doua a cuvetei. Capacul
cuvetei se aplica si se introduce in presa
102. Erori i complicaii la etapa ambalrii, polimerizrii i dezambalrii.

Erori la etapa ambalarii :
- Presare insuficienta
- Formarea bulelor de aer in interiorul chiuvetei
- Dintii pot sa-si schimbe pozitia initiala;
- Se pot produce inaltari de ocluzie
- Asamblarea incorecta a partilor protezei.
- Introducerea unei cantitati insuficiente de acrilat
- Formarea fisurilor
- Deformarea crosetelor
Eror la polimerizare:
- Depasirea timpului de polimerizare;
- Polimerizare insuficienta ---- proteza fragila.
- Polimerizare indelungata ---- schimbarea culorii.
- Incalzirea brusca a tiparului va duce la formarea porozitatilor si la o rezistenta
mecanica redusa a protezelor.
Erori la dezambalare :
- Fracturarea protezei;
- de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti ale cuvetei.

Page 59 of 90
103. Prelucrarea i lustruirea protezelor mobilizabile. Utilaj, instrumente i materiale.
B.Curatarea protezei
In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala zone de ghips aderent. Ghipsul
intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.
Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se curata cu peria aspra
toate zonele de care mai adera ghips restant.
Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se realizeaza prin introducerea protezelor
curatate mecanic intr-o solutie de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.
C.Examinarea protezei polimerizate
D.Netezirea protezei
Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata externa in zonele marginale exces de
acrilat. Acest surplus de acrilat este indepartat prin frezare cu frezele de acrilat, netezirea realizandu-se
cu pietre montate sau montate pe un mandrin.
Prelucrarea in zona coletelor dentare si a spatiilor interdentare se realizeaza cu freze cilindrice, sferice
sau tronconice de dimensiuni mici.
Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi de glaspapir.
E.Lustruirea protezei
Protezele sunt lustruite la motorul orizontal sub actiunea instrumentarului de lustruit si a materialelor
abrazive.
Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si puful de bumbac.
Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.
Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva. Filtzul conic se actioneaza numai
pe suprafata externa a bazei protezei.
Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta abraziva. Lustruirea cu peria
intereseaza atat suprafata externa a protezei cat si dintii artificiali. Pentru lustruirea finala se utilizeaza
puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.
In timpul lustruirii motorul este actionat cu viteza de 3000 rotatii pe minut.
104. Etapele tehnice la confecionarea protezelor mobilizabile cu baz metalic i

cptueal elastic. Indicaii.
C Examinare si amprentare
L Confectionare model si lingura individuala (daca se obtine amprenta anatomica)
Daca s-a obtinut amprenta functionala, pe modelul realizat se vor confectina sablonul cu
bordurile de ocluzie
C Determinare ocluzie centrica sau relatii intermaxilare
L Montarea modelelor in simulator
Confectionarea elementelor de ancorare, mentinere si stabilizare
Realizarea mchetei protezei (montarea dintilor artificiali)
Modelarea machetei protezei mobilizabile
C Proba machetei protezei in cavitatea bucala
L Modelarea definitiva a machetei protezei
Ambalarea in chiuveta
Realizarea tiparului

Page 60 of 90
Introducerea acrilatului in tipar
Polimerizarea
Dezambalarea
Prelucrarea protezei
C Aplicarea si adaptarea protezei la campul protetic
Indicatii:
Dorinta pacientului

105. Indicaii la tratamentul protetic cu proteze pariale mobilizabile scheletate.

1. Situatii clinice specifice tratamentului cu proteze mobilizabile;
edentatiile de clasa I Kennedy (termino-terminale);
edentatiile de clasa a II-a Kennedy (terminale unilaterale);
edentatiile de clasa a III-a Kennedy extinse;
edentatiile de clasa a IV-a Kennedy cu lipsa tuturor frontalilor;
edentatiile cu existenta unui numar mic de dinti restanti ( 2-5 dinti);
edentatiile subtotale, cand mai sunt prezenti 1-3 dinti restanti.
2. Situatii clinice care exclud tratamentul prin proteza partiala fixa

edentatiile laterale intinse (clasa a III-a), care au ca dinti stalpi caninul si molarul de minte cu
valoare parodontala scazuta..
edentatiile laterale sau frontale, cu afectarea parodontala a tuturor dintilor restanti
edentatiile laterale sau frontale reduse, cand exista contraindicatii ale slefuirii dintilor sau
refuzul pacientului de preparare a dintilor limitanti bresei datorate unor afectiuni generale
severe..
edentatiile din zona de curbura a arcadei (incisiv lateral, canin, primul premolar) necesita
realizarea unei proteze mobilizabile;
edentatiile frontale asociate cu pierdere de substanta osoasa din diferite cauze (despicaturi
labiopalatovelare, traumatisme, tumori);
edentatiile frontale unde sunt necesare artificii estetice de montare a dintilor artificiali (treme,
diasteme, incalecari sau rotatii);
edentatiile care necesita restaurare protetica dupa interventii chirurgicale mutilante.

Page 61 of 90
106. Componentele PPM scheletate. Caracteristica conectorilor principali n PPM
scheletate i dimensiunile lor la maxl i mandibul.
Aceasta varietate de proteze dentare e prezentata de baza protezei alcatuita din una sau mai multe sei,dinti
artificiali,elemente de legatura dintre sei( conectori principali),elemente de ancorare,mentinere,stabilizare si
conectori secundari,care in totalitate formeaza scheletul protezei.
Scheletul protezei este confectionat din aliajele metalice si este compus din una sau mai multe sei,elementele
de legatura dintre ele(conectori principali),elementele principale de ancorare,mentinere,sprijin si stabilizare,si
de legatura dintre ele si schelet(conectori secundari)
Elementele care unesc eile intre ele (bare,placute,benzi,bare singulare,croset continuu) se numesc conectori
principali.Acestea au forme si dimensiuni diferite in dependenta de particularitatile maxilei si mandibulei si de
tipul de edentatie.Se cere ca ei sa aiba o duritate mare,rezistenta la rupere si sa posede o rigiditate necesara
pentru repartizarea uniforma a presiunilor masticatorii pe intreaga suprafata de sprijin a cimpului protetic.
Conectorii principali pot fi realizati in forma de bara(arc) si placute.Barele sunt folosite mai des la mandibula
si mai rar la maxila avind o forma rotunda ,semirotunda,ovala,semiovala sau atipica.
Pentru mandibula latimea barei trebuie sa fie nu mai mica de 3mm,iar grosimea 1,5-2,0mm
Pentru maxila trebuie sa fie 6-8mm si 0,8-10mm.
Barele trebuie sa fie situate la o distanta de 0,5-1,0 mm de la mucoasa in dependenta de gradul ei de rezilienta
pentru a preveni infundarea in ea,marginile sa nu fie traumatizante si sa fie plasate in zonele cu functionalitate
scazuta,pentru ca sa nu impedice miscarile limbii in timpul masticatiei si fonatiei.
In prezent conectorii in forma de placute sint folositi datorita elaborarii aliajelor metalice contemporane si
metodelor de turnare precisa.Placutele au o latime de peste 10 mm si o grosime de 0,4-0,5 mm avind contact
intim cu mucoasa cimpului protetic.Datorita formei plate si grosimei mici placutele reprezinta conditii optime
pentru un confort mai bun si sint mai elastice.Avind contact cu mucoasa,placutele determina si o forta de
adeziune ,marind fixarea protezelor.
107. Clasificarea croetelor turnate dup Rndau i cerinele dup Lejoueux.

1)Dupa nr dintilor pe care se aplica: -monodentare(aplicate pe un singur dinte)
-bidentare(aplicate pe doi dinti)
-tridentare(aplicate pe trei dinti)
2)Dupa nr total al bratelor din care se compun aceste crosete:

-crosete cu doua brate
-crosete cu trei brate
-crosete cu patru brate
-crosete cu sase brate
3)Dupa nr bratelor active elastice: -crosete cu un singur brat elastic(monoactive)

-crosete cu doua brate elastice(biactive)
-crosete cu trei brate elastice(triactive)
-crosete cu patru brate elastice(teraactive)

Page 62 of 90
4)Dupa nr conectorilor secundari si dupa pozitia lor topografica:
-crosete cu un singur conector secundar
-crosete cu doi conectori secundari
-crosete cu trei conectori secundari
Conectorii secundari pot sa ocupe pozitie centrala sau periferica.
Crosetele turnate dupa Lejoyeux trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:
Crosetul trebuie sa contribuie la retentia si stabilizarea protezei,fara sa actioneze nefavorabil

asupra integritatii tesuturilor de sprijin.
Lungimea crosetului trebuie sa permita incercuirea a mai mult din jumatatea celei mai mari
circumferinte a dintelui-ancora,putind fi continua sau discontinua.
La orice portiune retentiva elastica a crosetului trebuie sa i se opuna o portiune rigida a
acestuia sau o bara corono-cingulara cu scopul de a anula orice risc al efectului ortodontic;
Pentru a rezista fortelor care tind sa desprinda proteza,extremitatea retentiva elastica a
crosetului trebuie sa fie pasiva din momentul aplicarii protezei si sa nu devina activa decit
pentru a se opune deplasarii lucrarii protetice.
Partile componente ale crosetului trebuie sa se situeze cit mai aproape posibil de mijlocul
treimii cervicale a dintilor,pentru a reduce la minim fortele care ar putea actiona in sensul
torsionarii dintelui-ancora.
Partile retentive ale crosetelor situate pe fiecare hemiarcada trebuie sa fie simetric
dispuse(unui capat retentiv plasat vestibular la nivelul unei anumite zone sa-i corespunda
acelasi element situat in acelasi loc,dar de partea opusa a arcadei)
Pentru a evita orice actiune imediata sau secundara a crosetului asupra dintelui-ancora se
recomanda ca dintii limitanti sa fie solidarizati in conditii favorabile,cite doi,iar in situatii
nefavorabile in grup.
108. Enumerai componentele croetului Ackers i Bonvwill , plasarea lor pe dintele

ancor.
Crosetul Ackers-acest croset este descris drept tip caracteristic ale crosetelor circulare turnate.Este alcatuit
dintr-un corp de la care pornesc 3 brate: retentiv,opozant si pintenul ocluzal. inconjurind dintele aprope in
intregime.
Corpul crosetului: in majoritatea cazurilor este asezat pe suprafata proximala ,in zona neretentiva ,trecind in
conectorul secundar sau unit rigid cu aua scheletului metalic.
Braul retentiv porneste din corp spre suprafata vestibulara a dintelui travesind ecuatorul protetic si se
termina in zona retentiva .Grosimea acestui brat este variata, neuniforma, mai groasa la corp si micsorata
uniform spre extremitatea libera, retentiva unde este efilat ceea ce-i permite sa aiba doua portiuni
:supraecuatoriala-rigida( cu rol de sprijin ) si subecuatoriala-elastica.(asigura mentinerea protezei scheletale).
Bratul opozant:este plasat pe suprafata opusa celei pe care este asezat bratul retentiv,in zona
supraecuatoriala,avind directie orizontala,grosime uniforma pe tot traiectul lui si dimensiune aproaximativ
egala cu cea a portiunii supraecuatoriala a bratului retentiv.
Pintenul ocluzal:porneste din corpul crosetului perpendicular spre suprafata ocluzala fiind asezat in foseta
meziala sau distala a dintelui stilp.Se recomanda ca pintenul ocluzal sa se extinda pe o suprafata de cel putin o

Page 63 of 90
patrime din suprafata ocluzala si sa aiba o grosime de 1-1,5 mm.
Crosetul Ackers este indical la premolari si molari cind ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijlocul
coroanei dintelui-ancora,avind in zona subecuatoriala o retentie de 0,25-0,5 mm.
Dezavantaje:- bratele lui sunt vezibile au un contact intins cu dintele
-folosirea lui in edentatiile terminale poate exercita actiuni ortodontice asupra
dintelui-ancora,mobilizindul
Crosetul Bonwill este un croset circular,alcatuit din 6 brate:doua retentive,doua opozante si 2 pinteni ocluzali
aplicati pe doi dinti(bidentar).
Acest croset este unit cu scheletul metalic pin conectori secundari rigizi si poate fi considerat drept un croset
Ackers cu aceleasi caracteristici ale elemtele componente.Bratele retentive si opozante pot fi prelungite si
plasate pe dintii vecini .Este aplicat pe dintii premolari si molari,intre care exista trema,in edentatiile
uniterminale,avind rolul antibasculant pentru mentinerea indirecta a protezei.
109. Ce prezint conectorii secundari n PPM scheletat i ce tipuri de croete deosebim

dup acest criteriu.
Aceste dispozitive sint specifice protezelor scheletate,care unind partile mucozale si dentare ale protezei au
importanta in functie de tranferate a presiunilor masticatoare de la dintii artificiali asupra cimpului
protetic.Dupa I. Rindasu ei sint individualizati din punct de vedere al regiditati in rigizi si elastici.
In dependenta de participarea conectorilor secundari la repartizarea presiunilor masticatoare asupra
elementelor cimpului protetic,ii individualizeaza in rigizi,semilabili si labili.
Conectorii rigizi unesc elementele de mentinere si sprijin cu baza sau saua metalica rigida,redind presiunile
masticatoare de la dintii artificiali dintilor-stilpi creind pentru proteza un suport dentoparodontal.
Conectorii semilabili unesc elementele de mentinere si sprijin cu bara protezei prin segmente flexibile
lungi,arcate,ondulate.Elasticitatea lor depinde de lungimea segmentului,forma si diametrul pe sectiune,cit si
de aliajul din care sint realizati.Repartizeaza presiunile masticatoare pe fibromucoasa cimpului protetic si
dintii stilpi,redindui protezei un sprijin mix uniform dentoparodontal si mucoosos.
Conectorii labili unesc elementele de mentinere cu bara sau saua protezei ca redau presiunile masticatoare de
la dintii artificiali mai mult suportului mucoosos.Aceasta legatura poate fi realizata prin culise fara
capse,balamale sau dijunctori de forta.
Conectorii secundari din punct de vedere morfofunctional sint situati pe suprafetele proximale ale dintilor ce
delimiteaza spatiul edentat sau pot fi plasati interdentar.
110. Caracteristica sistemului de croete C L U S T I R. (grupa I ) i croetele Roach din

grupa a II-a.
Crosetele divizate Roach din grupul unul sint in numar de sapte si au brate elastice in forma care imita literele
C,L,U,S,T,I,R din care reiese si sitemul cu numele de CLUSTIR.
Aceste crosete sunt aplicate pe dintii posteriori cu un grad de retentivitate marita si cu situarea deficitare
datorita posibilitatii divizarii elementelor componente.Ele sunt compuse din urmatoarele elemente:
corpul,pintenul ocluzal,bratul opozant,bratul retentiv si doi conectori secundari (unul unit rigid,iar altul

