1.

Dragnea, Tariceanu si Grindeanu au reusit intr-o luna de guvernare sa indeparteze

Romania de UE cum nu a facut-o nici o putere politica dupa 2005. Liderii PSD - ALDE
si guvernul Grindeanu au sfidat valorile fondatoare ale Uniunii Europene prin
"ordonanta de urgenta Dragnea". Au ignorat Comisia Europeana cand au construit
bugetul nerealist si cand au decis sa dea ajutor de stat pentru producatorii de rosii,
au pus la colt diplomatii occidentali. Iata lista gesturilor provocatoare facute de
majoritatea PSD - ALDE in ultima luna.

Ordonanta de urgenta 13 si proiectul gratierii

Guvernul Grindeanu a adoptat ordonanta de urgenta pentru modificarea Codului Penal in folosul
politicienilor penali in noaptea de 31 ianuarie, in ciuda avertismentelor date cu cateva zile inainte de
Comisia Europeana in raportul oficial privind MCV. "Modificrile legislative menite n mod clar s
slbeasc sau s reduc domeniul de aplicare al infrac iunii de corup ie sau care au reprezentat o
provocare major la adresa independenei sau eficacit ii DNA ar atrage dup sine reevaluarea
progreselor realizate", scria Comisia Europeana in Raportul MCV din 25 ianuarie.

De asemenea, pe 27 ianuarie, si cancelarul Angela Merkel avertizase, intr-o convorbire telefonica

ceruta de ea cu presedintele Iohannis, ca "o diluare a intensitii combaterii corupiei i o relativizare a
statului de drept i a politicii reformiste" ar fi "un semnal gresit".

Dupa descinderea presedintelui Iohannis in sedinta de guvern au mai reactionat fata de intentia
guvernului de modificare a Codului Penal ambasadorul SUA, ambasadorul Germaniei si camera de
comert romano-germana.

Toate avertismentele au fost in zadar. Guvernul Grindeanu a adoptat noaptea ordonanta de urgenta 13
fara dezbatere publica, fara sa anunte ordinea de zi a sedintei publice. A urmat un desant diplomatic la
MAE si avertismentul de o duritate fara precedent din partea a sase state aliate, care au spus negru pe
alb ca "a subminat lupta anticoruptie din ultimii zece ani" si "risc s afecteze parteneriatele bazate pe
valori comune, inerente principiilor conductoare ale UE i NATO". Cele sase tari care au semnat
scrisoarea de o duritate extrema sunt SUA, Frana, Germania, Olanda, Belgia si Canada.

E pentru prima oara dupa aderarea la UE si NATO cand nucleul dur al acestor organizatii internationale
avertizeaza Romania ca "risc s afecteze parteneriatele bazate pe valori comune, inerente principiilor
conductoare ale UE i NATO". Nu a reusit-o nici o putere de pana acum.

Umilirea diplomatilor occidentali:

- Sfidarea diplomatilor straini a inceput chiar din primele zile ale guvernarii. Ministrul Teodor
Melescanu a avut, potrivit surselor HotNews.ro, o intalnire extrem de contondenta cu ambasadorul
SUA, Hans Klemm. A urmat un avertisment public al lui Melescanu, care i-a cerut ambasadorului SUA -
iarasi fara precedent - sa nu isi mai spuna public nemultumirile, ci sa le transmita la Ministerul de
Externe.

- Tot Melescanu le-a cerut ministrilor sa nu mai discute cu ambasadorii straini de la Bucuresti fara
acordul MAE (sursa).

- O alta sfidare a venit din partea premierului Grindeanu: a doua zi dupa adoptarea OUG 13, mai multi
ambasadori l-au invitat la o intalnire pe aceasta tema. Nu s-a dus, spunand ca a avut alt program
legat de buget.

Masurile economice

- Au construit bugetul pe 2017 pe un fundament evident fals al veniturilor si cheltuieilor, cu

complicitatea Comisiei Nationale de Prognoza, prognozand un deficit de 2,95%, la limita sub cei 3%
asumati la nivelul Comisiei Europene. Depasirea deficitului e aproape garantata in ritmul pomenilor
decise pe banda rulanta de Guvern, dupa cum avertizeaza si Consiliul Fiscal, iar conflictul cu Comisia
Europeana e previzibil. De altfel, inca din campania electorala mai multi lideri PSD au spus public ca
limita de dificit bugetar asumata de Romania e o frana in calea dezvoltarii tarii.

- Ajutorul pentru cultivatorii de rosii. La solicitarea Ministerului Agriculturii, guvernul Grindeanu a

aprobat prin Hotarare de Guvern un ajutor pentru cultivatorii romani de tomate. Doar ca ministrul
Agriculturii a recunoscut la TVR ca nu a cerut acordul Comisiei Europene, asa cum se cere in cazul
ajutoarelor de stat decise de fiecare stat membru.

- Atacuri la multinationale. Liderii PSD si ALDE au declansat un atac dur la companiile multinationale,
incercand sa delegitimeze protestele masive din ultima saptamana prin acreditarea ideii ca au fost
organizate de marile corporatii. Toata povestea s-a bazat pe trei falsuri de presa.

