Facultatea de Drept i tiine Administrative

Departamentul: Zi
Specializare: Managementul administraiei europene
Anul: I

Romnia - Spania

Nume masterand: Strugar Georgiana Daniela

Suceava
2017

Cuprins
1
Introducere ................................................................................................................3
1. Scurt prezentare a Spaniei ...................................................................................4
2. Scurt prezentare a Romniei ...............................................................................9
3. Indicatori la nivelul economiei naionale .............................................................15
Concluzii ................................................................................................................20
Bibliografie .............................................................................................................21

Introducere

2
 Unul dintre cele mai importante fenomene de studiat in Stiintele Politice este caracterul
comparativ dintre Statele Lumii. Este necesar de cunoscut Institutiile reprezentative ale
statelor precum si relatia executiv-legislativ si nu in ultimul rand, modalitatile de alegere ale
Presedintelui, Monarhului, Regelui sau Seful Statului. Lucrarea prezenta este destinata
studiului comparativ, cu alte cuvinte tinta proiectului este prezentarea asemanarilor si
deosebirilor la nivelul Constitutiilor, indeosebi ale urmatoarelor state: Romania, Spania.
Analiza este destinata largirii orizontului de cunoastere asupra Sistemului Politic ale
diferitelor state prin interiorizarea informatiilor si constientizarea comportamentelor si
actiunilor interne si internationale ale statelor pe scena larga a politicii. Potrivit definitiei
oferite de politologul francez Mattei Dogan, sistemul politic este un intreg abstract care
acopera o multitudine de institutii, procese, comportamente si grupuri 1. Acest intreg
abstract trebuie in mod incontestabil deslusit si inteles de indivizi, pentru a stii totodata cum
aleg si pe cine aleg prin votul lor. Mai mult decat atat, indivizilor le este necesar sa cunoasca
institutiile care ii reprezinta si puterile desemnate, precum si relatia executiv-legislativ pentru
intelegerea profunda a climatului politic din interiorul statului.

Motivatia statelor alese.

Forma de guvernamant a Romaniei este Republica Semiprezidentiala. Principiul
separatiei puterilor in stat si alegerea Presedintelui se desfasoara in cadrul unei democratii
constitutionale. In Romania se utilizeaza scrutinul proportional cu liste prestabilite, care este
sistemul in care ordinea candidatilor pe lista este stabilita de partid 2. In continuare, al doilea
stat ales este Spania a carei forma de guvernamant este monarhia constitutionala. Din aceasta
comparatie se vor analiza tipologiile regimurilor politice ale statelor, structura partidelor
folosite3( structura rigida sau structura flexibila) sau natura partidelor 4 (partide de masa
sau partide cadre). In pofida asemanarilor sistemului de guvernamant intre anumite state
accentul se va pune pe acele caracteristici care deosebesc, in esenta, caracterul politic
national, individual si unic. Unul dintre modelele urmate pe care se bazeaza comparatia
statelor se regaseste in definita politologului francez Mattei Dogan: comparatistul isi va
orienta eforturile spre analize extrem de diferite-ambitioase sau specifice5.

1 Mattei Dogan, 13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.

2 Prvulescu, POLITIC COMPARAT.

3 Mattei Dogan, Structurarea Comparatiei.

4 Ibid.3

5 Mattei Dogan, 13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.

3
 1. Scurt prezentare a Spaniei

Localizare
Spania se situeaza in sud-vestul Europei, la 40 latitudine nordica si 4 longitudine vestica,
fiind invecinata cu Golful Biscaya, Marea Mediterana, Oceanul Atlantic de Nord si muntii
Pirinei si sud-vestul Frantei.

Relief
Spania are o suprafata vasta, cu diverse caracteristici. Spania creaza un tablou
impresionant, fie ca este vorba despre vai verzi luxuriante, de stanci abrupte de granit sau
terenuri aride. Nici o alta tara europeana nu poate concura cu splendoarea, salbaticia, si
intensitatea peisajelor de aici, fie ca stralucesc sub caldura arzatoare, fie ca sunt battue de
burnita sau vanturi inghetate de iarna.
De la bariera naturala a Pirineilor si prelungirea sa vestica, Sierra Cantabrica, terenul
coboara spre sud, prin meseta spaniola (podisul) Castiliei, spre varfurile Sierra Nevada si
desertul calcaros din estul Andaluziei. Lanturile muntoase, denumite sierras, traverseaza
peninsula in zigzag. Altitudinea medie din Spania se afla pe locul doi in Europa, dupa Elvetia.
Tarmul sudic si estic al Spaniei este format din doua sectoare: intre Capul Sf. Vicentiu si
Gibraltar sectorul atlantic, este un tarm jos ce formeaza Golful Cadiz; sectorul mediteranean
(inalt, prezentand Golful Valencia, inclusiv Costa del Sol si Costa Blanca). Coasta catalana
este foarte inalta, putin accesibila.
Mare parte din teritoriul Spaniei se suprapune unui platou extins, Meseta Centrala
(Iberica), alcatuite din granite si gnaise in vest si in special roci sedimentare in est (argile si
calcare) si este divizat de un sistem montan numit Cordiliera Centrala alcatuita din: Sierra de
Guadarrama (2430), Sierra de Gredos (2592 m), Sierra de Gata (J735 m);platourile Castiliei
Vechi (din N), mai inalte (700-1000 m) si platourile Castiliei Noi (in S), mai joase (600-700
m).
Cateva masive delimiteaza acest podis: Muntii Cantabrici (Cordiliera Cantabrica) in
Nord (2670 m in vf. Europa), Cordiliera Iberica (Sistema Iberico) in Nord-Est si Est, Sierra
Morena in Sud, masivele joase de la granite cu Portugalia si Galicia spaniola in Nord-Vest.
Muntii Galiciei sunt alcatuiti din roci granitice; situati in Nord-Vestul Spaniei.
Muntii Pirinei situati in Nord-Est la granita cu Franta si fac parte din sistemul alpin European.
Masivul Maladetta (3404 m) coboara in terase catre valea Ebru-lui in Sud; zonele extreme ale
acestora sunt in mare parte de origine sedimentara; relief glaciar-ghetari de tip pireneian;
ingusta campie litorala spre Golful Biscaya si Golful Lion.
Exista doua depresiuni majore, cu aspect de campie, cea drenata de Ebro, Depresiunea
Aragonului in Nord-Est (s-a format intr-un mare graben care a functionat ca mare in tertiar si
cuaternar; altitudinea care variaza intre 500 m la contactul cu Pirineii pana la sub 200 m
inainte de a strabate Muntii Cataloniei) si cea drenata de raul Guadalquivir- Depresiunea
Andaluziei in Sud-Vest (s-a format intr-un golf vechi tertiar; la contactul cu muntele se gasesc
unitati colinare; este mai inalta in Nord-Est si mai joasa si mlastinoasa spre Sud- Est).

