Sunteți pe pagina 1din 147

NUMR PROIECT : 18/2015

DENUMIRE PROIECT :
CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER

BENEFICIAR SC SUPREMIA GRUP SRL

FAZA S.F. - STUDIU DE FEZABILITATE

PROIECTANT S.C. ARHITECT MAGDA S.R.L.


COLECTIV DE ELABORARE :

SEF PROIECT SC ARHITECTMAGDA SRL

ARHITECTUR S.C. ARHITECTMAGDA SRL arh. MAGDA Sorin


ing.ROMAN Calin

INSTALAII SC GIDO TEST ing. BALA Dorin


ing. ONICA Gigi

SC GEI SA ing. ARGHIUS Marius

STRUCTURA S.C.TOPCONS SRL ing CIOROGA Cristian

GEOLOG S.C. GEOALBACONSULT SRL ing. PANTEA Valentin


STUDIU DE FEZABILITATE

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE

A. PIESE SCRISE

1. FOAIE DE CAPT I SEMNTURI


2. BORDEROU PIESE SCRISE I DESENATE
3. DATE GENERALE
4. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
5. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI
6. ANALIZA COST BENEFICIU
7. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIEI
8. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI
9. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO ECONOMICI AI INVESTITIEI
10. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU

B. PIESE DESENATE

ARHITECTURA

1. PLAN DE NCADRARE N ZON - SC. 1/5000


a00
2. PLAN DE SITUAIE Ansamblu TOPO - SC. 1/1000
A00
3. PLAN DE SITUAIE - Detaliu - SC. 1/500
A01
4. PLAN PARTER - SC. 1/100
A02
5. PLAN ETAJ - SC. 1/100
A03
6. PLAN INVELITOARE - SC. 1/100
A04
7. SECIUNE TRANSVERSALA 11 ,22 - SC. 1/100
A05
8. SECIUNE TRANSVERSALA 33 - SC. 1/100
A06
9. SECIUNE LONGITUDINALA 44 - SC. 1/100
A07
10.FATADA EST ,VEST - SC. 1/100
A08
12. FATADA NORD - SC. 1/100
A09
13. FATADA SUD - SC. 1/100
A10
14. PLAN PARTER flux tehnologic
- SC. 1/100
A11
15. PLAN ETAJ flux tehnologic- SC.
1/100 A12

STRUCTURA

1.PLAN FUNDATII - SC. 1/100 RF1


2.DETALII FUNDATII IZOLATE - SC. 1/100 RF2
3.DETALII FUNDATII CONTINUE - SC. 1/100 RF3

INSTALATII

1.INSTALATII ELECTRICE PARTER - SC. 1/100


IE01
2.INSTALATII ELECTRICE - ETAJ - SC. 1/100
IE02
3.INSTALATII SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU - PARTER SC. 1/100
I03
4.INSTALATII SEMNALIZARE SI AVERTIZARE INCENDIU - ETAJ SC. 1/100 I04
5.POZITIONARE HIDRANTI - PARTER SC. 1/100 IH05
6.POZITIONARE HIDRANTI - ETAJ SC. 1/100 IH06
7.INSTALATII TERMICE - PARTER SC. 1/100 IT07
8.INSTALATII TERMICE - ETAJ SC. 1/100
IT 08
9.INSTALATII SANITARE - PARTER - SC. 1/100
IS09
10.INSTALATII SANITARE - ETAJ - SC. 1/100
IS10

ntocmit, arh . Sorin MAGDA


TEMA DE PROIECTARE

Construire Supremia Inovatoin Center

Prezentul studiu de fezabilitate are ca scop analiza construirii unei cladiri cu functiunea de centru de
inovare , un centru de exceptie menit sa sprijine dezvoltarea,creativitatea si inovarea in domeniul
alimentar.
Proiectul studiat propune dezvoltarea capacitii de formare profesionala locale, de imbunatatirea a
serviciilor oferite ,contribuind la creterea calitii si a competitivitatii pe piata de servicii profesionale .
ANEXA 5.1 - STUDIU DE FEZABILITATE/ DALI

Studiu de fezabilitate

A. PIESE SCRISE

Date generale
Denumirea obiectivului de investiii

Construire Supremia Inovatoin Center

Amplasamentul (judeul, localitatea, strada, numrul)

Judetul Alba, municipiul Alba Iulia str.Calea Ciugudului nr.7

Titularul investiiei

SC SUPREMIA GRUP SRL

Beneficiarul investiiei

SC SUPREMIA GRUP SRL

Elaboratorul studiului

sef proiect
S.C. ARHITECT MAGDA S.R.L. Alba Iulia , strada Florilor nr 13
www.atelier-magda.com