- Micsorarea bugetului alocat UE: in bugetul adoptat de Parlament in aceasta saptamana e prevazuta
pentru UE o suma mai mica cu 1,35 miliarde de lei decat necesarul, potrivit unei
analize Economica.net

Demonizarea UE

- Pe 1 ianuarie 2017, la zece ani de la intrarea in UE, liderul PSD Liviu Dragnea a marcat momentul
istoric numind aderarea drept una din cele mai mari realizri istorice ale poporului romn. Cateva
fraze mai jos a strecurat insa un neadevar-cliseu, menit sa submineze increderea in UE: Parcursul
european al Romniei trebuie s continue. ns, nu trebuie s mai fim doar contributori, ci i
beneficiarii avantajelor de a fi stat european. Or, este deja un truism ca Romania este beneficiar net
al fondurilor europene, chiar daca a avut o rata incomparabil mai mica de absorbtie decat alte state
europene, altfel spus banii care se intorc sunt mai multi decat contributia Romaniei la bugetul uniunii.

- Cel mai semnificativ derapaj al coalitiei PSD-ALDE impotriva Uniunii Europene s-a inregistrat dupa
publicarea raportului MCV din acest an. Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a declarat pe
25 ianuarie, dupa publicarea raportului de monitorizare pe justitie, ca va discuta cu partenerii din
coaliia de guveranre pentru a scoate Romnia de sub monitorizarea Comisiei Europene pe justi ie,
prin Mecanismul de Cooperare i Verificare (MCV).

O s l rugm i pe ministrul de Externe s facem o consultare la care eu le voi propune ca Romnia

s transmit un punct de vedere clar Comisiei c nu mai dorim s cooperm n cadrul Mecanismului de
Verificare, care nu este unul de cooperare, ci unul de verificare i care, practic, stabilete un tratament
discriminatoriu pentru Romnia, a spus Tariceanu.

- n raport, Comisia a atenionat printre altele asupra ordonan elor de urgen privind gra ierea i
modificarile la Codul Penal, avertiznd explicit c modificrile legislative menite s slbeasc sau s
reduc domeniul de aplicare al infraciunii de corupie sau care au reprezentat o provocare major la
adresa independenei sau eficacitii DNA ar atrage dup sine reevaluarea progreselor realizate.

- Ordonanta adoptata pe 31 ianuarie noaptea a provocat si reactia a sase ambasadori, care au

condamnat actul Guvernului, despre care au spus, intre altele, ca nu poate dect s submineze
reputaia Romniei n rndul comunitii internaionale i risc s afecteze parteneriatele bazate pe
valori comune, inerente principiilor conductoare ale UE i NATO.

Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, a raspuns temerilor exprimate de cancelariile

occidentale cu afirmatia ca Romania nu trebuie sa ceara voie nimanui si i-a acuzat pe ambasadori de
imixtiuni in problemele interne.

Eu consider ca Romania este un stat suveran care are dreptul in materie de politica penala sa decida
prin institutiile statului, prin Parlament si Guvern. Pentru acest lucru Romania nu trebuie sa ceara si
nici sa informeze nici un stat partener, pe nici o Ambasada, pe nimeni. Faptul ca aceste tari se
amesteca in aceasta problema este rezultatul atitudinii autoritatilor romane din trecut si care din
pacate a creat o practica deja de a le permite aceste imixtiuni. () Eu n-am pomenit in nici o tara ca
inainte de adoptarea unor modificari in legislatia penala guvernul respectiv sa informeze ambasadele.
Iertati-ma, eu nu pot sa gandesc in aceasta logica, este complet anormal. Sigur, intr-o logica
comunicationala poate ar fi fost util. Dar nu se face nicaieri asa ceva, pentru ca atunci inseamna ca
Romania nu mai este o tara suverana. Este o tara care se afla sub tutela unor tari straine din UE, care
cere aprobare pentru ceea ce vrea sa legifereze in tara. Nu se poate asa ceva, a declarat liderul ALDE
intr-o interventie telefonica la Romania TV pe data de 5 februarie, in seara celui mai mare protest din
Romania, cand au iesit pe strazi peste jumatate de milion de oameni pentru a protesta impotriva
ordonantei.

- Pozitia presedintelui Tariceanu, chiar daca n-a fost sustinuta public de presedintele PSD, se inscrie pe
linia exprimata deja de Liviu Dragnea in campanie. Pe 6 decembrie 2016, Dragnea afirma la Adevarul
Live:

"n primul rnd, eu vreau ca noi s schimbm atitudinea noastr, de oameni care i iau notie. Aa
ceva nu mai trebuie s se ntmple. Noi respectm toate parteneriatele noastre, cred foarte mult n
parteneriatul strategic cu SUA, cred foarte mult n toate parteneriatele cu partenerii notri din UE, dar
relaiile dintre noi trebuie s fie de respect reciproc i de avantaj reciproc", a spus Liviu Dragnea, la
Adevrul Live.

2. Fostul ef al Cabinetului premierului Dacian Ciolo, Alin Cristian Mitua, i invit pe

romni s le scrie liderilor europeni ai ALDE i s-i ntrebe cum anume se mpac ei cu
declaraiile anti-Uniunea European date de reprezentanul lor din Romnia, Clin
Popescu Triceanu.

"Clin Popescu Triceanu atinge noi culmi ale iresponsabilitii: calific Uniunea
European ca o mare dezamgire, Brexit ca "o decizie de curaj a britanicilor" i
sugereaz c ar fi mai bine ca Romnia s ias din UE ca s nu mai fie condus de "fore
oculte". Asemenea declaraii care pun sub semnul ntrebrii apartenena Romniei la
UE i care vin din gura celui de-al doilea om n stat sunt incalificabile i probabil la fel
de grave ca Ordonana 13", a scris Alin Cristian Mitua pe contul su de Facebook.

Potrivit fostului ef al Cabinetului Ciolo, situaia este cu att mai absurd cu ct

partidul lui Triceanu este membru al grupului ALDE din Parlamentul European, cea
mai pro-european grupare din acest for.

