Tema: Noiunea i semnele sustragerii.

Circumstanele agravante comune ale infraciunilor

svrite prin sustragere. Aspectele comune ale acelor infraciuni svrite prin sustragere,
care presupun producerea daunelor n proporii considerabile, a daunelor n propor i mari
sau a daunelor n proporii deosebit de mari- 11

Activiti de predare-nvare
A. Sarcini de nivelul I cunoatere i nelegere
1. Determinai semnele constitutive ale noiunii de sustragere;
Notiunea de sustragere cuprinde urmatoarele sapte semne constitutive , care au caracter
necesar si suficient :
-luarea
- din posesia altuia
- a bunurilor obile
- ilegala
-gratuita
-care a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv acestuia
-savirsita in scop de cupiditate

2. Relatai despre criteriul care permite delimitarea infraciunilor svr ite prin
sustragere de infraciunile prevzute la art.231, 233 i 234 CP RM, din perspectiva
aspectului social ce caracterizeaz obiectul material al infraciunilor svrite prin
sustragere;
Este necesar a specifica, ca pentru a delimita obiectul material al infractiunilor contra
patrimoniului, savirsite prin susutragere, de infractiunile ecologice prevazute la art 231, 233,
234 CP, este nevoie de a stabili scopul aplicarii muncii umane asupra componenetelor materiale
ale mediului inconjurator (a nu se confunda cu scopul urmarit de faptuitor la savirsirea
sustragerii).
Daca acest scop a constatat in a restabili sau a pastra situatia ecologica favorabila pentru viata
si activitatea omului, atunci cele savirsite formeaza una din faptele infractionale incriminate la
art 231,233 sau la art 234 CP.
Din contra, daca scopul in care s-a aplicat munca umana asupra componentelor materiale ale
mediului inconjurator s-a exprimat in a include componentele date in circuitul marfar, in
procesul de productie , atunci cele comise se califica potrivit normelor corespunzatoare cuprinse
in Capitolul 6 din Partea Speciala a Codul Penal.
 3. Definii noiunea calamitate, utilizat la lit.a) alin.(3) art.186, lit.a) alin.(3) art.187
i lit.a) alin.(3) art.188 CP RM;
Prin calamitate se are in vedere situatia de fapt determinata de una din eveniment neasteptat
care poate provoca urmari grave pentru o anumita colectivitate sau pentru un grup de persoane.

4. Identificai limitele valorice care caracterizeaz noiunile sustragerea n propor ii

mici, sustragerea n proporii eseniale, sustragerea n proporii considerabile,
sustragerea n proporii mari i sustragerea n proporii deosebit de mari;
Sustragerea in proportii considerabile , dupa parametri cantitativi, exprimati baneste, marja
marimii considerabile a daunei se situaeaza intre limitele 25-2500 u.c.
Sustragerea in proportii mari- 2500 u.c.
Sustragerea in proportii deosebit de mari 5000 u.c.
Caracterul esential al daunei cauzate se stabileste luindu-se in considerare valoarea bunului,
cantitatea....art 126, al (2 )

5. Definii noiunea care desemneaz obiectul juridic generic al infrac iunilor svr ite
prin sustragere;
Obiectul juridic generic al infractiunii savirsite prin sustragere il constituie relatiile sociale
cu privire la patrimoniu.
Patrimoniu- totalitatea drepturilor si obligatiilor privite ca o sunma de valori active si pasive
strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridice determinate (art 284 al 1 Cod
Civil)

6. Stabilii momentul de consumare a infraciunilor svrite prin sustragere.

Infractiunile savirsite prin sustragere, cu exceptia art 188 si art 192 CP, se considera
consumate din momentul in care faptuitorul extrage bunurile din posesia victimei si obtine
posibilitatea reala de a le folosi si ale dispune de ele.
B
1. Comparai efectele acordrii de ctre fptuitor a compensrii integrale sau
pariale a valorii bunurilor luate pn la/dup consumarea sustragerii;
Pina-tentativa, dupa infractiune consumata si calificare conf art corespunzator

2. Demonstrai prezena sau lipsa necesitii calificrii suplimentare conform art.179

CP RM n cazul sustragerii svrite prin ptrundere n locuin;
De cele mai multe ori nu se aplica art 179 si lit c al(2)186,lit d al(2) 187,188, adica nu sunt
aplicabile regulile concursului de infractiuni, deoarece sustragerea in aceasta agravanta a sa ,
absoarbe violarea de domiciliu.Totusi exista si exceptii:daca domiciliul violat apartine unei
persoane, iar faptuitorul savirseste sustragerea in raport cu alta persoana, atunci va exista un
concurs intre sustragerea savirsita prin patrunderea in locuinta si violare de domiciliu. Neglijarea
faptului ca exista doua victime, dar nu ale unei singure infractiuni, ci ale unor infractiuni diferite,
ar insemna o incalcare grava a principiului legalitatii.Nu se exclud si alte situatii, cum ar fi:atunci
cind se violeaza domiciliul comun al mai multor persoane, fiind sustrase bunurile doar a uneia
sau a unor din acele persoane, atunci cind victima uneia din cele 2 infractiuni concurente este
titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, iar victima celeilalte infractiuni concurente
este titularul unui drept real derivat(dr de abitati, dr de servitute) asupra unei parti a aceluiasi
imobil. Pg 614

