INDRUMAR DE AFACERI

GRECIA 2012

DATE GENERALE

Localizare: Republica Elen se situeaz n sudul Europei, fiind mrginit la

vest de Marea Ionic, la sud de Marea Mediteran i la est de Marea Egee. n
nord se nvecineaz cu Albania, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei
(FYROM) i Bulgaria, iar grania de nord-est delimiteaz ara de Turcia.
Lungimea de coast este de 13.676 km
Suprafa:
Total: 131.940 km2, din care 13.676 km2 acoperii de ap.
Utilizarea suprafeei:
teren arabil = 19%
culturi permanente = 8%
puni permanente = 41%
pduri = 20%
altele = 12%

Relief: Grecia continental are un rm sinuos cu golfuri i peninsule,

masivele muntoase ocup cca. 4/5 din teritoriu iar cmpiile ocup suprafee
nsemnate n partea de nord. Grecia insular cuprinde cca. 2 000 de insule
grupate n arhipelagurile Sporade, Ciclade, Ionice, din care sunt locuite
permanent 700.
Clim: Clima este mediteraneean, cu veri toride (temperaturi medii n iulie:
27C), temperate de brize pe litoral i de altitudine n restul rii. Iernile sunt
umede, blnde (temperaturi medii n ianuarie: 10C), ploioase n sud i aspre,
cu zpezi, n munii din nord.
Populaie: 11,172 milioane locuitori (2011). Sperana de via este de 78,44
ani (brbai -75,9 ani, femei - 82 ani) fiind cea mai mare din tarile Uniunii
Europene. Populatia activa 4,95 milioane.
Limba oficial: Greaca, in mediile de afaceri fiind vorbite engleza si franceza
Capitala: Atena 3.761.180 locuitori (impreuna cu Pireu, peste 5 milioane)
mprire administrativ: Grecia este format din 13 regiuni (peripheries)
mprite n 51 de districte (nomoi) i o regiune autonom (Muntele Athos).
Orae principale: Salonic, Patras, Larissa, Iraklion, Volos.
Ziua naional: 25 martie aniversarea proclamrii independenei (1821)
Alte sarbatori care sunt zile nelucratoare: 1 Ianuarie, 6 Ianuarie, Lunea
Curata (cu 41 de zile inainte de Pasti), 25 Martie, Vinerea Mare si zilele de
Pasti, 1 Mai, Lunea Alba (50 de zile dupa Pasti), 15 August, 8 Septembrie, 28
Octombrie, 25-26 Decembrie.
Religie: Religia cretin ortodox este religie de stat, fiind impartasita de 98%
din populatie. Se mai ntlnesc n proporie de 2% musulmani, catolici, evrei,
protestani.
Forma de guvernmnt: Republic parlamentar.
Moneda naional: Incepand de la 1 ianuarie 2002, Grecia a aderat la
moneda unica Euro.

RESURSE NATURALE
Principalele resurse naturale ale Greciei sunt: bauxita, lignitul, magneziul,
petrolul, marmura.

Rezervele de bauxita ale Greciei sunt estimate la cateva sute de milioane de

tone, din care peste 100 de milioane de tone exploatabile.

Rezervele de minereuri fero-nichel ale Greciei sunt estimate la cca 100 de

milioane de tone cu continut de nichel 1-1, 4 %.
Rezervele de minereuri cu continut de plumb, zinc si argint se situeaza la cca.
3,8 milioane de tone.
Rezervele de minereuri cu continut de aur de 0,89 gr./tona si 0,56 gr./tona
continut de cupru sunt estimate la circa 129,5 milioane de tone.
Rezervele geologice de minereuri cu continut de 0,54 % cupru si 0,8 gr./tona aur
sunt estimate la cca. 206 milioane de tone.
Rezervele de bentonita ale Greciei sunt estimate la cca. 20 de milioane de tone.
Rezervele de magnezita sunt estimate la cca.8 milioane de tone.
Rezervele geologice de gips sunt estimate la cca. 200 de milioane de tone iar
cele exploatabile la cca. 8 milioane de tone.
Din datele publicate, la nivelul anului 2009, productia de minereuri a Greciei
este compusa din: bauxite - 2,1 milioane de tone (Grecia este cel mai mare
producator din
Europa); fier 1,5 milioane tone; nichel - 2,5 milioane de tone; dolomite
129 mii tone; perlite 525 mii tone; concentrate de plumb si zinc 34 mii tone;
aur 500 kg; argint 30 tone
Productia de concentrate de minereuri si de produse metalurgice la nivelul
anului 2009:
aliaje de nichel 21.200 tone
magnezita 325.000 tone
alumina 750.000 tone
aluminiu 160.000 tone
otel brut 2,4 milioane tone
Produse din cariere:

2
 marmura si piatra ornamentala 1,5 milioane tone (peste 800 000 tone
export in 2011)
gips 500.000 tone (2009)
bentonita 845 000 de tone (2009)
caolina 60.000 tone (2009)
nisip si pietris 37 900 tone (2009)
ciment hidraulic 16, 5 milioane tone (2009)

PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

AGRICULTURA
Cu toate ca are o importanta deosebita n economia Greciei, ocupand
aproape 12% din populatia activa, sectorul agricol contribuie doar cu 3,3% la
formarea PIB si a generat in ultimii ani serioase motive de nemultumire, mai
ales pe fondul reducerii subventiilor la diferite culturi agricole.
Aproximativ 29% din teritoriul Greciei este ocupat de teren agricol, arabil si
nearabil, remarcndu-se producia de msline, struguri, pepeni, piersici, roii
i portocale.
Dintre culturile industriale, cele mai profitabile rmn n continuare bumbacul
i tutunul. Grecia este renumit si pentru calitatea deosebit a uleiului de
msline.
n ceea ce privete producia animalier, Grecia se remarc prin creterea
psrilor, oilor si caprelor i mai puin a vacilor.
In conditiile in care pescuitul industrial este supus unui regim restrictiv,
acvacultura a cunoscut o dezvoltare impresionanta in ultimul deceniu, facand
din Grecia unii din principalii exportatori de peste din Uniunea Europeana si
zona Mrii Mediterane. In 2010 s-a raportat o productie de 105 000 tone
pete, evaluata la peste 380 milioane euro.

INDUSTRIA

Industria contribuie cu 17,9% la formarea PIB. Printre industriile tradiionale n

Grecia se numr construciile, industria textil, industria alimentar i cea a
cimentului. n ultimii ani, s-au dezvoltat in ritm sustinut industria
echipamentelor de nalt tehnologie i telecomunicaiile.

Industria construciilor

Construciile sunt, n mod tradiional, una dintre ramurile industriale cele mai
importante ale economiei greceti. ncepand cu anul 2001, acestea au
nregistrat o dezvoltare puternic, datorit creterii volumului investiiilor
private i lucrrilor de construcii publice. Doua motive principale au stat la
baza acestei cresteri: investitiile legate de desfasurarea Jocurilor Olimpice
2004 de la Atena si implementarea celui de al treilea Suport de Asistenta

3
Comunitara (CSF III) acordat Greciei de catre Uniunea Europeana, in valoare
de 51,3 miliarde euro. In 2009, ns, pe fondul crizei economice internaionale
si al crizei financiare din Grecia, activitatea in constructii s-a redus cu peste
28% fata de 2008. Trendul descresctor a continuat i in anii 2010 si 2011,
inclusiv in acest an inregistrandu-se o reducere a activitatii in constructii, pe
primele 9 luni, de 27,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut .

Industria alimentar

Industria alimentar reprezint un sector foarte dinamic i profitabil n Grecia,

constituind una din industriile cheie ale economiei elene, cu aproximativ 25%
pondere n industria prelucrtoare. Conform statisticilor oficiale, acest sector
concentreaz cca. 10.000 uniti de prelucrare a alimentelor i 700 uniti
avnd ca obiect de activitate producerea buturilor, si ocupa 24% din fora
total de munc angajat n industrie. Acest sector prelucreaz aproximativ
70% din producia agricol a Greciei. Cele mai mari concentrri ale unitilor
de acest gen se regsesc n regiunile Macedonia, Thessalia, Creta i
Peloponese.

Industria extractiv

Minereuri. Industria minier i cea a prelucrrii metalelor au constituit

ntotdeauna o parte mic, dar important, n economia naional greceasc i
se caracterizeaz prin concentrarea produciei ntr-un numr restrns de
companii (aproximativ 60% din venitul sectorului este realizat de 5 companii
miniere).
Cele mai importante produse miniere sunt bentonita, magnezitul i perlita,
producia ultimelor dou fiind cea mai mare la nivelul Uniunii Europene.

Petrol. Grecia are rezerve limitate de petrol, evaluate la 10 milioane barili

(ian.2009). Producia este de 6800 de barili/zi (2009), fiind departe de a
acoperi necesarul zilnic pentru consum, de 414 000 de barili/zi. Pentru acest
motiv, Grecia importa 553 000 de barili pe zi, conform estimarilor din 2008.

Gaze naturale. Avand resurse limitate de gaze naturale, aproape 990

milioane mc.(est. ianuarie 2010), Grecia produce o cantitate nensemnat de
gaze naturale. Avand o productie de doar 9 milioane mc si un consum de 3,5
miliarde mc (est.2009), Grecia importa anual 3,5 miliarde mc de gaze
naturale. Cererea intern este acoperit n general prin importuri de gaze
naturale din Rusia si de GNL din Algeria

Crbuni. Lignitul reprezint cea mai important surs indigen de energie.

Resursele de lignit estimate se ridic la 2874 milioane tone. Principalele
zcminte se gsesc n nordul rii.