Informaii generale privind proiectul


Situaia actual i informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului
Situaia actual
In prezent terenul pe care se proune investiti este liber de constructii si se afla in incinta S.C.
Supremia, unitate economica cu profil de activitate de fabrica de condimente (ingrediente
alimentari).
Distanele minime ale construciei ce se propune a se realiza fat de parcelele invecinate, sunt
dupa cum urmeaza:
18.14 m la Sud, fa de limita de proprietate profilul drumului de acces DJ 107 ;
263.56 m la Nord, fata de limita de proprietate proprietate privata, sc ANVERSA
EST srl, teren neconstruit;
96.24 m la Vest fa de limita de proprietate pasune , taluz nefolosit, neconstruit;
3.85 m la Est fa de limita de proprietate proprietate privata, VCST
AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA
Informaii despre entitatea responsabil cu implementarea proiectului
n data de 10.12.1993, a fost nfiinat firma S.C. I.V. POWER S.R.L. care avea ca i obiectiv
principal de activitate: Comer cu ridicata specializat al altor alimente, inclusive pete, crustacee
i molute. Din data de 17.12.2002, Bara Levente- n calitate de acionar al societii sus
menionate, hotrsc schimbarea denumirii societii din S.C. I.V. POWER S.R.L. n S.C.
SUPREMIA GRUP S.R.L. care va avea ca i domeniu principal de activitate, producia de
mixuri complete pentru preparatele din carne, la care se adaug importul, comercializarea i
distribuia de condimente, aditivi alimentari, concentrate proteice din soia, ingrediente pentru
semipreparate din carne.
La nceput, activitatea firmei se baza pe importuri de condimente i membrane, destinate
fabricrii produselor din carne.
Din anul 2003 s-a trecut la producia proprie de mixuri complete pentru preparatele din carne,
astfel nct la ora actual, firma produce peste 2000 de mixuri de condiment destinate produselor
alimentare.
n prezent, firma SUPREMIA GRUP a implementat sistemul de management integrat calitate -
SA am ptruns pe pieele europene cu produse care respect standardele de calitate SR EN ISO
9001/2008 i SR EN ISO 22000:2005.
La nceputul anului 2011 firma Supremia Grup a deschis un nou sediu mai modern n Alba Iulia
echipat i dotat cu toate echipamentele necesare n vederea atingerii i meninerii poziiei de lider
pe piaa intern i poziiei de furnizor important de ingredient pe piaa european. n vederea
atingerii acestui obiectiv au implementa sistemul Kaizen i sitemul BRC.
Deviza echipei SUPREMIA GRUP este satisfacerea clienilor notri pe care o asiguram prin:
calitatea produselor, profesionalism i corectitudine.
n structura organizatoric a S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L., nivelul I al piramidei ierarhice l
constituie Directorul General. Nivelul II al piramidei ierarhice l constituie Directorul Kaizen-
RMC, Directorul Financiar, Directorul Comercial, Directorul R&D, Directorul de Operaiuni,
Directorul Calitate, Directorul Economic, Manager Resurse Umane. Nivelul III i IV al
piramidei ierarhice este constituit din Directorul de Logistic, Coordonator de Producie,
Directorul Tehnic, Manageri divizii vnzri, Responsabilul implementare sisteme calitate,
Responsabilul CTC, ef Laborator, Warehouse Manager i restul compartimentelor funcionale.
Firma noastr a nceput producia n 20.08.2003, de la 0 Kg, n 10 aprilie 2005, avem o producie
de ingrediente de 30 tone pe lun, n 2011 producia se ridic la 320 tone / lun, iar in 2015
producia se ridic la 700 tone/lun.
La ora actual avem o producie de peste 2000 de mixuri complete pentru preparatele alimentare,
la care se adaug importul, comercializarea i distribuia de condimente, aditivi alimentari,
concentrate proteice din soia, ingrediente pentru semipreparate din carne, lapte, panificaie, etc,
ingrediente alimentare.
Activitatea curenta a societii este producia proprie de mixuri complete pentru preparatele din
carne, lapte, panificaie, astfel nct la ora actual, firma produce peste 2000 de mixuri de
condiment destinate produselor alimentare.
Lider al pietei de ingrediente alimentare din Romania, avand un portofoliu de peste 2000 de
clienti activi din Romania dar si din Europa, compania Supremia Grup, nfiintat in anul 1993 cu
capital privat integral romanesc, a inaugurat la inceputul anului 2011, noul sediu central din Alba
Iulia, o investitie de peste 9 milioane de euro. Acest eveniment a coincis cu aniversarea a 10 ani
de la data emiterii primei facturi.
Supremia Grup ofera solutii complete pentru industria alimentara: mixuri complete, mixuri
personalizate, condimente naturale de cea mai buna calitate importate din toate colturile lumii,
materii auxiliare, membrane naturale si artificiale, aschii de lemn selectate. La baza relatiilor
exceptionale de afaceri ale companiei stau solutii particularizate si consultanta de specialitate,
respect fata de parteneri si o permanenta imbunatatire a serviciilor oferite.

Principalele produse ale societii sunt:

- Mixuri de ingrediente funcionale

- Condimente i mixuri de condimente

- Materii auxiliare

- Membrane artificiale

- Achii de lemn Golden Smoke

Experiena sau competente n domeniul n care se dorete realizarea investiiei


Departamentul R&D incepe in 2007-2008, cand 2 persoane au inceput sa desfasoare activitati
specifice de dezvoltare produse noi. Incepand cu 1 ianuarie 2011 se infiinteaza in mod oficial
departamentul cercetare-dezvoltare (R&D) ca un departament de sine-statator, fiind totodata
numit un manager de departament care se subordoneaza direct managerului general. La inceputul
anului 2011 departartamentul cercetare-dezvoltare era compus din 4 persoane. Datorita ritmului
alert de dezvoltare a SUPREMIA GRUP, numarul angajatilor R&D a crescut an de an, ajungand
la mijlocul lui 2015 la 15 angajati. Echipa de cercetare dezvolt/inoveaz pe an peste 180 de
produse din domeniul alimentar. Cresterea competitivitii produselor marca Supremia prin
intensificarea proiectelor de cercetare este una dintre prioritile planului strategic de dezvoltare
al S.C. Supremia Grup SRL pentru perioada 2015-2020.
Proiecte de cercetare abordate pana in prezent de catre Supremia Grup
1. Optimizarea metodei de obinere i caracterizarea polizaharidului Kefiran-ingredient
natural cu proprietti funcionale depus la competiia din anul 2013, la Programul
INOVARE - Subprogram Servicii suport pentru inovare Cecuri de inovare
2. Dezvoltarea unor premixuri de panificatie pe baza de fructe deshidratate cu proprietati
senzoriale si nutritive supreioare - proiect aflat in derulare (termen finalizare
31.12.2016) . In colaborare cu .Universitatea de Stiinle Agricole si Medicina Veterinara a
Banatului Regele Mihai I al Romaniei din Timisoara
Proiectul actual atinge urmatoarele directii ale strategiei de dezvoltare:
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare: nfiinarea/organizarea i dezvoltarea, n funcie de
resursele financiare disponibile sau atrase, a unui centru de inovare cu o pondere
semnificativ de cercettori i tehnicieni proprii, structur capabil s intre n parteneriate de
cercetare i s acceseze fonduri pentru aceasta, s faciliteze o producie tiinific
valorificabil n vanzari de produse inovative.
Cresterea cooperarii intre sectorul de cercetare dezvoltare si cel industrial prin crearea un
nucleu central de cercetare fundamentala si aplicata, implicat in crearea de programe de
diversificare de portofoliu de produse dar si de evaluare a impactului social si economic cu
reducerea decalajului existent in planul cercetarii-dezvoltrii in interiorul companiei si
institute de C-D din Romania si Uniunea Europeana
Imbunatatirea utilizarii resurselor umane: inlesnirea accesului la activitatea de cercetare,
cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, principalele categorii vizate pentru angajare
in acest centru fiind tineri cercetatori, doctoranzi, si chiar studenti .

