Jean Chevalier-Alain Gheerbrant

w
MlTURI, VISE, OBICEIURI, GESTURI, FORME,
FIGURI, CULORI. NUMERE

A-D
 CRUCE/395
:J1~~tlrazo reallzarea tuturor vlsurllor trel: Intersectla celor douO drep-
~ a care trebule neapOrat sa rO- te ale sale coincide cu centru!.
m ra inO ImobilO: aceasta este con- pe care ea iI deschlde astfel
t in ?dlctla tlmpurllor. 0 oprlre in spre exterior; pe de altO parte.
car/olutla IneluctabilO. 0 sentlntO crucea se inserle in cere. im-
Vir? moarte. Cronos este $eful pOrtlndu-1 in patru; in stirslt. din
. notrlvlt pentru aceastO perfec- ea se obtln pOtratul sl trlunghlu!.
nu me stagnantO. FOrO indolalO. dacO I se unesc virfurlle prln pa-
tru drepte. Cea mal complexO
:I~r~~~r~~:~~~~~t:o ~~rfff~ ~~Ihl~b~ ~a$1 slmbollstlcO derlvO din aceste
t rol) nu exlste dorlnta sO-I pOrO- simple observatll; ele au dat
'al ul$tl; dar lata cO sosesc nl$te na$tere unui IImbaj universal $1
lenl! nte no!. cu toate poslbllltOtlle de 0 neintrecutO bogOtle. Ca $1
~enf de Inovatle $1de conflict. cu potratul. crucea slmbolizeazO
de f/ntatille lor de a se dezvolta in pOmintu!. fllnd TnsO expresla
'nd )ertate $1putere: este ceea ce aspectelor Intermedlare. dlna-
se aronos nu ar putea admlte. ceea mice $1subtile ale acestula. Slm-
Hese iI condamnO la 0 infringere bollstlca numOrulul patru se leagO
naln~solut necesarO. EI hi plerde in mare mOsurOde cea a cruel!.
's pnuterea. adlcO este emasculat. mal cu seamO prln aceea cO ea
r. al In lucrarea Da defectu ora- desemneazO un anumit ansam-
infOtfJlorum. 18. Plutarh evocO Insu- blu de relatll in Interiorul numO-
lie mlsterloase ale Hyperboreel: rulul patru $1 al potratului. Cru-
,colo Cronos, adormlt $1 pazit cea este cel mal totallzant dln-
ent~a 8rlareu. este intamnltat in- tre simbolurl (CHAS. 365).
o v ~'-oInsula $1 somnul esta legatura ArOtind spre cele patru punc-
It~ulascoClta co sa-I tina pe loc; el te cardinale. crucea este mal
'e~t~lfe Tnjurul lul numero$1 demonl, intil baza tuturor slmbolurilor de
orlentare. la dlferitele nlveluri de
~cfe~~~~~o~intin~g~~~:t$1s~~rvl~~~r~it exlstentO ale omulul. Orlentarea
f imbollzeazO Inexistenta sou totala a omulul pretinde ... 0 trl-
:a eJlspendarea tlmpulul Sl putem pia concordanta: orlentarea su-
SlngjPrOPla Informatla greceascO blactulul animal in raport cu el
dee e conceptille celtlce despre Tnsu$l;orlentarea spatiala in ra-
I 0 jternltate $1 despre Lumea de port cu punctele cardinale te-
'entrllncolo (LERD. 145-147. restre; in sfir$lt. or/entarea tem-
Ibui~~/anges Grenier. 2. 1052-1062). pora/a, in raport cu punctele
Crolv, $1URANUS.SATURN) cardinale cerestl. Orlentarea
spatlala se articuleaza pe axa
Jllui., UCE est-vest. marcata de rasar/tul $i
alte ...R
asflnt/tul soarelu/. Orientarea
~sau Crucea este unul din slmbo- temporala se articu/eaza pe axa
1C~~Jrlle atestate incO din antlchl- de rotat/e a /umll. sud-nord $/
nea btea ::ea mal ind~pOrtatO: in totodata jos-sus. D/n incruc/-
n orLglpt. In China sau In Creta. la $area acestor doua axe majore
sOu,nossos. unde s-a descoperlt 0 rezu/ta crucea de or/en tare to-
mnldruce de marmurO datind din tala. Concordanta, in om, pe
de 0 parte a celor doua orlen-
!:ad~~~~~.1c~~ceX:-~~~ (~~~~t~H~~ tori. an/mala $1spatiala, $/ pe de
~cu~1 trellea din cele patru simbo- alto parte a celor frei or/entari.
~ur fri fundamentale. alOturl de an/mala. spat/ala $/ tempora/a,
;;O~(entru. cere $1pOtrat. Ea stabl- iI pune pe acesta in rezonanta
Bste 0 relatle intre celelalte cu Jumea terestra Imanenta $1
CRUCE Cruce greeeose~ dubl~ . CRUCE Cruce greeease~ dUbl~ .
Sculptur~. sec. XI (Atena) Sculptur~. sec. XI (Atena)

CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~ CRUCE - Cruce greeease~. Sculptur~

pe sareofag. prlmele seeole dUp~ pe soreotag. prlmele seeole dUp~
Hristos Hristos

CRUCE Cruce greeease~ Tnform~ de CRUCE Cruce greeease~. Sculptur~

stea eu ~ase brate egale. Seulptu- pe soreofag. prime'e seeole dUp~
r~. sec. IV (Salonle) Hrlstos
CRUCE Crucea celor patru Evanghelii.
