t_

r
&vt - t
,_4,!/r4,rf ^
ry"yy6 J
t
nJ ,J aals ug docs rrJ arrittd Tuns na afirIoJS aqullfueslp
t
'!
7o uopu cnpa 7n sac o,t d
paozluouiln'ocg[lqunts oaropatd nr as-npqqa1fiag I
rrrtCI 'nCIs ruIqwosuCI u! lnffuto DatrrJnpa rlJfirala! as
: {,top7o714 t tt ocs ug 'luoutCIru^u! t
ap clsolr puraryls ap np{ aluapwa lusu lo) araa.tartp nJ
'soluolilto lour t
wr pout un-qa! 'atapat ap appund arro, a?p "topldoJ oarrrno$zap t
aundotd lq olnoJs ngoaJo 'nsug 'a7no7 ap snsatd p7g
'qrnaslqo t
rcg1doo CIzrrasarpo as ?JrrJ'atooqoqnfo olCIoJs o !4a arsa nN
'aiolols aflU nc 'n,to1ncqtod t FroJS o aga nu {'topqol4 qno}S t
'afrtnrlnr - Frlros !!ra!i oaffizluofito n1
t
gsryn{n ffip 'n4oes p ls rasap Tnpuof ol ,to!}uougf qafiso a?nqlquor
ls !!lo!rosr, q qt|?tfitsttor tuns lpa!fid amc u! agnqtsa! O t
'ruosa{otil llot n4uad anofigh ry a4pun{ apw"tou
nderp 'N'fr'W ##$trJ ap ?t!1?tld Ew;"zs ydcsef*ad a*s* sff 3#;"- 5,.;
'apruoptr^l lalrolnpfl lnprats[utw ffrpCIr a,
I

'rols ap out rra,rano CIFroJS o arsa otaCIutoy 4 {.topto6 nfroJs t

'ala,llttoc a7dutaxa
q ap pulaffid ,{toptn/fi olCIors ap aqo&aq alsaelso nqapdlcwyd T

afirruazatd o aqrrl ouood aplqJsap arnfinl olsCIalY

CI
t
r
a,isL$aza;d - $;*fs;ElAi Fi!?ssJs,- r'3'
t
f'l
0 appou,t ulld alfr^oul 'f i

t
 :.r'tili "iil

3
": miilo'ace edutcationale; nu se dau note,'elevii primind
_t
lo sftrsitul clasei o caracterizare scrisa de invatotori si
l de profesori;
nu folosesc manuale ; elevii folosesc informatia
se

l primita in orele de curs si toata goma de carti existente

in domeniul studiat;
l materiile principale: timbo romona/materna,
mstemotica, istoria, geograJia, biologia, Iizica si chimia
l sunt predate in perioade/epoci de cate 3-4 saptamoni,
l cate doua ore pe zi. Abilitatile: limbile stroine,
sportuirmuzico,cuFsttrile artistice, cot si orelc de exerciliti',
J la timba romana/matetna si mutematicu ap*r in
continuareliru oror, in mod obisnuit;
l programele diftritelor materii sunt asemanutosre cu cele

l - este'echivalent nivelul cunostintelor, fata de scoak,

truditionala, ls nivelul claselor u-IV-a, la examenul de
l capacitate si la bacalaureaL
3 Scoala Waldod afost inJiintata in anul 1919 la Stuttgart de
Emil Molt, managertplfabricii de tigarete Woldod - Astoria si de
,]
Rudolf Steiner, nasqutjn anul 1861 la Kralievec. El a studiat
matematica si siintei:le,naturii ls (Jniversitotea Tehnica din Vieno,
3 audiind in paralel cursuri de ftlozolie, literatura, psihologie si
medicinfr. In acelapi timp ofost preocupat de experimente si
l
l cercetare sle stiintelor naturale, practicate de Goethe.
In Romania,in anul scolar 1999 - 2000 au existot 147 close si
l 39 de grupe de gridinita in 27 de localitati; precum si gradinite si
scoli de sine statatoore in loYalitatilei Broila, Bucu:lesti, Campino,
'E

'3 a

3 1t..
-ref
I

Cluj-Napoca, Iasi, Ramnicul-Valcea, Simerio, Tarda si

I
I

a I
J
i
Timisoar&
In Bucuristi, Simeria Veche si Urlati exista centre de pedagogie
:
curaliva si terapie sociala.
l
1.2 Trssuturi de bsza ale pedagogiei Wsldorf