Obiectvele echipei de cercetare pe anul 2014 si gradul de indeplinire a acestora este evideniat
mai jos:
IAN-
Actiuni si
AI/AE criterii Obiective Manager General Obiective Manager R&D kpi P.I. DEC
proiecte
2014
Asigurarea unui procent de 15% din cifra de
afaceri realizata din vanzarea mixurilor, pe A1 (CA mixuri noi / CA mixuri)*100 </= 15 % 5,00 9,94%
Cresterea C.A. cu 10% baza mixurilor noi
Realizarea unei rate de succes a mixurilor noi (mixuri noi vandute de min 3 ori+mixuri noi vandute
A2 8,00 20%
de 21% min 1 tona)/nr. Mixuri noi dezvoltate*100 </= 21 %
(nr. Mixuri noi realizate in termen/nr. Total mixuri
5,00 94,83%
cerute)*10088%
(nr.mixuri mostre cu feed-back/nr.mixuri trimise ca
40 % mixuri raportat la C.A 5,00 84,77%
mostra I data)*100 85%
Realizarea proiectelor R&Din termenul
(nr. Mixuri noi acceptate de la prima mostra/nr.
prevazut pentru finalizare si care sa 5,00 59,91%
A3 Mixuri noi testate trimise ca si mostra)*100 55%
corespunda conditiilor de calitate cerute de
catre client (nr.mixuri noi modificate cu feed-back/nr.mixuri noi
5,00 83,72%
modificate trimise ca mostra)*10077%
(nr. Mixuri noi acceptate dupa trimiterea primei
Cresterea cifrei de afaceri la mostre/nr. Mixuri noi modificate testate trimise ca si 5,00 80,56%
exporturi cu 30% mostra)*10065%
Dezvoltare

Crearea a minim 3 produse noi, generate de numar produse create 4,00 3


Armonie interioara

cercetare proprie / departament, din care, cel ( numar produse vandute/numar produse create) *
putin 1 produs se vinde 4,00 33,33%
100
Imbunatatirea calitatii produselor
Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de Analiza si
si serviciilor oferite de companie Nr.neconformitati AQM 2014 vs.2013 </= 90 % 5,00 12
departamentul R&D cu min. 10% vs. 2013 imbunatatire
cu min. 10% vs. 2013
Realizarea unui adaos comercial Realizarea a 5 premixuri de materii prime
nr. Premixuri materii prime realizate intern 7,00 5
mediu anual de 32 % dupa o reteta proprie si optimizarea a minim
A4
50 de retete existente in portofoliu din
nr. retete optimizate 9,00 62
categoria high-runnere
Realizarea bugetului de venituri si Incadrarea in bugetul anual de cheltuieli
A4 (suma bugetata/suma cheltuita) </= 1 7,00 1,16
cheltuieli alocat dept. R&D
Realizarea unei cresteri cu 10% a rezultatului
Finalizarea dezvoltarii si obtinut de departamentul R&D in urma (rezultat diagnoza kaizen 2014 / rezultat diagnoza
A6 3,00 0,51
implementarii SMK si SMS diagnozei DG si Diagnoza Kaizen pentru Kaizen 2013)*100 >/= 1,1
anul 2013
Dezvoltare si implementare sistem
Kaizen controlling pe proiectele N/A N/A N/A N/A N/A
de imbunatatire
Dezvoltarea competentelor Dezvoltarea competentelor manageriale
matricea de competente pentru manager R&D si
Invatare

manageriale pentru top si middle pentru manager R&D si asistent manager A7 3,00 100%
asistent manager R&D
management R&D
Utilizare si imbunatatire SCCP si Utilizare si imbunatatire aplicatii IT utilizate
A8 85% grad de promovabilitate la testari/minim 2 testari 3,00 100%
MAX de departamentul R&D

10 | P a g e
Asigurarea unei perioade de
Participarea la min 5 zile de training/angajat
pregatire (interna sau externa), de A9 nr. Zile training/om departament R&D 3,00 5,4
(intern sau extern) pe diverse teme
minim 5 zile/angajat
Implementarea si certificarea Participare la implementarea si certificarea 0 neconformitati din partea departamentului R&D la
5,00 100%
standardelor HALAL si BRC standardelor HALAL si BRC auditul de certificare HALAL si BRC
Implementarea si certificarea
Participare la implementarea si cerificarea 0 neconformitati din partea departamentului R&D la
standardelor ISO 14001 si 2,00 0
standardelor ISO 14001 si OHSAS 18001 auditul de certificare ISO 14001 si OHSAS 18001
OHSAS 18001
Comuni

Imbunatatirea scorului la evaluarea


Exploatare eficienta a QCDM Rezultat obtinut de departamentul R&D in urma
care

comunicarii in paradigma QCDM de la 4.35 A10 , A11 5,00 4,24


comunicare evaluarii comunicarii
la 4.5
Stocuri "zero" > 365 zile,
N/A N/A N/A N/A N/A
incepand cu 01.01.2014
Stocuri totale, maxim 15 % CA N/A N/A N/A N/A N/A
Armonie exterioara

Perioada de incasare a creantelor,


N/A N/A N/A N/A N/A
Viteza si flexibilitate

maxim 65 zile
Stocuri lente in stocuri totale,
N/A N/A N/A N/A N/A
maxim 15%
Confirmarea comenzilor interne
de produse noi in max. 2 ore si
cele pentru export in max. 8 ore si
Confirmarea comenzilor interne de produse
pentru produsele standard ( (nr. Intarzieri confirmare comanda/nr. Comenzi
noi in max. 2 ore si cele pentru export in 2,00 92,05%
existente in portofoliu ) se primite pe mail)*100
max. 8 ore
comunica imposibilitatea livrarii
pana in ora 20:00 din ziua primirii
comenzii .

11 | P a g e
Legenda Actiuni/Proiecte

A1 urmarire vanzari mixuri noi la un interval de timp prestabilit (3 luni)


urmarirea de catre fiecare responsabil proiect timp de 3 luni a produselor noi dezvoltate in ceea
A2 ce priveste feed-back si vanzari
A3 urmarirea evolutiei incadrarii in termen
A4 identificare retete pentru optimizare
A5 analiza lunara a incadrarii in buget in cadrul departamentului R&D
realizarea tuturor actiunilor rezultate in urma santierelor si auditurilor in care este implicat
A6 departamentul R&D
A7 definire matricea de competente a manager R&D si asistent manager R&D
A8 revizie manual Max
A9 plan de intruiri annual pentru departamentul R&D
A10 realizarea unui curs de comunicare asertiva in cadrul departamentului R&D

A11 participarea departamenului R&D la curs intern de managementul timpului si organizare

Descrierea investiiei
Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiii pe termen lung
(n cazul n care au fost elaborate n prealabil) privind situaia actual, necesitatea i
oportunitatea promovrii investiiei, precum i scenariul tehnico-economic selectat

Situaia actuala
Context intern: istoria departamentul R&D incepe in 2007-2008, cand 2 persoane au inceput sa
desfasoare activitati specifice de dezvoltare produse noi . Incepand cu 1 ianuarie 2011 se infiinteaza in
mod oficial departamentul cercetare-dezvoltare (R&D) ca un departament de sine-statator, fiind
totodata numit un manager de departament care se subordoneaza direct managerului general . La
inceputul anului 2011 departartamentul cercetare-dezvoltare era compus din 4 persoane. Datorita
ritmului alert de dezvoltare a SUPREMIA GRUP, numarul angajatilor R&D a crescut an de an,
ajungand la mijlocul lui 2015 la 15 angajati. Datorita faptului ca firma dorea sa devina un jucator
important pe piata si in alte sectoare alimentare decat industria carnii, inca din 2011 personalul R&D a
fost impartit in 2 grupe : dezvoltare produse pentru industria carnii (3 persoane in 2015), dezvoltare
mixuri pentru industria food (lapte, panificatie si patisserie, etc) (3 persoane in 2015). Pe langa
personalul care se ocupa de dezvoltarea de mixuri noi exista in department si personal responsabil cu
realizarea specificatiilor tehnice ale mixurilor dezvoltare (1 persoana), realizarea criteriilor de
admisibilitate pentru materiile prime achizitionate (1 persoana) si personal care face teste in tehnicum
(4 persoane).
Aceasta organizare a fost pastrata pana in prezent, astfel ca persoanele nou angajate au fost
repartizate functie de necesitati si experienta anterioara intr-una din cele doua sectoare. In anul 2012
s-a luat decizia infiintarii in cadrul R&D a unei noi subdiviziuni care sa se ocupe exclusiv de proiecte
in domeniul hidrocoloizilor. O alta activitate a inginerilor R&D consta in testarea mostrelor de materii
prime provenite de la furnizori alternativi. Pentru reducerea blocajelor in fluxul informational si a
erorilor, fiecare responsabil de proiect considera proiectul incheiat abia dupa ce a intocmit si trimis
managerului R&D toata documentatia aferenta (reteta, specificatie), a intocmit modul de lucru si fisa

12 | P a g e
de produs atunci cand este cazul. De asemenea, responsabilul de proiect va participa la prima sarja din
productie a unuia dintre propriile proiecte.
Ca si suport pentru realizarea de mixuri noi departamentul dispune de un LABORATOR
(aprox 100m2) cu urmatoarele dotari: analizor de textura 1 buc , vascozimetru 1 buc, baie de apa cu
agitatoare mecanice 1 buc, ph-metru pentru lichide si solide 1 buc , balante tehnice 4 buc,balanta
analitica 1 buc.;sticlarie aferenta, de un BIROU PENTRU PERSONAL (aprox 100 m2) si un
TECHNICUM (aprox 150 m2) cu urmatoarele dotari: Utilaje pentru industria carnii : cuter 1 buc ,
masina de umplut 1 buc , celula de fierbere afumare 1 buc, masina de injectare 1 buc , tambler 1
buc.,masina de tocat 1 buc. Mai exista utilaje pentru industria panificatiei: cuptor patiserie- 1 buc,
dospitor - 1 buc, malaxor- 1 buc si utilaje pentru industria lactatelor: oala de topire 1 buc.
Majoritatea acestor utilaje sunt in dotarea firmei inca din 2008, astfel ca la momentul de fata sunt
depasite ca si tehnologie si necesita si foarte multe interventii tehnice. Aceste active nu vor fi
utilizate in cadrul proiectului.
Pentru ca toate acestea nu ar fi de ajutor in munca de realizare de mixuri noi, Laboratorul Supremia
reprezinta un real suport. Necesitatea infiintarii SIC vine totodata si din faptul ca aproximativ 85% din
activitatea Laboratorului Supremia este reprezentata de analiza mixurilor si a materiilor prime,
ramanand insuficient timp pentru realizarea analizelor cerute de care departamentul R&D.
Organigrama actuala a departamentului este : Manager department: Simona Vlasceanu,manager
adjunct: Martagiu Raluca, Marginean Elena, inginer R&D Meat: Fabian Roxana, Dudila Alexandra,
Cramba Maria, inginer R&D Food: Fofiu Mihaela, Huppert Leoca Alexandru, inginer R&D
Hidrocoloizi: Martagiu Cristina, inginer R&D Specificatii tehnice: Cristina Alexandra, inginer R&D
Criterii de admisibilitate: Andrea Alina,inginer tehnicum : Katona Istvan, Rosa Cosmin, Vlad Sabo,
Chiorean Florin.
Dupa infiintarea Inovation Center echipa se va splita in doua echipe:
Echipa suport pentru departamentul de Productie : Simona Vlasceanu, Cristina Alexandra,
Andrea Alina
Echipa Supremia Inovation Center:
Manager Inovation Center: Bara Levente Hugo
Manager adjunct E&D: Elena Marginean
Inginer R&D Meat: Fabian Roxana, Dudila Alexandra, Cramba Maria
Inginer R&D Food: Fofiu Mihaela, Huppert Leoca Alexandru
Inginer R&D Fine Food Horeca: Martagiu Raluca
Inginer R&D Hidrocoloizi: Martagiu Cristina
Manager laborator cercetare aplicativa pentru industria carnii: Katona Istvan
Inginer tehnicum: Rosa Cosmin
Manager laborator cercetare aplicativa pentru industria laptelui si inghetatei: Marginean Elena
Manager laborator cercetare aplicativa pentru industria panificatiei si patisserie: Chiorean
Florin
Manager laborator cercetare aplicativa pentru industria Fine Food Horeca: Vlad Sabo.
Inginer laborator analize fizico-chimice : Cristina Dusa, Sidonia Scutariu
La aceasta echipa din cadrul SIC se vor alatura ca si parteneri colaboratori inca 4 persoane de
notorietate din domeniul cercetarii internationale ,cu care exista sau urmeaza sa fie semnate acorduri
(nominalizate mai sus la pct. 4.4 - obiective specifice ,precum si inca 9 persoane cercetatori de
notorietate din tara cu care exista acorduri de interes semnate ( toateanexate la PA),nominalizate de
asemenea mai sus.

13 | P a g e
Bugetul de cheltuieli sl CDI Supremia Grup a fost pe anul 2013 de cheltuieli - 524.711 lei si
697.284 lei venituri,pe anul 2014 de 785.459 lei - cheltuieli si 975.767 lei venituri,iar pe anul 2015
este de 935.059 lei cheltuieli .Indicele de crestere a cheltuielilor de CDI intre 2013 si 2015 este de
1,78 ori.
Cresterea competitivitii produselor marca Supremia prin intensificarea proiectelor de cercetare este
una dintre prioritile planului strategic de dezvoltare al S.C. Supremia Grup SRL pentru perioada
2015-2020. Pe de alta parte, creterea competitivitatii economice prin cercetare-dezvoltare si
stimularea inovarii reprezinta o componenta importanta in strategia de dezvoltare a regiunii 7
CENTRU.
Proiectul actual atinge urmatoarele directii ale strategiei de dezvoltare:
Dezvoltarea infrastructurii de cercetare: nfiinarea/organizarea i dezvoltarea, n funcie de
resursele financiare disponibile sau atrase, a unui centru de inovare cu o pondere semnificativ de
cercettori i tehnicieni proprii, structur capabil s intre n parteneriate de cercetare i s
acceseze fonduri pentru aceasta, s faciliteze o producie tiinific valorificabil n vanzari de
produse inovative.
Cresterea cooperarii intre sectorul de cercetare dezvoltare si cel industrial prin crearea un nucleu
central de cercetare fundamentala si aplicata, implicat in crearea de programe de diversificare de
portofoliu de produse dar si de evaluare a impactului social si economic cu reducerea decalajului
existent in planul cercetarii-dezvoltrii in interiorul companiei si institute de C-D din Romania si
Uniunea Europeana
Imbunatatirea utilizarii resurselor umane: inlesnirea accesului la activitatea de cercetare, cresterea
gradului de ocupare a fortei de munca, principalele categorii vizate pentru angajare in acest centru
fiind tineri cercetatori, doctoranzi, si chiar studenti .
Rezolvarea unei importante constrangeri din punctele slabe in analiza SWOT, se poate obtine prin
proiectul actual, prin realizarea lui fiind asigurate:
crearea unei infrastructuri performante avand ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea si
managementul integrat;
inlaturarea deficitelor si disparitatilor in cercetare prin cresterea calitatii acesteia, achizitionarea de
echipamente performante;
integrarea serviciilor de cercetare-dezvoltare in cadrul regiunii 7 CENTRU prin realizarea
colaborarii dintre cercetarea in cadrul companiei , universitati si mediul economic .
Proiectul actual va permite cresterea calitatii si diversificarea cercetrii, precum si modernizarea
companiei S.C. Supremia Grup SRL , integrarea serviciilor de cercetare-dezvoltare in economia
romanneasca de profil prin realizarea colaborarii dintre cercetarea din interiorul companiei si aplicarea
directa si sigura in industrie al proiectelor de succes si pentru a reduce decalajele existente intre
regiunea 7 CENTRU si alte regiuni ale rii si intre Romania si tarile UE, cu implicarea mai mare a
cercetatorilor si a specialistilor romni la programele de C-D europene, dar si transferul imediat al
rezultatelor cercetarii.

Necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei


Proiectul se incadreaza in domeniul Bioeconomie, Subdomeniul 1.1 Agro alimentare 1.1.1.
Produse alimentare sigure, accesibile si optimizate nutritional.
Strategia naional n domeniul cercetrii, dezvoltrii tehnologice i inovrii pentru perioada
20142020 susine reorientarea politicilor cercetrii ctre asigurarea relevanei economice a
rezultatelor activitilor de CDI. Din acest punct de vedere proiectul S.I.C. se caracterizeaza in primul
rand ca fiind deosebit de relevant economic ( atat din punct de vedere al obiectivelor specific propuse

14 | P a g e
cat si prin prisma indicatorilor care defines aceste obiective ( a se vedea pct. 4.4 Obiectivul
proiectului).
Este de mentionat ca BIOECONOMIA, ca domeniu , beneficiaz de potenialul uria al agriculturii
romneti, n contextul unei industrii alimentare locale tot mai active i cu standarde n cretere, al
cercetrii aplicative de succes din domeniu , precum i n contextul unor tendine globale de cerere
ridicat de produse alimentare. Sigurana i optimizarea produselor alimentare, reprezint un
subdomeniu cu potenial evident,fiind principalul motiv pentru alegerea domeniul de inovare in cadrul
proeictului.Raportat la domeniul BIOECONOMIE subdomeniul Produse alimentare sigure,
accesibile i optimizate nutriional, proiectul va contribui la valorificarea resurselor existente i/sau
insuficient valorificate, utilizarea lor durabil, contribuind la creterea valorii adugate a sectorului
agroalimentar i a locurilor de munc n mediul rural, la calitatea alimentelor i alimentaiei care la
rndul su influeneaz starea de sntate a populaiei.
Raportat la componenta de cercetare,prin proiect se vor realiza cercetri pentru imbuntirea
calitii nutritive a alimentelor prin reformularea lor, reducerea coninutului unor ingredieni alimentari
(zahr, sare, grsimi) i creterea coninutului altora (compui bioactivi), combaterea obezitii i
subnutriiei, obiectivul final al acesti componente fiind stimularea produciei durabile de alimente
sigure i sntoase. Conform obiectivelor specifice prin proiect s-au propus,printre altele:
- Dezvoltarea i redescoperirea de noi produse tradiionale romneti (min. 1 /an in perioada de
operare;
- Realizarea,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare a cate unui Studiu (in total 4) privind modele
de consum alimentar,la nivel regional (Regiunea Centru) si national: comportamentul, percepia,
atitudinea i preferinele consumatorilor de produse alimentare, inclusiv prin prisma produselor
autohtone versus cele de import,raportat la produse de carne,lapte,panificiatie,HORECA;aceste
studii vor fi puse la dispozitie prin pagina de web site a proiectului;
- Realizarea,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare a unui studiu privind identificarea stilurilor
alimentare sntoase i a specificului alimentar al diverselor regiuni i elaborarea unei strategii
pentru imbuntirea sntii populaiei Romniei printr-o alimentaie sntoas. Aceste studii vor
fi puse la dispozitie prin pagina de web site a proiectului;
Avem in vedere ca,pe lng dezvoltarea de tehnologii inovatoare in cele 4 domenii (carne,lapte,
panificatie, HORECA) , proiectul va include include i urmatoarele aspecte reprezentand elemente ale
unei specializari inteligente:
- stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiii i orientare regionale sau
globale; din acest punct de vedere se va stimula capitalul reputational , destul de deteriorat al celor
mai multe companii romneti,in prezent,cu o magine deficitar att n interiorul rii, ct i pe
plan extern.;pe acest plan se va colabora cu parteneri avand o buna imagine atat din puenct de
vedere financiar cat si al reputatiei pe linia calitatii produselor serviciilor,indiferent de
diversitatea organizatiilor (exploatatii agricole, societati nationale, companii internationale, alte
institute de cercetari/parteneri etc.) Se vor promova, prin toate contractele cu partenerii
comerciali,principiile de siguranta a alimentelor, trasabilitate, transparenta, calitate;
- nelegerea impactului social al tiinei, tehnologiei i al activitilor economice n sectoarele
relevante; consideram ca Supremia Grup a dovedit,prin activitatea existenta deja ca este constienta
de impactul activitatilor de cercetare nu numai pe planul companiei,dar si pe plan social general,
stimuland valorificarea resurselor economice autohtone ( in primul rand de produse agricole si
servicii doua dintre domeniile in care Romania este pe cale sa fie din nou recunoscuta pe plan
mondial ),cu effect asupra cresterii ocuparii si a bunastarii in mediul rural si urban deopotriva;