4
SECTORUL ENERGETIC

Aflata, din punct de vedere geografic, intre detinatorii de resurse energetice

din Orientul Mijlociu, zona Marii Capice si nordul Africii, pe de o parte, si marii
consumatori de energie din Europa, Grecia doreste sa fructifice aceasta
pozitie geo-strategica si se implica activ in colaborarea internationala din
domeniul energiei. Cu scopul asigurarii propriului necesar dar si cu dorinta de
a deveni un hub energetic regional, Grecia este parte a unor importante
proiecte de transport al gazelor naturale si petrolului, astfel:
- alaturi de Rusia si Bulgaria, in oleoductul Burgas - Alexandropouli (in ultimii
doi ani, datorita Bulgariei, realizarea acestui acest proiect a fost pusa in
pericol, existand insa un interes deosebit al statului elen pentru identificarea
unei solutii);
- alaturi de Turcia si Italia, in gazoductul Interconnector Turkey-Greece-Italy
(ITGI);
- alaturi de Bulgaria, in interconectorul de gaze IGB;
- alaturi de Turcia, Albania si Italia, in Trans Adriatic Pipeline;
- ca sectiune de tranzit spre Italia a proiectului South Stream.
O preocupare constanta a guvernului grec n domeniul energetic este si
aceea de a crete competiia pe piaa energiei (energie electric, gaz i
combustibili lichizi) i de a promova utilizarea eficient a acesteia i a
resurselor regenerabile.
Sectorul energetic a nceput s fie liberalizat ncepnd din 2001, n acest sens
fiind nfiinat o autoritate independent de reglementare Autoritatea de
Reglementare pentru Energie (RAE), aflat sub coordonarea Ministerului
Mediului si Energiei. Rolul RAE este de a monitoriza operaiunile efectuate pe
piaa energiei (acordarea de licene de import, supravegherea preurilor etc.)
i de a propune autoritilor proiecte de legi menite s ncurajeze concurena
i s protejeze interesele consumatorilor. Dupa o perioada lunga de monopol
al companiilor de stat asupra productiei si distributiei de energie, pe piata
elena au aparut si isi desfasoara activitatea companii internationale de prima
marime, astfel ca, in prezent, sectorul energetic elen este reprezentat de
Hellenic Petroleum, Motor Oil, Public Gas Corporation (DEPA), Prometheus
Gas, Public Power Corporation (PPC), RES, Mytilineos Group, Terna, Global
Energy, Energy Solutions, Solar Cells Hellas, Next Solar, Enova, EDF, Edison,
Conergy, EGL, Acciona, Enel, Eurus Energy, Gamesa, Rokas-Iberdrola,
Endesa, WPD. In iulie 2010, Grecia a adoptat o noua lege a energiei
regenerabile, prin care isi propune ca, pana in 2020, sa produca 40% din
necesarul de energie electrica din surse regenerabile. Facilitatile oferite de
noua lege se refera la proceduri simplificate si termene mult mai scurte pentru
aprobarea investitiilor din domeniu, tarife scazute pentru utilizatorii de energie
din anumite comunitati si preturi mai mari cu 20% pentru energia produsa de
investitorii care nu apeleaza la ajutorul financiar al statului.

5
TURISMUL
Clima mediteraneana, peisajul exotic, zonele costiere si insulare, vestigiile
istorice i culturale vechi de peste 3000 de ani fac din Grecia o destinatie
turistica foarte importanta. Industria turismului a cunoscut o revigorare
nsemnat ca urmare a strategiei guvernamentale de implementare a unor noi
forme de turism, alternative i combinate. Aceast strategie se concentreaz
pe construirea unor hoteluri de 4 i 5 stele, centre de conferin, staiuni
balneoclimaterice i pentru talasoterapie, waterland i alte parcuri cu teme
specifice i urmrete combinarea lor cu diferite tipuri de turism (agro-turism,
cultural, arheologic, religios etc.).
Grecia este una dintre cele mai populare destinaii turistice, locul 10 n lume
din acest punct de vedere. In medie, viziteaza Grecia aproximativ 16 milioane
de turisti anual; veniturile directe din turism sunt estimate la 13 miliarde de
Euro si unul din cinci locuitori lucreaza in acest sector. In afara de Atena,
principalele destinatii turistice sunt insulele (Creta, Rodos, Corfu, Cicladele)
si peninsula Halkidiki (in nordul Greciei). Organizatia Elena a Turismului a
acreditat circa 8.900 de hoteluri cu aproximativ 352 000 de camere, in timp ce
alte 100.000 de locuri de cazare sunt disponibile in unitati secundare, la
particulari sau in campinguri.
Desi ramane o ramura principala a economiei, veniturile din turism s-au redus
in primele 9 luni ale anului 2012 cu 11,2% fata de aceesi perioada a anului
trecut. Se observa de asemenea o schimbare in structura pe nationalitati a
turistilor, respectiv o crestere a numarului de vizitatori din Rusia si tarile
central si est europene, concomitent cu o reducere a numarului de turisti din
Germania, Marea Britanie si Olanda.
Pentru mai multe detalii se poate accesa site-ul ministerului elen al culturii si
turismului, www.mintour.gr, unde sunt prezentate informatii privind traseele
turistice, cazarea, evenimentele culturale sau sportive, transportul spre punctele
turistice etc.

TRANSPORTURILE

Transportul feroviar
Reeaua feroviar a Republicii Elene are o lungime de 2548 km, din care
1565 km sunt construii conform standardelor internaionale, i leag ara de
Macedonia i Europa de Vest, n nord, de Turcia i Orientul Mijlociu, n est.
Ecartamentul corespunztor restului de 961 km este mai ngust dect cel
standard.

Transportul rutier
Transportul rutier reprezint principala cale de transport n Grecia. Reteaua
bogata de strzi i autostrzi construite pe 2 si 4 benzi leaga diferitele regiuni
ale Greciei intre ele.

6
Transportul aerian

Liberalizarea transportului aerian, din aprilie 1997, a fcut ca un numr de

companii private s devin active i s capete o importan tot mai mare,
ncurajnd astfel concurena i implicit scderea preurilor. n Grecia exist 81
de aeroporturi, dintre care 39 la standarde internaionale, printre care se
remarc aeroporturile din: Atena Elefterios Venizelos, Iraklio, Rodos, Corfu,
Salonic, Kios, Chania, Zakynthos, Samos, Mykonos, Santorini In vedrea
imbunatatrii activitatii in acest sector, Ministerul Dezvoltrii, Competitivitii,
Infrastructurii si Tranportului a anuntat pentru anul 2012 adoptatarea un
program privind privatizarea i modernizarea a 37 de aeroporturi regionale
precum i reorganizarea Autoritii Aviaiei Civile

Transportul maritim
Tara de tip arhipelag, Grecia are o retea de transport maritim bine
reprezentata. Ca trstur general, industria greceasc este concentrat n
jurul celor 20 de porturi maritime, datorit ponderii pe care o au importurile de
materii prime la obinerea produselor finite. Cele mai mari porturi se afl la
Atena (Pireu), Salonic, Patras, Volos, Elefsina, Igoumenitsa, Iraklio i Kavala.
Portul Salonic ocup o poziie strategic pe rmul de NV al Golfului
Thermaicos, la punctul de intersecie al drumurilor ce leag estul de vest, fiind
cel mai apropiat port european pentru traficul cu mrfuri al rilor balcanice,
ale Europei de Est i al celor transportate prin Marea Neagr. n mod
convenional, acest port a fost divizat n dou pri. O sectiune constituie
punct terminus pentru mrfurile din Uniunea European iar cealalta
functioneaza in regim de zon liber pentru mrfurile originare din ri tere.
Un alt port de importan naional, din punctul de vedere al localizrii sale,
este Igoumenitsa, situat n NV Greciei, care, mpreun cu Patras, formeaz
poarta de vest a rii, asigurand legatura spre Italia i restul Europei. Flota
comerciala a armatorilor eleni numara in luna mai 2012 nu mai putin de 3764
de nave, cu o capacitate de transport de 264 milioane TDW. Dintre acestea,
doar 862 sunt inregistrate in Grecia, restul navigand sub pavilioane straine -
Liberia (630), Malta (523), Insulele Marshall, Panama, Bahamas, Cipru si alte
tari.

In vedrea efiecientizarii activitatii in acest sector, Guvernul de la Atena a

prezentat in luna august 2012 un plan pentru revigorarea activiatii de
construcii i reparaii navale. Ministrul elen al Marinei Comerciale a declarat
c planul are drept scop principal eliminarea obstacolelor birocratice i
restructurarea numrului mare de agenii care activeaz n acest sector.

TELECOMUNICAIILE
Sectorul telecomunicaiilor a cunoscut in ultimii 20 de ani o dezvoltare
continua, astfel ca in Grecia erau instalate, in 2011, peste 5 milioane posturi

7
de telefonie fixa. Piaa telefoniei mobile a avut o evoluia foarte rapida,
furnizorii COSMOTE, VODAFONE si WIND HELLAS avand mpreun
aproape 12,3 milioane de clienti.

COMERUL EXTERIOR
Grecia este o ar puternic dependent de importuri. n anul 2011, acestea s-
au cifrat la 43,27 miliarde de Euro (in scadere cu peste 10 % fata de 2010) n
timp ce exporturile nu au depit 22,45 miliarde de Euro (in crestere cu 37%
fata de 2010). Trendul descrescator al importurilor se mentine si in 2012, pe
fondul scaderii puterii de cumparare a populatiei si al reducerii investitiilor de
stat si private.
Din punct de vedere al importurilor, Grecia are ca principal partener Uniunea
Europeana (52,7% din total import in 2011). n mod tradiional, principalele ri
furnizoare pentru Grecia sunt Germania (10,6%), Italia (9,2%), Olanda (5,5%),
Frana (5,0%), Belgia (3,6%) si Spania (3,1%), China (5,8%), SUA, Bulgaria
(2,7%) si Turcia (2,7%). Dependenta energetica a Greciei genereaza importuri
masive de gaze si petrol din Federatia Rusa (9,4% din total import), Iran
(4,3%), Arabia Saudita (3,2%) si Libia (2,9%).
Pe grupe de marfuri, importurile Greciei in 2011 au constat in combustibili si
lubrifianti (26,8%), masini si echipamente de transport (18,6%), produse ale
industriei chimice (15,9%), produse alimentare si animale vii (11,8%), produse
semifabricate (11%), produse finite ale industriei prelucratoare (10,6%).
Statisticile elene disponibile publicului nu sunt detaliate pe produse. Obtinerea
acestor informatii se face, contra cost, in baza unei aprobari de la Ministerul
Finantelor.
Referitor la rile de destinaie ale exporturilor in 2011, pe primele locuri se
afl Italia (10,8%) Germania (7,9%), Turcia (7,8%) i Cipru (6,1%), urmate de
Bulgaria (5,5%), SUA (5,3%), Marea Britanie (4%), Franta (2,9%) si Romania
(2,7%), tarile din zona Balcanilor (unde este inclusa si tara noastra) avand o
pondere de 14,8% din valoarea exporturilor elene. Atrage atentia in mod
deosebit scaderea ponderii Uniunii Europene ca piata de desfacere a
marfurilor elene, de la 62,8% in 2010 la 50,7% in 2011.
Principalele marfuri care fac obiectul exporturilor grecesti sunt: produsele
petroliere, aluminiul si produsele din aluminiu, produsele farmaceutice,
echipamentele electronice si de telecomunicatii, barele din fier si otel, tevile,
produsele chimice, fructele si legumele, pestele, bumbacul, produsele
lactate, blanurile si articolele din piele, diverse bauturi si tutunul.