"Eu v propun s le scriem liderilor europeni ai ALDE i s i ntrebm cum anume se

mpac ei cu opiniile reprezentanilor din Romnia. Le putem scrie
la: guy.verhofstadt@europarl.europa.eu - Preedinte Grup ALDE din
PE, hans.vanbaalen@europarl.europa.eu - Preedinte Partid ALDE", a adugat Alin
Cristian Mitua.

3. UE e intr-un moment crucial dupa Brexit si cauta solutii pentru supravietuire. Una dintre
ele inseamna renuntarea la balastul reprezentat de statele periferice din punct de vedere
politic si continuarea integrarii nucleului dur. Pentru Romania, e o chestiune de viata si de
moarte: pierderea contactului cu nucleul dur si instalarea in statutul de periferie inseamna
condamnarea la subdezvoltare. Cu lideri profund anti-europeni precum Liviu Dragnea si
Tariceanu, Romania risca sa piarda aceasta batalie politica incredibil de dura, dusa
deocamdata in culise.

Scenariul Europei cu mai multe viteze sau al Europei in cercuri concentrice se discuta in UE de citiva
ani, dar Brexitul a relansat dezbaterile interne. Pe scurt, diferiti lideri ai UE, dar si lideri ai unor state
membre puternice vor sa nu mai piarda timpul cu convingerea unor tari conduse de lideri eurosceptici
(Ungaria, Polonia, de exemplu) ca e nevoie de mai multa integrare si sa impuna un model de
dezvoltare a UE impartita in functie de "ambitiile" fiecarei tari. Dar asta inseamna ca tarile ramase in
afara nucleului dur condus de Franta si Germania vor avea tot mai putin acces la instrumentele de
dezvoltare (fonduri UE, asistenta tehnica, cooperare). Vor ramine in prima faza intr-o periferie politica,
urmind sa fie sacrificate ulterior si scoase din UE daca asta ajuta la supravietuirea unei Uniuni
Europene cu adevarat consolidate in jurul motorului franco-german.

Romania trebuie sa faca tot posibilul sa evite un asemenea scenariu. Interesul suprem e sa raminem
alaturi de statele mari, ca sa putem reduce decalajul de dezvoltare si ca sa ne asiguram securitatea.
Pozitionarea Romaniei alaturi de euroscepticii si nationalistii din grupul de la Visegrad (Ungaria, Cehia,
Polonia si Slovacia) ar fi o catastrofa politica. Traian Basescu si Klaus Iohannis au jucat constant pe
apropierea Romaniei de nucleul dur al UE si refuzul apropierii de grupul de la Visegrad. Anul trecut,
cind a avut loc referendumul pentru Brexit, premierul Ciolos a interpretat aceeasi partitura.

Despre pozitia lui Sorin Grindeanu, actualul premier, nu avem prea multe detalii. In intilnirea cu
premierul maltez si in discutiile cu oficialii europeni, Grindeanu a a verbalizat aceeasi pozitie ca
Iohannis, adica refuzul unei solutii UE cu mai multe viteze. Dar vorbele, in cazul sau, nu sint
suficiente; credibilitatea premierului a fost zdruncinata puternic dupa adoptarea OUG 13. E nevoie de
fapte concrete ca sa fim convinsi ca si Grindeanu intelege miza uriasa a pozitionarii Romaniei in
negocierile complicate din interiorul UE.

Ce stim insa e ca cealalta putere politica a momentului, Parlamentul Romaniei, e condusa de doi lideri
profund anti-europeni: Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. La ei, declaratiile politice nu mai
conteaza; faptele arata ca ar scoate miine Romania din UE daca asta ar insemna sa scape de
problemele cu Justitia si sa-si prezerve puterea politica.

Dragnea a dat joi un comunicat in care respinge UE cu doua viteze, incercind sa pozeze intr-un barbat
de stat rational. Credibilitatea lui e zero. E acelasi Dragnea care s-a facut ca nu stie de OUG 13 care il
scapa de proces, e acelasi om care, intrebar ce a facut cu milionul de euro primit de la un amic, a spus
ca si-a cumparat cocotieri. Dupa aventura politica in care a tirit Romania de la cistigarea alegerilor,
cind sase tari i-au spus ca pericliteaza statutul international al tarii, Dragnea e necredibil si
nefrecventabil.

Mai mult: Dragnea continua demolarea justitiei in Parlament. Initiative parlamentare cu potential
nuclear sint plantate in legislativ si asteapta momentul prielnic ca sa fie adoptate.

Dar atacul condamnatului Dragnea la stabilitatea Romaniei nu se da doar in domeniul Justitiei. Cu

ajutorul docilului Grindeanu, Dragnea a inceput o aventura economica incredibil de periculoasa:
cadouri post-electorale, in incercarea de a cumpara bunavointa populatiei. Dar riscul de derapaj
bugetar e imens, mai ales ca baronii PSD au rezervate fonduri inepuizabile pentru furt din banii publici,
via alocarile netransparente si discretionare facute cu mina lui Sevil Shhaideh.

Comisia Europeana, dar si partenerii credibili din tara atrag atentia asupra derapajelor iminente daca
Romania isi continua aventura economica inceputa deja in forta. Echilibrele macroeconomice sint
fragile, la fel cum reformele din justitie sint reversibile. Or, o Romanie vulnerabilizata in cele doua
domenii nu poate emite pretentii in interiorul UE.