FresCO, prlmele secole dupO Hrlstos.
CRUCE Cruce greceascO cu $Osebrate
inegale. SculpturO, sec. IV (Salonic).

CRUCE Cruce de Malta. Cilindru de CRUCE S1mbol cristIe. Pe$1ele este aso-
calcar alb. ArlO aslrlanO din Suza, Aprox. ciat crucii. ArtO coptO din Egipt, sec.
3())) Tnainte de Hrlstos. IV - V. (Paris, muzeul Luvru).

CRUCE Cruce mlsticO. PietrO gravetO, CRUCE Cruce papuletO. GravurO noren-
prlmele secole dupO Hrlstos. tlnO din 1491.
398/CRUCE
respectiv cu lumeo supratem-
poroltJ transcendenttJ, prln $1 in
lumea inconjurtJtoare terestrO
(CHAS. 27). Nlcl cO or putea fl
mal blne condensate semnlfl-
coWie multiple $1ordonate ale
crucll; 0 atare slntezO se veri ficO
in toate orille culturole sl se
dezvoltO. in flecare din ele. in
numeroase varlatlunl sl sem-
nlflcatll.
in China. clfra crucll este cine!.
MultumlttJ slmbollstlcll chlneze ...
am invOtat din nou sO nu luom
nlclodattJ Tn conslderore numal
ce/e patru laturl ale potratulul
sou ce/e patru brate ale cruel/,
in ataro legOturli lor necesare
cu centrul crucll orl cu punctul
de Intersectie a brote/or el...
Centrul pOtratulul coincide cu
centrul cerculu/. Acest punct
comun este mareo roscruce a
Imaginarulul (CHAS.31).
Crucea are. in conseclntO .. 0
tunctie de sintezo $i de mOsurO.
Tn eo se Tntilnesc cerul $1po-
mintu/... Tn eo se amesteeo
timpul $1 spat/ul. Eo este cordo-
nul ombilical, nieiodato tOlot. 01
cosmosuiui legat de eentrul orl-
glnar. Dintre toate simbolurile,
eo este cel mal universal, cel
mai totalizator. Cruce a este
simbo/u/ intermed/arulu;' 01 m/)/o-
cltoru/ul. 01 celul care este, prin
chlar natura so. permanenta
aducere laolaltO a un/versu/ui, $1
comunlcare intre pOmint $1 cer,
de sus in )os $1 de )os in sus
(CHAS. 31-32). Eo este morea
cole de comunlcatle. Crucea
decupeazO. rinduleste $1mOsoa-
rO spatllle sacre. co de plidO
templele; eo deseneazO pletele
ora$elor; strObate cimpurlle sl
clmltlrele; intretOlerea bratelor
el marcheazO rOspintllle; in
acest punct centrol se inaltO un
altar. 0 platrO. un catorg. Pute-
rea el este centrlpetO $1centrl-
fugO. Ea explic/teazO m/sterul
centru/ui. Crucea inseamntJ im-
prtJ$tiere, emanare. dar $/ adu-
nare, recapitulare (CHAS.365).
Crucea mal are sl 0 valoare
de slmbol ascenslonal. intr-o
ghlcltoore germanlcO medleva-
10se vorbe$te despre un copac
ale cOrul rOdOclnl sint in lad sl
01 cOrul virf aJunge 10 tronul Iul
Dumnezeu. $1 care tine lumea
intreagO in crenglle lul; acest
copac este tocmal crucea. in
legende!e orientale. crucea es-
te puntea sou scara pe care
urea 10 Dumnezeu sufletele 00-
menllor. in unele vorlante. lem-
nul crucll ore sapte trepte. dupO
cum arborll cosmic I reprezlntO
cele sapte cerurl (HIT. 254-255).
Traditio crestlnO a imbogOtlt
in mod prodlglos slmbollsmul
crucll. condensind in aceastO
Imagine mintulrea $1 patlmlle
Mintultorulul. Cruce a iI slm-
bolizeazO pe Cel ROstlgnlt. pe
Hrlstos. Mintultorul. Logosul. a
doua persoanO a Trelmll. Eo este
mal mult decit 0 figurO a lul IIsus
Hristos. Identlflcindu-se cu per-
soana lul. Cre$tlnll tin sOrbOtorl
ale Crucll: ArOtorea Stlntei Cruel.
Seoaterea Stlntel Cruel; I se cin-
to Imnurl: 0 Crux, spes unlca (0.
Cruce. slngurO nOdejde); eo isl
ore propria Istorle - lemnul din
care este fOcutO provine dlntr-un
copac sOdlt de Set pe mor-
mintul lul Adam $1.dupO moor-
tea lul Hrlstos. fOrime din eo se
imprOstle in toatO lumea. in-
multlnd mlnunlle Lul; lor crucea
va apOrea din nou intre bratele
lul Hrlstos 10 Judecata de Apo!.
Nu exlstO. credem. un slmbol
mal vlu decit ea.
latO de ce eo a fost preluatO
de Iconografla crestlnO pentru a
exprlma supllclul lul Mesla. co Sl
prezenta lul: acolo unde este
crucea. este $1rOstlgnltul. Se pot
deosebl patru tlpurl prlnclpale
de cruce: crucea fOrO virf (in
forma de tau sou T); crucea cu

virf Sl cu 0 slngurO barO orlzon-
tal0; crucea cu virf Sl cu douO
bare orlzontale; crucea cu virf Sl
cu trel bore orlzontale.
Dlferltele sensurl atribuite lor
de slmbollstlcO nu sint deloc ab-
solute. Ele nu se exclud recl-
proc; do cO unul este adevOrat.
nu inseamnO cO celOlalt este
fals; flecare din ele exprlmO 0
anumltO percepere trOltO Sl
interpretatO slmbollc.
Crucea in formO de T or slm-
bollza sarpele tlntult de un par.
moartea invlnsO prln jerttO. Eo
avea un sens mlsterlos incO din
Vechlul Testament. Asttel. da-
torltO faptulul cO lemnul pentru
jerttO pe care-I carO Isaac in
splnare avea aceastO formO.
Isaac a fost crutat Slun inger I-a
oprlt pe Avraam core urma sO-SI
socrlfl ce f1ul.
Crucea cu 0 slngurO borO orl-
zontalO este crucea Evanghellel.
Cele patru brate ale el slmboll-
zeazO cele patru elemente. intl-
note de flrea omului; omenirea
too to. chematO 10Hrlstosdin ce-
Ie patru zOrl;vlrtutlle sufletulul 0-
menesc. Plclorul crucli. inflpt in
pOmint, reprezlntO credlnta ase-
zatO pe temelurl adincl. bratul
superior 01 crucli oratO nOde)-
dea ce urcO spre cer; 10rgimea
crucil este perseverenta p inO 10
capOt. Crucea greceascO ore
potru brate egale. putindu-se
inscrle in pOtrot; crLicea latlnO.
10 core bora vertlcalO este Ine-
gal impOrtltO. potrlvit dimenslu-
nilor omulul in plcloore Sl cu
bratele intlnse. nu se poote in-
serle dee-it intr-un dreptunghl.
Una este IdeailzatO, cealaltO.
realistO. D/ntr-o sp inzurotoore,
ortodoc$JI ou focut un oblect de
podoobo (DIDH, 360). Biserlclie
ortodoxe Sl cotollce ou fost in
general prolectote asttel incit
sO formeze pe pOmint 0 cruce,
greceascO in Orient. latinO in
Occident; dar exlstOsl exceptll.
CRUCE/399
Crucea cu douO bare orlzon-
tale or reprezenta, prin bora orl-
zontalO superloorO, Inscriptio
batjocorltoare a lul Pilat: Usus
Nazarlneonul, regele ludellor;
bora orizontalO inferioorO or fi
ceo pe care sl-a intlns Hrlstos
bratele. Aceasta este crucea
zisO 'de Lorena', dar care. in
realltate, provine din Grecla,
unde este foarte des intilnltO.
Crucea cu trel bare orizon-
tale devine un slmbol 01 lerarhlel
eclezlastice. corespunzind tlare'
papale. pOIOrlel de cardinal Sl
mltrel episcopa!e. incepind din
secolul 01 XV-lea. numai Papo
are dreptul 10crucea cu trel ba-
re orlzontale; cruce a dubIO re-
venea cardlnallior sl arhleplsco-
pilor; cruce a simplO. eplseopllor.
Mal putem deosebl crueeo
patlmllor sl erueea invlerll; pri-
ma reamlnteste suferlntele sl
moortea lul Hrlstos. ceo de-a
doua, blruinta lul asupra mortil.
De aeeea, aeeasta este de obl-
eei impodobitO cu 0 panglicO
sou eu 0 faciO sl seamOnOeu un
steag. labarum. pe core il inal-
to Iisusrldlcindu-se din mormint
sl a corul lonce se termlno in
forma de cruce, in loc so fie os-
cut/to co 0 sulito ... Nu mol ovem
de-o foce cu un copoc, co in
cowl crucil potlmllor, cl cu un
tolag (DIDH, 369-370) Sl, am zlce
nol, chiar cu un seeptru. Este 0
spinzurOtoare transflguratO.
in desenele ce reprezlntO
cruel grecestl cu douO bare
orlzontale se pot vedea inltia-
lele grecestl ale numelul lul Iisus
Hristos sl cuvintul NIKE,core in-
seamnO vletorle. La plelorul une-
10dlntre eJe apar un so1mcu orl-
pile 10sate in )os Sl un vultur eu
arlplle intlnse; 10 plelorul altela,
dol pOunl rotlndu-SI cozlle; una
din aeeste cruel esteimpletltO
din pangliel ee semnlfleO unlrea
celor douO naturl. omeneascO Sl
400/CRUCE
dumnezeloscO. Tn logosul intru-
pot; ceololtO este fOcutO din
pongllcl lnnodote. ovTnd
oceeosl semnlflcotle.
in lucroreo Istorlo lul Dumne-
zeu. ofTt de bogotO in nenumO-
rate prlvlnte. M. Dldron d6 un
exemplu perfect a ceeo ce in-
seomnO edulcororeo slmbolulul
1n olegorle. lucru core, dupO
pOrereo noostrO, il duce 10 un
odevOrot controsens intr-uno
din InterpretOrlle sale. EI semno-
leozO eXlstento unul more numOr
de cruel grecestl. 10 plclorul cO-
roro opor. fotO in fotO, onlmole
core. serle el. prlvesc cu spolma
sou cu drogoste semnul rascum-
pararl/ pacotelor. carulo par sO I
se inchlne. Leul, vulturul, paunul.
$olmul sint anlmalele core apar
eel mol des. Vulturul $1 paunul,
amblema a truffe/; $olmul $1 laul,
core reomlntesc vlolanta cruda
$1cruzlmaa bruta, or puteo ara-
to cO aceste pornlrl rale sint s/li-
te sa treaca pe sub Jugul crucl/.
Porumbelul $1 0010, pe core Ie
intilnlm frecvent pe frescele dIn
catacombe $1 pe sarcofagele
antlce, or putea anunto cO
vlrtutlle pureed din cruce, dlJpO'
cum vlcl1le sint doborite de eo.
Aiel. olegorlo n-o retlnut decit
un slngur aspect 01 slmbolulul.
pe eel mol exterior. mal inde-
pOrtat de realltatea profunda.
Credem, dlmpotrlvO. cO toate
aceste flgurl nu foe decit sa ex-
prime unul din aspectele flgurll
farO numOr a lul Hrlstos. Nlcl a
imagine nu Izbuteste sO epulze-
ze bogOtla Cuvintulul intrupat.
dupO cum nlcl un nume nu poo-
te traduce nemOrglnlrea dum-
nezelrl!. il InvitOm pe cUltor sOse
ducO 10 artlcolele ce Ie sint re-
zervate; leul aflrmO regalltatea
lul Hrlstos blrultor 01 mortll prln
moartea so pe cruce; pOunul cu
arlplle impodoblte cu ochl sem-
nlflcO revelorea. prln logos. a
Tntelepclunll dumnezelestl. ma-
nlfestorea Cuvintulul Sla lumlnll;
vulturul ce trOleste in tOrllle ce-
rulul reveleazO coracterul subllm
01 Mintultorulul; solmul. perspi-
cocltoteo sl vlzlunea lul profe-
tlcO.
Aceste onlmale nu sint strlvlte
10 plclorul cruci!. cum se intim-
plO in alte cazurl; ele stau drep-
te. puternlce, in toatO slava lor.
De ce am oveo aiel de-a face
cu a opozltle. dacO vorblm de
aslmllare cu Hrlstos in cazul re-
prezentOrllor infOtlsind porum-
bel sou ol? Acelasl proces de
Identlflcare functloneozO pentru
toate anlmalele de 10 plclorul
crucl!. Cind nu sint strlvlte. ele
scot in reHet. slmbollc. unul din
aspectele personalltOtll insesl 0
ROscumpOrOtorulul.
in alte crucl coracterlstlce,
putem remorca prime Ie douo
IItere ole numelul grecesc 01 lul
Hrlstos. X. P. litera rho (P) traver-
sind litera chi (X) co 0 axO vertl-
calO; sOmal retlnem Sl IIterele A
Sl n, alto Sl omega. care orato
cO Hrlstos este inceputul Sl stir
sltul evolutlel creatoore, punctul
alfo Sl punctul omega. Alte mo-
nograme prezlntO, intr-o cruciu-
litO cu sase brate, Inltlalele lul
lisus Hrlstos. litera Iota (I) fiind
axa in locul lIterel rho. Unele din
aceste monograme se inscrlu
intr-un pOtrat. trlmltind ostfel 10
vlata pam inteoscO sl omeneas-
cO a lul Hrlstos; altele. intr-un
cerc, co intr-o roatO mlstlco,
evocind vlata lul cereascO Sl
dumnezelascO.
Puterea slmbollsmulul in prl-
mele veacurl crestlne apore cu
Sl mal multO pregnantO pe cru-
ceo mlstlcO, sapota in platro,
pe care 0 yom descrle acum:
pecetea po art" gravat" 0 cru-
ce in T;litera chi (X) traverseazQ
vertlcala T-ulul, core se rotun-
Je$te in partea de sus co litera
rho (P). Aceste IInll rezuma nu-

mele lul Hrlstos Sl forma crucl/ lul.
Hrlstos. flul I()I Dumnezeu. este
Tnceputul $1 sfTr$ltul a toate; Ilte-
rele A $1 n. Tnceputul Sl sfTr$ltul
semnelor Intelectuale $1. prln ex-
tens/e. 01 Intel/gentel Tnse$1 Sl
ale sufletu/ul omenesc. Tnsotesc
crucea. 10 dreapta Silo stinga.
Crucea I-a zdroblt $1 I-a TmblTnzlt
pe Satana. stravechlul $arpe;
sarpele sta decl incolaclt Sl Tn-
lantu/t pe plclorul cruclI. Acest
dU$man 01 neamulul omenesc
cauta sa aduca sufletul 10 pler-
zanle. sufletul reprezentat sub
f(Hma unul porumbel; dar po-
rumbelul. desl amenlntat. prl-
veste 10 cruce a care-I da putere
$1care-I mTntule de otrava Sata-
nel. Cuvintul SAL VS. scrls pe
pam intul unde este Tnflpta cru-
ceo pe care stau porumbel este
c intecul de Izb inda 01 crestlnu-
lul credlnclos. prln care e/
clnsteste crucea Si pe Hrlstos
(DIDH.380-381).
Urmindu-$I evolutlo in lumea
slmbolurllor. cruceo devine ralul
celor Ale$1. 0 edltle a Dlvinei
comedl/. din 1491. ne-o infOtl-
$eozO in mlJlocul unul cer inste-
lat $1plln de dreptferlcltl core-o
prlvesc cu adorotle. Crucea
este alcl slrT\bolul slave I ve$nlce.
a slave I dobindlte prln jerHO $1
care culmlneazO intr-o ferlclre
extatlcO. Numal Dante puteo
evoca aceastO Imagine:
... Caci sus strafulgera Hris-
tos
Si pi/de n-am. sa-I dove-
desc prin ele.
Dar cel ce-sl poarta cru-
cea-ntru Hrlstos
ma vor ierta ca-mi scap
din m iinl unealta.
c ind fl-vor sa-I zareasca
pe Hrlstos.
(Paradisu/. XIV. 104-108.
trad. Eta Boerlu)
in tradltille ludalce $1 cre$-
tine. semnul purtator de cruce
apartlne rlturllor inltlatlce prlml-
CRVCE/401
tlve. Cruceo cre$tlna este vestltO
prln anumlte f1gurl din Vechlul
Testament. cum sint pragul de
sus$1u$orll U$1ide la casele evrel-
lor. unse cu singe de mlel prln-
tr-un semn cruciform - mlel frlpt
pe douO frlgOrul tncrucl$ate.
Crucea recapltuleozO crea-
tla. eo are un sens cosmic. lata
de ce Irlneu scrle. vorbtnd des-
pre Hrlstos $1 despre rOstlgnlrea
lul: A venit asa incit sa-L ve-
dem. 10 toate cele ce sint ale
Lu/. sl S-a facut trup Sl a fost ras-
tlgnlt pe cruce adun Tnd in SIne
Lumea toata (Adversus Haereses.
5.18.3).
Crucea devine astfel polul lu-
mil. a$a cum aflrmO Chlrll al leru-
sallmulul: Dumnezeu $1-0 desfa-
cut m Tlnl/e pe cruce. spre a Tm-
brat/sa marglnlle Luml/ intregi. Sl
de aceea muntele Golgota este
crestetul /um/l (Catechesls. 13.
28). Grlgorle din Nyssa va vorbl
despre cruce numlnd-o pecete
cosmlcO (Orotlo de ressurectlone).
Lactantiu scrle: Dumnezeu. in
patlmlrea Lui. $/-0 desfacut bra-
tele Sl a Tmbrat/sat cercul pa-
mintu/u/ (Dlvlnae Instltutiones. 4.
26. 36). Autorif medlevall au im-
prumutot de la POrlntll Blserlcll
tema crucll cosmlce. pusO in
valoare $1 de Augustin in De
Genesi ad I/tteram. 8. 4-5.
Prezenta crucli se regaSe$te
in naturO. omul cu bratele intln-
se slmbollzeaza crucea O$a cum
o face $1zborul pOsOrllor. catar-
gul corObiel sau uneltele de
arat pOm7ntui. AsHel. lustln in
Apologia sa (1. 55) enumerO
toote lucrurlle ce poartO Ima-
glnea crucll. L1stacrucifor ascun-
se (cruces dlsslmulatae) cuprln-
de pluguL ancora. trldentul. co-
targul $1verga corablel. cruceo
7nc7rllgotO etc ...
Crucea rela temele funda-
mentale ale Blbllel. Eo este pom
01 vletll (Facerea. 2. 9). intelep-
clune (Pi/de. 3. 18). lemn (01 ar-
402/CRUCE
eel. 01 betlsorulul lul Moise din
core a thnlt opo. copocul sadIt
pe motul opelor curgatoore.
lemnul de core este prins sorpe-
Ie de aroma). Pomul vletll slm-
bollzeoza. 10 rindu-l.Jemnul cru-
ell. de unde expreslo foloslta de
Jotlnl: sacramentum IIgnl vitae.
Bornobo regaseste in Vechlul
Testament toote preflgurarlle
Crucll.
Se cuvlne totusl sa focem 0
dlstlnctle intre cruceo potlmllor
lul Hrlstos. Instrument de supllclu.
sl cruceo de slova core trebule
InterpretotO in sens eschotolo-
glc. Crucea de slovO. cruceo
core va opareo inolnteo celel
de-o douO venlrl a lul Hrlstos
(parousla) este semnul Flulul
Omulul. semnul invlerll lul Hrlstos
(vezi textul lul Dante. cltot mol
sus).
in teologlo IZbOv1r11. crucea
mol este sl slmbolul rOscumpO-
rarll dotorote in numele justitlel
sial cirllgulul cu care a fost in-
cOtusot demo nul. 0 intreogd
trod/tie consldenj cd este nece-
sara 0 rascumporare cotre de-
mon. bazoto pe 0 anume just/-
tie. Aceosta justitie /ntervlne In
d/feritele faze ale economiel
m Intulrll. Era nevoie de jertfa de
pe cruce. $1 deci de moartea lui
Hrlstos. pentru co omul so se eli-
bereze de urmorlle pocatulul.
De aiel. utlllzarea frecvento a
termenulu/ de roscumporare.
Crucea apare co un so/ de clr-
IIg care-I Incotu$eaza pe de-
mon $1-1 Impled/co SO-$/ conti-
nue lucrarea (DAVS. 225-226; J.
Riviere. Le Dogme de 10
rfjdemption. Paris. 1948. pp. 231
Sl urm.).
Sfintul Bonaventura comparO
cruceo lul Hrlstoscu Pomul vieW:
Cruceo este un pom 01 frumuse-
tl/; sflnt/t pr/n Slngele IUi Hr/stos.
el este incorcot de toote roo-
dele (GOUl. 293).
Potrlvlt unel credlnte strO-
vechl. odevOratul lemn al crucll
lul Hrlstos invle mortll. AceastO
calltate a lul s-or datoro faptulul
cOaceasta cruce este fOeuta
din lemnul pomulul vletll. sOdlt
in Ral.
Pentru a da 0 expllcatle cru-
ell celtlce. este necesar sa trl-
mltem la slmbollsmul general al
crucll. Oar crucea celtlcO se in-
serle intr-un cerc din core les
putln bratele el.imblnind astlel
slmbollsmul crucll cu al cerculul.
S-ar mal putea adOuga sl cel al
centrulul. cOcl la multe exem-
plare arhalce apare un mlc
glob. in centrul geometric 01 cru-
cll sl la mljlocul bratelor el. in
perloada de inceput a ortel Ir-
landeze. crucea este complet
inscrlsO intr-un cerc sl IIpsitO de
orlce ornament; intr-o a doua
etopO stlllstlcO. bratele les putln
in ofara cerculul; in ultimo fazO.
cruclle sint mol marl. ocoperlte
sl ojurote. Putem recunoaste in
cruceo IrlondezO slmbolurl celtl-
ce care se IntersecteozO cu slm-
bollsmul crestln. Corespondenta
cvadruplO lIustreazO repartlza-
rea celor potru elemente - ae-
rul. pOmintul. focul sl apa - sl a
atributelor lor tradltlonale - cold.
uscot. umed sl rece. Ea cores-
punde cu impOrtlrea Irlandei in
patru provlncll plus 0 a clncea.
in centru. olcOtultO prln luarea
cite unel portlunl din toate ce-
lelalte patru. il regOsim alcl pe
cel patru Maestri din traditla
anallstlcO (ce corespund celor
patru evanghellstl). co sl su-
pranumele sfintulul Patrick.
Colthrlge /slujltorul/ celor pa-
tru. Cele douO axe ole crucli ne
trlmlt cu gindul silo scurgerea
tlmpulul. la punctele cardinale
ale spatlulul. lor cercul. 10 clclu-
rile manlfestOrl1.Centrul insO. in
care nu existO nlcl tlmp sl nlcl un
tel de schlmbare. este un lac de
trecere sau de comunlcare slm-

bolicO intra lumea noastrO sl Lu-
mea CealaltO. EI este un burlc.
un punct de rupturO a tlmpulul sl
spatlulul. Strinsa corespondentO
dlntre vechlle conceptll celtlce
sl datele ezaterlce crestlne ne
indreptOteste sOcredem cO slm-
bolul crucll inscrlse intr-un cerc
a reprezentat. pentru Irlandezll
din perlaada carolinglanO. 0 sln-
tezO IntlmO sl desOvirsltO intre
cre$tlnlsm sl traditio celticO
(GUES.185; GUEC. passim).
in Asia. slmbolul crucll. desl
nu este tot atit de bogat din
punct de vedere slmbollc co in
lumea creslnO. nu este totusl mal
putln Important. Ne este greu sO
studlem in citeva rindurl un slm-
bollsm atit de vast co acela 01
crucll. cOrula Gu~non I-a consa-
crat un volum intreg. Acest slm-
bollsm se bazeazO in prlmul rind
pe faptul cO arlce cruce rezultO
din incruclsarea unor axe dlrec-
tiona Ie pe care Ie putem Inter-
preta in fel $1chip. fie co atare.
fie din punctul de vedere 01 in-
tilnlrll lor intr-un centru. fie din
cel 01 Iradierll din el. Axa vertl-
cola poate fl conslderatO co
legind intre ele 0 serle de trep-
te sou de stOrl lerarhlzate ale
fllntel; axa orlzontalO. co dezvol-
tare a fiintel pe 0 treaptO inter-
medlarO. Axa vertlcalO mal poa-
te inchipul actlvltatea Cerulul
sou a lui Purusha; axa orizontalO.
suprafata Apelor pe care se
exercltO aceastO actlvltate sl
care corespunde lul Prakrltl.
substanta universalO paslvO. Ce-
Ie douO axe sint sl axele echi-
noctlilor $1 soistitllior. sau intil-
nlrea acestora cu axa poillor.
Obtlnem astlel 0 cruce cu trel
dlmenslunl. care determlnO cele
sase dlrectli ale spatlulul.
Crucea dlrectlonalO. care im-
parte cercul in patru. este Inter-
medlarO intre cerc $1pOtrat. in-
tre Cer sl POmint. slmbolul decl
al lumll Intermedlare. ca sl al
CRUCE/403
Omulul universal din trlada chl-
nezO. Este. dupO cum spune
sfTntul Martin. emblema cen-
trulul. a focutul. a Intelectulul. a
Prlnclplulul. Punct de conver-
gentO a directllior $1 opozltillor.
loc al echilibrulul dlntre ele.
centrul crucll corespunde intra-
devOr scoblturll din butucul ro-
tll. actlunll centrale Inactive.
Imuabllulul Mljloc (chong-yang).
Crucea mal este - am vOzut adl-
neaurl cO cercul tOlat de ea de-
vine roatO - emblema Iradlerll
din centru. de naturO solarO sau
divinO. Reprezentind totalltatea
intlnderll. crucea este. in China.
numOrul 10. care contine toate
numerele simple (WIEG).
Crucea vertlcalO $1 centralO
mal este sl Axa iumll. lucru pre-
clzat sl de globul care poartO 10
un pol 0 cruce. slmbol imperial
pe care alchlmlstll iI Identlflcau
cu creuzetul regenerator.
SO mal amlntlm sl planul in
forma de cruce al templelor hin-
duse sl 01 blserlcllor. in care ca-
pul corespunde absldei. bratele
- transeptulul. corpul $1plcloare-
Ie - navel. Inlma - altarulul sau
IIngamulul.
GOslm.la Abu Yaqub Sejestanl
o Interpretars ezoterlcO foarte
orlglnalO a slmbolismulul crucll:
eele patru brate ale ei sint
Identlflcate cu cele patru cuvln-
te ale profeslunll de credintO
(Shabada) musulmane (BURA.
CORT.GUEC. SA1R,WIEC).
in Egipt. crucea cu toartO
(Anh). eonfundatO adesea cu
nodul lul Isis. este slmbolul ml-
lIoanelor de ani de viatO vlitoa-
reoAnh este un semn format dln-
tr-o buelO rotundO sau ovalO. de
care atirnO un fel de T. sl care
seamOnO cu 0 fundO. Eo este
unul din atrlbutele lul Isis. dar
poate fl vOzutO in mina multor
dlvlnltOtl. co emblemO a vieW
404/CRUCE
divine $1 a ve$nlclel. in mino tOtorul pentru lopte are forma
murlforllor. eo exprlmO 0 urore de cruce. DacO II se intimplO so
de ferlclre ve$nlcO. in fovOrO$lo rastoarne din neotentle lopte.
lul Isis $1 Osiris. Cercul el este peulll 1$1 moale degefele in bOI-
Imaglnea perfecta a ceea ce toaeO desenind pe eo 0 cruce
nu are nlcl inceput $1nlcl sfir- (HAMK.25).
$It... cruceo evoca starea de Asoclerea dlntre cruce $1spl-
transa in care se zbatea Inlfla- rala rezumO organlzarea lumll
tul, mal exact, eo reprezlnta potrlvlt conceptlel trlburllor ban-
starea de moarte, rastlgnlrea tu din Kasal (kongo. lulua $1ba-
a/esulul $/, in unele temple. /n/- luba). Axa vertlcalO a acestel
flatu/ era cu/cat de preoti pe un crucl une$te intre ele pOmintul
pat in forma de cruce (CHAM. (sOla$01 oamenllor $1.in intele-
22). Eo este aplicatO pe fruntea sui lul htonlan. 01 sUfietelor mor-
faroonllor $1a Inltlotllor. co pen- tIIor) $1 Cerul Superior. sOla$ 01
fru a Ie do pufereo sOvadO ve$- Zeulul supremoEI insu$1se gaSe$-
nlcla dlneolo de obstacolele ee te in centrul unel crucl pe ale
rOmin de trecuf. Zell le-o prezln- cOrel brate stau cele patru genii
fO rOposatllor. remarcO Maspero. superloare. care-I aslstO.Axa orl-
co un slmbol de vlatO ve$nlcO. zontalO leagO intre ele lumeo
din care ss revarsO mlresme genIIlor bune (de 10 RasOrlt)$10
dOtOtoare de via gO. genillor rele (de 10 Apus). Cen-
trul acestel cruel prlmordlole
Pentru Paul Pierret. eo este $1 este rOspintla COli Lactee unde
un slmbol de profejare a tolne- sufletele mortllor. dupa ce tree
lor sflnte; Exlstau numeroose peste a punte. sint jUdecate.
omUiete (To sou catarome) din apol trlmlse. flecare potrlvlt
platrO tare, din pastO de stlcla merltelor sale. spre stinga sau
sou lemn de slcomor aurlL de spre dreapta (spre opus sou
cele mol mutte orl insa din josp spre rasOrlt). intre aceste patru
sou cuort rO$U opoc. core se planurl prlmordiale. Genille. Du-
atirnou 10 gitul mumiilor ... Textul hurlle $1Sufletele evolueaza in
special din capltolul 01 46-lea 01 spiralO.
Carfi/ Morfi/or. gravat pe un ase- Aceasta constructle arhe-
menea fllacterlu. il a$eza pe tlpala reglementeaza ordona-
defunct sub protectla lul Isis rea arhltecturalO a colibetor $10
(PIED.531). locurllor de adunare. co $i rin-
dulalo lerarhlca a membrilor
in arta afrlcana. motive Ie in unel famlill sou 01unei soctetatl.
formO de cruce. cu IInll sou
frunze de manioc. sint frecvente Astfel. in spatiul inchls fami-
.$i bogate in semnlflcatil. Crucea lial. collba bOrbatulul este pia-
are in prlmul rind un sens cos- sota in centrul unel cruel pe ale
mic: Indlcind cele potru puncte carel brate sint o$ezate. in ordl-
cardinale. eo simbolizeazO soa- neo lerarhlca nord. sud. est. vest.
rele $1drumul descrls de el pe collbele celor patru neveste ale
balta cerulul. DacO prezlntO 10 sale. $1 tot astfel. in lumlnl$ul un-
extremltOtl arce de cere. eo il de se aduna laolalta membrli
reprezlntO. 10 trlburlle bamum. socletatllor secrete. cel patru
pe rege. Co rOspintie. eo mal Marl Iniflatl se a$aza in jurul
exprlmO $1drumurlle vletll $1mor- Centrulul. locul $efulul supremo
til. fIInd a Imagine a soartel Invlzlbll. sltuat 10 intretOlerea
omulul (MVEA. 105). La peull. bO- dlntre bratsle unel cruel $1 0

splralO care incepe tot din
acest centru (FOUA, FOUC). La
acelea$1 populatll, cruce a
tatuatO. gravatO. forjatO etc.
slmbollzeazO punctele cardinale
$1in acela$1 timp cele patru dru-
murl ale unlversulul care due la
GenII (la Cer sau mlazOnoapte),
la oamenl (jos), la sutletele bu-
ne (spre rOsOrlO$1 la sutletele
rele (spre apus).
Crucea. serle Guenon, este in
prlmu/ rind slmbo/ul totallzari/
spatlale ... Simbolul crucll este 0
unlre a contrarlllor... pe care
trebu/e so 0 aprop/em de ace/
kua (unlrea dlntre yang $1yln).
co $/ de acea tetraktys plta-
gore/ca. Acest slmbolism este
extrem de blne slmtlt in traditio
mitica a vechi/or mexicanl. Cru-
ceo este simbo/u/ totalitafii lumi/.
01 legaturii centrale dintre ani;
c ind vechll scrlbi incercau sa-$i
reprezlnte /umea. el dispuneau
in forma de cruce greceasca
sau de cruce de Malta cele
patru spati/. in Juru/ centrului
(SOUM). Mal mult chlar, mlto-
logla mexlcanO ne oferO intrea-
go paletO slmbolicO ce vine s0
se ordoneze sub semnul c'ucll:
in vatra unlversulul stO zeul fo-
culuL Xluhtecutll. Loc 01 slntezeL
centrul acesta prezlntO 0 infOtl-
$are amblguO: el are un aspect
nefast $1unul favorabil. in sfir$lt.
in Codex Borgia. centrul este
inchlpult de un copac multico-
lor, a cOrul ambigultate vertlca-
10nu lasOnlcl 0 indolalO: deasu-
pro lul apare un quetzal, pasO-
rea de 10 soare-rOsare, lar el
ti$ne$te din frupul unel zelte
pam inte$tl. slmbol 01 Apusulul.
in plus, acest copac cosmic
este strOjult, intr-o parte. de mo
rele zeu QuetzalcoatL care s-a
jertflt pe un rug spre a do vlatO
soareluL lor in ceo 10 Ita parte,
de MacullxochltL zeul auroreL 01
prlmOverlL dar $1 01 jocurllor,
muzlcll, dragostel (OURS, 354-355).
CUART/405
Pentru amerindian, co $1pen-
tru european, crucea romanO
este slmbolul pomulul vieW re-
prezentat tie doar sub forma
geometrlcO, fie cu extremltOtlle
ramiflcate sou frunzoase, co in
celebrele crucl de 10 Palenque
(ALEC,55).
in Codex Fejervary-Mayer,
flecare din reglunlle cardinale
ale pOmintulul este reprezen-
totO prlntr-un copac in forma de
cruce pe cre$tetul cOrula stO 0
pasOre (ALEC.56).
in anumlte codexurL pomuJ
vieW este reprezentat prlntr-o
cruce de Lorena ce poartO, pe
bratele orlzontale, $apte florl
slmbollzind fOrO amblgultate
dlvlnltatea agrarO. in alte ca-
zurL septenarul dlvln este re-
prezentat prln $ase tlorl $1PasO-
rea-Soarelul in mijlocul cerulul.
La capOtul studlulul sOu des-
pre semnlflcatla directlllor car-
dinale 10 vechll mexlcanL J.
Soustelle poate socotl crucea
co simbo/ 01 lumi/ in totalitatea
et. (v. $1PATRU)
CUARf
in cadrul Initlerllor, cuartul
slmbolizeazO elementul celest.
Apa sacrO$1atotputemicOdin rltua-
lurlle InlNatlce ale medecine-men
(vracllor) australlenl este con-
slderatO a fl cuart IIcheflat (Mir-
ceo EIIade, Significations de 10
Lumiere Interleure, in Eranos
Jahrbuch. 1957,26, p. 195). (v. $1
CRISTAL)
Cuvintul acesta nu este luat
alcl decit in sensul de progresle
aritmetlca a prime lor patru nu-
mere avind unltatea co termen
$1ratlune: 1.2.3.4. Sumo lor ne dO
Decada, slmbol 01 perfectlunll $1
chele a unlversulul. Cuaternarul
este citra sacra din aceastO lu-