SECTORUL BANCAR

Este unul din sectoarele dinamice ale Greciei. Conform informatiilor furnizate
de catre Asociatia Elena a Bancilor, pe teritoriul Greciei functioneaza 24 de
banci, din care 13 grecesti. Principalele banci elene, Eurobank, National Bank
of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank, alaturi de altele mai mici, actioneaza si

8
in Romania. Pentru detalii, recomandam site-ul Asociatiei Elene a Bancilor,
www.hba.gr/english .

In acest an s-a demarat si este in curs de implementare in Grecia un amplu

proces de fuziuni, privatizari si restructurari ale sistemului bancar. Astfel,
ATEbank si a fost achizitionata de banca Piraeus, Emboriki Bank a fost
achitionata de Alpha Bank, Banca National Bank of Greece va fuziona cu
Eurobank, creandu-se astfel Grupul National-Eurobank.

Planul de restructurare i recapitalizare al sitemului bancar elen este destinat

eficientizarii si modernizarii acestuia si se prevede men inerea controlului
administrativ al Fondului Elen de Stabilitate Financiar asupra celor trei bnci
de importan naional: Grupul National-Eurobank, Alpha Bank si Piraeus
Bank. Toate aceste banci au reprezentante in Romania.

EVOLUTIA ECONOMICA A GRECIEI - PERSPECTIVE

Accederea Greciei la Uniunea Economica si Monetara a creat un cadru nou

de dezvoltare a economiei elene, cu o rata scazuta a dobanzilor si cu o
incredere mai mare a participantilor la dezvoltarea mediului economic. In
primii ani de dupa integrare, Grecia a avut un ritm de dezvoltare mai ridicat
decat cel al mediei UE si relativ crescator, cu valori de 3,6 % in 1999, 4,1% in
2000 si 2001, 3,7 % in anul 2005, 4,4 % in anul 2006, 3,4 % in anul 2007 si
2,4 % in anul 2008.
Incepand cu anul 2009, economia Greciei a intrat intr-un declin sever, pe
fondul crizei internationale si al dificultatii de a identifica surse pentru
finantarea cheltuielilor publice.
Datorita situatiei economice interne, mii de companii s-au mutat in tari vecine
(in special in Bulgaria, dar si in Republica Macedonia, Cipru si Turcia), iar
depozite de miliarde de euro au fost mutate din bancile elene in afara tarii.
Pe acest fond, situatia financiara a Greciei a continuat sa se deterioreze, iar
masivele reduceri de cheltuieli (in special cu angajatii sectorului public si
programul national de investitii) nu au reusit sa contrabalanseze nivelul in
continua scadere al veniturilor bugetului de stat. Anul 2010 a adus o
contractare economica de 4,5%, fiind incheiat cu un deficit de 10,5% si o
datorie publica de 143% din PIB.
In 2011, autoritatile elene au adoptat un nou program de austeritate,
Programul de ajustare fiscala pe termen mediu 2011-2015, care a adus
restructurarea unor institutii si companii de stat, noi impozite si taxe,
reducerea cheltuielilor cu aparatul din sectorul public. In paralel, a fost
demarat un amplu proces de privatizare, care include vanzarea de actiuni la
companiile publice de gaze si electricitate, rafinariile Hellenic Petroleum si
companiile de utilitati publice, precum si concesionarea unor imobile detinute
de stat atat in Grecia continentala, cat si in insule.

9
Din punct de vedere economic, Grecia a continuat sa traverseze si in 2011 o
puternica recesiune, inregistrand deprecieri semnificative ale tuturor
indicatorilor macroeconomici. Dupa scaderi ale Produsului Intern Brut de
2,1% in 2009 si de 4,5% in 2010, economia elena s-a contractat in 2011 cu
6,9%. Deficitul bugetar a reprezentat 9,1% din PIB, iar datoria publica a
statului elen era estimata la 356 miliarde euro, reprezentand 165% din PIB.

Pentru anul 2012 este estimata o contractie economica de peste 7% si un

nivel al datoriei publice de 171% din PIB. Toti indicatorii economici si sociali
au inregistat evolutii negative: rata somajului de 25% iar la persoanele tinere
de 54%, inflatia de 4,2%, deficitul bugetar de 1,1 miliarde euro, cresterea
pretului produselor agricole si industriale in medie cu 8%, reducerea activitatii
in constructii cu 27,3% - agravand situatia economiei elene.
Dat fiind contextul economic mai sus prezentat, este de asteptat ca Grecia sa
se confrunte si in 2013 cu o situatie dificila, mai ales dupa ce si-a asumat prin
bugeul pe anul viitor o serie de alte restrangeri financiare. Scaderea
veniturilor populatiei va accentua scaderea consumului, ceea ce va
infuenta nivelul importurilor Greciei.

INDICATORI MACROECONOMICI

Anul 1999 2001 2003 2005 2007 2008 2009 2010 2011

PIB(mld E) 121,5 132,7 152 199,0 229 2 231,6 227,3 215,1

Crestere ec. (%PIB) 3,6 4,1 4 3,7 4,3 1 -2 -4,35 -6,9

Rata somaj 11,9 11,4 9,8 9,7 8,3 7,6 9,5 12,5 17,7

Deficit bug.(%PIB) -1,8 -0,8 +1,0 2,7 3,5 9,8 15,6 10,3 9,1

Rata inflatiei(%) 2,7 3,4 3 3,5 3,9 2 2,6 5,2 2,9

Datoria publica
(%PIB) 104,6 102,6 94,4 107,9 104,5 113 129,4 145 165,3

Comert ext.
Exp. FOB (mld.E) 9,9 13 14,9 14,0 17,1 17,2 14,68 16,39 22,45
Imp. CIF (mld.E) 30,9 34,5 40,1 41,0 50,9 55,6 49,77 48,11 43,27
Investitii (mld.E) total
sf.an 30,0 33,4 41,6 47,7 27,9 29,9 38,2 33,2 29,3

Pentru mai multe detalii si date economice se recomanda accesarea

urmatoarelor adrese: www.statistics.gr, www.acci.gr (Camera de Comert si
Industrie Atena), www.ebeth.gr (Camera de Comert si Industrie Salonic),
www.bankofgreece.gr (Banca Greciei).

10
Zona Attica (Atena si Pireu)
Attica realizeaza circa 36 % din PIB ul Greciei.
In domeniul agricol, Attica produce citrice, cartofi, rosii, masline si
struguri.
Este cea mai densa regiune a tarii ; circa 1,5 milioane de rezidenti
activeaza in companiile publice sau private : agricultura - 1,3%,
industria alimentara - 24,18%, rafinarea uleiului de masline, productia
de electrocasnice, radio si televiziune, telecomunicatii. Circa 74,5%
lucreaza in turism.
Sediul central al principalelor banci elene se afla la Atena (Alpha Bank,
National Bank of Greece, EFG Eurobank, Piraeus Bank, ATEBank,
Emporiki Bank)
In Atena au sediul Uniunea Camerelor Elene de Comert si Industrie,
Camera de Comert si Industrie Atena, Camera Intreprinderilor Mici si
Mijlocii, Camera Comerciantilor, Bursa de Valori, Centrul Elen de
Promovare a Exporturilor, Centrul Elen pentru Investitii si alte institutii
avand ca obiect de activitate colaborarea economica si comerciala
internationala.

Zona Macedonia si Tracia (MT)

Un rol deosebit in economia Greciei il joaca Macedonia si Tracia (MT),

regiune ce se gaseste in partea de nord a tarii si se inscrie a doua ca
importanta economica dupa Attica. MT ocupa 32,4 % din teritoriul Greciei si
detine un procent de 25,09% din totalul populatiei elene. Orasul Salonic
numara circa 1 milion de locuitori, aproape 38% din totalul populatiei MT, fiind
si centrul activitatii economice.
De mentionat ca, daca per total Grecia, 50% din populatia activa este
prezenta in sectoarele productive, 27 % in comert si 23% in servicii, in MT
populatia activa se gaseste in sectorul productiv in proportie de 73,5%, in
comert 13,4 %, iar in servicii 13,1 %.
MT realizeaza cca 25 % din PIB-ul Greciei, cu o populatie activa de 26,74%
din total. Potrivit datelor prezentate de asociatiile profesionale, aici se
realizeaza 50% din exporturile tarii. Efect al cooperarii transfrontaliere cu
Bulgaria, o mare parte a intreprinderilor elene de confectii si textile si-au
transferat productia in investitii noi de-a lungul granitei cu aceasta tara, de
unde efectueaza exporturi in Europa de vest (ex. Germania).
In general, nordul Greciei este importator de animale vii (taurasi, oi, miei)
avand o infrastructura industriala de procesare a carnii si laptelui destul de
dezvoltata si moderna tehnologic, cherestea (stiut fiind ca Grecia are lemn de
padure mai mult pentru foc, cca 67%, dar o adevarata industrie de procesare
a lemnului cu precadere mobila si stratificate melaminate), blocuri de aluminiu

11
necesare pentru fabricile de prelucrare a aluminiului, pentru fabricarea de
profile destinate in general constructiilor, unele cereale, produse din plastic
cum ar fi PVC si HDPE (high density polyethylene) necesare pentru
fabricarea unor produse din material plastic (ex. ambalaje pentru produse
alimentare - legume, vin, bauturi, scaune si mese, produse specifice pentru
constructii, pentru irigatii si gradinarit etc.), articole de imbracaminte si
incaltaminte, unele produse ale grupei masini si echipamente. Din aceasta
regiune se exporta in special produse agricole, inclusiv bumbac, tutun si
sucuri din fructe, confectii si incaltaminte, orez, fructe (in special piersici,
mere, cirese), masline si ulei de masline, legume proaspete sau procesate,
miere, lactate, paste fainoase, vopseluri si materiale izolante pentru
constructii, mobila..
Analistii estimeaza ca MT realizeaza peste 35 % din totalul productiei agricole
elene in principal la cereale, produse lactate si procesate din carne, fructe si
legume, pe o suprafata de 36% din cea totala cultivabila (in principal piersici,
orez, grau, mere, tutun, tomate, bumbac, lapte si carne), partea centrala fiind
zona cu pondere in cresterea bovinelor si o mare parte din restul septelului.
Tot in partea nordica a Greciei se realizeaza 40 % din totalul industriei elene
la urmatoarele produse: textile, confectii, industria blanurilor, mobila si
produse din lemn, tutun, productia agricola si alimentara, produse siderurgice,
produse chimice si din mase plastice, unele produse electrotehnice,
constructii, mine si cariere.
Orasul Salonic, capitala Macedoniei si Traciei, detine ponderea dezvoltarii
economice in aceasta regiune. Conform datelor Camerei de Comert si
Industrie Salonic, aici exista 18.000 de societati comerciale, 520 cu caracter
industrial, 25.000 de societati industriale mici si mijlocii, 2.500 de companii
exportatoare si 35.000 de comercianti.
In ultimii ani, autoritatile elene au conferit Salonicului o pozitie de lider al
actiunilor de cooperare interregionala balcanica. De asemenea, Salonicul este
sustinut pentru a deveni o platforma energetica nodala pentru regiunea
balcanica si o poarta furnizoare pentru Europa, prin proiectele energetice de
gaze naturale si petrol care sunt in faze finale de contractare, in principal
conducta dinspre Iran - via Turcia - calea Egnatia - Italia, conducta dinspre
bazinul caspic - Burgas Alexandroupolis - bazinul mediteraneean, precum si
conducta Salonic - Skopie.
Ar mai fi de mentionat ca Salonicul a devenit in ultimii ani gazda si organizator
al unor reuniuni internationale din cele mai importante pentru cooperarea
regionala balcanica.
Salonicul este recunoscut pentru organizarea Targurilor Internationale
Agrotica - la inceput de februarie (pentru produse si echipamente agricole,
industria alimentara), Detrop - cu editii la doi ani (pentru echipamente
specifice industriei alimentare si hoteliere), Infacoma si Marmi - la mijlocul
lunii februarie (pentru materiale si echipamente de constructii), Furnima si
Furnidec - in prima decada a lunii martie (pentru produse si echipamente ale

12
industriei lemnului), Sportexpo - la mijlocul lunii aprilie (pentru materiale si
echipamente sportive si de recreere), Infosystem - la inceputul lunii
octombrie (pentru produse specifice IT si telecomunicatii , Filoxenia - la
inceputul lunii noiembrie (pentru turism si industria turismului), TIF - (targ de
marfuri generale), Zootehnia - la sfarsitul lunii septembrie (pentru pentru
productia de animale si pasari si echipamente conexe) si Hygeia & Care - la
mijlocul lunii noiembrie (pentru echipamente din domeniul igienei si sanatatii).
In nordul Greciei se gasesc urmatoarele institutii si organizatii profesionale
principale: biroul HEPO (Hellenic Foreign Trade Board, apropiat de
activitatea CRPCIS), biroul HELEXPO (compania publica organizatoare a
Targului International Salonic), Banca de Comert si Dezvoltare a Marii Negre,
Agentia Europeana pentru Reconstructie, DIPEK (Centrul de Afaceri Balcanic
si al Marii Negre), Camera de Comert si Industrie Salonic, FING (Federatia
Industriilor din Nordul Greciei), SEVE (Asociatia Exportatorilor din Nordul
Greciei), carora li se alatura alte asociatii profesionale deosebit de active in
economia din nordul Greciei.
Pentru mai multe detalii se poate accesa adresa Camerei de Comert si
Industrie Salonic: www.ebeth.gr
Coordonate din Salonic, utile pentru activitatea oamenilor de afaceri care se
deplaseaza in zona:
- DIPEK, tel 00302310 282313, fax 287333, mavridis@dipek.gr
- HEPO, tel 00302310 262120, fax 236570, thes@hepo.gr
- HELEXPO, secretariat presedinte, tel 00302310 291633-4, fax
256827
exhibitions@helexpo.gr
- Thessaloniki Chamber of Commerce and Industry, tel 00302310 220920,
fax 279026, root@ebeth.gr
- Exporters Association of Northern Greece tel 00302310 535333, fax
543232,
info@seve.gr
- Federation of Industries of Northern Greece tel 00302310 539817, fax
541933
info@sbbe.gr
- Traders Association of Thessaloniki, tel 00302310 538790, fax 538263
- Knitting Clothing Industries Association of Northern Greece, tel 00302310
257075, fax 257076

Pentru a afla coordonatele camerelor de comert si industrie din Grecia, se pot

accesa adresele: www.uhcci.gr si www.uhcci.gr/Melh.htm

CADRUL JURIDIC AL COOPERARII ROMANO-ELENE

In domeniul schimburilor comerciale

13
 Principalele documente care definesc cadrul juridic al relaiilor bilaterale n
acest domeniu sunt:
Acordul de aderare a Romaniei la UE
Acordul privind promovarea i garantarea reciproca a investiiilor
(22.05.1997);
Acordul privind evitarea dublei impuneri (17.09.1991);
Acord intre guvernele Romniei i Republicii Elene pentru promovarea
exporturilor.
In baza Acordului din iunie 1971, s-a infiinat Comisia mixta
guvernamentala de colaborare economic. Ultima sesiune a Comisiei mixte a
avut loc la Bucuresti n perioada 21 -22 februarie 2006. De la 1 ianuarie 2007
se realizeaza consultari bilaterale la nivel de directori generali din MAE elen si
Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Romania. Ultima
intalnire a avut loc la Atena, in mai 2009.

n domeniul cooperrii economice

Cadrul juridic a fost actualizat si completat dupa 1989, prin semnarea unor
importante documente bilaterale:
Tratatul de prietenie, cooperare si bun vecinatate (semnat in
noiembrie 1991, intrat n vigoare n aprilie 1993);
Acordul de colaborare in domeniul cercetarii si tehnologiei
(14.12.1993);
Acordul cu privire la colaborarea n domeniul turismului (9.06.1993);
Protocol pentru combaterea crimei organizate (6.09.1994) ;
Acordul privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul
de informatii asupra instalatiilor nucleare ( 10.03.1995 ) ;
Acordul de cooperare in domeniul invatamantului, stiintei si culturii
(3.11.1995) ;
Memorandum privind promovarea cooperarii ntre Guvernul Romaniei
i Guvernul Republicii Elene (22 mai 1997) .
Acordul interguvernamental de cooperare in domeniul energiei, 7
februarie 2008.

S-au mai ncheiat protocoale de colaborare pe linia ministerelor de externe,

de interne si transporturi.

RELATIILE ECONOMICE BILATERALE

milioane euro

14
 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Total 666,50 862,15 849,05 988,92 1281,19 1415,52 1138,48 1191,05 1206,35
Export 379,50 507,35 474,73 507,50 501,61 608,94 550,27 562,81 611,76
Import 286,70 354,80 374,32 481,42 779,58 806,58 588,21 628,24 594,58
Sold 92,50 152,55 100,41 26,08 -277,97 -197,64 -37,94 -65,43 17,18

In anul 2011, in ciuda recesiunii accentuate din Grecia, s-a inregistrat cea mai
mare valoare a exporturilor romanesti pe aceasta piata din istoria relatiei
comerciale bilaterale.
In primele 8 luni ale anului 2012 volumul schimburilor bilaterale a fost de
726,13 milioane euro,mai redus cu 8,84 fata de aceeasi perioada a anului
trecut.
Exporturile au fost de 353,75 miloane (- 12, 2%) iar importurile 372,38
milioane (-5,4%). Soldul de 18,63 milioane euro a fost defavorabil partii
romane.

a) Exporturile Romniei n Grecia

In principal, structura grupelor de produse care se livreaza in Grecia este
urmatoarea: produse metalurgice, masini, aparate si materiale electrice,
cereale, animale vii, produse alimentare, produse chimice, materiale plastice,
lemn si peleti.
b) Importurile Romniei din Grecia
Structura principalelor grupe de produse importate din Grecia este
urmatoarea: materiale plastice , produse metalurgice , fructe , masini, aparate
si materiale electrice, aluminiu si produse din aluminiu, imbracaminte din
confectii si tricotaje

Investitiile elene din Romania

La data de 31 octombrie 2012, in Romania erau inregistrate 5434 firme cu
capital elen, reprezentand 2,86% din numarul total al acestui tip de societati
aflate in evidenta Registrului National al Comertului. Acestea firme detin
impreuna un capital total de 1,67 miliarde euro, adica 5,13 % din capitalul
firmelor cu capital strain din tara noastra. In clasamentul tarilor din care
provine capitalul investit prin societati comerciale in Romania, Grecia ocupa
locul 6.
Din perspectiva autoritatilor elene, investitiile companiilor grecesti in Romania
depasesc suma de 3,5 miliarde euro, in multe cazuri capitalul fiind investit prin
intermediul unor firme inregistrate in Cipru, Luxemburg, Olanda si alte tari.
Principalele domenii in care au fost efectuate investitiile de capital elen sunt:
serviciile de telecomunicatii (Romtelecom, Cosmorom), sectorul bancar (EFG
Eurobank prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca
Romaneasca, Alpha Bank, Piraeus Bank si alte banci), societati de asigurari
(Interamerican, Garanta Ethniki Insurance), societati de investitii financiare
(Alpha Finance, Global Finance ), industria producatoare de echipamente
electronice si de telecomunicatii (Intrarom, ICME-ECAB), industria alimentara

15
(morarit-panificatie Moara Loulis, Titan SA Bucuresti, Mopan Targu Mures,
Chipita, Best Foods, Star Foods); industria laptelui (Olympus Diary, Dorna
Lactate, Delta Dairy, Parametru); prelucrarea carnii (Infantis); ape minerale si
bauturi racoritoare (Coca Cola Hellenic Bottling Co.), metalurgia neferoasa
(Sometra Copsa Mica), productia de echipamente de refrigerare (Frigorex
Timisoara), constructii (Diekat, AEGEK, Proodeftiki, Mochlos), industria
mobilei (Neoset), industria de mase plastice (Petzetakis, Plastki Kritis prin
Romcolor 2000), industria ambalajelor (Maillis), industria tutunului
(Papastratos), comert general (Germanos, Elgeka, Romsar Cosmetics,
Pescarul, Genko, Elmec Sport, Sprider etc), alimentatie publica (Gregorys,
Everest), consultanta juridica (Rokas) etc.