4
Flora si fauna
Din cauza tipurilor sale climatice variate, Spania este tara cu vegetatia naturala cea
mai diversificata din Europa, fiind identificate in jur de 8000 de specii. Totusi, vegetatia este,
in general, risipita. In zonele umede din nord cresc foioase (inclusiv stejar, castan, ulm, fag si
plop), cat si tipuri variate de pin. Pinul, ienuparul si alti arbori pereni, precum ilexul si stejarul
de pluta, si tipuri de plante xerofite de arbusti predomina in regiunile uscate sudice.
Mare parte din Meseta si Andalucia prezinta o vegetatie de stepa. In Insulele Canare, numite
dupa rasa de caini salbatici descoperita aici de mult (canariae insulae), exista o flora
mediteraneana si africana.
Fauna prezint un grad ridicat de diversitate, lucru care se datoreaz n mare parte
urmttorilor doi factori: poziia geografic a Spaniei, ntre oceanul Atlantic si Marea
Mediteran si ntre Europa si Africa, precum si a marii difersitti de medii si biotopuri,
consecint a unei varietti considerabile de microzone climatice si zone bine diferentiate ntre
ele.
Fauna Spaniei se remarc prin prezena unor specii tipice att pentru regiunile central-
europene, ct i pentru cele din nordul Africii. n nordul rii triesc mai ales animale de tip
central-european. n Munii Pirinei sunt porci mistrei, lupi, ibex, capre negre i ri. Dintre
psrile de prad merit menionate speciile de vulturi.
n munii din partea central a Spaniei triesc i vulpi, bursuci, crtie i numeroase specii de
roztoare. Tot n centrul rii, n regiunile joase de step, cele mai des ntlnite animale sunt
iepurii de cmp, iepurele de vizuin i oarecii de cmp.
Sudul Spaniei se remarc prin prezena unor specii caracteristice faunei nord-africane,
printre care i porcul spinos, nevstuica, acalul,prepelia i unele oprle mari.
Rurile Spaniei sunt bogate n pete - putei pescui pstrvi, somoni n apele din
Cantabria, calcani i scobari. n anumite zone triesc i sturioni sau mrene.
Pe Insulele Canare triesc un mare numr de reptile n total 58 de specii (Canarele se
afl pe locul al doilea n Europa din acest punct de vedere, fiind depite numai de Grecia). O
specie de cinteza mica, cu penaj galben de pe insula a dat numele de canar unor pasari
cantatoare galbene, care sunt crescute ca animale de casa.

5
Soluri
In Spania sunt prezente solurile aluviale (in regiunile vailor principale, in regiunile de
coasta); soluri brune de padure (numai in Galicia si Cantabria); soluri brune sau castanii (in
partea estica a Mesetei); soluri saline (in bazinul Ebro).

Clima
Clima Spaniei este extreme de variata. Regiunile nordice de coasta sunt reci si umede,
cu o temperatura medie anuala de 14C. La Bilbao, temperaturile variaza de la o medie de
10C, in ianuarie-martie, la 19C, in iulie-septembrie. Zona platoului central este rece iarna si
fierbinte vara. Madrid are o temperatura medie, iarna, de 8C, iar vara de 23C.
In Andalucia (Andaluzia) si in Levant, clima este temperate, cu exceptia perioadei de vara,
cand temperaturile depasesc uneori 40C la umbra.

Regiunile de coasta din nord beneficiaza de 990 mm de precipitatii pe an. Zona

costiera sudica primeste intre 410-790 mm de precipitatii, iar campia centrala din interior, 500
mm pe an.
Exista cateva vanturi cu caracter local: levantes (in est) poate aduce pana la 15 zile de
seceta in regiunea situate intre Capul St. Vicent si Gibraltar; leveche, aduce mase de aer calde
si uscate, incarcate cu praf in regiunea campiilor levantiene; Solano incarcat cu mase de aer
cald si uscat sufoca campia Andaluziei in timpul primaverii si verii.

Retea hidrografica si principalele tipuri de lacuri

Reteaua hidrografica a Spaniei este relativ saraca, cele mai importante cursuri de apa
fiind: Ebro (in Aragon), cu lungimea de 930 km. Izvoraste din Muntii Cantabrici, trecand prin
orasul Zaragoza, Campia Aragonului si se varsa in Marea Mediterana printr-o delta; Duero
(900 km lungime), izvoraste din Muntii Iberici, formeaza pe cca. 100 km granita cu Portugalia
si se varsa in Oceanul Atlantic printr-un estuar; Tejo (800 km pe teritoriul statului) isi are
izvoarele in Muntii Iberici, strabate Spania de la est la vest, revarsandu-se in Oceanul Atlantic
pe teritoriul Portugaliei printr-un estuar; Guadiana (779 km), denumit si raul Castiliei Noi;
Guadalquivir (657 km) izvoraste din Cordiliera Betica, strabate Campia Andaluziei si se varsa
in Golful Cadiz (Oceanul Atlantic).