3. Argumentai dac persoana, care a sustras anterior anumite bunuri, poate fi

victim a sustragerii acelorai bunuri;
Poate...Amintim ca fapta va fi calificata ca sustragere atit in cazul in care bunurile au fost luate
de la propietar sau de la posexesorul legitim, cit si in cazul in care ele au fost luate de la un
posesor nelegitim, de exemplu de la persoana care a sustras anterior aceste bunuri. Pentru
calificare, de fapt nu conteaza daca bunurile, sustrase de la posesorul lor , au fost dobindite de el
legitim sau nelegitim, nici daca dotinta acestora de a dispune de ele corespundea normelor
juridice si etice. La fel daca faptuitorul ia bunurile de la posesorul nelegitm, pentru a le transmite
proprietarului sau posesorului legitim, fapta nu poate forma sustragerea, aceasta este o revenire a
bunurilor in sfera patrimoniala a victimei.pg 588

4. Demonstrai dac este corect a se afirma c noiunile sustragerea svrit de dou

sau mai multe persoane i sustragerea svrit n coautorat sunt noiuni
echivalente;
In cazul sustragerii , specificul coautoratului consta in aceea ca latura obiectiva a sustragerii este
executata simultan- sau nesimultan- de catre toti ccoautorii.
Notiunea de 2 sau mai multe persoane presupune pluralitatea de faptuitori.
Acestia trebuie sa aiba calitatea de autori mijlociti sau nemijlociti.

5. Argumentai care trebuie s fie soluia de calificare n cazul n care sustragerea este
svrit prin efracie;
EFRACIE, modalitate de svrire a unor infraciuni constnd n forarea ncuietorilor, ruperea
legturilor sau violarea oricrui dispozitiv de nchidere etc. Efracia constituie o circumstan
agravant n cazurile prevzute de lege (ex. furt calificat cnd este svrit i prin efracie etc.).
Calificarea va fi conform unui articol aparte 197 CP. Sau 104 C Contraventional.

6. Dezvoltai ideea enunat n art.27 CP RM n privina celor dou acte succesive care
alctuiesc aciunea de luare;
Actiunea de luare este alcatuita din 2 acte succesive:
-deposedarea, adica scoaterea bunului din stapinirea victimei, reprezinta actul extintiv;
-imposedarea, adica trecerea bunului in stapinirea faptuitorului, constituie actul achizitiv;

Daca faptuitorul nu a obtinut posibilitatea reala de a se folosi de bunurile luate sau a dispune
de ele la propria dorinta , adica nu a dus infractiunea pina la capat din cauze independente de
vointa lui, cele comise urmeaza a fi calificate ca tentativa de sustragere.

7. Demonstrai dac este corect a se afirma c interesul material constituie singurul

motiv posibil n cazul infraciunilor svrite prin sustragere;
In cazul infractiunii savirsite prin sustragere este obligatorie prezenta scopului special de
cupiditate.In general, motivul de cupiditate se prezinta ca unul dintre aspectele interesului
material, si anume ca nazuinta de a obtine un venit material pentru faptuitor sau pentru alte
persoane. Nazuinta de a fis scutit de cheltuielin materiale- celalalt aspect al interesului material-
nu reprezinta motivul de cupiditate.Este posibila situatia cind faptuitorul ia bunurile de la victima
pentru a le trece in folosul unor terte persoane, fara a se inavuti sau fara a spera la o inavutire pe
viitor(banii sustrasi ii pune pe contul unei case de copii pastrindu-si anonimatul)In acest caz
exclude orice fel de contraprestatie sau altruism.In aceste conditii fapta intruneste toate semnele
constitutive ale notiunii de sustragere, insa fara a fi savirsit din motiv de cupiditate. astfel
conchidem ca interesul material nu reprezinta singurul motiv.
pg605???????????????????????????????????????

8. Dezvoltai ideea enunat n art.30 CP RM n privina sustragerii svrite n

proporii mari sau deosebit de mari.

C. Sarcini de nivelul III integrare

1. Considerai oare oportun completarea Codului penal al Republicii Moldova cu o
norm similar cu art.243 din Codul penal romn (Legea nr.286/2009), astfel nct
 fapta de nsuire a bunului gsit, precum i fapta de nsu ire a bunului ajuns din
eroare la fptuitor s fie incriminate n Codul penal al Republicii Moldova?

2. Decidei asupra oportunitii revenirii la varianta iniial a stabilirii parametrilor

valorici ai agravantei cu cauzarea de daune n proporii considerabile;

3. Explicai argumentat: conform alin.(1) art.2 CP RM, legea penal apr,

mpotriva infraciunilor, ...proprietatea.... Lund aceasta n considerare, este oare
oportun modificarea denumirii Capitolului VI al Prii Speciale a Codului penal
din Infraciuni contra patrimoniului n Infraciuni contra proprietii?
Sunt stabilite formele fundamentale de proprietate, si anume: publica si privata; de asemenea
sunt aratati cei carora le apartin bunurile facand parte din fiecare forma de proprietate; astfel
proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale