Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Generalitati
1.1. Destinatia masinii de frezat orizontal.
Masina de frezat orizontal aste destinata prelucrarii
semifabricatelor din otel, fonta si aliaje neferoase cu dimensiuni
comparativ mici n conditiile producerii individuale si n serie.
1.2. Constructia masinii (fig.1.1).
1.2.1.Partile principale:
A - batiul masinii cu cutia de viteze;
B- bratul suport;
C masa masinii;
D legatura suplimentara a consolei cu bratul;
E ghidajele transversale;
F consola cu cutia de avansuri;
G- placa de baza.
1.2.2Organe de dirijare
1) Mnerul de comutare a cutiei de viteze;
2) Mnerul de comutare a angrenajului intermediar;
3) Volanul pentru deplasarea longitudinala a mesei;
4) Mnerul pentru cuplarea avansului longitudinal;
5) Volanul pentru deplasarea transversala a mesei;
6) Mnerul pentru deplasarea verticala a consolei;
7) Volanul pentru comutarea cutiei de avans;
8) Mnerul pentru comutarea angrenajului cutiei de avans;
9) Minerul da reversare a miscarilor transversale si verticale
ale mesei.
2. Miscarile de baza
Procesul de aschiere consta n desprinderea stratului de adaos
de pe suprafata semifabricatului, sub forma de aschie n vederea
asigurarii formei geometrice, preciziei dimensionale si rogozitatii
suprafetei prelucrate n urma unor miscari relative executate de scula
si piesa prelucrata.
Aceste miscari pot fi clasificate n urmatoarele categorii:
- Miscari principale, care au drept scop despriclerea aschiilor.
- Miscari de avans, n vederea aducerei de noi straturi de material n
faa taisului principal.
- Miscari de pozitionare, care au drept scop aducerea sculei n
aproprierea piesei.
Pentru cazul strunjirii miscarea de aschiere sau principala este
numita miscarea de rotatie a arborelui principal cu semifabricatul, iar
miscarea de avans se produce de scula prin deplasarea caruciorului n
directie longitudinala sau transversala.
Miscari auxiliare sunt considerate deplasarea accelerata a
caruciorului n directiile longitudinale si transversale, ct si miscarile
de ajustare a caruciorului executate manual, fixarea si schimbul
sculelor si a semifabricatului etc.
3. Scule achietoare pentru strunjire
Desprinderea aschiilor de pe suprafata semifabricatelor n
vederea ndepartarii adaosului de prelucrare si asigurarii preciziei
dimensionale si a rogozitatii se realizeaza cu ajutorul unor scule
aschietoare. Scula aschietoare este prevazuta cu una. sau mai multe
muchii ascutite, denumite taisuri, configuratia caror, permit sa
patrunda n materialul prelucrat, sa-l deformeze local si sa desprinda
aschia, care aluneca pe suprafata sculei.
La prelucrarea prin strunjire sunt utlazate cutite sub diverse
forme constructive, cu un singur tais principal, care n timpul aschierii
se afa permanent n contact cu materialul piesei, daca configuratia
acesteia nu impune ntreruperea temporara a schierii.
La prelucrarea prin strunjire a suprafetelor exterioare, cea mai
frecvent utilizata scula este cutitul drept, constructia caruia este
prezentata n fig. 2.
Cutitul drept (normal) este compus din 2 parti: activa (capul) si
de fixare (corpul).
Partea activa a sculei participa n mod direct la detasarea
aschiei si formarea suprafetei prelucrate. Ea cuprinde urmatoarele
elemente (fig. 2):
l - fata de degajare pe care aluneca aschia n procesul de
aschiere;
2- faa de asezare principala orientata spre suprata de aschiere;
3 - fata de asezare secundara, orientata spre suprafata
prelucrata;
4- muchia aschietoare principala, formata la intersectia fetei de
degajare cu fata de asezare principaa;
5- muchia aschietoare secundara formata la intersectia fetei de
degajare cu fata de asezare secundara;
6- vrful cutitului format la intersectia muchiilor aschietoare:
principale si secundare.
Partea aschietoare (activa)
5. Regimul de aschiere
Procesul de aschiere este caraterizat de o serie de marimi ale
caror ansamblu formeaza regimul de aschiere.