PLANUL ELEN PENTRU RECONSTRUCTIA BALCANILOR

In conformitate cu recomandarile Comitetului de Asistenta pentru

Dezvoltare al OECD prin care tarile dezvoltate acorda asistenta financiara
pentru dezvoltarea altor tari in limita a 0,2 % din PIB, Guvernul Greciei a
incheiat, in anul 2002, 6 acorduri de asistenta financiara pentru reconstructie
in Balcani. Programul HiPERB (Planul Elen de Reconstructie in Balcani) a fost
aprobat prin legea nr.2996/2002. Valoarea totala a programului este de 550
de milioane euro.
Cele 6 tari beneficiare sunt:
- Romania 70, 43 mil. euro
- Albania 49, 89 mil. euro
- Bosnia si Hertegovina 19, 53 mil. euro
- Bulgaria 54, 29 mil. euro
- Serbia si Muntenegru 250, 00 mil. euro
- F.R.I. Macedonia 74,84 mil. euro

Administrarea fondurilor pentru Romania se face astfel :

- 1 % pentru proiecte locale mici, de catre Ambasada Greciei la Bucuresti;
- 20 % pentru activitati de productie in sectorul privat, de catre ANIMMC;
- 79% pentru proiecte ale autoritatilor centrale si locale, prin Ministerul
Finantelor.
Prelungirea programului elen de reconstructie in Balcani (HiPERB) pana in
anul 2011 a fost aprobata de catre Parlamentul elen. In cadrul acestui
program Romaniei i-au fost alocate 70,43 milioane euro, din care s-au utilizat
sau sunt in curs de utilizare pentru proiecte aprobate 12,63 milioane euro. Din
cota de 79 % prevazuta pentru proiecte propuse de catre Guvernul roman
(55,64 milioane euro) s-au aprobat doar doua proiecte in valoare de 6,55
milioane euro (Muzeul Secolului 21 din Constanta si SeeLight Project).
Pentru alte 2 proiecte propuse de Romania s-au cerut clarificari suplimentare
(Reabilitarea si modernizarea Clinicii de urgenta Sfanta Maria din Iasi si
Centrul regional de urgenta din Targu Mures). Partea elena este interesata sa

16
finanteze integral alte 2 proiecte (Reabilitarea satului Izvoarele si a bisericii
Buna Vestire din Braila). La ambele proiecte partea elena este implicata
istoric prin populatia de origine greaca.
Datorita dificultatilor financiare cu care se confrunta statul elen, in 2011 si
2012 nu s-au facut progrese in derularea programului HiPERB pentru
Romania, situatia finantarii pe viitor a proiectelor fiind deocamdata incerta.

NFIINTAREA SI ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Societile comerciale din Grecia se mpart n dou mari categorii: societile

de capital" i societile "in asociere". Principalele trsturi care
difereniaza cele dou categorii sunt urmtoarele:
- Valoarea capitalului social
Societaile de capital, categorie care cuprinde societa ile pe aciuni, dar i pe
cele tip SRL, presupun constituirea unui capital social minim, reglementat prin
lege, n timp ce pentru societile in asociere nu exist o sum minim legal
ce trebuie adus n societate la nfiinare .
- Repartizarea capitalului i capacitatea de nstrinare a participa iei
Capitalul unei societati pe actiuni sau cu raspundere limitata este divizat n
pri egale (aciuni/parti sociale), care sunt instrumente negociabile i pot fi
transferate n mod liber. n cazul societ ilor in asociere, drepturile asupra
unei firmei nu sunt tranzacionabile.
- Solemnitatea actului de nfiinare
Societile de capital se nfiineaz printr-un contract notarial, spre deosebire
de societile in asociere, unde este suficient simplul acord dintre parteneri.
- Numarul asociatilor
Companiile pe actiuni si cele cu raspundere limitata (societati de capital) pot
avea si un singur actionar/asociat, pe cand societatile in asociere trebuie sa
fie constituite de cel putin doi asociati. Daca unul dintre acestia se retrage sau
decedeaza, societatea isi inceteaza activitatea in mod automat.
- Rspunderea asociailor
Membrii unei societi de capital sunt rspunztori pentru obligaiile societ ii
n limita aciunilor pe care fiecare dintre ei le deine. La societatile in asociere,
asociatii raspund, cu propriul patrimoniu, in mod solidar, pentru actele
comerciale ale firmei.
- Majoritatea necesara luarii deciziilor la nivelul societatii comerciale
Modalitatea de luare a deciziilor difer pentru cele doua categorii de firme: la
societile de capital, majoritatea decident se calculeaz n funcie de
ponderea aciunilor n totalul capitalului, n timp ce la societile in asociere
aceasta se calculeaz n funcie de numrul partenerilor.
- Administrarea societatii comerciale

17
Membrii unei societati de capital nu particip in mod automat la administrarea
societii, conditie prevazuta expres de lege pentru societatile in asociere.
- Incetarea activitatii societatii comerciale
Dizolvarea societii de capital poate avea loc in conditiile actului constitutiv si
ale legislatiei privind falimentul, iar in cazul societatilor personale poate
interveni si legat de situatia asociatilor (faliment, moarte etc.).

nfiinarea unei societi pe aciuni (A.E.)

nfiinarea unei societi pe aciuni, cunoscut n Grecia sub denumirea de
anonymous etairia, se face conform Legii nr. 2190/1920 i amendamentelor la
aceasta i implic mai multe etape :
1. Prevalidarea (rezervarea) denumirii firmei la Registrul General al
Comertului - prin notarul public;
2. Redactarea actului constitutiv al societii (continand denumirea,
durata, obiectul de activitate, capitalul social, numarul si tipul actiunilor,
compunerea, modul de functionare si autoritatea Consiliului Director
etc) la notarul public;
3. Adoptarea (legalizarea) actului constitutiv de catre notarul public;
4. Plata unei taxe de 1% din capitalul social in numerar la biroul
notarului public sau prin depunerea documentului bancar care atesta
efectuarea platii;
5. Publicarea anuntului privind infiintarea firmei si a sumarului actului
constitutiv in Monitorul Oficial.
O societate pe actiuni poate avea unul sau mai multi actionari, fara conditii de
nationalitate, iar capitalul social minim este de 60 000 de euro, suma care
trebuie varsata integral in maxim doua luni de la infiintare. Prin legi speciale,
pentru companii pe actiuni (A.E.) avand ca activitati servicii bancare, de
asigurare s.a. se solicita un capital social majorat. Actiunile pot fi nominale
sau la purtator si au o valoare nominala cuprinsa intre 0,30 euro si 100 euro.
Societatile bancare, financiare, imobiliare sau de asigurari, cele de transport
feroviar sau aerian, firmele care presteaza servicii publice si cele care sunt
furnizoare ale statului sunt obligate sa emita actiuni nominale.
ntr-o societate pe actiuni, puterea executiv aparine Consiliului Director, iar
organul suprem este Adunarea General a Acionarilor.
Societatile pe actiuni se inscriu in mod obligatoriu la camera de comert locala,
unde se plateste o taxa al carei cuantum este stabilit in mod invidual de
fiecare dintre cele 54 de camere de comert din Grecia.
Dupa aparitia legii 3853/2010, notarul public aplica o procedura simplificata
de inregistrare a societatilor de capital (SA si SRL, respectiv AE si EPE), asa-
numita one stop system, care elimina unele din etapele procedurale
anterioare. Prin biroul notarial, in mod electronic, societatea este inregistrata
la Registrul General al Comertului (care functioneaza in Grecia de la data de
4 aprilie 2011) si dobandeste codul de inregistrare fiscala de la Agentia fiscala
in raza careia isi are sediul (dupa achitarea unei taxe egale cu 1% din

18
capitalul social). Tot prin notariate se achita si taxele catre fondurile de
asigurari sociale.

nfiinarea unei societi cu rspundere limitat (EPE)

nfiinarea EPE (etairia periorismenis efthinis) intr sub incidena Legii
3190/1955 i amendamentelor la aceasta. O societate cu rspundere limitat
poate fi nfiinat de una sau mai multe persoane fizice sau juridice, structura
i activitatea sa fiind reglementate prin Actul constitutiv. Capitalul social minim
al societii este de 4500 de Euro, vrsai integral, n bani sau alte active la
data inregistrarii. Dac asociatii nu sunt de naionalitate greac, atunci
capitalul vrsat de catre parteneri trebuie certificat n prealabil de ctre o
banc, printr-un document special care s ateste intrarea capitalului n
Grecia. Capitalul social este impartit in parti egale (meridia), care trebuie sa
aiba valoarea minima de 30 euro, sau multiplu de aceasta suma.
In cazul in care societatea EPE are sau ramane cu un singur partener
(asociat), la denumirea ei se adauga societate cu unic asociat. O persoana
nu poate detine calitatea de asociat unic in doua societati EPE. O societate
EPE nu poate fi asociatul unic al altei societati cu raspundere limitata.
Procedurile de nregistrare sunt similare celor aplicabile societatilor pe actiuni
(A.E.). Taxele catre Registrul Comertului, Camera de comert locala si Fondul
de asigurari de sanatate al avocatilor se achita prin biroul notarului public.
Sumele pentru emiterea si legalizarea copiilor si certificatelor necesare
inregistarii unei firme nu depasesc 100 euro iar tariful notarului public este in
medie 250 euro + 23% TVA. La aceste sume se adauga taxa generala de 1%
din capitalul social.
In cazul companiilor cu capital social de peste 100 000 euro, la redactarea
actului constitutiv al societatii trebuie sa participe in mod obligatoriu si un
avocat.
Organul decizional al unei societati tip EPE este Adunarea generala a
asociatilor iar administrarea si reprezentarea legala a societatii se realizeaza
de catre un director desemnat prin Actul constitutiv. Legislatia elena prevede
in cazul EPE principiul dublei majoritati, astfel ca deciziile se pot lua numai in
prezenta a 50% plus 1 din asociati, detinatori ai 50% plus 1 din capital.