6
 Aceste depresiuni au disprut pe msur ce rurile au reusit s treac de sistemul
montan ce le inconjoara. Lacurile existente n Spania se pot mprti n 4 mari categorii:
1. lacuri de origine endoreic (tectonice si vulcanice). Sunt destul de rare si reduse ca
suprafata, cel mai mare fiind Laguna de la Janda (Cadiz), 30-40 km n momentele de
maxim extindere, dar cu o adncime foarte redus, de aproximativ 1 m.
2. lacuri de origine exogen (glaciare, carstice, eoliene si litorale). Cele de origine
glaciar se ntlnesc doar n munii nalti, cum ar fi Pirinei (Estany 880 m n
diametru si 80 m adncime, Lago de Rius - 1.600 m n diamentru si 25 m adncime, El
Tort - 2.400 m n lungime si 96 m adncime etc), Cordiliera Central (in Sierra de
Guadarrama si Masivul Gredos), n Muntii Iberici si n Sierra Nevada (cum ar fi
lacurile Zeguas si Caldera, situate la peste 2.700 m nltime).
Cele mai importante lacuri carstice sunt: Laguna de Ruidera si Ciudad Real. Lacurile
de origine eolian se gsesc n zona de coast a Geronei si au o suprafa redus. Lacurile si
lagunele maritime se ntlnesc n zona de vrsare a rurilor Guadalquivir si Ebro, precum si a
altor lacuri de dimensiuni reduse.
3. lacuri de origine mixt (tectono-carstice) sunt rare si reduse n suprafat, fiind greu de
determinat preponderenta fiecrui factor n formarea acestora.
4. lacuri de origine antropic. Acestea au fost create de ctre om, mai ales n decursul
ultimului secol, cu scopul regularizrii unor ruri, precum si pentru a stoca importante
rezerve de ap necesare irigatiilor si alimentrii marilor orase. Astfel de lacuri (baraje)
se gsesc mai ales pe cursul rurilot mari: Tago, Ebro, Duero, Guadiana, Guadalquivir
etc.

Economie
Economia spaniola a inflorit din 1986 pana in 1990. Guvernul de dreapta al fostului
presedinte Aznar a introdus euro ca singura moneda a tarii in ianuarie 1999.Rata somajului a
scazut sub guvernul Aznar, dar tot a ramas mare, la 8.7%. Presedintele socialist Rodriguez
Zapatero a facut progrese cu reformele structurale.
In ceea ce priveste economia, resursele minerale sunt bogate si variate constand in :
carbuni, minereuri de fier, de mangan, de cupru, de staniu, polimetale, bauxita, wolfram,
mercur, uraniu, fosforite, sare si saruri de potasiu etc. (concentrate in special in nordul
Spaniei si Granada). Dintre culturile agricole, cea mai mare extindere o au cerealele : grau,
orz, ovaz in zona centrala a Spaniei, in bazinul Guadalquivirului si al Ebrului, porumb in
nord, orez in provinciile sudice. Se mai cultiva legume si zarzavaturi, maslini (ocupa locul

7
intai in lume la productia de maslini), bumbac, tutun, sfecla de zahar, plante citrice (pe
litoralul mediteranean), vita de vie (producand vinuri renumite :Xeres, Malaga, Alicante ...),
pomi fructiferi. In sectorul cresterii animalelor, pe primul loc se afla cresterea ovinelor; in
nord si in nord-vest se cresc cornutele mari, iar in Galicia, Estremadura, Catalonia porcine.
Este dezvoltat pescuitul.
Principalele ramuri industriale sunt industria extractiva si industria usoara (tesaturi de
bumbac, lana, matase). Este dezvoltata industria siderurgica (Bilbao, Sagunto...), metalurgia
neferoasa (cupru, plumb, zinc, aluminiu), industria constructoare de masini (in special
automobile, tractoare, locomotive, avioane, nave, utilaj textil, energetic ...), chimica. Industria
alimentara produce vinuri, ulei de masline, conserve de fructe si de peste, zahar.

Transportul
Spania poseda mai multe aeroporturi internationale, in orase precum Madrid,
Barcelona, Bilbao, Santiago de Compostela, Sevilla, Granada, Malaga, Almerta, Alicante,
Valencia, Palma de Mallorca, Ibiza si Mae. Compania nationala de transport feroviar, RENFE,
are trenuri care opresc in toate statiile (regionales cele mai ieftine), trenuri care leaga marile
orase (cercanias) si trenuri care circula pe distante mari (Largo recorrido). Unele dintre
cursele regionale intra direct in reteaua de metrou a oraselor, usurand astfel transferul. Din
Spania pleaca autocare spre majoritatea centrelor europene, inclusiv Lisabona, Londra si
Paris. Autobuzele sunt cea mai buna solutie si pentru transportul in interior, fiind cele mai
accesibile si ajungand, practic, oriunde doriti. Zborul este o optiune doar daca vreti sa mergeti
in insule. Totusi, feribotul este mai avantajos din punct de vedere financiar, desi este mai lent.