15 | P a g e
- cercetarea i dezvoltarea interdisciplinar, dincolo de graniele tradiionale; pe langa aspectele
specifice fiecarui domeniu de cercetare (carne,lapte,panificatie, HORECA),aceste domenii au si
elemente interdisciplinare comune care se refera la impactul hranei asupra starii sanatatii
populatiei , program national de educare in nutritie pentru prevenirea obezitatii, proiecte comune
cu Univesitatile Agricole din Timisoara si CLuj Npoca in vederea exploatarii la maxim a
resurselor agricole neabordate pana acum cum ar fii cultivarea de condimente BIO ca : coriandru ,
mustar , cimbru , leustean , patrunjel verde etc.
Abrodarea interdisciplinara a proiectului va avea ca si rezultat punerea n miscre a unui efect de
antrenare i a altor sectoare economice (lapte,panificatie, HORECA) dar si tiinifice, cu referire la
incurajarea a micilor producatori agricoli de a cultiva diferite ingrediente pentru Supremia dar si
colaborarea cu prioritate cu furnizori locali ( ingrediente , piese de schimb , servicii de tot felul in
vederea dezvoltarii companiilor mici si mijlocii in regiunea Centru .
Promovarea specializarii inteligente prin proiectul.S.I. C. va fi susinut prin urmatoarele instrumente:
- proiectul acoper ntregul spectru de activiti creative, de la idee la pia; activitatile de inovare
nu sunt un scop in sine ci sunt propuse ca un procent 25 % din produsele inovative sa fie
valorificate,fata de nivelul mediu din 2014-2015 de 13% care este rata de succes al produselor
inovative azi . Practic ne dorim dublarea ratei de succes al produselor inovative create de echipa
noastra de cercetatori;
- proiectul pune n valoare colaborri i parteneriate ntre actori diveri ,estimate la un numar de 3-4
parteneriate strategice cu institutii din tara si strainatate;

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiii pot fi atinse (n


cazul n care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate
sau un plan detaliat de investiii pe termen lung):

Scenarii propuse (minim dou)

Varianta 1 cladire independenta ,ecologica


Construirea unei cladiri independente cu o arhitectura contemporana moderna specifica profilului
activitatii desfasurate in interior ,care sa transmita si sa impuna prin volumetrie si finisaje mesajul de
modernitate ,inovare, creativitate.
S-au ales materiale moderne specifice unei cladiri de cercetare care imprima cladirii un caracter de
cladire ecologica cu un consum redus energetic . Sistemul arhitectural de parasolare reglabile propus
pentru fatadele intrarii si a laboratoarelor vor permite o conditionare si reglare a nivelului de radiatii
luminoase .
Din punct de vedere structural sistemul ales permite cu usurinta amenajarea spatiilor speciale destinate
cercetarii si inovarii : pasarele pietonale din zona de laboratoare de cercetare aplicata, anfiteatru cu
gradene pe plan inclinat pentru sala de prezentare.
In planificarea cladiri s-a tinut cont de accesul persoanelor cu disabilitati.
Varianta 2 extindere cladire existenta
Extinderea cladirii existente pentru acomodarea noilor functiuni . Cladirea existenta cu functiunea de
fabrica este compusa in partea administrativa dintr-un volum dezvoltat pe doua nivele, s-a luat in
calcul si s-a studiat o eventuala extindere cu un nou corp de cladire pentru acomodarea noilor nevoi
specifice activitatilor de inovare .

16 | P a g e
In varianta unei astfel de extinderi s-au intampinat probleme economice legate de cuplarea structurala,
probleme legate de circulatii interioare si exterioare, circulatii pe verticala .
La nivel arhitectural extinderea cladirii existente va crea o subordonare volumetrica si conceptuala a
noului corp propus nesustinand conceptul dorit de creativitate, inovare .
Structural o extindere a cladirii existente ar presupune solutii tehnologice dificile si ne sustinute
economic legate de : conlucrari intre sisteme constructive diferite, tasari de fundatii diferite .
Ca si avantaje avand in vedere specificul functiunii o extindere a cladirii existente ar presupune o
comunicare facila la nivel administrativ si tehnologic,

Scenariul recomandat de ctre elaborator

Se recomanda scenariu tehnico economic varianta 1

Avantajele scenariului recomandat

Scenariu recomandat de construire a unui centru de inovare va permite realizarea unei investitii care sa
raspunda tuturor necesitatilor impuse de complexitatea cercetarii aplicate.
Materialele folosite , sistemul constructiv si conceptia generala a cladirii au fost gandite in spiritul de
green building , menite sa reduca consumul de energie la minim .
Pentru activitatile de cercetare desfasurate se propun spatii interioare cu pasarele de vizitare care sa
permita o interactiune sporita intre zonele de laboratoare si zonele de circulatie.

Descrierea constructiv, funcional i tehnologic, dup caz

Descrierea constructiva
Prezentat detaliat, structura de rezisten a cldirii este format din urmtoarele elemente:
a. Infrastructura, care este realizat din fundaii izolate rigide sub stlpii din beton armat i
grinzi de fundare dispuse perimetral.
Fundaiile izolate rigide prevzute sub stlpi sunt realizate din bloc din beton simplu C8/10 i cuzinet
din beton armat C16/20. Cuzineii se armeaz la partea inferioar cu bare independente 12mm/15cm
PC52. n cuzinei se vor monta carcasele de ancorare a stlpilor din beton armat.
Grinzile de fundare dispuse perimetral (GF1-30x50cm) sunt realizate din beton armat C16/20. nainte
de turnarea betonului n cuzinei se vor poziiona carcasele n grinzile de fundare; ancorarea, respectiv
nndirea barelor longitudinale din centuri se realizeaz conform planelor de execuie.
Placa suport pardoseal are grosimea de 15cm fiind realizat din beton armat C20/25 cu plase sudate
#5/100mm STNB (111GQ 196) dispuse la partea superioar i inferioar. Placa se realizeaz pe
umplutur compactat, fiind intercalate stratul de pietri pentru ruperea capilaritii, stratul
termoizolant i stratul de separaie hidroizolator.
b. Suprastructura este mixt, de tip cadre dispuse pe ambele direcii. Planeul peste parter este
parial din beton armat monolit, parial realizat pe structur mixt (europrofile / tabl cutat / beton).
Stlpii sunt realizai din beton armat turnat monolit, scara de acces principal de acces la etaj este din
beton armat, iar cea secundar exterioar este metalic.
Planeul peste parter este turnat monolit (n cea mai mare parte), cu grinzi i plac din beton armat. n
zona ax E ax H / ax 3 ax 7, datorit deschiderilor mai mari, planeul peste parter s-a prevzut a