Infiintarea filialei sau agentiei unei firme straine

Pentru infiintarea unei filiale sau agentii a unei firme straine, in Grecia este
nevoie de acordul prealabil al Ministerului Dezvoltarii si Competitivitatii, care
se obtine prin intermediul organismelor descentralizate ale acestuia, la nivelul
autoritatilor regionale. Pentru inregistarea sucursalei/agentiei sunt solicitate
urmatoarele documente:
- Hotararea organului decizional al firmei straine privind infiintarea unei
filiale/agentii in Grecia, cu indicarea scopului activitatii, sediului social si a
numelui sucursalei/agentiei;

19
- Un certificat constatator emis de Registrul Comertului din tara de origine
(care sa ateste ca firma principala nu a fost lichidata sau radiata), copia
certificatului de inregistrare la Registrul Comertului si actul constitutiv al
firmei straine;
- Decizia prin care care societatea straina imputerniceste administratorul
filialei/agentiei sale in Grecia;
- Un certificat de bonitate fiscala emis pentru firma principala de catre
autoritatea fiscala a statului de resedinta. In practica se cere ca firma
principala sa faca dovada constituirii in tara de resedinta a unui depozit cel
putin egal cu minimul capitalului social solicitat firmelor elene;
- Imputernicirea unei persoane autorizate sa primeasca corespondenta;
- Dovada achitarii taxelor in vederea publicarii hotararii de autorizare in
Monitorul Oficial.
Inregistrarea filialei/agentiei se face de catre Curtea de prima instanta a
regiunii administrative in care aceasta isi are sediul iar inceperea activitatii se
comunica, in mod obligatoriu, Camerei de comert regionale, care stabileste in
mod definitiv denumirea filialei/agentiei, precum si denumirea comerciala a
spatiilor comerciale. Camera de comert elibereaza certificatul constatator al
inregistarii, care se depune la agentia fiscala in vederea dobandirii codului
fiscal.
In acceptiunea legii elene, agentiiile (sau agentii) pot fi atat persoane juridice
cat si persoane fizice, desemnate prin contract sa execute anumite operatiuni
ale societatii principale.Fililalele nu au personalitate juridica distincta de cea a
societatilor straine dar, spre deosebire de agentii, au un caracter permanent si
personal propriu.

Infiintarea sucursalei unei firme straine

Spre deosebire de filiala, sucursala unei firme straine are propria
personalitate
juridica in Grecia, aflandu-se sub un regim legal si fiscal diferit de cel al
companiei mama. Conform legii elene, societatile subsidiare sunt cele in
care societatile straine:
- detin majoritatea capitalului social ori a drepturilor de vot, in mod direct
sau prin interpusi;
- exercita majoritatea de vot in baza unui acord cu ceilalti asociati;
- desi detine mai putin de 50% din capital are dreptul sa numeasca sau sa
inlocuiasca majoritatea membrilor consiliului de administratie;
- are dreptul sa conduca si sa controleze activitatea societatii.
In practica, acest tip de societate poate interesa in cazul companiilor mari, din
motive care tin de procedura de inregistrare si de deducerea unor cheltuieli
din taxele datorate statului elen.

Infiintarea reprezentantei unei firme straine

20
Legea elena recunoaste firmelor straine dreptul de a-si deschide birouri de
reprezentanta in Grecia. Acestea pot defasura activitati de studiere a pietei,
consultanta si promovare in beneficiul firmei straine. Reprezentantele se
autorizeaza de catre Ministerul Afacerilor Externe, care trebuie sa emita
decizia respectiva in termen de 50 de zile de la depunerea solicitarii. In
termen de 12 luni de la autorizare, reprezentanta trebuie sa aiba cel putin
patru angajati iar activitatea ei sa fi presupus costuri de cel putin 100 000
euro.

Infiintarea unei companii Joint Venture (Kinopraxia)

Desi asocierea unor persoane (fizice sau juridice) in scopul desfasurarii unui
anumit proiect nu este prevazuta de legea elena ca o entitate juridica
separata, se solicita inregistrarea prealabila a actului de infiintare a societatii
la autoritatea fiscala elena. In acest caz, legea prevede sanctiuni severe si in
solidar pentru parteneri in cazul neindeplinirii obligatiilor fiscale si un impozit
de 25% din orice profit al societatii. Avocatii, arhitectii, proiectantii si alte
categorii profesionale free lancer nu au dreptul sa se asocieze in astfel de
firme. Firmele straine se pot asocia in companii joint-venture cu conditia
prealabila de a obtine un numar de identificare fiscala.

Infiintarea unei societati in asociere (O.E. si E.E.)

In cazul primului tip de societate, omorythmos eteria (O.E.), toti asociatii
raspund in mod direct, personal si nelimitat in contul societatii comerciale. In
cel de-al doilea, eterorythmos eteria (E.E.), doar unul dintre asociati raspunde
nelimitat, ceilalti raspunzand in limita capitalului social adus in societate
Asociatii societatii in asociere pot fi atat persoane fizice cat si persoane
juridice. Asociatii persoane fizice dobandesc in mod automat calitatea de
persoane autorizate sa desfasoare activitati comerciale (self-employed), astfel
ca asupra lor se poate exercita un control al situatiei financiare. De altfel, in
legislatia elena este prevazuta situatia falimentului persoanei fizice autorizate,
care poate conduce la falimentul societatii in asociere.
Creditorii unei societati in asociere se pot indrepta, pentru prejudiciile
inregistrate, impotriva oricaruia dintre asociati, care raspund cu intreaga lor
avere avand, ulterior, dreptul sa solicite despagubiri din partea celorlalti
asociati.
Acordul asociatilor pentru infiintarea unei societati O.E. sau E.E. se
realizeaza in forma scrisa. In afara situatiilor expres prevazute de lege,
documentul nu se legalizeaza prin intermediul notarului public. Inregistrarea
societatii se realizeaza in regim one stop shop fie de catre Registrul General
al Comertului, care functioneaza la nivelul camerelor de comert regionale, fie
de catre centrele de servicii pentru cetateni KEP, aflate sub autoritatea
guvernului elen. Pentru societatile in asociere nu exista o cerinta legata de
nivelul capitalului social, acesta putand fi depus/constituit in bani, active sau
prestatii pentru societate.

21
 Inregistrarea unei societati tip O.E. sau E. E. presupune urmatoarele
costuri:
- taxa de inregistrare one stop shop - 30 euro;
- taxa de inregistrare la Camera de comert in functie de fiecare Camera;
- contributia la Fondul de asigurari al avocatilor 0,5% din capitalul social
(in cazul societatilor inregistrate la Atena al caror capital depaseste 586
euro, taxa este de 1%, la care se adauga 3,6% taxa de timbru);
- taxa de inregistrare la fondul de asigurari al persoanelor fizice autorizate
aproximativ 110 euro;
- taxa pe acumulare de capital 1% din capitalul social;
- taxa anuala pentru accesul la baza electronica de date a Registrului
Comertului 15 euro.

RELATII DE MUNCA

Prevederile care reglementeaza emiterea permiselor de munca si rezidenta in

Grecia sunt diferite pentru cetatenii UE si cei din tari non-UE. Pentru cetatenii
din afara spatiului UE se aplica legea 3386/ 2005, articolul 26. In acest ultim
caz, permisul de munca este eliberat dupa obtinerea permisului de rezidenta,
pentru o perioada egala cu valabilitatea acestuia. Pentru eliberarea unui
permis preliminar de munca, angajatorul este obligat sa depuna o cerere in 3
copii la Oficiul de Munca. Ministerul Muncii verifica daca postul solicitat nu
poate fi ocupat de catre un cetatean grec sau dintr-un alt stat membru al UE,
dupa care transmite dosarul la Ministerul Sigurantei Cetatenilor, unde se
verifica daca solicitantul poate reprezenta un pericol public, lucru care nu i-ar
permite accesul in Grecia. In caz favorabil, Ministerul Afacerilor Externe
transmite un ordin consulatului grec din tara de origine a angajatului pentru a
elibera acestuia un Permis Consular de Munca.
Obligatiile angajatului dupa sosirea in tara sunt urmatoarele:
- sa se prezinte, in 5 zile, la Departamentul de Sanatate al prefecturii locale
pentru a efectua testele de sange in spitalul local;
- sa se prezinte, intr-o perioada de 30 zile, impreuna cu angajatorul la Biroul
local pentru Straini.
Permisul preliminar de munca permite strainului sa obtina un permis de
rezidenta pentru o perioada de 1 an, care poate fi reinnoit pentru maxim 5 ani.
La Biroul pentru Straini trebuie depusa o cerere in termen de 3 luni de la data
intrarii in Grecia.
Documentatia necesara pentru obtinerea permisului este urmatoarea:
1. pasaport valabil;
2. documente care sa ateste ca solicitantul intra in categoriile Art. 2 si 3
paragrafele 2 si 3 ale decretului Prezidential 525/1983;
- un certificat de sanatate eliberat de Autoritatea Nationala a Sanatatii
certificand ca angajatul nu sufera de nici o boala sau disfunctiune conform
listei anexate la decretul mentionat mai sus.

22
 Informatii suplimentare se pot obtine prin accesarea site-ului
www.investingreece.gov.gr /residence and work permits.

Obtinerea permisului de rezidenta pentru munca in grecia pentru cetatenii

romani

Incepand cu 1 ianuarie 2009, data de la care cetatenii romani au acces la piata

fortei de munca din Grecia, actele necesare pentru obtinerea permisului de
sedere in scop de munca in Grecia sunt urmatoarele:
- cerere de procura de la sectia de politie din zona in care cetateanul este
arondat;
- pasaport sau carte de identitate valabila si doua fotocopii;
- 3 fotografii;
- 2 fotocopii ale contractului de locuinta in cazul in care cetateanul este
gazduit. Se solicita declaratia pe proprie raspundere a gazduitorului,
insotita de dovada ca acesta este proprietarul imobilului in care urmeaza
sa locuiasca solicitantul ;
- adeverinta tip de la angajator, in doua exemplare, autentificata la Centrele
de Servicii pentru Cetateni (KEP)
Cererile pentru obtinerea permisului de rezidenta pentru munca se pot
depune, intre orele 8.00 11.00, de luni pana vineri, la urmatoarele sectii de
politie :
- pentru cetatenii care locuiesc in zonele care apartin de Primaria Atenei,
la sectia din strada Petru Ralli nr. 24 tel. 0030 / 210 / 3405828-9, 210 /
3405969 ;
- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Nord Est, la sectia de politie
din strada Aghiou Otous nr. 16, Maroussi, tel. 0030 / 210 / 6875150-2,
210 / 6875176 ;
- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Vest, la sectia de politie din
strada Marmara nr.21 23 , tel. 0030 / 210 / 5319315 ;
- pentru cetatenii care locuiesc in Attica de Sud Est, la sectia de politie
din strada El Venizelou nr.25 te. 0030 / 210 / 9690292-3 ;
- pentru cetatenii din alte localitati, la sectiile de politie la care acestea
sunt arondate.
Alte detalii se pot obtine la Centrul Fortei de Munca din Atena, tel. 0030 / 210 /
8841253, 8841819. Informatiile se acorda gratuit in zilele de lucru intre orele
9.00 14.00

REGIMUL INVESTITIILOR IN GRECIA

In ultimii decenii, Grecia a dus constant o politica de atragere a

investitiilor straine, in special in domenii considerate prioritare pentru
economia nationala, cum sunt agricultura, turismul si energia, incercand sa

23
canalizeze interesul companiilor internationale spre zone rurale, mai putin
dezvoltate. In anul 2005, a fost reglementat prin lege regimul parteneriatelor
public privat (PPP), care a permis dezvoltarea unor proiecte de anvergura in
materie de infrastructura, alaturi de investitori externi.
Pentru accelerarea si transparenta procedurilor la demararea unei investitii,
autoritatile elene au aprobat in 2009 legea 3775, care a fost ulterior
suspendata si inlocuita cu legea 3894/ 2010, prin care s-au stabilit o serie de
masuri menite sa atraga investiile strategice. Acest tip de investitii poate fi
realizat atat de catre companii de stat, companii private si firme din afara
Greciei, singure sau in cadrul unui parteneriat public-privat. Caracterul
strategic este determinat fie de valoarea investitiei, fie de impactul pozitiv al
acesteia asupra economiei nationale, cel mai adesesea incadrandu-se in
aceasta tipologie proiectele care vizeaza constructia, renovarea si extinderea
de infrastructura sau retele in industrie, energie, turism, transporturi,
comunicatii, servicii medicale, investii de mediu, domeniul IT si inovare.
Astfel, se califica pentru statutul de investitii strategice proiectele care:
- au o valoare de peste de 200 milioane euro;
- au o valoare de peste 75 milioane euro si creeaza cel putin 200 noi
locuri de munca;
- indiferent de valoarea initiala, presupun investitii de cel putin 3 milioane
euro, in termen de trei ani, in tehnologii avansate si proiecte de inovatie;
- creeaza cel putin 250 noi locuri de munca pe termen lung;
- promoveaza protectia mediului inconjurator in Grecia;
- creeaza valoare adaugata in educatie, cercetare si tehnologie.

Pentru evaluarea propunerilor de investitii a fost infiintat un comitet ministerial,

format din ministrii responsabili pentru domeniile economice vizate, iar de
fazele procedurale se ocupa compania publica Invest in Greece, care
functioneaza ca un ghiseu unic.
Avantajele oferite investitorilor prin legea 3894 sunt procedura rapida de
obtinere a avizelor (fast-track) si o serie de scutiri de taxe, care se aproba prin
lege, pentru fiecare investitie in parte. Sub aspect financiar, investitorii pot
beneficia de inghetarea pe anumite perioade a obligatiilor fiscale,
determinarea veniturilor impozabile in regim special, posibilitatea crearii unor
rezerve de capital, proceduri speciale si rapide pentru returnarea de TVA,
reducerea sau exceptarea de la plata unor obligatii etc.
Regimul investitiilor si facilitatile acordate investitorilor au fost reglementate
prin legea 3299/2004, modificata prin legea 3552/2006 si legea 3908/2011.
Prin legea initiala erau stabilite 3 sectoare de activitate considerate prioritare
pentru dezvoltarea tarii, dar modificarile ulterioare au creat conditii egale
tuturor sectoarelor de activitate.
Selectia investitiilor ce urmeaza a beneficia de sprijin guvernamental se face
anual, in limita unui fond prevazut in bugetul de stat, iar proiectele se aproba

24
in doua sesiuni anuale, respectiv lunile aprilie si octombrie. Exceptiile fac
proiectele de investii majore, care pot fi depuse oricand..
In functie de tipul investitiei, investitorii pot beneficia de sprijin financiar
nerambursabil, scutiri de taxe, subventionarea dobanzilor la creditele bancare
si subventionarea leasingului la achizitionarea de tehnologii si echipamente.
Legea face distinctie intre investitiile generale si investitiile specifice. In prima
categorie regasim:
- afaceri comune (general business), care beneficiaza de sprijin sub
forma scutirilor de taxe;
- investitii in dezvoltari tehnologice (technological development), pentru
care se acorda grant-uri si subventii pentru credite (pana la 80% din
total stimulente pentru firme existente si 90% pentru firme noi);
- investitii in dezvoltarea regionala (regional cohesion), grant-uri si
subventii (70% firme existente, 80% firme noi).

Investitiile specifice se impart, la randul lor, in patru categorii:

- investitii realizate de intreprinzatori tineri, pentru care se califica IMM-uri

unde tineri sub 40 de ani detin cel putin jumatate din capitalul social,
care pot beneficia grant-uri in primii cinci ani de activitate, in suma
totala de 500 000 euro, sau de subventii la creditare (pana la 1 milion
de euro). Legea permite acestui tip de investitori sa se deduca si
cheltuieli care nu pot fi deduse de alte categorii.
- investitii majore, cu o valaore de peste 50 milioane euro, care se califica
pentru mai multe tipuri de sprijin, cu conditia ca grant-urile si subventiile
sa nu depaseasca 60% din stimulentele oferite;
- proiecte de afaceri integrate pe termen lung (2-5 ani), categorie in care
se incadreaza afaceri cu cel putin cinci ani vechime si care propun
investitii de cel putin 2 milioane euro in dezvoltarea tehnologica sau
organizationala. Sunt oferite numai scutiri de taxe.
- investitii care armonizeaza si relationeaza economia elena cu mediul de
afaceri european, categorie care acces la toate tipurile de sprijin.

Nu pot beneficia de masurile de sprijin prevazute de legea 3908/2011

investitiile in siderurgie, exploatarea carbunelui, prelucrarea fibrelor sintetice,
utilitati publice si alte activitati, prevazute expres in anexa legii.
O masura apreciata este acceptarea in program a lucrarilor de extindere si
modernizare a hotelurilor din categoria 3 stele (sprijinul era disponibil
anterior doar hotelurilor de 4 si 5 stele), cu conditia finalizarii investitiilor in
termen de sase ani.

REGIMUL PROPRIETATII

25
 Cetatenii straini pot cumpara proprietati imobiliare pe teritoriul Greciei. Pentru
detalii se poate accesa pagina web www.investingreece.gov.gr / buying
property in Greece. Alte informatii utile se pot gasi pe site-ul
www.investingreece.gov.gr si pe site-ul www.kpmg.gr .

IMPOZITAREA

Nivelul TVA in Grecia este de 23% pentru produse si servicii, cu urmatoarele

exceptii;
- ziare, carti, bilete de teatru 6,5 %;
- produse alimentare, servicii hoteliere si de alimentatie publica - 13 %;
- produse farmaceutice, transporturi, energie electrica, gaze naturale - 13
%;
- sunt exceptate de TVA serviciile medicale, educatia si asigurarile sociale.

Dupa anul 2000, guvernele elene au adoptat o politica de relaxare a

impozitarii veniturilor si chiar de scutire de la plata acestora pentru categoriile
considerate ca fiind defavorizate. Incepand cu 2011, sistemul de impozitare
a veniturilor populatiei are 10 trepte, dupa cum urmeaza:
- venituri sub 5.000/ persoana 0
- venituri intre 5000 si 12 000 euro 10%
- venituri intre 12 001 si 16 000 euro 18%
- venituri intre 16 001 si 22 000 euro 24%
- venituri intre 22 001 si 26 000 euro - 26%
- venituri intre 26 001 si 32 000 euro 32%
- venituri intre 32 001 si 40 000 euro 36%
- venituri intre 40 001 si 60 000 euro 38%
- venituri peste 60 000 euro 40%
- venituri peste 100 000 euro 45%.
Impozitul pe proprietate se calculeaza in functie de suprafata imobilului, zona,
vechimea cladirii si alte criterii. Persoanele juridice platesc un impozit anual
de 0,6% din valoarea imobilului iar pentru persoanele fizice care detin
proprietati de peste 200 000 euro se aplica impozite care variaza intre 0,2 si
2%. Veniturile din inchiriere sunt supuse unei taxe de timbru de 3,6%, la care
se adauga un impozit care variaza intre 1,5% si 3%, maximul aplicandu-se in
cazul resedintelor cu o suprafata ce depaseste 300 mp.
Incepand cu anul 2011, impozitul pe profit in cazul societatilor de capital (A.E.
si E.P.E.) este de 20%. Impozitul pe dividente este de 25% si se retine la
sursa.
In cazul societatilor personale (O.E. si E.E), impozitul pe profit este de 25% si
exonereaza asociatii de plata altor taxe. Exceptie face situatia persoanelor
fizice care care sunt atat asociati cat si administratori ai societatii. In acest
caz, 50% din partea de profit ce le revine se impoziteaza cu 20% si nu mai

26
face obiectul taxarii ulterioare (pe dividente), iar 50% se taxeaza impreuna cu
celelalte venituri personale, conform grilelor mai sus aratate.
Impozitul pe veniturile din dobanzi bancare sau certificate de valoare este de
40% se retine la sursa.
Impozitul pe veniturile din drepturi de autor este 25% si se retine la sursa.
Impozitele se platesc in opt rate/an. Firmele sunt obligate sa achite in avans
80% (AE si EPE) si, respectiv, 55% (OE si EE) din impozitul pe profit pe anul
in curs, in contul obligatiilor fiscale pentru anul urmator. In primii trei ani de
activitate, procentele de impozitare anticipata se reduc cu 50%.
Suplimentar, firmele elene sunt obligate sa vireze statului 3% din valoarea
bruta a veniturilor realizate din operatiunile imobiliare.
Pierderile financiare ale societatii se pot reporta pe o perioada de 5 ani.
Contributiile sociale sunt calculate la venitul brut net, avand o valoare de 28%
pentru angajator (25% la fondul national de asigurari de asigurari sociale IKA
si 3% la fondul suplimentar de pensii ETEA) si de 16% pentru angajati (13% -
IKA si 3% - ETEA), se retin si se vireaza de catre angajator. In Grecia exista
mai multe fonduri de asigurari sociale, destinate unor categorii distincte de
salariati sau profesii, dar cel mai popular este IKA.

REGLEMENTARI VAMALE

Ca membra a UE, Grecia aplica tariful vamal comun (CCT) al UE in comertul

cu tarile din afara spatiului comunitar. Nivelul taxelor vamale si retrictiile
aplicate unor categorii de marfuri conform tarifului vamal pe produse
(exprimate in 8 digiti) sunt disponibile pe
www.europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/el/home.htm, la care se
selecteaza fisierul TARIC .
Taxele vamale se difereniaz n funcie de sensibilitatea economic a
produsului i ara de origine astfel :
- materiile prime i produsele semifabricate, care nu sunt produse n cadrul
UE i care urmeaz a fi prelucrate, beneficiaz, n general, de taxe vamale
mai sczute sau zero in functie de interesul produselor si destinatia
produsului final;
- produsele agricole, ce fac obiectul Politicii Agricole Comune, sunt supuse
unor taxe vamale variabile, care prin aplicarea lor conduc la egalizarea
preurilor produselor importate cu cele ale produselor comunitare;
- majoritatea produselor alimentare sunt supuse taxelor suplimentare de
import, n funcie de concentraia n zahr, grsime, proteine i amidon ale
produsului .

Evaluarea n vam

27
Apartenena la UE face ca procedurile vamale, inclusiv clasificarea i
evaluarea n vam a produselor ce intr n Grecia, s fie guvernate de regulile
comunitare. Reglementrile actuale de evaluare a produselor n vam
stipuleaz c acolo unde exist "un lan de vnzri" care conduce spre
intrarea mrfurilor n Uniune, poate fi folosit, ca baz pentru determinarea
valorii n vam a produsului, preul pltit n cadrul oricreia din aceste vnzri.
In acelai timp, Grecia a aderat la "Acordul privind evaluarea n vam" al
OMC care, prin regulile detaliate de determinare a valorii, asigur un sistem
de evaluare corect, uniform i neutru i previne folosirea valorilor arbitrare sau
nereale. De altfel trebuie mentionat ca vama este foarte atenta ca nivelurile
de pret stipulate in facturi sa fie aliniate la cele reale practicate si, in practica,
consulta de multe ori firme specializate sau importatoare .

Licenele de import
Licenele de import se elibereaz n baza prevederilor acordurilor comerciale
ale UE i respectrii anumitor cote, care se stabilesc n funcie de aceste
acorduri i necesitile economiei greceti.
Anumite produse agricole importate din ri din afara UE cad sub incidena
Politicii Agricole Comune (PAC). Cerealele, laptele i untul, animalele pentru
sacrificare i produsele din carne destinate consumului uman se import n
conformitate cu un sistem special de control i reguli din cadrul PAC i cu
legea ce guverneaz producia i comerul cu animale i produse animaliere.
In general, produsele textile i produsele din fier i oel importate din anumite
ri se afl sub supraveghere conform cotelor impuse de Uniunea European.
Licenele pentru majoritatea acestor articole se acord automat, doar cteva
fiind subiectul licenierii restrictive.
In ceea ce privete importul de produse farmaceutice, trebuie obinut o
aprobare din partea Organizaiei Naionale pentru Produse Farmaceutice.
Pentru produsele care corespund Codului Alimentar, nu se aplic restricii, cu
excepia seminelor, psrilor i nucilor.

Documentele de exportInformaiile cuprinse n documentele de export ale

unei tranzacii trebuie s corespund n mod exact. In caz contrar, bancile
resping documentele si refuza plata facturilor. Documentele necesare unei
tranzacii, indiferent de valoarea contractului sau modalitatea de transport,
sunt: facturile comerciale, documentele de transport, polia de asigurare, dupa
caz, i certificatele de origine. n funcie de natura mrfurilor transportate, se
mai cer i alte documente speciale: sanitare, de sntate, fito-sanitare etc.

Conosamentul
Sunt necesare minim 2 exemplare originale, uzual 3. Se accept i
conosamentele la ordin. In conosament se indica specificatia si valoarea
exact a mrfurilor precum si companiile de transport. Datele privind marfa in
conosament trebuie sa coincida cu cele din factura .

28
Certificatul de origine

Certificatul de origine este solicitat n cazurile n care UE aplic contigente

sau supravegheaz comerul cu anumite produse si trebuie s conin cel
puin urmtoarele informaii: numele transportatorului i destinatarului,
modalitatea de transport, locul de producie, marcajul, ambalajul i numrul
coletelor, descrierea produselor, inclusiv greutatea / unitatea de msur.
Agentul vamal intocmeste actele necesare si elibereaza documentele
dupa vamuire, poate semna certificatul n numele productorului sau
exportatorului. De obicei, certificatul de origine trebuie certificat de ctre o
camer de comer local recunoscut. Dac produsele unei ri sunt
importate n Grecia din stocuri aflate ntr-un port strin ca fiind "n tranzit",
certificatul de origine poate fi emis de autoritile vamale ale portului respectiv,
cu meniunea c produsele sunt originare din acea ar .

Factura comercial
Factura comercial se emite n original semnata si stampilata in buna regula,
in numarul convenit cu importatorul i trebuie s conin elementele din
contract sau din proforma invoice :
- descrierea detaliat a mrfii;
- greutatea in legatura cu specificatia de colisaj;
- numrul de cod pentru fiecare produs cu preul unitar al produselor;
- valoarea total a mrfii, valoarea FOB i cheltuielile detaliate pentru
valoarea CIF;
- discounturi sau bonificatii, dupa caz;
- modalitatea de plata. Intrucat costurile bancare sunt destul de reduse pentru
deschiderea de acreditive ( 0,2 0,3% ), este recomandabil a se utiliza
aceasta modalitate de plata, cel putin in faza de inceput a negocierilor. De
asemenea se mai recomanda ca transferul setului documentelor aferente
exporturilor sa se faca pe circuitul normal bancar si nu sa fie transferate direct
firmelor, asa cum se practica de multe ori, putand da nastere la neindeplinirea
unor conditii de plata agreate de comun acord la inceputul afacerii .

Polita de asigurare
Acest document este prezent n aproape toate tranzaciile comerciale
internaionale, urmrindu-se instruciunile importatorului i/sau societii de
asigurri. n ceea ce privete revendicrile legate de primele de asigurare,
documentele de asigurare trebuie s indice sumele exacte .

Factura proforma
Factura proforma poate fi cerut de importator, ca prim pas n negocierea
unui contract de import, sau poate susine lista de preuri a vnztorului.
Informaiile cuprinse n acest document sunt informaii suplimentare fa de
cele cerute de importator, banc sau oficiul vamal i sunt urmtoarele:

29
- preul unitar al produsului ;
- valoarea total a produsului ;
- comisionul agentului ;
- alte discounturi sau bonusuri acordate.

Intrucat factura proforma are caracterul unei comenzi si nu contine elemente

de obligativitate contractuale reciproce complete (drepturi , obligatii si arbitraj),
se recomanda in general incheierea de contracte pe baza carora sa se emita
factura proforma, ca anexa .

Alte documente
Pentru importul de animale, se cere un certificat emis de autoritatea sanitar
corespunztoare, care s stipuleze c animalele n cauz nu sufer de nici o
boal contagioas.
Pentru fiecare grup de produse alimentare, la import, sunt obligatorii
urmtoarele documente:
- certificat de sntate pentru: psri, carne, pete i produse derivate;
- certificat fito-sanitar pentru: legume, cartofi, plante, semine, fructe;
- permis special pentru importul i marcarea n Grecia pentru: semine,
produse din carne, nuci, produse lactate;
- certificat special, conform reglementrilor UE, pentru semine;
- un document care s ateste efectuarea testului aflatoxin, pentru nuci.
Pentru importurile de produse second-hand n Grecia, este necesar
obinerea unui certificat emis de o autoritate sanitar corespunztoare, care
s ateste c produsele n cauz au fost dezinfectate .
NOTA: Pe parcursul lucrarii s-au facut referiri si recomandari privind consultarea site-urilor
insitutiilor si organizatiilor profesionale mentionaet, deoarece acestea cuprind date si analize
utile actualizate periodic de catre specialistii care le elaboreaza .

Actualizat 26 octombrie 2012:

Mihaela Barbu, consilier economic BPCE Atena
Tel: 0030 / 210 / 6728877
Fax: 30 / 210 / 6728883
E-mail: economic@romaniaemb.gr

30