Page 64 of 90
semilabil).
Corpul crosetelor il constituie portiunea asezata pe fata proximala a dintilor-stilpi in zona supraecuatoriala
unita prin conectorul secundar rigid cu saua scheletului metalic la nivelul parodontului marginal la o distanta
dependenta de gradul de retentivitate a dintelui de cel putin 1,5mm.
Din corpul crosetelor porneste pintenul ocluzal si bratul opozant.
Bratul retentiv (activ) este variat ca forma si este unit cu conectori secundari care au forma curbata ( cu partea
concava orientata spre bresa arcadei dentare) si doua extremitati:una dentara si alta mucozala.Extremitatea
dentara este unita cu bratul retentiv in zona subecuatoriala a dintelui care traversind coletul la o distanta de
0,5-1mm trece in extremitatea mucozala formind o curbura plasata in dreptul apofizei alveolare ce se uneste
cu saua protezei.In dependenta de lungimea ,grosimea si forma conectorului este obtinut gradul de elasticitate
a crosetelor.Aceste sunt utilizate in practica pentru eficienta lor mecanica si efectul fizionomic optimal.
Din crosetele Roach din grupa a II fac parte crosetele mezial-distale simple si compus care se aplica pe dintii
frontali ,crosetele unibare cu contact partial sau total cit si crosetul inelar.Aceste crosete sunt situate
supraecuatorial,asigurind sprijinul si mai putin retenti protezelor scheletate.
111. Componentele croetului Achers i indicai plasarea lor pe dintele ancor.. Sistemul
croetar Ney. Caracteristica.
Crosetul Ackers-acest croset este descris drept tip caracteristic ale crosetelor circulare turnate.Este alcatuit
dintr-un corp de la care pornesc 3 brate: retentiv,opozant si pintenul ocluzal. inconjurind dintele aprope in
intregime.
Corpul crosetului: in majoritatea cazurilor este asezat pe suprafata proximala ,in zona neretentiva ,trecind in
conectorul secundar sau unit rigid cu aua scheletului metalic.
Braul retentiv porneste din corp spre suprafata vestibulara a dintelui travesind ecuatorul protetic si se
termina in zona retentiva .Grosimea acestui brat este variata, neuniforma, mai groasa la corp si micsorata
uniform spre extremitatea libera, retentiva unde este efilat ceea ce-i permite sa aiba doua portiuni
:supraecuatoriala-rigida( cu rol de sprijin ) si subecuatoriala-elastica.(asigura mentinerea protezei scheletale).
Bratul opozant:este plasat pe suprafata opusa celei pe care este asezat bratul retentiv,in zona
supraecuatoriala,avind directie orizontala,grosime uniforma pe tot traiectul lui si dimensiune aproaximativ
egala cu cea a portiunii supraecuatoriala a bratului retentiv.
Pintenul ocluzal:porneste din corpul crosetului perpendicular spre suprafata ocluzala fiind asezat in foseta
meziala sau distala a dintelui stilp.Se recomanda ca pintenul ocluzal sa se extinda pe o suprafata de cel putin o
patrime din suprafata ocluzala si sa aiba o grosime de 1-1,5 mm.
Crosetul Ackers este indical la premolari si molari cind ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijlocul
coroanei dintelui-ancora,avind in zona subecuatoriala o retentie de 0,25-0,5 mm.
Dezavantaje:- bratele lui sunt vezibile au un contact intins cu dintele
-folosirea lui in edentatiile terminale poate exercita actiuni ortodontice asupra
dintelui-ancora,mobilizindul
Crosetul Ney-aceste crosete au fost elaborate pentru diferite forme a coroanelor dintilor-stilpi fara a fi
acoperiti in prealabil cu microproteze pentru asigurarea stabilizarii protezelor scheletate.Din punct de vedere
al conceptiei de aplicare acest tip de crosete reprezinta o combinare dintre crosetele circulare si
divizate.Autorii sistemul crosetar Ney le-au grupat si clasificat in numar de 6.
Crosetul Ney nr.1 asemanator cu crosetul circular cu trei brate Ackers insa bratul opozant ca si bratul retentiv
este elastic si situat in zona subecuatoriala a dintelui-stilp.Ambele brate asigura o mentinere dubla si reciproca
fiind aplicate pe suprafetele vestibulare si orale ale dintelui-ancora.
Crosetul Ney nr.2- deriva din crosetul divizat Roach cu bratul elastic in forma de T avind ambele brate
elasticee si tot divizat in T cu cite un conector secundar propriu.Acest croset este indicat la premolari si molari
cu retractie gingivala si cu retentivitati marite cit si pe dintii la care ecuatorul protetic trece in apropierea
suprafetei ocluzale.Sunt aplicati in zona gingivala,utilizati in edentatiile terminale.
Crosetul Ney nr.3 reprezinta o combinare dintre crosetul nr.1 si nr.2 avind doua brate retentive:unul mai putin
elastic unit rigid cu corpul crosetului si altul cu grad de elasticitate marita.Este indicat in edentatiile terminale
cind dintii stilpi au inclinatie orala sau vestibulara iar ecuatorul protetic are directii diferite pe suprafata orala
si vestibulara.
Crosetul Ney nr.4 Acest croset este realizat prin metoda de turnare si lipire:corpul si pintenele ocluzal sint
turnate iar bratele sint confectionate din sirma prin indoire ;fiind aplicate pe suprafetele vesstibulara si orala se
lipesc de corp.Este indicat pe dintii cu retentivitate situata in apropierea marginii ocluzale a suprafetelor
vestibulare si orale.
Crosetul Ney nr.5-e cunoscut sub numele de croset inelar cu actiune inversa posterioara si deriva din crosetele
circulare.Este alcatuit dintr-un conector secundar excentric unit rigid cu saua sau placuta protezeei,pozitionat
mai ales meziooral pe dintele-stilp.Este indicat in edentatiille terminale,cind dintii stilpi au inclinatie
vestibulara sau orala cit si pe dintii cu coroane clinice mici sau cu forma conica.
Crosetul Ney nr.6 prezenta a doi pinteni ocluzali situati distal si mezial.Este indicat pe molari inclinati cu
ecuatorul protetic ridicat in partea inclinarii si lasat in jos in cea opusa.Are cel mai lung brat din toate
crosetele si mai este numit croset inelar circular.

Page 65 of 90
112. Croetul continuu. Indicai dimensiunile. Plasarea pe dintele ancor. Indicaii.
Crosetul continuu prezinta un dispozitiv metalic care are o latime de 2-3 mm si o grosime de 1mm iar
lungimea este variata si depindde de numarul dintilor pe care este aplicat.Crosetul continuu poate cuprinde de
la 2 pina la 6-8 dinti-stilpi,chiar si toata arcada dentara realizind astfel un sistem de imobilizare a
dintilor.Crosetul continuu se aplica intim supracingular pe suprafata orala a dintilor frontali si supraecuatorial
pe cei laterali.Crosetul respectiv deseori este realizat cu gherute incizale sau cu pinteni ocluzali care reprezinta
o prelungire a crosetului la nivelul suprafetelor interdentare proximale incizale sau ocluzale si se termina in
ambrazurile vestibulare ale incisivilor sau in fosetele meziale si distale ale dintilor laterali.La acest nivel in
unele cazuri pentru a nu modifica dimensiunile verticale de ocluzie pentru gherute si pinteni sunt realizate pe
dintii-stilpi locasuri inainte de a obtine amprenta .Datorita acestor dispozitive crosetul echilibreaza presiunile
masticatorii pe dintii stilpi in axul lor de implantare.
113. Modul de consolidare a elementelor dentare cu componentele mucosale ale PPM

scheletate i cum se refer la transmisia presiunilor funcionale.
Aceste dispozitive sint specifice protezelor scheletate,care unind partile mucozale si dentare ale protezei au
importanta in functie de tranferate a presiunilor masticatoare de la dintii artificiali asupra cimpului
protetic.Dupa I. Rindasu ei sint individualizati din punct de vedere al regiditati in rigizi si elastici.
In dependenta de participarea conectorilor secundari la repartizarea presiunilor masticatoare asupra
elementelor cimpului protetic,ii individualizeaza in rigizi,semilabili si labili.
Conectorii rigizi unesc elementele de mentinere si sprijin cu baza sau saua metalica rigida,redind presiunile
masticatoare de la dintii artificiali dintilor-stilpi creind pentru proteza un suport dentoparodontal.
Conectorii semilabili unesc elementele de mentinere si sprijin cu bara protezei prin segmente flexibile
lungi,arcate,ondulate.Elasticitatea lor depinde de lungimea segmentului,forma si diametrul pe sectiune,cit si
de aliajul din care sint realizati.Repartizeaza presiunile masticatoare pe fibromucoasa cimpului protetic si
dintii stilpi,redindui protezei un sprijin mix uniform dentoparodontal si mucoosos.
Conectorii labili unesc elementele de mentinere cu bara sau saua protezei ca redau presiunile masticatoare de
la dintii artificiali mai mult suportului mucoosos.Aceasta legatura poate fi realizata prin culise fara
capse,balamale sau dijunctori de forta.
Conectorii secundari din punct de vedere morfofunctional sint situati pe suprafetele proximale ale dintilor ce
delimiteaza spatiul edentat sau pot fi plasati interdentar
114. Caracteristica culiselor i capselor utilizate n PPM scheletat. Componentele.

Culisele sint alcatuite din doua parti: una realizata pe suprafata proximala sau orala a piesei dentare fixe iar
alta-inclusa in scheletul metalic al protezei scheletate.Dupa modul de solidarizare de piesele dentare
fixe,culisele se pot clasifica in extracoronare si intracoronare.Forma lor in sectiune transversala este
diferita:cilindrica,ovala,trapezoidala,in forma literelor T, H ,Y.
Partea inclusa in proteza scheletata patrunde in interiorul culisei realizate in proteza fixa sau o cuprinde in
interiorul culisei realizate in proteza fixa sau o cuprinde avind aceeasi forma in sectiune
transversala.Mentinerea protezelor scheletate se datoreste frictiunii care se realizeaza intre aceste doua parti ce
culiseaza cu o mare precizie una in cealalta.Deplasarea acestor componente una fata de alta poate fi limitata
complet,partial sau miscarea poate fi libera.In dependenta de aceasta pot fi repartizate presiunile masticatorii
pe cimpul protetic:dento-parodontal,mixt,mucoosos.
In prezent sunt fabricate industrial machetele partilor componente ale culiselor din materiale care ard fara a
forma cenusa(polietilena,acrilat) sau pot fi modelate in laborator.Culisele sunt solidarizate la macheta

Page 66 of 90
scheletului din ceara si la microprotezele de pe dintii-stilpi utilizind paralelograful.
Avantajele culiselor:
se opun deplasarii protezelor;
datorita dimensiunilor reduse si asezarii lor pe dintii-stilpii si in saua protezei nu sunt vizibile
si sint bine tolerate de pacienti;
imbunatatesc functia protezelor din toate punctele de vedere
realizeaza o imobilizare a dintilor plasati in planuri diferite
Capsele sint formate din doua parti componente ca si culisele si pot fi considerate ca matrice si patrice.Sint
indicat pe dintii cu distructii coronate masive dar cu radacini recuperabile.
La prima etapa a confectionarii capselor pe dintii atacati sint realizate cape radiculare cu patrice cilindrice sau
ovale cementate pe dintii-stilpi.La a doua etapa se confectioneaza matricele solidarizate de seile protezei
scheletate cu forma corespunzatoare patricu si sectionata partial in sens axial,fapt ce permite legatura dintre
ambele parti ale capsei.Matricele sint solidarizate la seile protezei scheletate conform situarii patricelor pe
dintii-stilpi.
115. Disjunctorii de for n PPM scheletat i rolul lor.

Aceste dispozitive au fost elaborate pentru protezele scheletale terminale avind ca scop sa permita miscarea
seilor protezei fata de dintii ancora si sint cunoscute ca sisteme articulare.Acestea se impart in disjunctoare
de forte-amortizatori si balamale si sint reprezentate de dispozitive mecanice complexe,fabricate sau
confectionate in laborator.
Primul sistem a fost propus de OTT care prin intermediul unei benzi mucozale sectionate longitudinal a
separat saua protezei terminale de elementele de mentinere,sprijin si stabilizare .In dependenta de
latimea,grosimea si lungimea benzei metalice in timpul presiunilor masticatoare saua protezei se infunda in
fibromucoasa cimpului protetic.
Dijunctoarele de forte permit simultan sau consecutiv miscarile protezei in timpul functiei in plan vertical si
de rotatie in jurul unui ax orizontal datorita modului de articulare si amortizare a fortei masticatoare.Din
categoria dijunctoarelor fac parte dispozitivele Roach,Crismani,capsa Ceka.
Dispozitivul Roach este alcatuit dintr-o bara dreptunghiulara solidarizata de o coroana fixa perpendicular la
mijlocul suprafetei proximale.La virful barei se afla un dispozitiv rotund iar in saua protezei sint incluse placi
lamelate transversal si sagital.
Dispozitivul Crismani este asemanator cu dispozitivul Roach fiind alcatuit dintr-o culisa si o bara.
Dijunctoarele de forte permit seilor protezei miscari de infundare in plan vertical si de revenire dupa incetarea
presiunii masticatoare datorita modului de consolidare dintre cele doua parti componente ale
disjuctoarelor.Din aceasta categorie de dijunctoare fac parte amortizatorul Dalbo.Beat-Muller .
Ca si precedentele constructii amortizatoarele sint dispozitive mecanice plasate intre dintii-ancora si seile
protezelor.
Balamalele sint folosite ca elemente de legatura intre crosete si seile protezelor fiind compuse dintr-o parte
solidarizata de croset iar alta-de saua protezei fiind articulate cu un ax trasversal.Balamalele sunt indicate in
edentatiile mandibulare terminale cind lipsesc molarii.
116. Paralelograful. Structura. Destinaia.
Paralelograful este alcatuit din soclul stabilizator reprezentat de un dispozitiv metalic cu o anumita greutate
care confera stabilitate aparatului;suportul pentru modelul din ghips cu articulatia reglabila multidirectionala
cu o masuta de lucru reglabila inzestrata cu sisteme pentru fixarea modelului.Suportul este asezat pe
dispozitivul soclului stabilizator si permite plasarea lui in toate directiile pe toata suprafata dispozitivului
.Stilpul vertical al paralelografului solidarizat lateral la soclul stabilizator pritr-un dispozitiv special permite
realizarea miscarilor in plan vertical la diferit nivel;la extremitatea superioara a stilpului vertical;este
solidarizat sau articulat bratul orizontal;la cealalta extremitate a bratului orizontal este articulata tija verticala
fiind paralela cu stilpul vertical si inzestrata cu sistem in care sunt fixate piesele anexe reprezentate de:
-tija detectoare,asemanatoare cu un cilindru plin cu ajutorul careia se orienteaza inclinarea masutei de lucru pe

Page 67 of 90
care este fixat modelul pina se stabileste axul comun al dintilor-stilpi purtatori de crosete
-tija portcreion care are la extremitate un grafit cu ajutorul caruia se traseaza ecuatorul tuturor dintilor restanti
-tijele retentivometre in numar de trei sub forma de cilindru asemanatoare cu tija detectoare dar la o
extremitate prezentata de un disc cu raza de 0.25mm; 0,5 mm ; 0,75mm cu ajutorul carora se masoara
retentivitatea subecuatoriala coronara fata de axul comun
-tija razusa reprezentata de o lama cu o extremitate in muchie-bizou,care poate fi coborita manual pentru a
razui ceara de pe model si a reveni la pozitia initiala automat datorita actiunii unui resort.
Cu ajutorul paralelografului se analizeaza modelul in vederea plasarii elementelor de mentinere ,sprijin si
stabilizare .
117. Caracteristica i consecutivitatea operaiunelor de studiu n paralelograf.
Paralelograful urmareste scopul proiectarii si plasarii elementelor componente ale protezei scheletate si
indeosebi ale celor de mentinere,sprijin si stabilizare pentru a fi reproduse in conditii de laborator in machete
si apoi in schelet metalic dupa un program bine determinat.In acest scop la prima etapa se analizeaza modelul
urmarind executarea urmatoarelor operatiuni:
Determinarea axului de insertie si dezinsertie a protezei
Fixarea pozitiei alese a axului de insertie si dezinsertie al protezei pentru reproducerea ei
Determinarea si trasarea ecuatorului protetic
Stabilireea punctelor retentive unde vor fi asezate extremitatile bratelor elastice ale crosetelor
Alegerea constructiei protezei si trasarea proiectului pe model.
118. Definiie Ax de inserie i desinserie a PPM scheletate. Varieti. Metodele de

determinare a axului de inserie i desinserie a PPM scheletate.
Axul de insertie si dezinsertie al protezei este apreciat drept directie de aplicare si inlaturare a protezei care
prevede miscarea protezei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii-stilpi pina la fibromucoasa
cimpului protetic cind pintenii ocluzali sint situati in locasurile lor iar seile sint amplasate cu precizie pe
suprafata cimpului protetic.Inlaturarea protezei este apreciata ca miscare in directie opusa adica de la
momentul desprinderii seilor de pe fibromucoasa cimpului protetic pina la pierderea contactului elementelor
de ancorare cu dintii-stilpi.
Axul de insertie si dezinsertie al protezei poate fi:

strict vertical-cind proteza este aplicata concomitent pe toti dintii-stilpi in plan vertical
vertical spre dreapta cind proteza este aplicata la inceput pe dintii-stilpi din partea dreapta si
apoi pe cei din stinga
vertical spre stinga
vertical posterior
vertical-anterior
Determinarea corecta a axului de insertie si axului de dezinsertie al protezei depinde de alegerea pozitiei
modelului in paralelograf.Aceasta operatiune este realizata prin una din cele trei metode:
-libera
-aprecieree a inclinarii medii a axelor dintilor-stilpi

Page 68 of 90
-de alegere
Metoda libera.In cazul aceste metode modelul se fixeaza pe masuta reglabila in asa fel ca suprafata ocluzala a
dintilor-stilpi sa fie perpendiculara cu tija detectoare.Dupa blocarea masutei reglabile tija detectoare este
inlocuita cu tija portcreion care are un grafit cu ajutorul careia se traseaza ecuatorul protetic la fiecare dinte-
stilp.
Metoda de apreciere a inclinarii medii a axurilor dintilor-stilpi-soclul modelului este taiat in asa mod ca
suprafetele lui verticale sa fie paralele intre ele.Modelul se aseaza pe masuta reglabila,se fixeaza cu ajutorul
dispozitivelor speciale si masuta se inclina in toate directiile pina ce se gaseste axul vertical al unui din dintii-
stilpi.Dupa aceasta masuta reglabila se blocheaza in asa mod ca tija detectoare sa coincida cu lungimea axului
dintelui stilp trasind in prelungirea acestui ax o linie pe suprafata laterala a soclului modelului.Dupa aceasta
metoda se gaseste axul vertical al urmatorului dinte de pe aceeasi hemiarcada trasindo pe soclul
modelului.Liniile trasate vertical sunt unite cu doua linii orizontale paralele intre ele una dintre care la
intretaierea cu liniile verticale formeaza unghiuri egale intre ele.Aceste linii orizontale se traseaza la o
departare cit mai mare una de alta si se unesc cu o linie verticala care le imparte in doua jumatati egale.Ultima
linie va fi axul mediu al acestor doi dinti-stilpi.Acesta mai este cunoscuta ca si metoda Novak care a propus ca
orientarea axului fiecarui dinte-stilp sa fie realizata cu o tija din sirma cu o lungime de 20 mm fixata cu ceara
topita la mijlocul suprafetei ocluzale a fiecarui dinte-stilp.
Metoda de alegere pozitia modelului pe musuta reglabila se stabileste in asa fel ca dintii-stilpi sa prezinte
retentivitati favorabile pentru plasarea bratelor elastice ale crosetelor.Este folosita tija detectoare care se aduce
la fiecare dinte-stilp inclinind musuta reglabila cu modelul pina cind latura ei va prezenta contact punctiform
cu portiunea cea mai convexa a dintelui examinat,iar spre colet va aparea un spatiu de forma triunghiulara .Se
poate intimpla ca la unul sau mai multi dinti-stilpi sa fie zone retentive bune pentru plasarea bratelor elastice
iar pe altii-nesatisfacatoare.Printr-o usoara inclinare in jos a modelului cu partea unde sunt dinti cu zone
retentive nesatisfacatoare se formeaza zone cu retentivitatea satisfacatoare.
119. Tehnica determinrii i realizrii ecuatorului protetic. Varieti dup topografie.

Importana practic.
Determinind pozitia modelului inlocuim tija detectoare cu tija portcreion care fiind adusa la fiecare dinte-stilp
si fiind plasata in jos pina la nivelul coletului pastrind contact cu dintele marcheaza ecuatorul protetic cu
partea laterala a grafitului(categorit nu se admite trasarea liniei respective cu extremitatea libera a grafitului)
in asa mod ca extremitatea libera a grifitului sa treaca intre festonul gingival si colet
Ecuatorul protetic trasat in majoritatea cazurilor nu coincide cu pozitia ecuatorului anatomic al
dintelui.Totodata ecuatorul protetic imparte dintele in doua zone:
zona subecuatoriala cuprinsa intre ecuatorul protetic si colet numit si zona retentiva
zona supraecuatoriala situata intre ecuatorul protetic si marginea ocluzala a dintelui numita si
zona neretentiva,de sprijin.
Aceste zone in dependenta de situarea lor vor determina alegerea tipurilor de crosete.
120. Metoda determinrii zonelor retentive la confecionarea p.p.m. scheletate.

Importana practic.

Page 69 of 90
Stabilirea zonelor retentive-pentru aceasta operatiune tija de grafit este inlocuita cu tija retentivometrica de
dimensiuni corespunzatoare formei crosetului si rezistentei parodontale a dintelui-stilp.Retentivometrele de
0,25 mm sunt folosite pentru crosetele mai putin elastice sau pentru dintii cu implantare parodontala slaba,cele
de 0,50 si 0,75-pentru crosetele elastice si pe dintii bine implantati sau cu gradul de implantare medie.
Tija retentivometrica trebuie sa vina in contact cu linia ecuatorului protetic iar discul va fi ridicat sau coborit
in zona retentiva pina va intra si el in contact cu suprafata dintelui.Locul in care discul atinge dintele
reprezinta punctul de retentie care se inseamna cu creionul.Anume in acest punct se va plasa extremitatea
elastica a bratului retentiv.
121. Etapele pregtirii modelelor pentru duplicare la confecionarea PPM scheletate.

Scopul duplicrii.
Tehnica respectiva prevede ca modelul de lucru sa fie analizat initial de catre medic si tehnicianul dentar in
paralelograf apoi modelul fiind fixat in axul de insertie si dezinsertie al protezei se pregateste pentru
duplicare.Pregatirea modelului pentru duplicare prevede:
1)Deretentivizarea zonelor retentive
2)Folierea suprafetelor mucozale
Deretentivizarea zonelor retentive.Modelul poate reprezenta diverse zone retentive situate atit subecuatorial
la nivelul dintilor restanti precum si unele spatii mucozale oferite de culise,bare,punti dentare,spatii
interdentare.Deretentivizarea acestor zone urmareste scopul desprinderii modelului de lucru din masa
amprentara duplicatoare cu usurinta fara a afecta amprenta evitinduse astfel aplicarea elementelor rigide ale
scheletului in aceste zone.
Deretentivizaarea se efectueaza prin picurarea de ceara in zonele retentive in asa mod incit stratul de ceara
depus sa se situeze intre festonul gingival al dintilor restanti si ecuatorul protetic sau intre suprafata mucozala
si polul inferior al culisei sau barei.Supraecuatorial pe suprafetele culisei sau ale barei cit si pe traseele din
zonele retentive marcate pentru plasarea bratelor elastice ale crosetelor,nu se va picura ceara.In continuare cu
tija razusa a paralelografului se vor inlatura surplusurile de ceara prin razuire.Razuirea se efectuiaza cu atentie
pentru a nu modifica prin tocire integritatea supraecuatoriala a dintilor restanti sau a suprafetelor barelor ori
culiselor.
Folierea suprafetelor mucozale.Folierea suprafetelor mucozale ale modelului se efectueaza cu scopul

obtinerii unui spatiu intre suprafetele mucozale ale scheletului metalic si fibromucoasa cimpului protetic
pentru a evita infundarea componentelor mucozale in fibromucoasa la actiunea presiunilor masticatoare
precum si pentru inglobarea ulterioara a seilor metalice in acrilat.Folierea se efectueaza cu urmatoarele
scopuri:obtineerea spatiilor intre seile protezei si fibromucoasa cimpului protetic(daca suprafetele mucozale
ale seilor vor fi in total metalice,folierea nu se va realiza); obtinerea spatiilor intre conectorii principali
reprezentati de bare si fibromucoasa(daca conectorii vor fi reprezentati de placute,folierea de asemenea nu se
va realiza); obtinerea spatiilor intre conectorii secundari si fibromucoasa(folierea e obligatorie in toate
cazurile)
Folierea zonelor se face cu folii de ceara calibrata cu grosimea de 0,5-1,0 mm care se ramoleste la sursa de
caldura si se aplica pe suprafata modelului adaptinduse intim la el.Surplusurile de ceara sunt inlaturate prin
taiere conform limitelor desenului elementelor respective iar marginile sunt fixate la suprafata modelului prin
lipire cu ceara.

Page 70 of 90
122. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei scheletului p.p.m. scheletate i
tehnica modelrii.
Ceara pentru modelarea protezelor scheletate. Pentru modelarea prilor componente ale protezei scheletate,
este utilizat ceara avnd n componena sa 29%parafin; 65%cear de albine; 5% cear Carnauba i
unii modificatori. Este ambalat sub form de plci cu dimensiuni de 60X60X10 mm, avnd culoare verde i
cafenie. n ambalajul acestei varieti de cear sunt incluse i forme prefabricate din material elastic cu
imprimarea diferitelor figuri ale scheletului protezei n vederea uurrii procesului de modelare a barelor,
inelor, croetelor, eilor i a altor piese.
Ceara ambalat sub form de discuri cu diametrul de 82 mm i grosimea calibrat de 0,4 i 0,5 mm de
culoare roz este utilizat att pentru modelarea bazei metalice, ct i pentru crearea unui spaiu de tranziie la
duplicarea modelului; mai poate fi utilizat i la modelarea machetelor coroanelor dentare.
Pentru confecionarea plcuelor i a bazei metalice cu relieful asemntor mucoasei cmpului protetic se
utilizeaz ceara ambalat sub form de plci cu dimensiuni de 100X50X0,5 mm, de culoare verde sau roie.
Modelarea machetei scheletului se efectueaza din elemente din ceara preformate prin adaptarea si lipirea lor la
modelul duplicat .Elementele preformate sunt realizate din ceara speciala utilizind matricele din silicon
comercializate impreuna cu ceara pentru modelarea machetelor protezelor scheletate.Matricele sunt realizate
cu imprimari de diverse forme:bare,benzi,placute,brate de crosete,retentii pentru sei in forma de orificii sau
plase.Pentru realizarea elementelor preformate ceara in stare fluida se toarna prin picurare continua in
imprimarile respective ale matricei,apoi dupa solidificare se detaseaza obtinind astfel componentele necesare
ale scheletului cu suprafete netede si dimensiuni uniforme.Modelarea machetei se realizeaza prin aplicarea
componentelor preformate pe model in raport cu desenul scheletului in urmatoarea ordine:conectorii
principali,seile,elementele de metinere sprijin si stabilizare si conectorii secundari.Pentru aceasta
componentele preformate sunt plastificate la sursa de caldura adaptinduse intim la model,solidarizindule intre
ele cu ceara iar marginile lor se lipesc cu suprafata modelului duplicat.
Conectorii principali reprezentati de bare ramificate se obtin prin asocierea mai multor segmente conform
traiectului desenului schematic al lor de pe model solidarizindule prin lipire.La utilizarea conectorilor
principali reprezentati de placute acestea se modeleaza prin adaptarea foliei de ceara calibrata cu grosimea de
0,4-0,6 mm in zona de extindere a conectorilor.
Seile se modeleaza in dependenta de raportul dintre suprafetele mucozale cu apofiza alveolara.Daca este
indicata o suprafata mucozala metalica se adapteaza in spatiul edentat o folie de ceara calibrata dupa limitele
desenului lipind marginile foliei la model si la conectorul principal.Pe suprafata externa pentru aderenta
acrilatului se realizeaza retentii in dorma de anse,ciupercute,butoni.
Elementele de mentinere,sprijin si stabilizare se modeleaza in dependenta de tipul lor.La utilizarea crosetelor
modelarea se realizeaza din segmentele din ceara preformate fiind aplicate si adaptate la traiectul desenului
schematic.
Conectorii secundari la fel se modeleaza din elementele preformate de forma si marimea corespunzatoare
dupa proiectul desenului schematic apoi se solidarizeaza cu ceara la partile dentare si mucozale ale
scheletului.
123. Etapele clinico-tehnice la confecionarea PPM scheletate cu carcasul ntregturnat.
C Amprentarea campului protetic

L Realizarea modelelor
NB! Daca conform tabloului clinic e necesar de a obtine o amprenta functionala atunci pe model se
ocnfectioneaza lingura individuala iar in clinica se obtine o amprenta functionala de pe care in laborator
se va confectiona modelul definitiv
Pe modelele definitive se confectioneaza sablonul cu bordurile de ocluzie
C Determinarea ocluziei centrice sau a relatiilor intermaxilare
L Analiza modelelor la paralelograf
Schitarea elementelor protezei scheletate
Turnarea din aliaje

Page 71 of 90
Prelucrare si lustruire
C Proba scheletului metalic
L Montarea dintilor artificiali
C Proba machetei protezei
L Inlocuirea cu cei din acrilat
Prelucrarea si lustruirea protezei
C Aplicarea protezei pe campul protetic
124. Dezavantajele scheletului metalic al PPM scheletate confecionat prin metoda lipirii.
Nu se ajusteaz bine att pe model ct i in cavitatea bucal.