Nu putem, pur si simplu nu vom fi credibili, sa cerem sa stam alaturi de nucleul dur din UE cind noi ne
distrugem singuri economia si justitia. Nimeni nu va vrea sa se asocieze cu o tara atit de instabila. Nici
un lider din Franta ori Germania nu va putea justifica pentru publicul intern necesitatea ca Romania sa
ramina in prima linie a UE, atit timp cit Romania nu mai e o poveste de succes. Nimeni nu vrea sa se
asocieze cu o tara debila economic si lipsita de instrumentele de combatere a coruptiei.

Aici e miza uriasa pentru Romania: stabilizarea economica si continuarea luptei anticoruptie. Vi-i
imaginati pe Dragnea si Tariceanu garantind cele doua obiective majore? Nici eu.

Daca la Dragnea si Tariceanu e imposibil sa le fie schimbate convingerile profunde, in cazul lui
Grindeanu mai exista, probabil, o sansa. A dovedit-o cind a abrogat OUG 13, sub presiunea strazii si a
partenerilor externi.

Cind a fost la Bruxelles, liderii europeni l-au incurajat pe Grindeanu sa se rupa de Dragnea, de politica
distructiva a condamnatului care conduce PSD. Grindeanu da tot mai multe semnale ca a inceput
procesul de cistigare a independentei politice fata de Dragnea, dupa cum a scris aici Dan Tapalaga.
Ramine de vazut daca Dragnea are eventuale instrumente de santaj prin care sa-l readuca pe
Grindeanu sub comanda lui, sau daca Grindeanu are suficienta motivatie si curaj politic ca sa se
desprinda.

Paradoxal, Romania e ajutata acum de protestele masive din strada. Ele au proiectat in UE imaginea
unei tari in care populatia e majoritar pro-europeana (rara avis in UE), o tara in care populatia
respinge coruptia si populismul si sprijina reformele. Aceasta rebrenduire a Romaniei ii va ajuta pe
partenerii nostri din UE sa proiecteze pentru publicul lor intern imaginea unei tari care merita si
trebuie sa ramina alaturi de nucleul dur din UE. Dar, pentru ca Romania sa ramina pe orbita
democratica, e nevoie sa scapam de Dragnea si Tariceanu de la conducerea Parlamentului. E treaba
PSD si ALDE sa isi aleaga noi lideri, mai apropiati de obiectivele strategice ale Romaniei.

Revenim la Grindeanu: premierul e, in mod evident, tentat de o ruptura cu Dragnea, pentru ca stie ca
pe termen lung e mai benefic pentru cariera lui politica sa joace alaturi de UE decit sa joace alaturi de
un lider autoritar, pe deasupra condamnat si indezirabil.

Un alt semn ca Grindeanu incearca sa iasa de sub tutela lui Dragnea e apropierea de pozitiile lui
Iohannis pe temele majore. Dupa ce a a acceptat cererea presedintelui pentru alocarea a 2% pentru
MApN, Grindeanu se pregateste sa reformeze educatia impreuna cu comisia prezidentiala de profil.

In citeva luni vom sti daca Romania alege sa mearga alaturi de fondatorii UE sau daca cedeaza la
cintecele de sirena ale anti-europenilor precum Viktor Orban. 2017 e anul decisiv pentru Romania si
viitorul ei in UE. In 2018 va fi luata decizia definitiva despre directia Uniunii Europene. Daca va fi pus
in practica scenariul posibil (nu stiu daca si probabil) al unei Europe cu mai multe viteze, putem fi
siguri ca Dragnea si Tariceanu vor face tot posibilul ca Romania sa intre in marsarier.

6. Viitorul guvern PSD-ALDE ar putea cere o derogare de la Bruxelles pentru a nu respecta

obligativitatea unui deficit de maximum 3% din PIB, a lasat sa se inteleaga liderul ALDE,
Calin Popescu Tariceanu, duminica, intr-o emisiune la Digi24. Potrivit legislatiei europene,
in lipsa unei derogari, o tara UE care depaseste pragul de 3% din PIB deficit suporta
sanctiuni.

"Ca sa ne sustinem promisiunile de campanie ne bizuim pe cateva lucruri: in primul rand, pe o

anumita crestere economica care in ultimii ani s-a manifestat si care trebuie sa continue cel putin la
acelasi nivel si pe o valoare importanta a investitiilor. Am convenit cu colegii din PSD ca programul sa
prevada cel putin 6% din PIB pentru investitii. Acum, sa va mai spun ceva: va trebui Romania sa fie
extrem de docila si sa accepte deficitul (impus de UE - n.red.) de 3%, care ne blocheaza posibilitatea
de dezvoltare viitoare sau va trebui sa discutam daca Romania investind nu in salarii si pensii, ci in
infrastructura, in invatamant, in sanatate, in drumuri, are nevoie Romania de un deficit mai mare?"
spune Calin Popescu Tariceanu.

Intrebat pentru ce varianta si ce valoare a deficitului ar opta, liderul ALDE el a spus ca ii e greu sa se
pronunte: "Nimic nu este mai important decat sa ai capacitatea de absorbtie a unui deficit pe care il
convii. Degeaba spui vreau sa lucrez cu un deficit de 4 la suta, daca eu nu pot sa absorb inca 1 la suta
din PIB pentru diferitele proiecte majore."

Tariceanu a insistat si asupra faptului ca, in opinia sa, trebuie sa se dea prioritate firmelor romanesti si
a accentuat ideea apararii interesului national in raport cu Bruxelles-ul si companiile straine: "As vrea
sa reusim sa crestem influenta Romaniei in Uniunea Europeana, as vrea acest lucru din perspectiva
interesului national. Nu vreau ca Romania sa ramana la coada Europei. Vreau ca Romania sa devina o
tara respectata, o tara care sa aiba un cuvant greu de spus cand se iau deciziile importante, nu sa ne
aliniem obligatoriu, sa fim euro-conformi, ce decide UE noi aprobam, nu exista niciun fel de discutie.
Sa stiti ca interesul national se judeca la Bucuresti pentru Romania, si nu la Bruxelles!"