Nu exista nimic msi greu decat determinarea in putine

cuvinte a ceeil ce fir puteJifandamentul saa scopul anei
p*d*gogii"
Pedagogia Waldod nu ore pretentia salie, la prima vedere,
originala sau revoldtionara. Calitatile ssle exceptionale apsr doar
cand se comparafundamentul sau atst de simplu si logic ca ceefl
ce fi ajuns educatia in societotea nosstFo.
Toata pedagogia Waldod este concentrata in relatia elev -
profesor.
Din cnuzn misiunii sale, profesorul de clasa trebuie sa
asimileze toute materiile,' invingand inclusiv anurnite aversiuni
impotriva uneia sau alteia dintre discipline. I{u voli de ajuns ^srl
canoasca materia; el va trebui sa o foloseasco, ca mijloc
pedagogic in mod constient, expunand-o cu entuziusm.
De fapt, elevul Waldod i, de lo persoane si nu din curti;
el nu cuuta cunostinte, ci trairi si cel care este
profesorul ( invatotorul ), in special in timpul celui de-al doilea
septeniu, atot de important in formoren adultului.
Marea i consta in a recurge in mod odecval
la cele treiforte: garudirea, simtireo si vointu Gandirea trebaie sa
intreputrunda vointa; in aciasta consta educatia, dar drumul
ij
'ia
I
corect trece prin simtire. In /iecsre ora trebuie sa existe momente
J
de umor si ahele de seriozitate sau tristete. Elevii trebuie sa
traissca iitr-o alternanta cle contractie si clilatotie, tle somn si
l trezire, de contemplare si de activitate. PlantJicarea si
I
J improvizatia, stiinta si arta trebuie sa lie prezente in rnod
simultute.
J Elevii isi fac propriile " carti ", caiele bine alcatuite si
ilustrate, core'contin esentialul lectiei predate.
l Pe dago gia lltaldo d v ize aza for rnare o tiintei omen es ti in to ate

l aspectele: inteligenta, cunostinte, vointa, idei sociale, urmarind

sa-i trezeuscu toate calitutile si dispozitiile innsscate si su
r-tn!^i,'onnn^
: ! ;l-i i,, 4i i4 3 t-
;. Zg G vli*tk sa?r#i*gstg irctrc *! si l;;;tgea i*ac*ga!i&r{#{:i

formata din ceilalti oameni.

I Cunostintele sunt transmise prin imagini vii, creand in clasa
o imugine a lumii - se doreste formfiren de indivizi practici si
I constienti.
I
Elevii trebuie sa aiba traireu activitatilor primare
(confectionarea ondrelelor, preparflrea painii, construirea
l caselor, forjared , grfldinuritil.l i pentru a respecta lucrul munaol,
I
munca iru sine.
I Clasa we un cflr{tcter propriu, cu toata diversitatea, este o
microlume; serbarile, excursiile facute in grup creeaza legaturi
cle nedistrus care se extind si &supro familiilor elevilor.
Prin predarea in epoci, preofesorul poate renunts la detaliile
lipsite de importanta pentru a evidentia fapte, cunostinte, legi si
relatii esentiale.
In timpul unei epoci, in loc sa aiba otentia schimbata de la o
materie la alta, elevii traiesc in cadrul aceluiasi sabiect. Desi se
invoto concentrat, elevii uita o parte din cele studiate, dar aceasta
uitare lasa materia sa se scufunde in subconstient, timp in csre se
J 4,
i
II
 i1
i

l
_+
maturizeazil pentru il reveni cu mai malta forto dupa o scurta
TJ
I recapitulore.
-J
In timpul celor doaa ore ale carsului de baza, porofesororul
va imparti timpul pentru a atinge simtirea, vointa si gandirea
l
l

elevilor, structarand cursul de baza in trei parti:

partea ritmica "Y G ltr A {6

l T
,

elementele de continut
povestireil"SIMTIREA*
Evaluarea nu se b@teste, extemporale, teze si
examene.Se va lua iru considerare efortul reol pe care l-a facut
{sna ma) perctrw a atinge un frnumit rezultul. Aceasts evaluare se
vu faee UrintF-q caractp"i:r" cqlilfrtiva, scotand in evidentu ce
',

este n -iliv, criticanil negativul doar ca ce errt in stare copilul sa

produca.
Limhg pa instrument de expresie este intens cultivata prin
irutermediul poe irilor.
Pentru dezvoltareu scrierii omenirea a avut ruevoie de mii de
uni trecand la simplele reprezentari tigurative la silabe, pnns
cand a oians la abstractia extrema de a rt pur fonetica. {In proces
asem{tnator parcurge si profesorul Waldorf in predarea scrierii.
l La introducerea consoflnelor se incepe prin prezentarea unei
povesti core are ca ftgara centrala un personaj saa un element a
carui prima litera sa tie consoano ce intereseozo. Profesorul
deseneozo pe tabla povestea, accentuand forma care sugereozo
consoana. A doua zi, povestea este repetata, iar desenul se va
apropia mai mult de formo consoanei.
Vocalele sunt .introduse prin intermediul pozitiei brotelor,
pornind de la imagine in gravorea vocalei.
In clasa f se scrie cu litere mari si mici de tipar, scrierea de
mana ftind introduss in clasa o-II-a. Ca instrumente de scris sunt
trry
.*ff

g fo{osrfe creio{irse cerate ponn in claso a-IILa cand copiii scriu

"g'*'{

petatr:'t priwea dato ca p{rno, ctt tocu! si in cele din urma cu stiloul.
I *".,rsi*tble r oe fosi* velinc sunt fcfu,s lte p.erttru morea libertute
-rJ
rls *:ti..'rivwar* p {&t' as ofera, {scriersfi pe v*{ticala sau pe
*.!J I E.-rir[#;"r!{*i,#t r.t !,i{ere rc;*i, mdri s{ut r?ttti i*ti{'!, irc.fanctie de
1
:,? i. 5,{ill-:,; j l fE:1.* {t j:' i { e we.p e r *tnc nt ra I c op i l' u I ui,.