Metoda este laborioas, necesita mai multe etape de confecionare.
n timpul lipirii se pot produce dislocri de la poziia iniial ceea ce va duce la erori in etapele
de mai departe.
Sunt mai puin precise ca celea ntreg turnate.
Necesita prelucrri mecanice majore pentru ajustarea pe model, ceea ce la fel va influena
stabilitatea scheletului metalic in etapele de mai departe.
125. Definiie Cmp protetic edentat total. Caracteristica zonelor de sprijin la maxil
i mandibul n edentaia total.
Edentatia totala se defineste ca o situatie clinica cind lipsesc toti dintii de pe un maxilar(edentatie totala
unimaxilara) sau de pe ambele maxilare(edentatie totala bimaxilara)ca rezultat al actiunii unor factori de ordin
patologic sau traumatic.Prin urmare cimpul protetic in edentatie totala este reprezentat de tesutul osos al
maxilarelor si fibromucoasa.Aceste doua elemente ofera si sprijinul protezelor totale insa nici
fibromucoasa,nici substratul osos din punct de vedere functional nu sunt apte pentru receptia si amortizarea
presiunilor masticatorii.
Tuberozitile maxilare pot fi comparate cu o prelungire a apofizei alveolare care formeaz proeminene
osoase n zona posterioare. n meninerea i stabilizarea protezei superioare tuberozitile maxilare au valoare
deosebit. Dac aceste formaiuni sunt pronunate, au versante paralele ntre ele, atunci favorizeaz
retentivitatea protezei i invers, dac au un volum redus sau sunt caracterizate prin absena oricrui relief,
reprezint un factor negativ in stabilizarea protezelor totale.
Bolta palatin are forme diverse de ia padent la pacient, cu valori protetice n sens pozitiv sau negativ,
dependent de forma i nlimea apofizei alveolare i a tuberozitilor maxilare. La nivelul suturii mediane a
boitei palatine n unele situaii clinice, poate fi evideniat torusul palatin, avnd diverse forme i localizare.
Prezena torusului palatin influeneaz negativ meninerea protezei totale. n asemenea situaii torusul palatin
va fi foliat. n zona anterioar a boitei palatine, la nivelul apofizei alveolare, este situat gaura incisiv care,
de asemenea, este necesar de protejat prin foliere, deoarece prin ea trece fascicolul mucovascular respectiv.
Posterior, limita bolii palatine este format din marginile distale ale lamelor orizontale ale oaselor palatine
care, la nivelul liniei mediane, trec n spina nazal posterioar. Important c aceste margini sunt orientate oblic
spre craniu, ceea ce permite realizarea unor prelungiri n proteze pentru o nchidere marginal mai bun.
Scheletul osos al maxilei este acoperit de fibromucoas care n dependen de aderena ei la esutul osos
este divizat n fibromucoas fix i mobil. La trecerea fibromucoasei fixe n fibromucoas mobil exist o
mic zon de trecere, numit fibromucoas pasiv mobil sau neutr. Aceast zon, avnd o lime de 13
mm, este acoperit de marginile protezei totale pentru a asigura o nchidere marginal a protezei, favoriznd
fenomenul de succiune. Aceast zon este situat de-a lungul fundului de sac vestibular i posterior la limita
de trecere a palatului dur n palatul moale, cunoscut n stomatologie ca linia Ah.
Cmpul protetic la mandibul edentat total este reprezentat de aceleai elemente morfofuncionale ca i

Page 72 of 90
la maxil, ns avnd dimensiuni comparative mult mai reduse. O importan deosebit la confecionarea
protezelor totale o au tuberculii piriforrni, formaiuni morfologice situate n zonele retromolare.
Marginile totale ale protezei sunt situate ca i la maxil acoperind zona mucoasei neutre din prile vestibular
i lingual conform reliefului fondului de sac vestibular i planeului bucal, iar posterior, n dependen de
valoarea protetic a tuberculilor piriforrni i acoper n ntregime sau numai cu 1/3 din suprafaa anterioar.
Limita protezei n aceste zone este indicat de ctre medic i poate fi extins posterior numai pn la punctul
de inserie a ligamentului pterigomandibular, de altfel n timpul funciei proteza se va desprinde de pe cmpul
protetic.
126. Aspecte clinice ale cmpului protetic edentat total.
a) zona functionala de sprijin- ce reprezinta zona care preia fortele masticatorii transmise prin
baza protezelor si este formata din substratul osos acoperit de mucoasa fixa a crestelor
alveolare edentate, bolta palatina, tuberozitatile maxilarelor. Intinderea medie a suprafetelor
2 2
de sprijin (dupa Watt) este de 22,96 cm pentru maxilar si de 12, 25 cm la mandibula, fata de
2
45 cm echivalentul structurilor parodontale.
b) zona functionala periferica de succiune- formata din mucoasa pasiv mobila si mucoasa
mobila care se aplica pe fata externa a protezei in vecinatatea marginilor.
c) zona spatiului protetic- formata din elementele anatomice din vecinatatea viitoarei
proteze totale: buze, obrajii jugali, limba, muschii masticatori, palatul moale, istmul
gatului
Acestea ofer i sprijinul protezelor totale, ns nici fibromucoasa, nici substratul osos din punct de vedere
funcional, nu sunt apte pentru recepia i amortizarea presiunilor masticatoare. Totui dac esutul osos ofer
protezei totala sprijin rigid, apoi fibromucoasa servete ca un arnoriiztor i poate fi comparat cu ligamentele
periodontale ale dinilor naturali n cazul aplicrii unei fore. Pe lng aceast funcie suportul mucoosos
particip i la meninerea, fixarea i stabilizarea protezei totale pe cmpul protetic.
127. Clasificarea apofizelor alveolare n edentaia total dup Schroder, Koller i

Lejoueux. Importana practic.
SCHRODER 3 tipuri de atrofii la Maxila
Tip I Prezenta unei apofize alveolare pronuntate, semiovale, care uniform este acoperita cu o mucoasa

Page 73 of 90
normala depasind cu mult nivelul boltii palatine, cu tuberozitati bine exprimate, iar torusul
palatin mai putin exprimat sau chiar lipseste. Acest tip de atrofie este cel mai favorabil pentru
tratamentul protetic, deoarece formatiunile anatomice de retentie sunt destul de exprimate si nu
impiedica fixarea protezei.
Tip II Apofiza alveolara lata, din cauza atrofiei medii, depasind cu putin nivelul boltii palatine.
Tuberozitatile maxilare sunt mai putin exprimate, plica trecatoare si locul de insertie al
muschilor se gasesc mai aproape de suprafata apofizei alveolare, comparativ cu tip I. Conditii
bune pentru tratament protetic.
Tip III Disparitia apofizei alveolare si prezenta unei bolti palatine aproape plata. Tuberozitatile maxilare
sunt atrofiate esential. Plica trec si loc de insertie muschi si fren se afla la nivelul coamei
apofizei alveolare. Conditii nefavorabile pentru tratament protetic.
KOLLER -4 tipuri atrofii Mandibula
Tip I Apofiza alveolara ar einaltime bine exprimata, egala pe toata intindere, rezorbtie mica. Se
intalneste rar, poate fi gasita cand pierderea dintilor a fost simultan. Creasta apofizei e bine
rotunjita si favorabila pentru baza protezei. Este cea mai favorabila pentru tratament protetic.
Tip II Atrofia apofizei alveolare e uniforma pe toata intinderea, insa e destul de avansata, afectand
uneori si corpul mandibulei. Pe masura ce avanseaza rezorbtia, ajunge pana la linia oblica
interna si externa, apofiza se transforma intr-o depresiune. Apofiza in zona frontala capata o
forma ascutita, ce impiedica protezarea. Insertia muschilor aproape de varful crestei alveolare
duce la miscarea protezei. Conditii nu chiar bune de protezare.
Tip III Apofiza alveolara atrofiata in sens lateral si mai putin frontal, din cauza faptului ca dintii laterali
au fost pierduti mai devreme. Este relativ favorabil pentru tratament, fiindca atrofia apofizei
alveolare in zonele laterale nu impiedica microexcursia protezei in plan transversal. Zona de
retentie e prezenta numai in zona frontala care si impiedica miscarea protezei in plan sagital sau
in directia antero-posterioara.
Tip IV Atrofia apofizei e accentuata in zona frontala si mai putin lateral. Stabilitatea protezei e asigurata
numai in directia transversala, pe cand in plan sagital e foarte slaba datorita posibilitatii de
alunecare a protezei inainte.
LEJOYEUX
Clasa I Apofize alveolare inalte, retentive cu versante vestibulare si lingual extinse, paralele intre ele,
fara exostoze
Clasa II Gradul de atrofie al apofizelor este mediu, versantele vestibulare sunt usor oblice ca rezultat al
pierderii de substanta osoasa si al resorbtiei centripete.
Clasa III Apofizele alveolare au o valoare protetica slaba, sunt afectate prin resorbtia accentuata,
determinata in special de proteze necorespunzatoare.
Clasa IV Apofize alveolare cu o atrofie de grad accentuat, cu valoare protetica negativa, denivelate,
disparute partial sau total prin purtarea unor proteze vechi ori cu suprafata ocluzala redusa si
incongruente.

Page 74 of 90
128. Limitele bazei protezei totale la maxila si mandibula
Limitele bazei protezei la maxilla: Placa acopera bolta palatine, seile-apofizele alveolare edentate in intregime.
Marginile vestibulare ale sailor ajung pina la fundul de sac vestibular, in zona mucoasei neuter, aflindu-se intr-
un contact intim. In zona posterioara seile acopera tuberozitatile maxilare trecind in placa cu limitele in zona
liniei Ah.
Limitele bazei protezei la mandibula: Seile protezei vor acoperi suprafata mucozala a cimpului protetic
edentate, iar marginile vestibulare in aceste zona ajung pina la fundul de sac vestibular, la nivelul mucoasei
neuter. Posterior, in fuctie de valoarea protetica a tuberculuilui periform, seile acopera treimea antarioara a
acestuia, coborindu-se pina la linia oblixa interna intinzindu-se orizontal pe fundul de sac lingual.
129. Enumerai etapele clinico-tehnice la confecionarea protezelor totale.
C Examinarea pacientului
Obtinerea amprentei preliminare
L Realizarea modelelor preliminare si a lingurilor individuale

La indicatiile medicului, lingurile individuale pot fi realizate cu borduri de ocluzie
C Amprentarea definitiva (functionala)

Daca lingurile au fost ocnfectionate cu borduri de ocluzie, la aceasta etapa se vor
determina si relatiile intermaxilare, iar daca au fost fara borduri, relatiile intermaxilare se
determina la urmatoare vizita
L Confectionarea modelelor functionale si a sabloanelor cu bordurile de ocluzie, daca

acestea n-au fost realizate odata cu lingurile individuale
C Determinarea relatiilor intermaxilare
L Fixarea modelelor in simulator

Page 75 of 90
Montarea dintilor artificiali si construirea arcadelor dentare artificiale
Modelarea machetei, a protezei totale
C Proba machetei in cavitatea bucala
L Inlocuirea cerii, machetei protezei totale in acrilat