4. Aderarea Romniei la UE a fost poate unul dintre cele mai rsuntoare evenimente pentru
romni, de la revoluie ncoace. n 2007 marea familie european a mai primit nc doi membri care
din pcate erau nepregtii. Au existat multe opinii anterior pn la aderare, dar i mai multe au
aprut dup. Mui europeni s-au declarat nemulumii de noii membri UE, iat unii dintre ei:

Lorzii britanici: Romnia i Bulgaria au aderat la UE nainte s fie pregtite. Uniunea

European ar trebui s supravegheze mai atent msura n care statele care vor s adere respect
drepturile omului i democraia.
Nigel Farage- liderul UK Independence Party i vice-preedintele grupului Europa Libertii i
Democraiei, europarlamentar: aderarea Romniei la UE, o greeala foarte mare istoric.
Norbert Lammert- presedintele Bundestag, camera inferioara a Parlamentului german: UE nu
poate primi noi membri in acest moment, avand in vedere experienta cu Romania si Bulgaria, nu
cred ca Uniunea European este capabila sa se extinda in viitorul imediat. Avem atat de multe
obiective urgente de indeplinit, in ceea ce priveste consolidarea comunitatii.
Daniel van der Stoep- europarlamentar din partea Partidului Olandez pentru Libertate: A fost o
greeal aderarea Romniei la UE.De fapt, dac ar fi dup noi, UE nu ar fi trebuit s lase Romnia
s intre n UE.
Centrul Internaional Antidrog i pentru Drepturile Omului (CIADO) Romnia
(sondaj) proape 60% din romni susin c aderarea la Uniunea European le-a adus o
schimbare a vieii n ru, principala problem fiind pierderea locurilor de munc
i corupia.
Romnia i Bulgaria nu au fost primite n spaiul Shengen. Aici s-a observat mult atitudinea statelor
UE fa de noii membri.

n prezent, 11 din 28 de state membre UE aplic restricii cetenilor romni

care doresc s munceasc ntr-un alt stat membru UE: Austria, Belgia, Frana,
Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Spania.
Am extras doar prerile ostile, contradictorii i neplcute opiniei publice. ntr-un alt articol m voi
revana cu aprecieri, laude i schimbri concrete n ceea ce privete situaia Romniei de dup
2007 .
Declaraie de pres a ministrului delegat Ana Birchall cu ocazia mplinirii a 12 ani de la
semnarea de ctre Romnia a Tratatului de Aderare la Uniunea European

Ana Birchall: La 12 ani de la Semnarea Tratatului de Aderare al Romniei la Uniunea European, mi doresc
s fim la nlimea momentului istoric i s avem curajul de a lua decizii pentru a face din Romnia un actor
puternic n Europa

Semnarea, la 25 aprilie 2005, a Tratatului de Aderare a Romniei la Uniunea European a nsemnat un moment
istoric pentru Romnia, ndeplinirea unui vis al nostru, acela de a fi considerai parte a Occidentului. Acest moment a
nsemnat pentru Romnia nu numai unul dintre cele mai importante succese ale diploma iei romne ti, mplinirea
uneia dintre dorinele cele mai puternice ale romnilor i recunoaterea apartenenei noastre la marea familie
european, dar i ndeplinirea, alturi de aderarea la NATO, a celui mai important obiectiv naional din ultimii 25 ani.

Astzi, Romnia european este radical diferit de Romnia de dinaintea integrrii nivelul de trai al romnilor a
crescut, prezena Romniei n instituiile europene reprezint un atu important n profilul nostru internaional.

Este ncurajator c la acest ceas aniversar, romnii continu s se numere printre cei mai mari sus intori ai Uniunii
Europene. Este un semnal puternic pe care l transmitem partenerilor notri, mai ales n aceste momente de
refondare a Uniunii, exprimnd clar ataamentul nostru fa de valorile i principiile europene i ncrederea n
proiectul european. Nu au fost ani uori n toat aceast perioad, dar aderarea la NATO i integrarea n UE sunt
fundamente solide pentru a cldi pe mai departe o Romnie a valorilor europene i euroatlantice. De pstrarea
acestei ncrederi trebuie s ne ngrijim zi de zi, astfel nct Romnia, n aceast perioad frmntat pentru Uniunea
European, s fac parte din grupul rilor care vor scrie istorie, nu din grupul rilor pentru care se va scrie istorie.

Anul acesta marcheaz, de asemenea, mplinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatelor fondatoare ale Uniunii la
Roma. n contextul european actual, Romnia este un partener pro-european predictibil i consecvent, promotor al
unitii, solidaritii i coeziunii la nivelul Uniunii, capabil s participe activ la consolidarea i aprofundarea proiectului
european, iar experiena acumulat din momentul aderrii ne poate ajuta s valorificm mai bine n beneficiul tuturor
cetenilor romni ansele i oportunitile care in de apartenena noastr la UE.

Astzi, la 10 ani de la integrarea n Uniunea European, privim napoi cu mndrie i n viitor cu speran, chiar dac
prezentul ne ofer provocri pe msur, poate cele mai mari de la semnarea tratatelor fondatoare ale Uniunii n urm
cu 60 de ani.