Turism
Turismul n Spania a fost dezvoltat n ultimii ani ai dictaturii lui Francisco Franco,
atunci cnd ara a devenit un loc popular pentru vacanele de var, n special pentru turitii din
Regatul Unit, Frana, Germania i Scandinavia. De atunci Spania a fost a doua cea mai
vizitat ar din lume dup Frana, cu 60 de milioane de vizitatori pe an (2007), conform
Organizaiei Mondiale a Turismului, care are sediul n Madrid.
Cele mai populare destinatii sunt metropolele Madrid si Barcelona, plus orasele
Crdoba, Sevilia, Granada si Malaga n Andaluzia. n alte prti a trii, Toledo, Salamanca si
Santiago de Compostela sunt vizitate. Spania este si o destinatie popular de var, cu
Valencia, Insulele Canare si Insulele Baleare fiind foarte vizitate.
Turismul a adus Spaniei 37.500 de milioane de euro n cursul anului 2004, fapt ce o
situeaz pe locul 2 n ceea ce privete ncasrile, n urma Statelor Unite, care a ctigat 75.000
de milioane de euro n 2004 (12% din total), i naintea Franei (33.900) i Italiei (29.600).
ntre lunile ianuarie i noiembrie 2005 s-au nregistrat un numr total de 52,4 milioane de
turiti strini, cu 6,2% mai mult fa de cei nregistrai n aceeai perioad a anului anterior,
conform datelor Ministerului Industriei, Turismului i Comerului. Catalonia este principala
destinaie turistic a Spaniei. Cei 13,2 milioane de turiti presupun un 25,3% din totalul de
turiti nregistrai n Spania, i de asemenea o cretere fa de cei 12,7% din anul anterior. A
doua destinaie turistic a Spaniei sunt Insulele Baleare, cu 9,4 milioane de turiti n primele
11 luni ale anului 2005, cu 1% mai mult fa de anul anterior. Insulele Canare, cu 8,6 milioane
de turiti (1,6% mai puin dect anul anterior), sunt a treia destinaie turistic, naintea
Andaluziei, care a ajuns la 7,6 milioane (plus 1,3%) i a Comunitii Valenciene, cu 4,8
milioane (plus 9,5%).
Conform previziunilor Organizaiei Mondiale a Turismului, numrul de turiti strini
n Spania va crete n medie cu 5% pe an, de-a lungul urmtorilor 20 de ani, ceea ce ar

8
nsemna 75 de milioane de turiti strini n 2020, cu aproximativ 20 de milioane mai muli
dect n 2005.
Orae turistice: Ibiza, Palma de Mallorca, Toledo, Cuenca, Salamanca, Cordoba, Barcelona,
Santiago de Compostela, Salou, Madrid, Alicante (n special Hogueras de San Juan), San
Sebastin, Pamplona (mai ales n zilele de Sanfermines), Valencia, Granada, Torremolinos,
Marbella i Sevilla.
Zone turistice: Ras Baixas, Pirinei, Insulele Baleare, Insulele Canare, Costa Brava, Costa
Dorada, Costa del Sol, Costa de la Luz, Costa Blanca i Sierra Nevada

2. Scurt prezentare a Romniei

Suprafata: 238 391 km 2,34% din suprafata Europei; locul 12 intre tarile europene, intre
Marea Britanie si Belarus; tara de marime medie.
Populatia : 21,69 mil loc (2002)3% din populatia Europei, locul 9 intre tarile europene.

Relief

Relieful Romniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporionalitate,

complementaritate i dispunere simetric, dat fiind numrul mare de forme de relief, reparti ia
aproximativ egal a principalelor uniti de relief (35% muni, 35% dealuri i podiuri i 30%
cmpii) i gruparea reliefului.[108] Carpaii Romneti se extind ca un inel, ce nchide o mare
depresiune n centrul rii, cea a Transilvaniei. Sunt muni cu altitudine mijlocie, fragmentai,
cu un etaj alpin, puni alpine i ntinse suprafee de eroziune, a cror altitudine maxim se
atinge n vrful Moldoveanu (din Munii Fgra), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romniei,
Munii Carpai au o lungime de 910 km.
La exterior Munilor Carpai se afl un inel de dealuri Subcarpaii i Dealurile de
Vest locurile cele mai populate, datorit bogatelor resurse de subsol (petrol, crbuni, sare)
i condiiilor favorabile culturii viei-de-vie i pomilor fructiferi. n est i sud se extind trei
mari podiuri (Moldovei, Dobrogei i Getic), dar i Podiul Mehedini, n timp ce n sud i
vest se ntind dou mari cmpii, Cmpia Romn (ngustat spre est) i Cmpia de Vest.
Delta Dunrii este cea mai joas regiune a rii, sub 10 m altitudine, cu ntinderi de
mlatini, lacuri i stuf.[108] Ceva mai nlate sunt grindurile fluviale i maritime (Letea,
Caraorman, Srturile) pe care se grupeaz satele de pescari. Este un teritoriu descris
din Antichitate de numeroi oameni de tiin ai vremurilor, printre
care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Btrn. Delta Dunrii a fost introdus n

9
lista patrimoniului mondial al UNESCO n 1991 ca rezervaie natural a biosferei.
Romnia beneficiaz de toate tipurile de uniti acvatice: fluvii i ruri, lacuri, ape
subterane, ape marine. Particularitile hidrografice i hidrologice ale Romniei sunt
determinate, n principal, de poziia geografic a rii n zona climatului temperat-continental
i de prezena arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificri ale acestor
particulariti.

CLIMA
Romnia are o clima temperat continentala de tranzitie, specifica pentru Europa centrala,
cu patru anotimpuri distincte. Diferentele locale sunt cauzate de altitudine si nesemnificativ de
influentele oceanice in vest, de cele mediteraneene in sud-vest si continentale in est.
In timpul iernii temperatura medie scade sub - 3C si pe timp de vara se situeaza intre 22C
si 24C. Temperaturile medii anuale sunt de 11C in sudul tarii si de 8C in nord. Temperatura
minima inregistrata a fost de - 38.5C la Bod, in Depresiunea Brasov, iar cea maxima de +
44.5C la Ion Sion in Baragan.
Media anuala a precipitatiilor scade usor de la vest catre estul tarii. Media anuala a
precipitatiilor cazute este pe total de 637 mm, cu valori mai mari in zona de munte (1.400 -
1.000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (400
mm/an).