Prelucrarea si lustruirea protezei
C Aplicarea protezei pe campul protetic
130. Argumentai necesitatea confecionrii lingurilor individuale la amprentarea n

edentaia total.
Confecionarea lingurii individuale are o mare nsemntate n realizarea protezelor totale,deoarece doar
cu ajutorul ei se poate obine o amprent(functionala) care va reda cu exactitate starea funcional a
cmpului protetic, ceea ce va favoriza realizarea unui contact intim intre baza protezei i cmpul
protetic, astfel realizndu-se efectul de supap(succiune), contribuind astfel le meninerea protezei totale
pe cmpul protetic
131. Materialele utilizate la confecionarea lingurilor individuale. Dou metode de

confecioanre a lingurilor individuale din ciar pe modelul preliminar.
Materiale:
1.ceara,
2.acrilat autopolimerizabil,
3.acrilat termopolimerzabil,
4.acrilat fotopolimerizabil,
5.materiale termoplastice,
6.aluminiu.
Lingurile individuale se confecionez prin metoda de laborator sau direct n cavitatea bucal.
Metoda direct:
n cazul utilizrii acestei metode, pentru
confecionarea lingurii individuale la maxil, dintr-o plac de cear standard se nltur 1/3 din lungime
i dup ramolire placa de cear se ndoaie ndou, ntroducndu-se n cavitatea bucal unde lingura se
modeleaz direct pe maxil.
Pentru confecionarea lingurilor individuale la mandibul
se nltur 1/3 din limea plcii de cear standard, dup ce se nclzete la flacr, se ndoaie n trei n
lungime dndui-se forma de potcoav, se introduce n cavitatea bucal modelndu-se dup forma apofizei
alveolare,nlturndu-se surplusurile.Particularitile confecionrii lingurilor individuale din cear
dup aceast metod constau ncorespunderea ntocmai a limitelor lingurii cu viitoarele margini ale protezei.
Pentru aceastamedicul cu spatula fierbinte ramoleaz cte un sector al marginii lingurii i deplasnd anterior
in jos esuturile moi pe linia intermaxilar prelucreaz marginile lingurii. Dac este necesar seadaug cear,
iar dac marginea este nalt, ea se modeleaz n timpul deplasrii esuturilor moi.Aceast manoper este greu
de efectuat, cere mult timp i este obositoare pentru pacient. Dupadaptarea marginilor, lingurile se ntresc
exterior cu srm de aluminiu din care i se ndoaieminerul lingurii.
Metoda indrect:
Aceast metoda se realizeaza de ctre tehnicianul dentar n laborator prin aplicarea unei plcide cear
plastificat pe modelul obinut dupa amprenta preliminar, astfel inct ceara ia forma cmpului protetic
de pe model. Ulterior cu un bisturiu se inltura surplusurile de ceara dupalimitele trasate pe

Page 76 of 90
model. Pentru marirea rezistenei aceste-i linguri, pe mijlocul suprafeeiapofizei alveolare se inglobeaz
un fragment de srma de 1,5 n diametru. Dup aceasta serealizeaz minerul lingurii, care se plaseaz
pe mediana modelului pe centrul apofizei alveolare.Locul unde a patruns srma se acoper cu cear
topit.
132. Tehnica confecionrii lingurilor individuale din acrilate termopolimerizabile.
La confecionarea lingurii din acrilat termopolimerizabil, la nceput se modeleaz machete lingurii din cear,
marginile creia se lipesc de model. Modelul mpreun cu macheta sau numai macheta se ambaleaz n
chiuvet, se realizeaz tiparul i se introduce n el acrilatul solicitat,supunndu-1 regimului termic de
polimerizare. Dup dezambalare lingura se finiseaz mechanic
133. Cerinele ctre ablonul cu borduri de ocluzie n edentaia total.Indicai

dimensiunile.
abloanele de ocluzie trebuie s corespund urmtoarelor cerine:
1) baza ablonului s fie adaptat intim la suprafaa cmpului protetic, acoperind-o ntotalitate;
2) baza ablonului s aib o grosime de 1,5-2 mm, s fie rezistent la presiune i s nu prezinte micri
de basculare;
3) ndeprtarea i repunerea pe model s se realizeze cu uurin, fr dificulti;
4) marginile bazei s fie rotunjite i finisate corespunztor limitelor determinate;
5) bordurile de ocluzie s fie monolite i bine solidarizate te baza ablonuluicorespunztor
mijlocului apofizei alveolare, s aib form i dimensiuni corespunztoare;
6) ablonul aplicat pe model, ct i pe cmpul protetic s aib un grad suficient demeninere.
Prin secionarea surplusurilor de cear bordurii de ocluzie i se imprim urmtoareledimensiuni: n zona

frontal o nlime de 10-12 mm, descrescnd progresiv spre distal corespunztor locului de implantare a
primului molar, avnd o nlime de 6-8 mm; limea este de 5-6 mm n zona frontal i respectiv 8-10 mm n
cea lateral
134. Trasarea reperelor pe bordurile de ocluzie pentru montarea dinilor n protezele

totale.
Deliiimitarea liniei mediane

.Acest reper se traseaz vertical pe ambele borduri de ocluzie cuajutorul spatulei de modelat i trebuia
s se gseasc ntr-un plan cu linia median a feei.Aceast linie pleaea de la frenul buzei superioare n
jos, sau dac el nu corespunde liniei medianea feei, ca reper sei mijlocul feei care corespunde cu linia
ce coboar din mijlocul linieiinterpupilare. Alturi de aceast linie vor fi montai incisivii centrali
superiori i inferiori.
Determinarea liniei caninilor
Acest reper este trasat bilateral de la marginea aripilor nazalen jos i corespunde cu proiecia vrfurilor
caninilor superiori. Se socoate c aceast liniecoincide i cu comisurile gurii. Deci trednd prin mijlocul
caninilor superiori, aceast linie vaorienta pe tehnicianul dentar s aleag dini artificiali de aa o
lime, ca ntre linia median afeei i a caninilor s fie instalai incisivii i cte o jumtate din suprafaa
caninilor.
Determinarea liniei sursului.
Aceast linie se traseaz conform marginii libere a buzeisuperioare, atunci cnd pacientul zmbete.
Ulterior aceast linie va indica limita pn la care se poate cobor gingia artificial i respectiv nivelul
coletului dinilor frontali superiori

Page 77 of 90
135. Reguli de montare a dinilor n protezele dentare dup Gysi.
Regulile generale de montare a dinilor prevd realizarea arcadelor dentare artificiale, ceea ce-i ofer
protezei totale meninere i stabilitate pe cmpul protetic la aciunea presiunilor masticatoare n diverse
planuri. n acest scop dinii artificiali se monteaz n articulator dup urmtoarele principii generale:
1) dinii artificiali laterali superiori se monteaz cu zona cervicala pe centrul apofizei alveolare astfel
nct cuspizii palatinali superiori coincid cu vrful apofizei alveolare inferioare; dinii inferiori la fel sunt
montai cu zona cervical pe centrul apofizei alveolare inferioare astfel nct cuspizii vestibulari s ptrund
n anurile intercuspidiene centrale ale dinilor superiori, realiznd contacte corespunztoare ocluziei
dinamice. Acest aranjament intercuspidian al dinilor laterali este realizat n cazurile cnd unghiul format de
planul de ocluzie i linia interalveolar este mai mare de 80, ce se determin eu rigla Gysi; daca unghiul
interalveolar este mai mic de 80, se va realiza o montare invers;
2) dinii frontali superiori din considerente fizionomice se monteaz n afara centrului apofizei
alveolare, iar cei inferiori, pe centrul apofizei alveolare; de subliniat c aranjamentul lor fa de apofizele
alveolare, ct i gradul de nclinare a marginilor incizivale n direcie oralvestibular, sunt determinate de
poziia apofizelor alveolare i a buzei superioare; dinii frontali se monteaz n corelaie: cu poziia buzei
superioare (determinat de forma versantului vestibular i marginea bordurii de ocluzie superioare); suprafaa
vestibular i marginea incizival a dinilor poziioneaz buzele superioar i inferioar n raport cu
particularitile de vrst, de sex i de constituie a persoanei respective; poziia dinilor frontali nu trebuie s
aduc la dereglri fonetice;
3) dinii laterali se monteaz formnd curbura de ocluzie, sagitala (Spee) cu o adncime egal gradului
de acoperire a dinilor frontali inferiori de cei superiori; curbura de ocluzie transversal Monson-Wilson este
realizat n dependen de mrimea unghiului interalveolar;
4) n relaie ceniric se realizeaz contacte punctiforme maxime, iar n timpul micrilor de lateralitate
i propulsie a mandibulei se pstreaz contacte multiple ntre suprafeele de contact ale arcadelor dentare, att
pe prile lucrtoare, ct i pe cele nelucrtoare; contactele intercuspidiene multiple obinute n timpul
micrilor funcionale au fost numite de Gysi articulare cu balans general i contribuie la o meninere mai
bun a protezei totale pe cmpul protetic;
5) montarea dinilor n edentaiile totale bimaxilare ntotdeauna ncepe cu incisivii centrali superiori i
se termin cu ultimii molari realiznd astfel arcada dentar superioar; totodat montarea dinilor superiori se
efectueaz concomitent prin montarea a cte un dinte din ambele pri ale liniei mediane, realiznd o simetrie
de poziie ntre perechile de dini (stngadreapta); suprafeele incizival i ocluzal sunt orientate dup
planul de ocluzie, materializat de o plac orizontal mobil din sticl sau metalic, care se poziioneaz pe
planul median al articulatorului situat ntre pintenii de pe ramurile posterioare i vrful indicatorului liniei
medii. Dinii inferiori se monteaz dup cei superiori n urmtoarea ordine: molarul I, caninul, incisivul
central i apoi cel lateral, premolarul I i apoi II i se termin montarea cu ultimul molar.
Regulile individuale prevd poziionarea fiecrui dinte n arcada dentar corespunztor poziiei
dinilor naturali, n cele trei planuri: frontal, sagital i orizontal. De obicei, aceste planuri sunt materializate de
planul de ocluzie, iar linia median este perpendicular pe acest plan. n dependen de direcia axului
longitudinal al dintelui artificial cu linia median i planul protezei se formeaz dou unghiuri: unghiul
meziodistal; unghiul vestibulooral. Dinii artificiali se monteaz n baza protezei, n dependen de contactul
marginii incizivale sau a suprafeei ocluzale i gradul de nclinaie a acestor unghiuri.
Montarea dinilor pentru realizarea arcadelor dentare superioare.
Incisivul
central superior se monteaz cu marginea incizival n contact
cu planul de ocluzie ce n articulator este materializat printr-o
plac de sticl situat conform reperelor din articulator. Axul
longitudinal al dintelui este nclinat cu 2 n sens meziodistal i
cu 68 n sens vestibulooral. Coletul dintelui este situat pe
linia sursului fiind uor palatiniza. Ambii incisivi sunt situai
de o parte i de alta a liniei mediane i prezint o mic
divergen spre cervical i convergen spre incizal.
Incisivii
laterali superiori sunt montai dup incisivii centrali fiind cu
marginea incizival dinstanai ou 0,5-1 mm de la planul de
ocluzie. Axul longitudinal al acestor dini este nclinat cu 3 n
sens meziodistal i cu 810 n sens vestibulooral, iar coletul
este mai palatinizat, n comparaie cu incisivii centrali.
Caninul
superior se sprijin cu vrful n planul de ocluzie i coincide

Page 78 of 90
cu linia caninului. Axul longitudinal este nclinat cu 1-2 n
sens meziodistal i cu 3-5 n sens vestibulooral, iar coletul
este aezat mai vestibular n comparaie cu incisivul lateral.
Primul
premolar superior este orientat cu axul longitudinal
perpendicular planului de ocluzie fiind realizat n spaiu de
0,75 mm ntre canin i primul premoilar. Vrful cuspidului
vestibular prezint contact cu planul de ocluzie, iar ntre
cuspidul palatinal i planul de ocluzie exist un spaiu de 0,5-1
mm.
Al doilea
premolar superior se monteaz identic ca i primul cu excepia
c suprafaa mezial contacteaz cu spurafaa distal a
primului premolar, iar vrfurile ambelor cuspizi prezint
contact cu planul de ocluzie.
Primul molar
superior se monteaz n contact cu planul de ocluzie numai cu
vrful cuspidului meziopalatinal, iar ceilali cuspizi nu prezint
contact cu planul de ocluzie fiind aranjai n aa fel ca cuspidul
distovestibular s fie cel mai distanat de acest plan.
Al doilea molar
superior nu atinge planul de ocluyie nici cu un cspid, dar
cuspidul meziopalatinal este cel mai apropiat de acest plan i
cel mai ndeprtat este cuspidul distovestibular. Prin urmare, al
doilea molar este montat n continuarea primului molar avind
zona cervical nclinat mai accentauat, spre mezial i oral
dect al primului molar.
136. Montarea dinilor n protezele totale dup metoda Pedro Saizar i Vasiliev.
Pentru montarea dintilor in protezele totale-Pedro Saizar a nlocuit plcua mobilizabil propus de Gysi
pentru materializarea planului de ocluzie, cu o placua ocluzat metalic fix. Plcua metalic are forma
arcadelor dentare cu Suprafa puin mai mare (2-3 cm) avnd o grosime de 0.5-1 .
Plcua se fixeaz la suprafaa ocluzal a bordurii de ocluzie in-ferioare, dup fixarea modelelor n simulator.
Pentru aceasta ea se lipete in trei puncte de suprafaa ocluzal a bordurii de ocluzie superioar astfel Incat s
depeasc curbura vestibular a bordurii cu cel puin de 5-10 mm. Ulterior, de pe suprafala ocluzal a
borduri: de ocluzie a ablonului inferior, se Inltur un strat de cear egal cu grosimea plcuei verificandu-se
prin inchiderea simulatorului la care dimensiunea vertical de ocluzie trebuie s revina n pozitia iniial. In
aceast pozifie plcua se solidarizeaz cu cear fierbinte pe marginile vestibular i oral de contact ale
bordurii ocluzale inferioare. Dup solidificarea cerii, plcula se desprinde de bordura de ocluzie a .ablonului
superior i pe supra-faa ei se traseaz cu creionul o linie dup curbura vestibular a bordurii ,uperior. De pe
versantul, superioar se transfer pe plcua metalic reperele liniei medii i a liniilor caninilor, prin marcarea
acestora cu creionul pe supra-faa plcuei in locul lor de proiecie .
Pentru montarea dinilor se Inlatur ablonul superior i se realizeaz macheta bazei protezei dintr-o plac de
cear roz, se aplic un mic val de cear pe centrul apofizci alveolare i se trece la montarea dintilor superiori
dup reperele notate pe plcua metalic, apoi se vor monta dinii inferiori conform principillor generale de
montare a dinilor dup Gysi.
Metoda Vasiliev. Pentru montarea modelelor in articulatorul Gysi Simplex i a dinilor artificali in
protez ele , propus utilizarea maisutei standard cu plan protetic din sticla.. Totodata pentru montarea
dintilor in ocluzor, autorul propune fixarea planului de ocluzie materializat intr-o placuta de sticla pe