J {itire{E s.t ,!#.*Eeeietre$z{t asilpra cuyinteistr scrise in caiete de

-rI , ;.]!;'.: :;L, lr', :::''..:trie*S u;.s; gi sa delcifreZg ,,:ltr':.": j,':lg cg Jpfir in
--a
gi",';,-'iij:;..;,,i;i i;);"- -F;.,,,1r,gs#f i;g{arZie mai mwlt decat iru scoala

3 it,rl;7r.';,?-,r::jo$'u i,:itF i,zerfuis{wl este acelasirfara tosm&ruri, cw trflirea

liii.' ..tt..r.:.rr..j..',,;;j',i" i;r;i,'* i'l tjy gs*vesti.frwmofis, cu realizfirefi unui

"lt
-:t'),.,i;.Ft
._,'
,;:;:jexig 5;J i;legE:,iatia e\evului.
r$'i* s i
a
I
i,i,,",'r-r;11,," \,{! inregistrg mai tarziu, prin rruemoriu vizugla.
-d :r.,', j.r;;r:& ciey*s, ttar:qas{wi de baZa ss pzvestesc texte adecvale
--
i::,;. ;'J -.,',. ;s:;/ga { ui ri;ry# { a{ rn urmeflZ{t :
#s
I

s
fl
*{
- ;i.r? r',*sg -{ - povesti cu talc, basme, povestiri;
are r/sess s-{E-a -fabale, povesti despre animale;
iw *ilwsw w*f{!-a - povestiri biblice, din Veehiul
?ss*wyra**et, pilde;
J*
sss rd.w,s'w w-{Y-a
- legende si mituri locale ,sflu nordice;
gff rdws w a*V:a" - mitarile antichitatii clasice;
css eddassl- w*W-a - dderitele popoare ale lumii;

sre rdss {E a-[ry{!-s -marile epoci ale civilizatiei, literatara,

isir'r&w, descoperirile.
,S'srsdeea 8 li*wbilor straine se realizeaza prin irutermediul

Srwi*w$eif*rw s& sefs.cfl prefl mult apel la intelect. Pana hc clasa

s-ffg*w ipa${stw.tre& se liwiteaza la cantece, versuri, ritmari,
drwwct;r{iesra s$ {swversatii inire profesori si elevLNu se fac
6
 tr{{daceri pentru ca elevii ur trebui sa gondeasca in douo limbi, sa
faca compflratii, so invete reguli abstracte.Din clasa a-III-a, a-IV-
$ se introduc incet-incet scrierea si grsmatics.
Multa importanta se da redsctarii si usurintei exprimarii in
limbu strniyra.
Dapa limbaj, matematica desigur, este instrumentul cel mai
puternic si ruai versat in modelarea mintii copilului.
O puternica iluzie o reprezinta idee{E ca elementele
J
matematice sunt neaparat numere si marimi.Cea moi mure
aterutie ar trebui acordata ospectelor calitative.Contitotivul este o
I
lume strsina pentru mical copil, el trebuie sa-l asimileze si sa-l
t
:
I priae ifitevs$eediwl cslitat*}wlsei"O w dorex i{wzie esie
lr:s,E{{e#s$E

faptul ca se poate studia matematica stand, cu o expresie serioasw

J pe fota, fara nici o miscare o corpului care ar patefl sfl perturbe
meditotia cerebrala.
I
Din contra, corpal trebuie so intre in activitate si prin
I
I
intermediul corpului miscarilor si ritmurilor sale, primele
elemente de motematica trebuie sa jle asimilste.Facand socoteli,
I recitand tabla inmultirii inninte si inapoi, lucrand cu unitati, zeci,
sute, nu se pan limite fanteziei profesorului in a face ca elevii sa
l progreseze saa sa regresezsr so bata palmele cu forta sau nu
(accentuand numerele dorite), so se grupeze etc.
l Copiii castiga spatiul numerelor cu propriul corp, cu sufletul
si cu spiritul. Din aceasta couzo sceste ore sunt animate,
l
zgomotosse urueori, dsr in orice caz, elevii le odora.
J Alt principiu al metodei Waldorf este ca trebuie incepat din
clasa f cu cele patra operatii de calcul care se proctica in mod
simultan. fn fimp ce invatamantul troditional procedeaza
sistematic (5 + Z:W ), meloda noastra aplica sistemul analitic
(12 - ? + ?), iarfanteziapoate sa inventeze un numar mare de