HIDROGRAFIA
Componente ale hidrografiei Romniei:
Dunrea, rurile interioare, apele subterane, lacurile i Marea Neagr
a. Rurile interioare
- bazine hidrografice inegale ca suprafa
- rurile interioare se vars direct sau indirect n Dunre
-grupe teritoriale: grupa de vest de la Vieu la Bega (Tur, Some, Barcu, Criul Repede,
Criul Negru, Criul Alb, Mureul); rurile sunt colectate de Tisa
-grupa de sud- vest- Timi, Brzava, Cara, Nera, Cerna- se vars direct n Dunre
- grupa de sud ntre Bahna i Clmui (Bahna, Blahnia, Desnui, Jiu, Olt, Clmui, Vedea,
Arge, Mostitea, Ialomia, Clmui); rurile sunt colectate de Dunre
- grupa de est ruri colectate de Siret (Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Milcov, Rmnicu
Srat, Buzu, Brlad) i Prut (Baeu, Jijia, Bahlui), apoi de Dunre

10
-grupa rurilor dobrogene- se vars n Marea Neagr, prin limanuri sau lagune (Telia, Taia,
Slava, Casimcea)
- ierarhizarea rurilor dup lungimea cursului: Mure, Olt, Prut, Siret, Ialomia, Some, Arge,
Jiu
- ierarhizarea rurilor dup debit: Siret, Olt, Mure, Jiu, Prut, Arge
- sisteme de alimentare a rurilor: pluvial
- pluvionival n sectorul montan
- subteran
b. Lacurile
- ocup 1,1% din suprafaa rii- 3.400 lacuri
- diversitate a originii cuvetei lacustre
- tipuri de lacuri, dup origine (mod de formare):
- naturale: lagune (Razim- Sinoe), limane fluviale (bugeac, Oltina), limane maritime
(Techirgiol, Tatlageac), lacuri de lunc (Blile Dunrii), lacuri n depresiuni de tasare
(crovuri) n Brgan, lacuri n masive de sare (Cotiui, Slnic, Ocnele Meri, Turda, Ocna
Sibiului), lacuri carstice (Vroaia), lacuri vulcanice (Sf. Ana), lacuri glaciare (Bucura,
Znoaga, Blea, Glcescu, Podragul, Lala), lac de baraj natural (Lacul Rou);
- antropice: lacuri hidroenergetice (Porile de Fier I i II, Vidraru), iazuri n Cmpia
Transilvaniei (Zau de Cmpie, aga), Cmpia Moldovei (Negreni, Vldeni, Podu Iloaie),
Cmpia de Vest (Cefa, Tmada, Marihaz), lacuri de agrement(Cldruani, Snagov)
- tipuri de lacuri, dup treapta de relief:
- de munte: lacuri glaciare, lac vulcanic, lac de baraj natural, lacuri hidroenergetice, lacuri
carstice
- de deal i podi: lacuri n masive de sare, iazuri
- de cmpie i lunc: lacuri n depresiuni de tasare, limane fluviale, lacuri de lunc, limane
maritime
c. Apele subterane
-ape freatice
-ape de adncime
-ape geotermale
-izvoare minerale

11
RESURSELE NATURALE
Prezenta si distributia resurselor de subsol este dependenta de structurile geologice in care
s-au format:
Minereuri de fier: in muntii Poiana Rusca, Muntii Banat
Minereuri neferoase:in muntii Oas-Gutai si Maramuresului (carpatii Maramuresului si
Bucovinei) si Metaliferi (m-tii Apuseni)
Petrol si gaze naturale: subcarpati, Podisul Getic, Campia Romana, Campia de Vest,
Platforma litorala a Marii Negre
Gaze naturale(fara petrol):Depresiunea colinara a Transilvaniei si Podisul Moldovei
Carbuni:in regiunea montana (Depresiunea Petrosani, M-tii Aninei si Almaj,Depresiunhea
Comanesti-in Carpatii Orientali) in Subcarpatii Curburii si Getici;in Podisul Getic;in
Dealurile de Vest.
In tara noastra mai sunt,in cantitati reduse,rezerve de minereuri radioactive,mangan,de
fier,bauxita,antracit,si, in cantitati mari,roci de constructii

ACTIVITATILE ECONOMICE
Industrie
Principalele ramuri industriale sunt industria constructoare de maini, chimic,
petrochimic, a materialelor de construcii, de prelucrare a lemnului i industria uoar.
n cadrul industriei constructoare de maini se produc utilaje petroliere pentru platforme
de foraj terestru i marin la Ploieti, Trgovite, Bacu, Bucureti i Galai, utilaje miniere la
Baia Mare, Petroani i Sibiu, maini unelte la Bucureti, Oradea, Arad, Rnov i Trgovite,
i produse ale industriei de mecanic fin.
Industria electronic i electrotehnic este reprezentat prin ntreprinderi amplasate n
principal n Bucureti, Iai, Timioara, Craiova, Piteti.
Tractoare se produc la Braov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte maini agricole la
Bucureti, Piatra Neam, Timioara i Botoani. Locomotive se produc la Bucureti i
Craiova, vagoane la Arad, Caracal, Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Piteti, Craiova,
Cmpulung-Muscel, autocamioane la Braov troleibuze la Bucureti, nave maritime la
Constana, Giurgiu, Oltenia i aeronave la Bucureti, Bacu, Braov i Craiova.
Industria chimic s-a dezvoltat n ultimele decenii datorit existenei unei game largi de
materii prime existente n ar: cantiti de sare, sulf, potasiu, lemn de rinoase, stuf, gaz
metan, produse animaliere. Industria de prelucrare a srii s-a dezvoltat la Borzeti, Bile
Govora, Rmnicu Vlcea, Trnveni i Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare,
Zlatna, Copa Mic, Turnu Mgurele, Valea Clugreasc i Nvodari.
Industria petrochimic produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi i
Borzeti, mase plastice la Ploieti, Fgra, Brazi, Borzeti, Piteti, fire i fibre sintetice la
Botoani, Svineti, Roman, Iai. Industria chimic i industria celulozei i hrtiei sunt
reprezentate prin numeroase centre n toat ara. Se produc medicamente i produse
cosmetice, colorani, vopsele i detergeni.
n cadrul industriei materialelor de construcii se produce ciment, sticl i articole din
sticlrie, ceramic pentru construcii, prefabricate, var. Principalele ntreprinderi de ciment se
afl la Bicaz, Braov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticl se produce i se prelucreaz la Bucureti,
Media, Trnveni, Dorohoi, Turda, Avrig.
Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. n
combinatele de prelucrare a lemnului se produc plci aglomerate, fibrolemnoase, furnire,
placaje, mobil. Cele mai importante uniti se afl n zonele montane i submontane, la
Suceava, Bistria, Focani, Piteti, Rmnicu Vlcea, Trgu Jiu, Arad, Trgu Mure, Reghin,
Satu Mare, Bucureti, Brila i Constana.