Page 79 of 90
modelul inferior instalind-o pe trei stalpi din ceara. Tehnica de fixare a placutei din sticla este identicA
cu cea de fixare a placutei metalice dupa Pedro Saizar cu exceptia ca sablonul inferior se Indeparteaza
de pe model, apoi se fixeazA trei stalpi din ceara plastificata in zonele frontala si laterala din partea
versan-telor orale ale apofizei alveolare. Acesti stalpi de cearsa, avand dia-metrul de 0,5-1 cm fiecare si
fiind plastici, permit inchiderea ocluzorului fara a modifica dimensiunea verticala de ocluzie, apoi se
solidarizeaza planul din stica de acesti stalpi. Aceste particularitati dupa opinia autorului, permit
montarea dintilor artificiali in raport cu centrul apofizei alveolare inferioare. Montarea dintilor pentru
realizarea arcadelor dentare se efectueaza dupa Gysi cu unele modificari:
1) la montarea primului molar superior cuspizii au diferit raport cu planul de ocluzie: cuspidul
meziopalatinal are contact, cel meziovestibular este distantat cu 0,5 min, cel distopalatinal cu 1,0 mm,
iar cel distovestibular cu 1,5 mm, cuspizii molarului doi superior sunt distantati astfel: cuspidul
meziopalatinalcu 1,0 mm, meziovestibular cu 1,5 mm, distopalatinal 2,0 mm si distovestibular
cu 2,5 mm;
2) montarea dintilor inferiori incepe cu premolarul doi, apoi primul si al doilea molari,urmati de
montarea primului premolar a caninilor si incisivillor
137. Tehnica confecionrii protezelor totale cu cptual elastic. Indicai materialele

elastice.
+ ex 104 ????
Baza cu cptueal din material elastic este indicat 1n situatia cnd suportul osos este acoperit cu un strat
subtire de mucoas incapabil s amortizeze presiunile masticatoare. Prin urmare, materialul elastic este utilizat
cu scopul relurii funciei mucoasei, privind echilibrarea presiunii masticatoare asupra suportu-lui osos.
Cptueala elastic poate fi aplicat pe o zon limitat a cmpului protetic (torusul palatin, exostose etc.) sau
pe intreaga suprafa. Cptueala trebuie s aib o grosime de cel puin 0,5 mm pentru a poseda elasticitate
satisfctoare, iar stratul de acrilat rigid cel puin 1,0 mm pentru a oferi rezistena protezei totale la
aciunea presiunilor masticatoare
materiale elastice (Ortosil M., Eladent-100, Elastoplast etc.) mresc eficacitatea masticatoare cu 17-20%.
138. Metoda examenului pacienilor n clinica de protetic dentar.

Examenul clinic al pacientului ce necesita tratament protetic are ca scop stabilirea diagnosticului si intocmirea
unui plan de tratament. Deseori examenul clinic nu este suficient deaceea este necesar de a-l completa cu

Page 80 of 90
examenul complementar(paraclinic)
Etape:
Date personale(identitatea, domiciliul,virsta,sexul, profesia,locul de munca)

Examen subiectiv:
1)Motivatia(acuzele)-lipsa dintilor,dereglari de fizionomie,masticatie,fonatie
2)anamneza actualei maladii-cind a aparut,din ce cauza,cum a decurs?
3)anamneza vietii-locul nasterii, de trai(intr-o regiune cu patogenie regionala),conditiile de viata si
alimentatie,obiceiuri vicioase,starea generala a organismului.
Examen obiectiv:exo si endobucal....vezi intrebarea 140-141
139. Argumentai adresarea pacienilor pentru consultaie n clinica de protetic dentar.

Anamneza actualei maladii i anamneza vieii. Importana practic.
Examenul clinic al pacientului ce necesit un tratament protetic are drept scop final stabilirea diagnosticului i
ntocmirea unui plan corect de terapie.Deseori examenul pur clinic nu este suficient pentru a formula
diagnosticul, de aceea de regul el este completat de examenul paraclinic(complementar).
Atenia medicului fa de pacient, iscusina de a audia i memoriza cele mai importante acuze, de a concretiza
si lua iniiativa convorbirii, punndu-i ntrebrile necesare, duce la crearea unui contact de ncredere, ceea ce
se va referi favorabil i la tratament. Deseori numai datorit ntrebrilor adugtoare putem evidenia esena
motivaiei, deoarece, ca regul, pacienii se plng numai de lipsa dinilor, sau de prezena anomaliilor de
ocluzie, de form, poziie sau culoare a unor dini, ce duc la dereglri de fizionomie, i mai rar la dereglri de
funcii cum ar fi: dereglri de incizie a alimentelor, de masticaie, deglutiie, fonaie; pacienii nu atrag atenie
la apariia durerilor n timpul actului de masticaie,care pot fi localizate n anumite segmente ale arcadelor
dentare, n regiunea articulaiei temporomandibulare,a muchilor,a muchilor etc., ei rareori atrag atenia
asupra dereglrilor survenite n funcia tractului gastrointestinal. slbirii organismului. Afar de aceasta
medicul trebuie s stabileasc si gradul de influen a maladiei asupra strii psihice, mai ales dn cauza lipsei
dinilor frontali la tineri.
Anamneza actualei maladii Anamneza urmrete scopul de a studia evoluia maladiei i eficiena
tratamentului dac a avut loc. Cu aceast ocazie medicul pune urmtoarele ntrebri:cnd,dup prerea
pacientului, a nceput boala? Care snt cauzele? Cum a nceput i cum a decurs (acut, cronic), dac s-a aplicat
vreun tratament, care anume i care a fost eficiena lui. Astfel se obin date privind termenii apariiei afeciunii
respective (pierderii dinilor) i cauzele acestei afeciuni (caria complicat, afeciunile parodontuiui, traume,
intervenii chirurgicale, consistena alimentelor, obiceiuri nocive cum ar fi masticaia rapid sau numai pe o
parte a arcadelor dentare . a.).
O atenie deosebit solicit pacienii care au purtat sau poart proteze dentare. Deseori ei insist s li se
confecioneze proteze identice, dei tabloul clinic nu ofer o aa posibilitate. i chiar con- fecionind proteze
de acelai tip, unii pacieni nu sunt satisfcui, considerndu-le pe cele vechi mai bune, cu toate c ele nu mai
corespund cerinelor minimale. Deci n practica protetic medicul urmeaz s ia n consideraie i factorul
psihologic. Afar de aceasta, o deosebit importan o are i caracterul construciei protezei (fixa, mobil),
precum i materialul din care a fost confecionat, evitndu-se astfel diverse complicaii, printre care i
alergiile la materialele din care a fost confecionat proteza. Toate acestea, fiind luate n consideraie, vor
permite alegerea unei tactici corecte de tratament.
Anamneza vieii -n cadrul anamnezei vieii lum n consideraie locul naterii i de trai, deoarece pacientul
poate fi domiciliat ntr-o zon cu patologie regional (zone endemice de fluoroz . a.), condiiile de via i

Page 81 of 90
alimentare (raional san abuziv, consistena alimentelor, masticaie rapid, lent, medie, predominarea
micrilor masticatorii (verticale, orizontale), masticaie unilateral sau bilaterala. Se va preciza de care
maladii generale a suferit sau sufer pacientul (boli infecioase, endocrine, metabolice, neurologice,
cardiovasculare, a tractului gastrointestinal, psihice etc.) i stomatologice (stomatite, leziuni parodontale
etc.), Este necesar depistarea obiceiurilor vicioase (tabacismul, consumul de alcool, ercri cu dinii,
obiceiul de a ine ntre dini diferite obiecte, cum ar fi intele de cizmrie etc.). Se vor mai concretiza unele
momente din condiiile de munc (poziia corpului, ncordare psihic i a.) i tipul de activitate nervoas
superioar (reinut, echilibrat, revendicativ) de care ntr-o anumit msur va depinde i reuita tratamentului.
140. Consecutivitatea examenului clinic exobucal al pacientului n clinica de protetic

dentar.
Examenul exobucal
Se execut prin inspecia regiunii maxilofaciale din fa i profil atrgnd atenia la starea i culoarea pielii, a
mucoasei buzelor, prezena sau lipsa asimetriei faciale, la linia de contact i poziia buzelor, obrajilor,
comisurilor gurii, gradul de exprimare a anurilor perilabiale, poziia mentonului, mrimea unghiurilor
mandibulei , starea etajului inferior al feei.Vorbind despre etajul inferior sau treimea inferioar a feei, se are
n vedere mprirea feei dup legitile antropologice n trei pri proporionale: inferioar, mijlocie,
superioar . Etajul superior prezint poriunea frontal a feei situat ntre liniile de la nivelul nceperii (sau
unde ncepea) creterii prului i cea care unete ambele margini supraorbitale. Etajul mijlociu este situat ntre
liniile care unesc ambele margini supraorbitale i cea care trece la nivelul marginilor inferioare ale aripilor
nazale. Etajul inferior prezint poriunea dintre linia care trece la nivelul marginilor inferioare ale aripilor
nazale i marginea inferioar a mentonului. nlimea treimii inferioare, fiind meninut de prezena dinilor,
nu este constant i n caz de leziuni la nivelul arcadelor dentare (edentaii pariale ntinse, totale, abraziunea
patologic a dinilor etc.)proporiile treimii inferioare a feei n corelaie cu etajul mijlociu,care este constant
,se micoreaz.
n dependen de caracterul patologiei deviaz i schimbrile n structura regiunii maxilofaciale. Aa, de

exemplu, lipsa unui molar nu va duce la dereglri de structur a feei, pe cnd lipsa dinilor frontali va duce la
cderea spre oral a buzelor. n caz de edentaii laterale ntinse vom observa cderea obrajilor spre oral crend
aspectul de obraji supi. In edentaii unilaterale ntinse vom avea asimetrii faciale, iar n edentaii ntinse cu
pierderea dimensiunii verticale de ocluzie, ca i n caz de edentaie total, sau abraziune generalizat a
dinilor, va fi micorat etajul inferior al feei, iar comisurile gurii vor fi coborte.
n continuare se execut palparea digital a regiunii maxilofaciale, atrgnd atenfia la apariia durerilor n
zonele articulaiei temporomandibulare, a muchilor, ganglionilor limfatici submandi- bulari, evideniind
starea lor. La fel se examineaz cinematica mandibular de nchidere i deschidere a gurii. Poziia i caracterul
excursiilor condililor articulari ai mandibulei se examineaz prin palpare cu ajutorul indexului introdus n
ductul auditiv extern propunnd pacientului s execute micri de deschidere i nchidere a gurii, iar prin
auscultaie depistm zgomotele articulare.
141. Consecutivitatea examenului clinic endobucal al pacientului n clinica de protetic

dentar. Ordinea examenului clinic a dinilor. Importana practic.

Page 82 of 90
Examenul endobucal
Se execut prin inspecia cavitii bucale cu ajutorul instrumentelor (oglinda stomatologic, sonda, pensa
dentar etc.) n condiii de iluminare perfect. Examenul organelor i al esuturilor cavitii bucale urmrete
scopul de a scoate la iveal dereglrile morfologice, comparnd starea lor prezent cu structura morfologic.
La realizarea acestor sarcini afar de inspecia vizual se aplic metodele de palpare, percuie i sondare, iar la
necesitate i cele paraclinice. Examenul endobucal se execut intr-o anumit ordine: 1) raportul dintre buze,
gradul de deschidere a gurii i mobilitatea muchiului orbicular al buzelor; 2) dinii; 3) arcadele dentare; 4)
raportul dintre arcadele dentare (tipul de ocluzie); 5) mucoasa cavitii bucale; 6) apofizele alveolare i
maxilarele.
Raportul dintre buze, gradul de deschidere a cavitii bucale i mobilitatea muchiului orbicular al buzelor pot
fi influenate de dereglrile musculare i articulare, care le vom lua n consideraie la alctuirea viitorului plan
de tratament. Aa, de exemplu, ngustarea orificiului bucal din cauza cicatricelor nu ne va permite
amprentarea cu linguri standarde de amprentare sau s confecionm proteze dentare mobile obinuite,
deoarece la un grad de ngustare esenial ele nu vor putea fi introduse n cavitatea bucal. Examinnd gradul
de deschidere a gurii, atragem atenia la dinamica mandibulei care poate s se deplaseze lent, n treapt, n
linie frnt sau alte traiectorii cu devieri de la norm: paramediane, sinuoase, baionet etc. Devierile observate
n dinamica mandibulei se msoar i se noteaz. Este stabilit c gradul de deschidere a gurii msurat ntre
marginile incizale ale dinilor este egal cu circa 46 cm.
Examenul dinilor
Se examineaz fiecare dinte din punctul de vedere al integritii tuturor suprafeelor coronare, al volumului i
formei, al sediului, direcia, culoarea, structura esuturilor dure i stabilitatea, raportul poriunilor
intraalveolare i supraalveolare.
Exista o anumit ordine a examenului dinilor i respectarea acestei ordine urmrete scopul de a nu scpa din
vedere devieri.
S. Kritab recomand de a ncepe examenul cu incisivii centrali la mandibul trecnd n stnga, apoi n dreapta,
dup ce trecem la maxil n aceeai ordine.
V. Kopeikin, E. Gavrilov i A. cerbakov consider c este mai raional de a ncepe examenul de la dintele de
minte al unei hemiarcade, terminnd cu dintele de minte al celeilalte hemiarcade. Lund n consideraie c
examenul dinilor cere notarea lor, cea mai frecvent ordine de nscriere n formul este cea cu ncepere de la
nivelul molarului de minte din partea dreapt superioar i se termin la molarul de minte din partea stng,
trecnd apoi la mandibul i continund de la nivelul molarului de minte din stnga i terminnd cu cel din
dreapta.
Importana practic - pentru a nu scpa nici cel mai mic detaliu care ar putea influena cumva stabilirea
diagnosticului, apoi i a tratamentului,care n caz de eec poate fi unul ineficient.
142. Formula dentar a colilor anglo-saxone, american, FDI.Exemple. Importana

practic.
Sistemul colii anglo-saxone. La baza acestui sistem a fost pus notarea dinilor n unghiul drept format din

Page 83 of 90
intersectarea liniei orizontale care imit separarea arcadei dentare superioare de cea inferioar, cu linia
vertical care mparte fiecare arcad dentar n dou hemiarcade. Fiecare dinte sau grup de dini se va gsi n
cele patru deschideri ale unghiului drept, avnd numrul de rnd ncepnd cu incisivul central pe fiecare
hemiarcad. De exemplu: incisivul lateral superior stng L 2, drept 2 , caninul superior sting- L 3, drept
3 /; incisivii centrali superiori 1 / 1; primul molar inferior drept 6 / ; stng 6.
Formula dentar complet:
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8
8 7 6 5 4 3 2 1 1 2 3 4 5 6 7 8
Acest sistem a cptat o rspndire larg pretutindeni, dei nu poate fi folosit n calculul cibernetic.
Sistemul colii americane. La baza acestui sistem a fost pus notarea dinilor cu cifre arabe de la 1 la 32
ncepnd de la molarul de minte superior din dreapta (1), terminnd la arcada superioar cu molarul de minte
din stnga (16), trecnd la molarul inferior de minte din stnga (17) i terminnd cu cel din dreapta (32). Acest
sistem exclude mprirea arcadelor dentare n hemiarcade i cere memorizarea numrului de rnd al fiecrui
dinte.
Formula dentar complet:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
32 31 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 17
Avantajele sistemului const n posibilitatea de a prelucra datele necesare cu ajutorul calculatorului

cibernetic.
Sistemul Federaiei Dentare Internaionale (F.D.I.). La baza acestui system a fost pus principiul de notare a
fecrei hemiarcade dentare cu cifra corespunztoare cadranului format de la intersecia unei linii vertical cu
una orizontal.Prin urmare ,cadranul hemiarcadei superioare din dreapta este notat cu cifra *1* arab,din stnga
cu cifra *2*,cadranul hemiarcadei inferioare din stnga cu cifra *3*,iar cel din dreapta cu cifra-*4*.Pentru
notarea formulei dentare corespunztoare se adaug cifra dintelui.De exemplu ,13-caninul superior din
dreapta;16-primul molar superior din dreapta;21-incisivul central superior din stnga;33-caninul inferior din
stnga, 41 incisivul central inferior din dreapta etc.
Formula dentar complet
18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28
48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38
Avantajele acestui sistem constau n posibilitatea simpl de notare,de comunicare i de prelucrare cu

calculatoarele contemporane.
Importana- comunicarea comod i uoar ntre medici-medici i medici-tehnicieni.
143. Caracteristica mobilitii fiziologice i a gradelor de mobilitate patologic a dinilor.

Metode de determinare. Importana practic.
Stabilitatea dinilor sau gradul lor de mobilitate depinde de starea parodontului i raportul dintre nlimea

Page 84 of 90
coroanei i lungimea rdcinii clinice.n condiii de norm dinii posed o mobilitate
fiziologic, care cu ochiul liber nu poate fi observat.Pentru determinarea acestei mobiliti snt necesare
aparate speciale. Totodat, existena acestei mobiliti a fost stabilit indirect. Dup
erupia dinilor i stabilirea punctelor de contact cu dinii vecini,pe parcursul vieii, datorit microdeplasrilor
fiziologice ale dinilor n diferite direcii,esuturile dure din regiunea punctelor
de contact se supun abraziei i
treptat se transform n suprafee de contact. Ca dovad a acestor
fenomene snt suprafeele de contact din ambele pri ale dintelui (median i distal) situat n mijlocul
arcadei dentare i prezena numai a unei suprafee (mediane) de contact la ultimii dini.
In cadrul examenului medicul trebuie s evidenieze prezena sau absena mobilitii patologice a dinilor.
Gradul de mobilitate se apreciaz prin palpare prinznd fiecare dinte cu indexul i policele minii drepte sau cu
ajutorul pensei.
Deosebim trei grade de mobilitate patologic: I dintele prezint mobilitate numai n direcie
vestibulooral; II dintele prezint mobilitate nu numai n direcie vestibulooral, dar i meziodistal; III
dintele este mobil n direcie vestibulooral, mezio-distal i vertical.
Desigur c metodele clinice de determinare a mobilitii snt destul de subiective, ns denot lezarea
parodontului.Examenul clinic al parodontului const n determinarea hipertrofiei, retraciei gingiei i a
adncimii pungilor parodontale cu ajutorul sondei boante, gradat n milimetri (parodontometria). Msurarea
i nregistrarea valorilor obinute se fac pentru fiecare suprafa a dintelui. Observaiile clinice au dat
posibilitate s constatm c ntre gradul de mobilitate a dintelui i adncimea pungii parodontale exist o
anumit dependen, ns nu totdeauna corespunde realitii. Se consider c o adncime de 24 mm
corespunde mobilitii de gradul 1; de la 4 pn la 6 mm gradului II; o adncime de peste 6 mm corespunde
gradului III. Totodat se cerceteaz aspectul i starea mucoasei gingivale, determinnd gradul de inflamaie,
folosind indicele P.M.A. propus de Muhleman.La folosirea acestui indice parodontul marginal este mprit n
trei zone: papila (P), marginea liber a gingiei (M), gingia din dreptul alveolei (A). Gradul de inflamaie
cronic este notat:
0 lipsa semnelor de inflamaie cronic;

1 P roie, turgescent, sngereaz la atingere cu sondai boant; M i A de aspect normal;
2 P i M roii turgescente, Psngereaz la atingere, A-de aspect normal;
2x coloraie cianotic la nivelurile P i M;
3 P, M i A roii, tumefiate plus secreia la apsare;
3x P, M i A cianotice i secreie purulent la apsare;
4 P, M i A puternic afectate i secreie purulent abun-B dent.
Examinnd fiecare dinte, relevm existena sau absena depozitelor de plac dentar i a tartrului supra- i
subgingival, starea de igien a cavitii bucale.
144. Metoda examenului clinic al apofizelor alveolare edentale parial sau total i al
fibromucoasei cavitii bucale.
Examenul apofizelor alveolare-Acest examen se va efectua la edentaii pariale i totale prin inspecie i
palpare digital,fapt ce ne va da posibilitatea s evideniem i s precizm limitele breelor dentare,nlimea
,forma,limea i direcia apofizelor,distana de la planul de ocluzie la zona edentat.Cu deosebit atenie vom
examina apofizele alveolare la edentaiile terminale,ntinse ,subtotale i totale,cnd va fi necesar un tratament
protetic cu proteze mobile,deoarece ele vor fi instalate pe acest cmp.n aa cazuri se va lua n consideraie
retentivitatea versanilor vestibulari i orali,prezena marginilor ascuite,a exostoazelor,proeminenelor care
deformeaz osul datorit dinilor inclui,odontoamelor,chisturilor etc.,care cer o prealabil pregtire
chirurgical. La aprecierea clinic a apofizelor edentate se folosesc mai multe clasificri: Atwood, Lejoyeux,

Page 85 of 90
Schrder, Koller, Kurleandski, Oksman, Doinikov etc.
Examenul mucoasei bucale. Examenul mucoasei bucale se execut prin inspecie i palpare digital la
nivelul buzelor, apofizelor alveolare, obrajilor, bolii palatine, limbii, planeului bucal.
Din punctul de vedere al mobilitii deosebim trei tipuri de mucoas: activ mobil, pasiv mobil i imobil.
Mucoasa activ mobil acoper zonele musculare ale cavitii bucale (buzele, obrajii, palatul moale, planeul
bucal, limba). Mucoasa imobil sau fibromucoasa fix acoper apofizele alveolare, versantele lor vestibulare
i orale i bolta palatin. Datorit stratului submucos fibromucoasa poate fi comprimat numai n plan vertical
la aplicarea unei fore. Aceast nsuire a fost determinat ca rezilien. Gradul de rezilien nu este constant
pe toat suprafaa, dar variaz de la o zon la alta, la maxil i mandibul, de la individ la individ. Prin
urmare, gradul rezilienei depinde de exprimarea stratului submucos i de alte particulariti individuale.
Mucoasa pasiv mobil este prezentat printr-o zon cu o lime de 1,52,0 mm situat la trecerea mucoasei
imobile n activ mobil. Ea a fost numit pasiv mobil, deoarece poate fi mobil n plan orizontal doar prin
aplicarea forei. Astfel ea va putea fi micat orizontal, de exemplu, cu ajutorul pensei . Prin palpare digital
sau instrumental se va aprecia nu numai gradul de rezilien a mucoasei n diferite zone, dar i gradul de
sensibilitate. In continuare vom examina starea formaiunilor anatomice, care vor fi luate n consideraie la
tratamentul protetic, folosinduse protezele mobile. Din aceste formaiuni fac parte frenele i plicele inserate
direct pe apofiza alveolar, (frenul buzei inferioare, superioare, plic pterigomandibular, rugile palatine,
papila incisiv, tuberculii periformi ai mandibulei), fovele palatine, particularitile planeului bucal i a
spaiului retroalveolar. Acest spaiu prezint interes, deoarece peretele lateral este acoperit cu mucoas
imobil i se folosete ca zon de lrgire a cmpului protetic la mandibul. El mrginete n partea superioar
i cea posterioar cu arcul glosopalatinal, inferioar cu planeul bucal, exterioar cu mandibula, iar n
partea interioar cu poriunea distal a limbii.
145. Caracteristica metodelor statice i dinamice de determinare a eficienei masticatorii.

Indicai coeficienii dup Agapov.
Metodele statice. La baza metodelor statice au fost puse datele lui Haber obinute la determinarea presiunii
masticatoare cu ajutorul gnatodinamometrului, comparnd indicii de rezisten a diverilor dini la procesul de
masticaie lundu-se drept unitate de msur valoarea celui mai slab dinte (incisivul lateral) fiind comparat cu
valoarea celorlali dini. La baza acestei metode au fost puse de asemenea particularitile morfologice i
funcionale ale fiecrui dinte: mrimea marginii incisivale i a suprafeei ocluzale, numrul i grosimea
rdcinilor, diametrul coletului, numrul cuspizilor, particularitile anatomo-fiziologice ale periodoniului,
rolul lui la realizarea funciei de masticaie, locul fiecrui dinte n arcada dentar etc.
Vustrov, Duchange . a., considernd drept unitate presiunea masticatoare a incisivului lateral i comparnd-o
cu presiunea masticatoare a celorlali dini, au determinat coeficientul fiecrui dinte de pe maxil i
mandibul. Aplicarea, ns, n practic a acestei metode prezint dificulti, din care cauz nu este utilizat.
Mamlok, Agapov, Oksman . a. au simplificat aceast metod socotind eficacitatea masticatoare a
sistemului stomatognat egal cu 100 uniti calculnd astfel coeficientul fiecrui dinte dup acest criteriu.
Drept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezisten a incisivului lateral egal cu 1 .
De menionat c determinarea eficacitii masticatoare este posibil doar n cazul prezenei dinilor antagoniti
ce s-au pstrat. Dac ei lipsesc, capacitatea masticatoare a dintelui prezent este considerat egal cu 0,
deoarece el nu particip la actul de masticaie. Deci n cazul prezenei tuturor dinilor pe un maxilar i lipsa
total pe cellalt eficiena masticatoare va fi egal cu 0 (Agapov).
Oksman a ajuns la concluzia c afar de evidena dinilor abseni urmeaz s fie luat n consideraie i starea
funcional a dinilor restani, care poate fi determinat n raport cu gradul de mobilitate a lor.
Parodontograma dup Kurleandski. Parodontograma ester o metod static de evideniere a strii funcionale a
dinilor, i nu este o parte component a metodelor de determinare a eficienei masticatoare, totui ea ne red
starea funcional a sistemului dentar n poziie static i medicul indirect i imagineaz eficiena funcional
a sistemului stomatognat. Parodontograma prezint o schem a formulei dentare unde noteaz date despre.
starea fierui dinte .Schema este completat conform datelor examenului clinic, radiologic i
gnatodinamometriei prin semen condiionale: N-norma;O-lipsa dintelui;1/4-resorbia esutului osos de gradul
I; 1/2- resorbia esutului osos de gradul II;3/4-resorbia es.osos de gradul III.Dac e resorbat mai mult dintele
e coniderat absent.

Page 86 of 90
Metodele dinamice (funcionale). Lundu-se n consideraie dezavantajele metodelor statice de determinare a
eficienei masticatoare i strii funcionale a parodontului, care se reduc la un calcul aritmetic simplu al
rezultatelor examenului clinic i radiografie, i deci nu oglindesc realitatea, au fost elaborate mai multe
metode uncionale. Autorii acestor metode reieeau i din faptul c n unele cazuri dereglrile de masticaie
apar chiar n lipsa unui numr mic de dini, i invers, la unii pacieni cu prezena edentaiilor pariale ntinse,
datorit funcionrii mecanismelor de compensare, dereglrile actului de masticaie pot fi minime.
Unul dintre primii autori ai metodei funcionale de determinare a eficienei masticatoare propunnd proba de
masticaie, a fost Cristhensen. Conform metodei sale pacientului i se d un miez de nuc (alune, migdale) i
dup 50 micri de masticaie masa cptat se adun ntr-o tvi, prin cltituri ale gurii, se spal i se usuc
Ia o temperatur de 100 n termostat timp de o or. Dup uscare masa cptat se cerne prin 4 site cu
diametrul gurilor diferit. Particulele restante n ultima sit se cntresc i dup greutatea lor se determin
procentul de pierdere a eficienei masticatoare.
Ghelman a modificat aceast metod considerabil simplifiend-o.
EI a constatat c sistemul stomatognat sntos frmieaz 5 g de miez de alune timp de 50 sec. pn la aa un
grad, c masa cptat, fiind uscat i cernut prin sit cu guri de 2,4 mm n diametru, trece complet. n caz
de edentaie parial sau alte afeciuni, dup cernerea probei n sit rmn resturi.
Dup cntrirea acestor resturi se calculeaz procentul pierderii eficienei masticatoare considernduse c 5 g
constituie 100%. Dac, de exemplu, n sit a rmas 1 g, pierderea eficienei masticatoare va fi egal cu 20%.
Rubinov a ajuns la concluzia c proba de masticaie dup Ghelman nu corespunde indicilor fiziologici,
deoarece n condiii de norm nimeni nu rumeg odat 5 miezuri de nuc (1 miez=l g). Reieind din aceasta,
Rubinov a elaborat proba de masticaie numit fiziologic. In acest scop i se d pacientului un miez de alune
(migdal), greutatea cruia n mediu este egal cu 800 mg, marcnd timpul de la nceperea masticaiei pn la
apariia actului de deglutiie. In condiii de integritate a arcadelor dentare pentru acest act e nevoie de 14 sec.
n caz de edentaie parial timpul necesar pentru masticaie crete n raport cu ntinderea i localizarea
breelor, iar mrimea particulelor la momentul apariiei actului de deglutiie crete. Calculul acestei probe este
analogic cu cel al probei dup Ghelman.
Masticaiografia dup Rubinov. Studiind mecanismele reflexelor cavitii bucale, Rubinov a elaborat
metoda de nregistrare a funciei motorice a mandibulei n actul de masticaie cu ajutorul masticaiografului.
Imaginea grafic a micrilor mandibulare n timpul actului de masticaie a primit denumirea de
masticaiogram. Prin analiza ei va fi studiat nu numai eficiena masticatoare dar i caracterul micrilor
mandibulare.
Ultimele vor fi diferite n caz de prezen a anomaliilor maxilare, edentaii pariale, afeciuni ale A.T.M. i
alte procese patologice. Masticaiograma ne va da posibilitate s studiem i eficacitatea tratamentului ortopedo
protetic i stereotipul actului de masticaie. Indiferent de scopul urmrit i particularitile individuale pe
chimogram deosebim cteva faze:
I faza strii de repaus fiziologic relativ (postur) a mandibulei, care este nscris cu o linie dreapt;
II faza deschiderii gurii efectuat pentru a fi introdus produsul alimentar n cavitatea bucal;
III faza de adaptare sau orientare pentru a ncepe zdrobirea alimentelor;
IV faza de baz a actului de masticaie;
V faza de formare a bolului alimentar i deglutiia, dup care din nou se nregistreaz starea de repaus
fiziologic relativ.
Caracterul undelor de masticaie depinde de consistena alimentelor, de starea sistemului dentar, a A.T.M., de
tipul de ocluzie, stereotipul de masticaie etc. Cunoscnd viteza de micare a lentei de nregistrare care poate fi
liniat n milimetri sau pe care se nregistreaz concomitent i timpul, uor se calculeaz durata fazei de baz a
actului de masticaie, care ne indic i eficiena masticatoare.
Coeficienii dup Agapov
Dinii 1 2 3 4 5 6 7 8 n total
Superiori 2 1 3 4 4 6 5 - 25
Inferiori 1 2 3 4 4 6 5 - 25
146. Componentele diagnosticului n protetica dentar. Exemplu. Indicaii i

contraindicaii generale i locale la tratamentul protetic.
Prin urmare, diagnosticul este compus din 3 pri:

1) afeciunea principal,

Page 87 of 90
2) complicaiile provocate de afeciunea principal;
3) afeciunile concomitente.
Afeciunea principal necesit un tratament ortopedo -protetic i constituie cauza solicitrii asistenei medicale
din partea pacientului. Ea reprezint forma nozologic cu concretizarea dereglrilor morfologice, topografice,
determinarea gradului i caracterului durerilor (acut, cronic) folosindu-se clasificrile cunoscute.Tot aici snt
incluse i dereglrile funcionale indicndu-se gradul de exprimare, apoi factorul etiologic i patogenia leziunii
(dac au fost evideniate), terminnd cu dereglrile fizionomice care au o deosebit importan indiferent de
gen i vrsta.
Dac afeciunea principal pe parcursul evoluiei sale a provocat oarecare complicaii (migrri dentara,
deformaii ale arcadelor dentare, de ocluzie, abraziune patologica a esuturilor dure, apariia mobilitii
patologice , modificri a dimensiunii verticale de ocluzie,trauma fibromucoasei etc) atunci ceste complicaii
constituie partea a doua a diagnostcului.
Partea a treia a diagnosticului o alctuiesc maladiile concomitente, care pot fi generale i stomatologice.
Bineneles c aprecierea strii generale a organismului are o deosebit nsemntate, deoarece ea n unele
cazuri necesare va fi luat n consideraie la alctuirea i realizarea planului de tratament, n alte cazuri va
bloca acest proces sau chiar ne va contraindica tratamentul. Ins maladiile generale ale organismului nu pot fi
incluse n aceast parte a diagnosticului, deoarece despre maladiile concomitente generale medicul stomatolog
ia cunotin numai pe baza anamnezei i rareori pe baza datelor consultative ale specialitilor din alte ramuri
ale medicinei. Totodat medicul este dator s ia n consideraie aceste maladii att la ntocmirea planului de
tratament, ct i la aplicarea lui (n boala hipertensiv, stenocardie, epilepsie etc.). Aceste date snt notate n
compartimentele respective ale fiei de ambulatoriu.
Indicaii i contraindicaii generale:
Indicaii i contraindicaii locale
147. Formele nozologice de patologii ale esuturilor dure ale dinilor cariosogene i
acariesogene.
Leziunile odontale coronare cariesogene pot fi:

-pariale
-totale

Page 88 of 90
Leziunile odontale coronare acariesogene pot fi:
-congenitale cu specific ereditar (amelogeneza imperfect,dentinogeneza imperfect(osteogeneza),displazia
dentinei,displazia Capdepond)
-dobndite(hipoplazia smalului simpl,complex, dini Hutchinson,fluoro ,discromii,defecte
cuneiforme,uzuri,abraziune patologic,eroziuni chimice,ideopatice,traumatice).
NB!!!
In scopul formulrii diagnosticului ca regula poarta un caracter descriptiv caracteristic pentru oropedia
generala e necesar de a ti formele nozologice ale maladiilor dupa care ulterior se vor include caractersitica
patologiei in forma de clasificri cu indicaia factorilor etiologici i a dereglarilor functionale.
innd cont de faptul ca dupa lezarea tesuturilor si organelor cavitaii bucale in special a sistemultul dentar
tesuturile respective nu au nsuiri de regenerare astfel restaurarea morfo-functionala se va realiza prin
obturare sau proteze dentare.
Forma nozologica a patologiei ne indica si posibilitatile de restaurare morfologica a organelor lezate.Pentru
determinarea caracterul maladiei e necesar de un examen clinic complex.
148. Formele nozologice de patologie ale arcadelor dentare ntrerupte de absena dinilor.
149. Simptomele subiective i obiective ale afeciunilor stomatologice ce necesit un

tratament ortopedo-protetic.
Simptomele subiective. n dependen de varietatea afeciunii i gradul ei de manifestare aceste simptome

vor varia. Cel mai frecvent simptom subiectiv este durerea care l impune deseori pe pacient s solicite
asisten medical. Senzaia dolor poate avea diferit caracter (surd, acut, de pulsare, permanent, temporar
etc.), localizare (n zona unui dinte, a unui grup de dini, la maxil, la mandibul, n zona A.T.M., a anumitor
muchi, n diferite sectoare ale limbii etc.), dar poate fi i reflect. Dup origine ea poate avea o provenien
inflamatoare (infecioas), degenerativ, de spasm muscular, excitani termici, chimici, mecanici, traumatism,
neurogen.
Alt simptom subiectiv care la fel impune solicitarea asistenei medicale l constituie tulburrile fizionomice,
provocate de diverse leziuni coronare odontale, ca de exemplu, lipsa parial sau total a dinilor din zona
frontal. Acest simptom va fi acuzat de pacient i n cazurile prezenei diferitelor anomalii ale dinilor (volum,
form, poziie, direcie, culoare), a micorrii dimensiunii verticale a etajului interior al feei la edentaii
pariale cu ocluzie instabil, la edentaii totale, abraziune generalizat a dinilor n stadiu de decompensare etc.
Simptome subiective de mare semnificaie sunt i tulburrile de funcii: masticaie, incizie, deglutiie, fonaie.
Gradul i particularitile lor vor varia de la individ la individ n raport de forma nozologic a afeciunii
sistemului stomatognat, de tablou clinic, vrst, sex i profesia pacientului. Att simptomele obiective, ct i
cele subiective determin direcia planului de tratament.
Diverse simptome subiective pot fi i din partea A.T.M. Afar de dureri articulare pacientul se poate plnge i
de prezena cracmentelor, crepetaiilor in aceast zon, saltul articular, limitarea deschiderii gurii, subluxaie .
a. La fel i parodontul dinilor restani poate provoca dureri, procese inflamatorii, mobiliti patologice ale
dinilor, migrri de dini.

Page 89 of 90
Prin urmare, medicul, studiind tabloul clinic al unei afeciuni a sistemului stomatognat, este obligat s ia n
consideraie i simptomele subiective, care fiind comparate cu cele obiective, i va da posibilitatea s
stabileasc corect caracterul afeciunii n fiecare caz aparte.
Simptomele obiective. Condiional aceste simptome le vom mpri n exobucale (faciale) i endobucale.
Simptomele exobucale (faciale) se vor gsi n dependen de varietatea afeciunii i gradul ei de manifestare.
In unele cazuri aceste simptome vor lipsi, n altele ele vor fi puin observate, sau din contra, contrast
evideniate. Aa, de exemplu, afeciunile odontale coronare, cum ar fi leziunile pariale ale coroanei unui
dinte, desigur c nu vor duce la modificri de structur a regiunii maxilofaciale, prin urmare i simptome
exobucale nu se vor observa ns n caz de leziuni coronare odontale a grupului de dini frontali de pe maxil,
de exemplu, ca urmare a abraziunii de gradul trei, buza superioar pierzndu-i suportul se va prbui, acest
fenomen constituind un simptom facial legat de lezarea dinilor frontali
Manifestarea simptomelor faciale (asimetrii faciale, prbuirea buzelor, obrajilor, adncirea anurilor
periorale, cderea comisurilor orale, proeminena mentonului, micorarea treimii inferioarei a feei,
modificarea unghiurilor mandibulei) depind de varietatea afeciunii (edentaie parial ntins, subtotal,total,
abraziuneal generalizat a dinilor etc.), i tabloul clinic. Important este cal medicul s nu scape din vedere
posibilele simptome exobucale cel constituie un component principal al tabloului clinic care va determina
diagnosticul i planul de tratament.
150. Simptomele obiective endobucale ale afeciunilor esuturilor dure ale dinilor i
parodontului.
NB !n dependen de forma nozologic a patologiei, de combinrile dintre diferite forme i particularitile

individuale vom avea i diferite simptome endobucale. Ele se vor referi la leziunile odontale coronare, la
leziunile parodontale, integritatea arcadelor dentare, la diverse leziuni ale esutului mucos sau osos, rapoartele
dintre arcadele dentare, traumatizarea esuturilor moi, prezena proceselor inflamatoare etc. Prin urmare,
simptomele obiective endobucale n dependen de afeciune lor vor avea un caracter polimorf.
n cadrul leziunilor odontale coronare simptomele principale se vor rezuma la tulburrile de structur a
esuturilor dure, de integritate coronar, form, volum, direcie, poziie, culoare . a . Importante vor fi i
simptomele de localizare pe suprafeele coroanei (zona coletului, ocluzal, vestibular etc.), de afeciune
numai a unui dinte, a unui grup sau a ntregii arcade dentare.
Pentru leziunile parodontale la fel vor fi observate diversei semne, caracteristice fiecrei afeciuni, ns cele
mai frecventei snt refracia gingival, migrrile dinilor restani, absena punctului de contract dintre unii sau
a tuturor dinilor, prezena mobillitii patologice a dinilor, a inflamaiei parodontale, a secreieil gingivale, a
depozitelor de plac i a tartrului supra- i subgingival.

Page 90 of 90

Definiţie Noţiunii - Doc 1

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Definiţie Noţiunii - Doc 1

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1. Definiie noiunii Stomatologie ortopedic. Compartimentele. Metodele de tratament.

Definitie Metode de tratament

2. Definiie noiunii Sistem stomatognat. Componentele sistemului stomatognat.

3. Factorii ce dirijeaz dezvoltarea sistemului stomatognat. Legtura reciproc dintre

Factorii de dezvoltare a SS: 1) biologic; 2) genetic; 3) neuro-endocrin; 4) functional. Etapele de de morfologie

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

5. Traseele de for la mandibul, contrforsele la maxil. Argumentai ce a condus la

6. Componentele ATM, 3 forme ale tubercului articular.Poziia condililor articulari ai

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

7. Muchii ridictori, coboratori, propulsori ai mandibulei i funciile auxiliare.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

8. Definiie Presiune masticatorie . Fora muscular absolut. Metode de determinare.

9. Enumerai indicii medii ai rezistenei parodontului dup Haber la brbai i femei.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

10. Caracteristica forei medii necesare pentru frmiarea alimentelor n condiii de

11. Indicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor. Enumerai semnele

Semnele anatomice de deosebire ale dintilor:

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

12. Caractere morfologice de grup i individuale ale incisivilor.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

13. Caractere morfologice de grup i individuale ale caninilor.

14. Caractere morfologice de grup i individuale ale premolarilor.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

15. Caractere morfologice de grup i individuale ale molarilor.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

Tabelul 1. Dimensiunile medii ale dinilor permaneni superiori, dup Marseillier

Incisivul central 22,5 10,0 12,5 9,0 6,4 7,0

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

16. Particularitile implantrii dinilor la maxil i mandibul. Formele fiziologice i

Izard prezinta 6 tipuri de arcade dentare: parabola, elipsa, hiperbola,emisferica,in U si ovoida.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

19. Curba de ocluzie sagital Spee. Rolul biologic al curbelor de ocluzie.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

20. Ce prezint curba de ocluzie transversal Monson- Willson. De ce depinde gradul de

-biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si

-rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de

21. Definiie Parodont. Caracteristica esuturile ce incude aceast noiune. Funciile.

*Periodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

*Tesutul alveolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de

-de plastie a tesuturilor paradontului;

-de reglare a presiunilor masticatorii;

-de amortizare a fortelor functionale;

22. Indicai limea spaiului dento-alveolar n cele 3 zone. Caracteristica grupelor

-la treimea coletului 0,17-0,19 mm;

-in zona mijlocie 0,08-0,14mm;

-in zona apicala 0,16-0,19 mm.

23. Definiie Ocluzie, ocluzie static, ocluzie dinamic , Relaii de ocluzie.

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

*Relatii de ocluzie- raport mandibuloerariian n cadrul cruia mandibula se instaleaz fa de maxil n aa

*Varietati de ocluzie dinamica:

-ocluzia posterioar: apare n caz de deplasare a mandibulei n direcia posterioar,

24. Definiie Relaie de postur mandibular. Enumetrai elementele active i pasive ce

*Relatie de postura mandibulara-starea de echilibru dintre muschii ridicatori si coboritori ai mandibulei

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/13438553_10201884859oh=ea11e8a93190bc4010be70b5d7aadd87&oe=576603A4&dl=1 6/17/16, 15:37

26. Testele Wild, Silverman i Robinson. Importana practic.