Europa a avut ntotdeauna puterea s depeasc momentele de cumpn pe care le-a traversat. Pentru c, dincolo
de orgolii politice, de viziuni uneori diferite, de crize care ne-ar fi putut vulnerabiliza, puterea Uniunii Europene const
i n diversitatea noastr, n respectul fa de cellalt, n toleran.
Poate c Europa de mine nu va mai fi cea pe care o tiam n urm cu cteva decenii. Cert este ns c, fa de
marii oameni de stat ai veacului trecut, adevrai vizionari ai unei Europe Unite, avem datoria de a duce mai departe
acest ideal al unei Uniuni Europene care s i serveasc cetenii i care s reprezinte un model de pace i
prosperitate pentru noi i pentru generaiile care vor urma.

n mai puin de doi ani, Romnia va exercita pentru prima dat Preedinia Consiliului Uniunii Europene. Vom avea
atunci responsabilitatea de a lua decizii cu impact n ntreaga comunitate european. mi doresc s fim i atunci, aa
cum am fost i acum 12 ani, la nlimea momentului istoric i s avem curajul de a lua decizii pentru a face din
Romnia un actor puternic n Europa.

Orban - Domnule Ministru, cum ai aprecia stadiul evoluiei economico-sociale a

Romniei la cinci ani de la aderarea sa la Uniunea European? n ce msur a
valorificat ara noastr oportunitile ce decurg din statutul de stat membru al UE?
mplinirea a cinci ani de la aderarea Romniei la Uniunea European este ntr-
adevr un moment oportun de bilan. Acesta este i unul din motivele pentru care
am organizat, la nceputul lunii februarie, mpreun cu MAE, conferina Romnia n
UE. Cinci ani de la aderare. Conferina a fost un exerciiu extrem de util n
analizarea parcursului rii noastre n Uniunea European, din punct de vedere al
valorificrii oportunitilor, dar mai ales al neajunsurilor pe care le-am nregistrat i
pentru remedierea crora sunt, n continuare, necesare eforturi susinute. ntr-o
analiz realist, putem admite c tabloul este mixt. Pe de o parte, sunt beneficiile
legate de libera circulaie a persoanelor, bunurilor i serviciilor, investiiile strine
directe, absorbia fondurilor comunitare sau la spaiul Schengen nu a fost luat, dei
Romnia i-a ndeplinit toate obligaiile asumate n acest sens, Mecanismul de
Cooperare i Verificare continu s greveze imaginea Romniei de membru cu
drepturi depline al Uniunii. Bineneles, unele dintre aceste probleme au fost
accentuate de criza economic i financiar, altele sunt legate de atitudinea
nejustificat de inflexibil a unor state membre. Altele depind ns strict de noi. Este
important s continum i chiar s ne intensificm eforturile de integrare. Romnii
sunt ceteni europeni i au tot dreptul s beneficieze de avantajele statutului de
membru n aceeai msur precum cetenii oricrui alt stat membru. Cum ai
aprecia eforturile Romniei n direcia sporirii gradului de absorbie a fondurilor
europene, avnd n vedere numeroasele dificulti ntmpinate n cursul acestui
proces? Gradul de absorbie a fondurilor europene este foarte mic, dar suntem
decii s modificm considerabil aceast situaie. Pe ansamblul fondurilor europene
de care beneficiaz Romnia, rata de absorbie este de aproape 19%, iar n privina
fondurilor structurale i de coeziune este, n februarie 2012, de 6,3%. La aceast a
doua categorie de fonduri, a cror coordonare intr n competena Ministerului
Afacerilor Europene, ne-am propus s ajungem la 20 % pn la sfritul anului n
curs. n acest scop, am luat deja o serie de msuri i mai avem multe altele n plan.
Spre exemplu, la sfritul anului trecut, s-a instituit, printr-o ordonan de urgen,
obligaia autoritilor de management de a procesa n cel mult 45 de zile lucrtoare
cererile trimise de beneficiari pentru rambursarea cheltuielilor efectuate n
implementarea proiectelor finanate din fonduri structurale i de coeziune. Iar acum
avem printre prioriti simplificarea procedurilor de verificare a acestor cereri de
rambursare, astfel nct termenul prevzut s poat fi respectat. Alte msuri cu
efect asupra creterii ratei de absorbie au fost i majorarea cu 10 puncte
procentuale a ratei de cofinanare i introducerea eligibilitii TVA nedeductibil din
instrumente structurale pentru proiectele care sunt aprobate de la 1 ianuarie 2012.
Pentru 2012, avem n vedere stabilirea unor reguli mai clare privind acordarea i
recuperarea prefinanrii, precum i retragerea finanrii, i totodat realocarea de
fonduri ntre diferite programe operaionale. Pe lng aceste iniiative i cele n
direcia transparentizrii procesului de absorbie pe actuala perspectiv financiar,
ne preocup n egal msur viitorul cadru financiar multianual, pentru negocierile
cruia vom investi atta energie ct esteintensificarea schimburilor comerciale cu
alte state membre. Toate acestea sunt beneficii de ordin economic. La fel de
importante sunt beneficiile politice legate de participarea Romniei la procesul
decizional european, ara noastr contribuind astfel la configurarea viitorului Uniunii
i a politicilor sale. n aceeai ordine de idei, vreau s menionez i beneficiile legate
de apartenena Romniei la un spaiu de securitate i stabilitate. De cealalt parte
ns, exist neajunsurile menionate anterior. Accesul lucrtorilor romni pe piaa de
munc a Uniunii este limitat, gradul de absorbie a fondurilor europene se afl afl