12
 Industriile uoar si alimentar au tradiie n Romnia, deoarece exist importante baze
de materii prime autohtone. Importante sunt industria bumbacului, industria de prelucrare a
lnii, a confeciilor si tricotajelor la Bucureti, Botoani, industria zahrului, a uleiurilor, a
vinurilor, a panificaiei.
Industria uoar din Romnia a fost afectat de contextul internaional. Data de 1 ianuarie
2005 a adus pe plan mondial o masur preconizat nc din 1995: abolirea total a sistemului
cotelor la importurile de textile
Aceasta decizie a Organizaiei Mondiale a Comerului, care a supravegheat reducerea
constant a cotelor nc din 1995, cnd fusese semnat la Marrakech Acordul Textil i
Vestimentar, nseamn c toate rile membre ale OMC i deschid porile n faa importurilor
nelimitate din Asia. Mai ales din China, care este principalul beneficiar al acestei msuri
economice. Pentru Romnia, aceast msur reprezint o dubl lovitur. n primul rnd, piaa
intern, deja sufocat de mrfurile chinezeti, va fi aproape imposibil de recucerit dup
aceast eliminare a cotelor de import.
n al doilea rnd, exportatorilor romni, pentru care Uniunea European era piaa
tradiional, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, le va fi din ce n ce mai greu s-i
pstreze aceast pia de desfacere.
Industria energetic n Romnia, Energia electric n Romnia, Industria petrolului n
Romnia, i Gazele naturale n Romnia.
Consumul de energie al Romniei n anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent
petrol), din care:
36,4% - gaze naturale
25,1% - iei i derivai petrolieri
22,4% - crbune i cocs
16,1% - hidro i altele
Producia de energie electric a Romniei a fost de aproximativ 62 TWh n anul 2006 la o
putere instalat de 17.630 MW. Din aceast producie, 58,09% a fost realizat pe baz de
combustibili fosili, 32,02% n hidrocentrale, 9,20% - nuclear i 0,68% - alte surse
convenionale.

Construciile
Industria constructoare a Romniei a avut n anul 2007 o cretere de 32%, fapt care o
plaseaz pe locul doi n Uniunea European, dup Slovacia.

Agricultura
Romnia are o suprafa agricol de 14,7 milioane de hectare, dintre care doar zece
milioane sunt ocupate cu terenuri arabile. Dup o evaluare fcut n noiembrie 2008,
aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate
Agricultura reprezint 6% din PIB-ul rii (anul 2007). Peste 30% din populaia Romniei
lucreaz n agricultur (octombrie 2008), comparativ cu doar 4-5 procente n rile
occidentale. Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa atat ca
producie, ct i ca tehnologie. Produsele made in Romnia sunt prezente n cantiti mici
pe piaa extern, n timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grnar al Europei n
perioada interbelic devenind un importator net, pe anumite segemente - exemplele cele mai
concludente sunt carnea, fructele i legumele.
Problemele majore ale agriculturii din Romnia sunt: lipsa unor investiii majore n
agriculturnu att din cauza lipsei fondurilor de finanare, ci mai degrab din dificutatea
accesrii acestorafrmiarea pmnturilor, litigiile legate de proprietate i tehnologia
precar. Produsele romneti nu corespund ntotdeauna standardelor de calitate ale UE, ceea
ce i explic lipsa prezenei pe pieele externe, n timp ce mrfurile din import au invadat

13
rafturile magazinelor autohtone

Turismul
Turismul reprezint sectorul economic care dispune de un potenial valoros de dezvoltare
ce poate deveni o surs de atracie att a investitorilor ct i a turitilor strini, ns concurena
puternic din partea rilor nvecinate (Ungaria, Bulgaria, Croaia) i amploarea problemelor
legate de competitivitatea turismului romnesc ngreuneaz situaia.
Un potenial mare l reprezint agro-turismul, Romnia fiind una din puinele ri din UE
n care se prezerv mediul de tip rural
Alte puncte turistice importante ce ar putea fi exploatate mai intens, i mai ales dezvoltate,
sunt: Valea Prahovei, Delta Dunrii, Litoralul Mrii Negre, Maramureul i Bucovina, Munii
Apuseni, Valea Oltului etc.
Orae predispuse de a fi importante atracii turistice pentru strini sunt: Sibiu (Capital
Cultural European n 2007), Bile-Herculane, Braov, Cluj-Napoca, Sighioara, Constana,
Iai, Suceava, Trgovite, Bucureti etc.