Principalele elemente ale regimului de aschiere sunt: viteza de
aschiere, adncimea de aschiere, avansul.
Viteza de aschiere este numita viteza relativa a tsiaului sculei
fata de piesa n
timpul executarii miscarii principale de aschiere. Ea se noteaza cu V si
se
exprima n m/min.
n cazul strunjirii: viteza se determina conform relatiei:
Dn
V ,
10000 (m/min),
(5.1)
unde: D - diametrul piesei ce se prelucreaza;
n -numarul de turatii ale piesei, rot/min.
Avansul S reprezia valoarea deplasarii taisului pricipal la o
turatie a piesei si are ca unitate de masa mm/tur.
Adncimea de aschiere t- reprezinta grosimea stratului de
material, care se nlatura la o singura trecere a cutitului. Ea se
noteaza cu t si se masoara n mm.
Pentru strunjire;
Dd
t
2 ,(mm),
(5.2)
unde: D - diametrul semifabricatului;
d - diametrul piesei.
6.ntocmirea procesului tehnologic i executarea pieselor
Fabricarea unei piese se executa n conformitate cu procesul
tehnologic, care constituie o nsumare a unor etape succesive de
prelucrare a semifabricatului care conduc, la obtinerea produsului
finit.
Elementul de bza al procesului tehnologic l constituie operaia
tehnologica, care este o parte a procesului tehnologic efectuata la
un singur loc de munca cu utilajele si uneltele necesare.
n cazul prelucrarii prin strunjire, o operatie include acele
prelucrari, executate cu aceleasi scule, n timpul aceleasi prinderi ale
piesei n dispozitiv.
Exemplu: Pentru obtinerea piesei din (fig.4, a) se folosesc trei
operatii.
a) b)
a) b)
Fig. 5. Strunjirea suprafeilor 1 (a), 2,3 (b)
Operatia 2.(fig. 6 a, b) Strunjire, se prelucreaza suprafetele 4,5
Desi se foloseste aceeasi scula, ca la operatia l, aceasta
constituie o operatie noua deoarece s-a schimbat fixarea piesei.
a) b)
Operatia, la rndul ei este compusa din una sau mai multe faze.
Faza este o parte a operatiei care se realizeaza:
- ntr-o singura asezare si pozitie a piesei de prelucrat;
- cu aceleati unelte de lucru;
- cu acelasi regim tehnologic.
Exemplu: operatia l cuprinde doua faze: l - prelucrarea
suprafetelor frontale (strunjirea plana); 2- prelucrarea suprafetelor 2
si 3 (strunjire cilindrica), n mod similar, operaia 2 cuprinde doua faze,
iar operatia 3 - una singura.
La prelucrarea anumitor suprafete la nceput se ndeparteaza
un strat mai gros de metal - ceea ce se numeste degrosare, iar la
sfrsit un strat mai subtire ce constituie finisarea, n acest caz exista
doua faze distincte deoarece prelucrarea se executacu alt regim
tehnologic. Stratul poate fi ndepartat n una sau mai multe treceri a
sculei, deci trecerea este o parte a fazei care:
- se repeta de mai multe ori;
- pastreaza neschimbate scula si regimul de lucru.
Pentru controlul dimensional se folosesc diferite scule si
dispozitive de masura: rigle, sublere, calibre, sabloane, transportoare
etc.
5 7
2 3
1
4
8
9
6
3 4
5 T S
R
9 6
2 380
V
1. bobina primara;
2. bobina secundara;
3. bobina de reactanta;
4. miezul mobil al bobinei de reactanta;
5. mecanizmul elicoidal;
6. alimentarea de la reteaua de curent;
7. miez de fier al transformatorului;
8. piesa de sudat;
9. electrodul.
R S T
5
1 2
3
4
1. reteaua de alimentare;
2. transformatorul trifazic;
3. piesa de sudat;
4. electrod
6
8
1
4
10
9
1
2 c-c
c 8 10 7 5 4
8
3
b
a
Coloana arcului(3) se formeaza ntre vrful unirii metalice a
electrodului(1) si baea de metal topit(6). Caldura degajata de arcul
electric topestemetalul din vrful vergelei, din care se desprinde
picatura(4) ce se depune n cusatura. Baia de metal topit contine si
metal(9) de baza pe adncimea de patrundere(a).Prin solidificarea
baei, rezulta cusatura(10) de latime c. Datorita excisului de metal
topit si adaos, cu scopul asigurarii unui coeficient de siguranta al
mbinarii cordonului de sudura se realizeaza cu supranaltare(b).
Odata cu vergeaua metalica se topeste si nvelisul(2) lund forma de
plnie, aceasta derijeaza gazele generate sub forma de jet.
nvelirea electrozilor se face prin presare, imerseonare,nvelire sau
combinatii ale acestora. nvelisul trebue sa fie centric pe srma,
neadmitndu-se o excentitate mai mare de 4%.
s1 100%
s 2d
255
S s1 D
L
Electrod nvelit
Tipuri de electrozi
-cu nvelis acid, care cuprinde acizi metalici, silicati naturali
substante organice si dezoxidanti.Aceste nvelisuri asigura viteze mari
de sudare si proprietati bune ale sudarii la otelurile necalite cu
maximum 0,2% C. La continut mai mare n carbon, dau tendinta de
fusurare la cald.
-cu nvelis celularic, format din cel putin 10% de celuloza sau
alta substanta orgalica care formeaza gaze cu efect ceducator pentru
O2 si N2, si alte tipuri de electrozi cu nvelis titanic special.
-cu nvelis bazic, carbonati de Ca, forina. nvelisul bazic asigura
o puritate mare a sudurii.
-cu nvelisuri speciale, cum sunt cei de mare productivitate cu
peste 50% pulbere de pe un nvelis, se foloseste pentru sudarea sub
apa.
Determinarea diametrului electrodului:
s
de= 2 +1 [de]=[mm],
unde "S" este grosimea placii(mm).
Diametrul arcului n corespundere cu STAS se aplica nu mai mare
de 12mm, indiferent de grosimea materialului.
Diametrul curentului electric pentru sudare:
I=Kde, [I]=[A],
unde "K" este densitatea curentului electric namperi pe un mm
din diametrul arcului, este egal cu 35-50 A/mm.
Sudare- reprezinta procedeul de mbinare nademontabila cu sau
fara adaos de material realizat cu anumite conditii atomilor din
straturile limita ale materialelor n contact, aduse n stare topita sau
plastica.
Tipuri de electrozi
n tehnica sudurii, prin notiunea de electrod se subntelege orce corp
matalic legat la unul din polii unei surse electrice de sudare ; daca acel
corp nu este nsusi obectul prelucrarii. Electrozii pot fi nefizibili, atunci cnd
participa la realizare sursei termice, dar nu si la realizarea directa a sudurii
sau fuzibile, cnd pe lnga rolul de electric l ndeplinise si pe acela de
material de adaos. Electrozii fuzidili pot fi nenveliti sau nveliti.Electrozii
nveliti sunt destinati sudarii manuale cu arc. nvelisul electrozilor este un
strat format dintr-un amestec de substante, aplicat pe exteriorul
materialului de ados n scopul mbunatatirii procesului de sudare cu arc
electric si a calitatii sudurii. nvelisul are urmatoarele functi n procesul de
sudare:
-sa mareasca stabilitatea arcului asigurnd ionizarea usoara a
spatiului descarcarii prin ntroducere n atmosfera a unor substante cu
potential de ionizare scazuta;
-sa se topeasca o zgura suficient de usoara, sa se separe la
partea superioara a baii de metal topit acoperind unifir cusatura;
-sa asigure nlaturarea elementelor nedorite din baza
lichida(S.P.O);
-sa realizeze n unele conditii alierea n stare lichida a cusaturii.
Pentru a ndeplini aceste functii n structura-lichida nvelisului
electrozilor intra urmatoarele materiale:
DENUMIREA FUNCTIA
carburi de calciu, luxid de
titan continut de potasiu,oxizi si Ionizati
saruri ale metalelor alcaline-
pamntoase
a b
a-cu
cap patrat
b-cu
cap rotund