la un nivel nesatisfctor, decizia referitoare la aderarea noastr necesar pentru a
ne asigura c Romnia va beneficia i pe mai departe de un nivel similar de alocare.
Trebuie, n acelai timp, s fim realiti i s nelegem faptul c mai sunt extrem de
multe lucruri de fcut. Consider important de menionat c, dincolo de rata real de
absorbie, rata de contractare pentru fondurile structurale i de coeziune este de
67% i ne propunem ca pn la sfritul anului s fie de 90%. Nu n ultimul rnd,
consider c situaia trebuie privit n ansamblu. n primul rnd, Romnia este
beneficiar net n relaia cu Uniunea European. Conform datelor de la sfritul lui
2011, ara noastr a primit 11,91 miliarde de euro de la bugetul Uniunii, ncepnd
cu 1 ianuarie 2007, i a contribuit cu 6,24 miliarde de euro. Diferena constituie
beneficiul net al Romniei pe primii cinci ani de la aderare. Care ar fi zonele
sensibile n plan economic i monetar n care statele membre ar avea nevoie de
aciuni mai ferme, mai bine armonizate, astfel nct Tratatul privind stabilitatea,
coordonarea i guvernana n cadrul Uniunii Economice i Monetare s se poat
constitui ntr-un punct de reper al reformelor interne? De la izbucnirea crizei
economice, au fost luate, la nivelul Uniunii Europene, o serie impresionant de
msuri viznd reducerea efectelor crizei i relansarea creterii economice, multe
dintre aceste iniiative fiind inimaginabile cu civa ani n urm. Este clar c
Uniunea European nu mai este cea de dinaintea crizei. Strategia Europa 2020,
Semestrul European, cele dou pachete privind guvernana economic sau Pactul
Euro Plus sunt iniiative izvorte din nevoia asigurrii unei coordonri economice
mai strnse la nivelul statelor membre i a unei consolidri fiscale sustenabile.
Tratatul privind stabilitatea, coordonarea i guvernana n cadrul Uniunii Economice
i Monetare vine s completeze cadrul legislativ european privind supravegherea
bugetar i a dezechilibrelor, n vederea extinderii coordonrii n domeniul politicilor
economice i mbuntirii guvernanei n zona euro. Principalele obligaii prevzute
n Tratat se refer la deficitul bugetar (titlul III) i coordonarea politicilor economice
(titlul IV), acestea fiind i domeniile cele mai sensibile n care statele membre vor
trebui s fie mai riguroase. Romnia a vizat n mod constant s fie parte a evoluiilor
europene privind guvernana economic, asociindu-se n mod activ tuturor
iniiativelor n acest sens. Ne-am asociat Pactului Euro Plus, neam declarat
disponibilitatea de a semna Tratatul i ne-am implicat n general n toate dezbaterile
privind guvernana economic. Am dorit s ne asociem acestor iniiative pentru a
ne putea promova punctele de vedere i pentru a contribui la consolidarea Uniunii.
Dincolo de iniiativele privind ntrirea guvernanei economice n Uniune, este
esenial s ne concentrm i pe msuri de stimulare a creterii economice, creare
de noi locuri de munc i cretere a competitivitii. n opinia dumneavoastr, care
ar fi costurile i beneficiile semnrii de ctre Romnia a tratatului mai sus
menionat? Romnia va semna tratatul interguvernamental la Consiliul European
din 1 martie a.c. Decizia care rmne de luat se refer la momentul de la care
Romnia va aplica n totalitate sau parial prevederile acestuia. Beneficiile asocierii
Romniei la tratat i a aplicrii ct mai extinse a prevederilor acestuia sunt
evidente. n primul rnd, respectarea prevederilor tratatului este de natur s
asigure o mai mare disciplin bugetar la nivel naional, reprezentnd n acest sens
o garanie suplimentar a eforturilor interne de asigurare a stabilitii
macroeconomice i a sustenabilitii financiare pe termen mediu i lung. n al doilea
rnd, pentru Romnia, ca ar care are obligaia de a adopta moneda unic,
respectarea prevederilor tratatului poate contribui la o mai bun pregtire pentru
intrarea n zona euro. n al treilea rnd, prin asocierea la tratat, Romnia va avea
posibilitatea de a participa i de a se implica n negocierile privind guvernana zonei
euro, contribuind astfel la procesul de luare a deciziilor care ne privesc i ne vor
privi n mod direct. Nu n ultimul rnd, asocierea Romniei la acest tratat este o
expresie a susinerii politice pe care ara noastr o acord proiectului european, prin
sprijinirea aciunilor de la nivel european, cel mai potrivit mod de abordare a
provocrilor cu care ne confruntm, att n mediul economic, ct i n cel social sau
politic. Avnd n vedere aprobarea de ctre guvern a legii privind coordonarea
relaiei parlament guvern n domeniul afacerilor europene, n ce msur
considerai c acest act normativ poate contribui n mod real la sporirea
transparenei procesului decizional n domeniul afacerilor europene? Proiectul legii
de cooperare ntre guvern i parlament n domeniul afacerilor europene a fost
adoptat de guvern n data de 18 ianuarie 2012, fiind n prezent n dezbaterea
parlamentului. Sper ca aceast lege s fie adoptat i de parlament n cel mai scurt
timp posibil pentru c este un element util pentru coordonarea afacerilor europene.
Chiar dac nici pn acum cooperarea dintre guvern i parlament nu a fost
inexistent, intrarea n vigoare a acestei legi va permite intensificarea conlucrrii
dintre aceste dou instituii, n beneficiul unei reprezentri ct mai eficiente a
intereselor Romniei la Bruxelles.