Economie
Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei i de 18.791 lei pe cap de locuitor n 2007,
Romnia este o ar cu un venit mediu-superior. Produsul intern brut al Romniei a urcat n
ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, tempernd creterea pe ntregul an la 7,1%. Valoarea PIB
n 2008 a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro).
Dup cderea regimului comunist, ara a cunoscut un deceniu de instabilitate i
profund declin economic, consecine provocate de o administrare defectuoas i corupt i de
lipsa unor reale reforme structurale. De la nceputul mileniului, economia Romniei s-a
transformat ntr-o economie relativ stabil, caracterizat de o cretere vizibil, dublat de
reducerea omajului i a inflaiei. n 2006, conform Institutului Naional de Statistic, PIB-ul
a cunoscut o cretere n termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa i a
egalat PIB pe locuitor realizat de Romnia n 1988.[243] omajul n Romnia a fost de 3,9%
n septembrie 2007, un procent sczut dac se compar cu cel al altor ri mijlocii i mari din
Europa precum Polonia, Frana, Germania i Spania. Datoria extern a Romniei este relativ
mic, reprezentnd 20,3% din PIB.
Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil i de nclminte, industria
metalurgic, de maini uoare i de asamblare de maini, minier, de prelucrare a lemnului, a
materialelor de construcii, chimic, alimentar i cea de rafinare a petrolului. O importan
secundar o au industriile farmaceutic, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice. n
prezent, industria constructoare de maini este foarte dinamic, fiind susinuta n principal de
productorul de autovehicule Dacia. Industria romneasc de IT cunoate de asemenea o
cretere anual constant. n general, Romnia ntreine un comer intens cu ri din Uniunea
European, n special cu Germania i Italia, care sunt unii dintre cei mai importani parteneri
comerciali ai Romniei.

14
 3. Indicatori la nivelul economiei naionale

Suprafata

Suprafaa (km2)
SPANIA 505.370
ROMNIA 238.390
UE 4.200.000

Suprafa a

Romnia Spania UE

5%
10%

85%

Din punct de vedere al suprafeei, Spania este a doua ar din UE, ocupnd 12,03% din
suprafaa uniunii, iar Romnia se situeaz pe locul 9 ocupnd 5,67%. Suprafa a Spaniei este
cu 47,17% mai mare dect cea a Romniei, aproximativ dubl.

Populaia (loc)
2007 2008 2009
SPANIA 44.474.631 45.283.259 45.828.172
ROMNIA 21.565.119 21.528.627 21.498.616
UE 495.291.925 497.683.272 499.703.311

Popula ia
600000000
500000000 romania
400000000 spania
300000000
ue
200000000
44474631
100000000 21565119 45283259
21528627 45828172
21498616
0
2007
495291925 2008
497683272 2009
499703311

Din punct de vedere al populaiei, se observ conform datelor din tabel faptul c n
Spania populaia a crescut n cei 3 ani cu 1,81% n 2008 fa de 2007 i cu 1,2% n 2009 fa
de 2008. n Romnia situaia a fost opus, deoarece populaia a sczut treptat n cei 3 ani

15
analizai, cu 0,17% n 2008 fa de 2007 i cu 0,14% n 2009 fa de 2008. Astfel Spania se
situeaz pe locul 5 n UE, iar Romnia pe locul 7.
Densitatea populaiei n Romnia este de aproximativ 90 loc/km 2, iar n Spania de
aproximativ 88 loc/km2. La nivelul UE densitatea populaiei este de aproximativ 117 loc/km2.

PIB/loc (euro/loc)
2007 2008 2009
SPANIA 23.500 23.900 22.900
ROMNIA 5.800 6.500 5.500
UE 25.000 25.100 23.600

PIB/ loc
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2007 2008 2009
Romnia Spania UE

Avnd n vedere indicatorul PIB/loc, putem spune c Spania se apropie de media UE,
fiind situat pe locul 4 n UE, n timp ce Romnia este a doua cea mai srac ar a UE, dup
Bulgaria, din acest punct de vedere. n ambele ri, att n Spania, ct i n Romnia, PIB/loc a
crescut n 2008 fa de 2007 cu 1,7% n Spania i cu 12,06% n Romnia, iar n 2009 a sczut
cu 4,19% n Spania i cu 15,39% n Romnia. Diferena ntre Romnia i Spania este de
aproximativ 17.500 euro/loc.
Contribuia agriculturii, silviculturii, pisciculturii n formarea Produsului Intern Brut se
situeaza in jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situeaz la
aproximativ 1,7%.

VAB/loc (euro/loc)
2007 2008 2009
SPANIA 20485,56 21090,57 20969,76
ROMNIA 4276,5 5516,89 5420,91
UE 21732,82 22362,17 21426,27

16
 VAB/loc
30000
20000
10000
0
2007 2008 2009
Romnia Spania UE

Valoarea adaugat brut este soldul contului de producie reprezentnd valoarea nou
creat n procesul de producie. Raportarea valorii adugate brute la numrul de locuitori ne
ofer o perpectiv mai clar asupra sumei care revine n medie pe cap de locuitor privind
valoarea nou creat n procesul de producie.
n ambele ri ale UE, ct i media UE a VAB/loc crete n 2008 fa de 2007, n
Spania cu 2,95%, n Romnia cu 29%, iar media la nivelul UE cu 2,89%, iar n 2009 fa de
2008 scade cu 0,58% n Spania, cu 1,74%, iar media UE cu 4,19%.

Rata inflaiei (%)

2007 2008 2009
SPANIA 2,8 4,1 -0,2
ROMNIA 4,9 7,9 5,6
UE 2,3 3,7 1,0

Rata inflaiei
10
8
6
4
2
0
2007 2008 2009
-2
Romnia Spania UE

Pe baza datelor din tabel se poate observa faptul c Romnia are cea mai mare rata a
inflaiei n toi cei 3 ani analizai. Cea mai mare valoare a ratei infla iei s-a nregistrat n 2008,
n ambele ri, precum i media UE, iar cea mai mica valoare n Romnia n 2007 (4,9%), iar
n Spania(-0,2%) i UE(1%), n 2009. Dei Spania a nregistrat o inflaie negativ n 2009
ministrul spaniol al Economiei, Pedro Solbes, a subliniat ca cifra negativa inregistrata in luna
martie nu inseamna o deflatie, definita drept o scadere sustinuta a preturilor. 'Exista o mare
diferenta intre o inflatie negativa si o deflatie si nu cred ca aceasta cifra arata spre o perioada
de deflatie in Spania', conform unui articol de pe capitalul.ro.