La 1 ianuarie 2012, s-au mplinit cinci ani de la aderarea Romniei la Uniunea
European. Aniversarea a fost celebrat n cadrul conferinei organizate de
Ministerul Afacerilor Europene i Ministerul Afacerilor Externe, n colaborare cu
Reprezentana Comisiei Europene n Romnia, la 2 februarie a.c. Conferina a reunit,
n aula Bibliotecii Centrale Universitare, politicieni i membri ai executivului,
funcionari ai administraiei centrale, cercettori i universitari, reprezentani ai
societii civile i ai mediului de afaceri, diplomai i jurnaliti. Evenimentul a fost
structurat n trei pri, una de deschidere, rezervat discursurilor unor nalte
oficialiti romne i europene, urmat de dou sesiuni de expuneri i dialog, avnd
ca teme provocrile i oportunitile dimensiunii economice a UE i relaia cetean
romn cetean european. Aniversarea a fost marcat de discursurile unor
personaliti politice de la Bucureti, reprezentate la vrf prin Traian Bsescu,
preedintele Romniei, Emil Boc, prim-ministru la acea dat, Cristian Diaconescu,
ministrul afacerilor externe i Leonard Orban, ministrul afacerilor europene. Comisia
European a fost alturi de oficialitile romne prin mesajul video de felicitare din
partea preedintelui Jos Manuel Barroso i prin intervenia susinut de Dacian
Ciolo, comisarul european pentru agricultur i dezvoltare rural. nalii demnitari
romni au trecut n revist contextul i parcursul aderrii Romniei la Uniune, au
fcut aprecieri cu privire la mplinirile i nemplinirile nregistrate n cei cinci ani
trecui de la aderare i la ceea ce rmne de realizat pe viitor. A fost evideniat rolul
major al obiectivului comun de aderare la structurile euro-atlantice, care a unit
societatea romneasc i a generat o apropiere tot mai accentuat de standardele
europene a instituiilor romneti i a modului lor de funcionare. Principalele
nempliniri se regsesc n absorbia fondurilor europene i meninerea mecanismului
de cooperare i verificare (MCV), pe fondul unor inconsecvene ale clasei politice. n
ceea ce privete obiectivele care urmeaz a se realiza, au fost menionate creterea
productivitii, a ocuprii forei de munc, promovarea incluziunii sociale, aderarea
la spaiul Schengen i valorificarea sporit a potenialului agriculturii. Agricultura,
turismul i energia, dar mai ales creativitatea, constituie domenii n care Romnia
poate excela la nivelul UE. Aniversarea, n opinia vorbitorilor, ofer prilejul unei
reflecii necesare asupra unui proiect de consens naional, care s genereze
consecven n atingerea obiectivelor Romniei n interiorul UE i s includ soluii
cu privire la ceea ce nu a funcionat bine. Romnia poate contribui la integrarea
profund a UE pentru a-i permite acesteia s devin un conductor de politici
globale. Mulumind autoritilor romne pentru soliditatea angajamentului fa de
Uniunea European, reprezentanii Comisiei au evideniat rolul constructiv al
procesului de aderare i beneficiile apartenenei la Uniune, accentund importana
valorificrii statutului de membru al UE i oportunitile pe care acest fapt le
genereaz. Romnia trebuie s-i consolideze rolul de agent activ n cadrul
procesului de transformare european, s-i ntreasc capacitatea de a atrage
resurse i expertiz pentru a-i convinge partenerii europeni. Riscurile i
oportunitile dimensiunii economice a UE au fost prezentate i discutate din
perspective variate. Astfel, Attila Korodi, preedintele Comisiei de Politic Extern a
Camerei Deputailor a vorbit despre cooperarea parlamentar, ca suport pentru
cooperare economic inter-regional; Clin Popescu-Triceanu, deputat i fost prim-
ministru, a abordat Uniunea European ca proiect economic i politic liberal; Daniel
Dianu, profesor universitar, fost europarlamentar i ministru de finane, a
prezentat evoluiile economice la nivel european i soluiile pentru ieirea din criz;
reprezentantul Camerei de Comer i Industrie a municipiului Bucureti a expus o
perspectiv a companiilor romneti n UE, iar Bogdan Murgescu, profesor
universitar, a adus n discuie o perspectiv istoric pentru diminuarea decalajelor
economice dintre Romnia i UE. Sesiunea privind relaia dintre noiunea de
cetean romn i cea de cetean european a beneficiat de opinii guvernamentale,
ale societii civile i mass-media. Astfel, Bogdan Aurescu, secretar de stat n
Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre provocrile adresate Romniei de
libera circulaie la nivelul UE, Lidia Barac, secretar de stat n Ministerul Justiiei,
despre evaluarea procesului de reform a sistemului judiciar i a combaterii
corupiei la cinci ani de la instituirea MCV, Dumitru Sandu, profesor universitar, a
abordat Romnia strilor de spirit n lumile europene, Sandra Pralong, preedinta
Asociaiei Romne de Relaii Publice, a vorbit despre cetenie i comunicarea dintre
guvernai i guvernani, iar Ovidiu Nahoi, senior editor, a discutat prezena temelor
europene n presa din Romnia. ntrebrile i comentariile participanilor, formulate
la finalurile sesiunilor, au ocazionat precizri i clarificri din partea vorbitorilor i au
completat tabloul Romniei la cinci ani de la aderare. Conferina a oferit prilejul
discutrii performanelor i a prioritilor Romniei n parcursul european, marcnd
trecerea ntr-o etap mai ambiioas a apartenenei la Uniune.