Rata omajului (%)

17
 2007 2008 2009
SPANIA 8,3 11,3 18
ROMNIA 6,4 5,8 6,9
UE 7,2 7,0 8,9

Rata omajului
20
15
10
5
0
2007 2008 2009
Romnia Spania UE

Din punct de vedere al ratei omajului, Spania a nregistrat, conform datelor, cele mai
mari valori n cei 3 ani analizai. n ambele ri, precum i media UE, cea mai mare valoare s-
a nregistrat n anul 2009, datorit efectelor crizei economice globale.

Importuri (mil euro)

2007 2008 2009
SPANIA 284,058 286,105 206,170
ROMNIA 51,305 57,148 38,891

Importuri
400
284.06 286.11
300
206.17
200
100 51.31 57.15 38.89
0
2007 2008 2009
Romnia Spania

Importurile au crescut att n Romnia ct i n Spania n 2008 fa de 2007 cu 0,7% n

Spania i cu 11,38% n Romnia i au sczut n 2009 fa de 2008 cu 27,94% n Spania i cu
68,05% n Romnia. Scderea importurilor este semnificativ n cazul ambelor state, una din
cauze putnd fi efectele crizei economice globale, care a determinat scderea consumului i
implicit a produciei.
Pe primele locuri n topul importurilor alimentare n Romnia se situeaz carnea de
porc (10,2% din total), zahrul (5,2%) i carnea de pasre (4,2%), urmate de roturi de floarea
soarelui i soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) i porumb (3,5%).

Exporturi ( mil. euro)

2007 2008 2009
SPANIA 184,821 191,388 156,645
ROMNIA 29,543 33,679 29,116

18
 Exporturi
250
184.82 191.39
200 156.65
150
100
50 29.54 33.68 29.12
0
2007 2008 2009
Romnia Spania

Ca i n cazul importurilor, exporturile au crescut n 2008 comparativ cu 2007, n Spania

cu 3,55% i n Romnia cu 13,99% i au sczut n 2009 comparativ cu 2008, n Spania cu
18,16% i n Romnia cu 13,55%.
Romnia are potenial ridicat doar n sectoarele animale vii, cereale, vinuri, uleiuri
comestibile, fructe conservate. n privinta productiei de vin, Romnia ofer o gama variat si
de calitate de vinuri DOC(Denumire de Origine Controlata) albe i roii, cu prioritate din
soiurile autohtone, cu arom deosebit, Feteasca alba, Feteasca regala, Feteasca neagra, Grasa
de Cotnari, Novac. Printre consumatorii mondiali de vinuri romanesti se afla: Germania,
Anglia, Federatia Rus, SUA, Estonia, Belarus.

Balana comercial (mil. euro)

2007 2008 2009
SPANIA -99,237 -94,717 -49,526
ROMNIA -21,762 -23,469 -9,775

Balan a comercial
-21.76 -23.47 -9.78
0
2007 2008 2009
-50
-49.53
-100
-99.24 -94.72
-150
Romnia Spania

Balana comercial este deficitar pentru ambele state, pentru toi cei 3 ani analiza i,
deoarece valoarea importurilor a depit valoarea exporturilor. Deficitul comercial a fost de
49,526 mil euro n 2009, pentru Spania, n scdere cu 45,191 mil euro fa de anul 2008 i de
9,775 mil euro, pentru Romnia, n scdere cu 13,694 mil euro. Aceast diferen este dat n
primul rnd de scderea semnificativ a importurilor n ambele ri, n anul 2009.
Pentru echilibrarea balanei comerciale i pentru creterea exportului, Romnia,
conform planului national de dezvoltare a agriculturii i dezvoltrii rurale, prin programe de
investiii puse n practic a trecut la modernizarea unitilor existente i nfiinarea de noi
uniti de procesare n zonele defavorizate i tradiionale din mediul rural pe categorii de
produse agroalimentare.

19
 Concluzii

Ca o concluzie a analizei efectuate putem spune ca ntre cele 2 ri, Spania, respectiv
Romnia, exist mari diferene att n ceea ce privete indicatorii de natur economic,
precum populaia, rata omajului, rata inflaiei, PIB-ul/locuitor sau balan a comercial, ct i
n ceea ce privete indicatorii de la nivelul agriculturii.
Aceste diferene apar ca urmare a gradului inegal de dezvoltare a celor 2 ri. Spania are
o economie puternic dezvoltat i tradiie n agricultur. Lansarea Romniei se face ns greoi,
att din punctul de vedere al economiei, ct i al agriculturii. n timp ce Spania practic o
agricultur de tip industrial, Romnia se bazeaz pe o agricultur de tip tradiional i acest
lucru se reflect n rezultatele obinute n producia agricol.

20
 Biliografie

Cristian Pirvulescu. Partidele Politice Si Democratia, n.d.

Cristian Pirvulescu. Sisteme Electorale Si Moduri de Scrutin, n.d.
Lijphart. Forme Parlamentare Si Prezidentiale de Guvernare. Relatii executiv-
legislativ, n.d.
Mattei Dogan. 13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara. In Selectia
Tarilor, n.d.
Mattei Dogan. Structurarea Comparatiei, n.d.
Prvulescu, Cristian. POLITIC COMPARAT, n.d.
Schmitter, Phillippe C, and Terry Lynn Karl. Ce Este i Ce Nu Este democraia.
What Is And What Is Not Democracy, n.d.
Veser, Ernst. SemipresidentialismDuvergers Concept: A New Political System
Model. Journal for Humanities and Social Sciences 11, no. 1 (1997): 3960.
Mattei Dogan, 13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.
Mattei Dogan, Structurarea Comparatiei.

21