17 | P a g e
se realiza n variant mixt. Au fost dispuse ferme transversale principale i grinzi secundare din
europrofile de tip IPE, tabla cutat amprentat fiind cofraj pierdut.
Riglele de cadru transversale dipuse la nivelul acoperiului sunt europrofile metalice de tip IPE fixate
pe stlpii din beton armat. Contravntuirile de acoperisunt realizate din oel rotund 16mm cu
ntinztoare zincate tip CABLERO sau echivalent. Tiranii din planul acoperiului se tensioneaz la
200daN/cm2; tensionarea se realizeaz progresiv, dup montarea panelor de acoperi. Perimetral au
fost prevzute grinzi din beton armat pentru realizarea nchiderilor.
Panele de acoperi sunt profile galvanizate cu perei subiri laminate la rece de tip Z; panele au fost
calculate ca i grinzi continue, cu mbinare prin suprapunere pe reazem. Panele de perei sunt profile
galvanizate cu perei subiri laminate la rece de tip C; panele au fost calculate ca i grinzi simplu
rezemate pe stlpii din beton armat. Calitatea oelului utilizat la realizarea profilelor cu perei subiri
laminate la rece este S350GD+275Z.
nvelitoarea i nchiderile perimetrale sunt realizate din panouri termoizolante tristrat / perete cortin
vitrat fixate de pane cu uruburi autofiletante. La partea inferioar panourile termoizolante se fixeaz
pe un profil cornier cu aripi egale prins cu ancore prezon la nivelul pardoselii. Golurile de ui
pietonale se vor borda cu profile din eav ptrat. Compartimentrile interioare de la nivelul
parterului / etajului sunt realizate din gips carton pe structur metalic, iar n unele zone din zidrie de
bca.
CONFORMAREA STRUCTURII
Proiectarea structurii s-a fcut innd cont de prevederile urmtoarelor acte normative:
NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct
P100-1/2006 - Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri
CR 6-2013 - Cod de proiectare pentru structuri din zidrie
NE012/1-2007 - Normativ pentru producerea betonului i executarea lucrrilor din beton,
beton armat i beton precomprimat. Partea I Producerea betonului
Eurocod 1, 2, 3, 5, 6
Calculul structurii s-a efectuat n domeniul elastic, pentru SLU i SLS la gruprile de ncrcri i
coeficienii de siguran conf. CR 0-2012. Evaluarea ncrcrilor gravitaionale s-a fcut conform SR
EN 1991-1-1-2004 - Eurocod 1. Evaluarea ncrcrilor climatice s-a fcut conform CR 1-1-
3/2012 i CR 1-1-4/2012. Gruparea ncrcrilor s-a fcut conform CR 0-2012.
Dimensionarea elementelor structurale s-a fcut innd seama de prevederile P100-1/2006, SR EN
1996-1-1+A1:2013, STAS 3300/1-1985 - Teren de fundare - Principii generale de calcul i STAS
3300/2-1985 - Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe.
ncrcrile luate n considerare n calculele de rezisten sunt conform normelor n vigoare. n zonele
cu ncrcri tehnologice suplimentare datorate activitilor desfurate se va suplimenta cantitatea de
armtur prevzut n placa suport pardoseal, se vor realiza ngrori locale ale plcii sau / i se vor
realiza fundaii izolate (dup cum este necesar).
CONDIII DE FUNDARE
n studiul geotehnic ntocmit pentru acest obiectiv de ctre S.C. GEO ALBA CONSULT S.R.L. (prin
ing.PNTEA VALENTIN) s-au detaliat datele geologice i geotehnice ale amplasamentului. Terenul
de fundare: nisip fin prfos cafeniu, ndesat cu lentile de nisipuri uniforme mijlocii, cu presiunea
convenional de baz pconv = 270 KPa, stabilit conform STAS 3300/1/85 si STAS 3300/2/85, anexa
B, pentru fundaii cu limea tlpii B = 1.00m i adncimea de fundare D f = -2.00m de la
nivelul terenului sistematizat / natural.
Adncimea minim de fundare Df = -0.90m de la cota terenului natural actual, ce asigur adncimea
minim de nghe i o ncastrare minim de 10-20cm n terenul de fundare recomandat. Conform

18 | P a g e
studiului geotehnic apele subterane sunt interceptate la adncimi de 3.00 43.50m de la nivelul
terenului natural actual, neafectnd tlpile fundaiilor proiectate.
MATERIALE UTILIZATE
Pentru elementele din beton ale structurii de rezisten s-au prevzut urmtoarele clase:
- C8/10 pt.elemente din beton simplu (tlpi fundaii i egalizri)
- C16/20 pt. elemente din beton armat (cuzinei, elevaii, grinzi de fundare, elemente
structurale suprastructur: grinzi, stlpi, scar interioar, plac peste parter)
- C20/25 pt. elemente de suprafa realizate din beton armat (plac suport pardoseal)
Pentru armarea betonului s-a utilizat oel beton OB37 pentru armturile constructive i PC52 pentru
cele rezultate din calcul. Pentru armarea plcii suport pardoseal s-au dispus plase sudate. Confecia
metalic se va proteja anticoroziv conform specificaiilor caietelor de sarcini.
Descrierea functionala si tehnologica
Prin SUPREMIA INOVATION CENTER - ne dorim excelenta si viteza in ce priveste aducerea de
produse noi inovative si sanatoase pe mesele oamenilor , trebuie sa dezvoltam produse alimentare
sanatoase si cu continut nutritional adecvat fiecarui aliment . Dorinta noastra este de a fi mereu printre
primii care dezvolta produse cerute de piata si de consumatori ,;aceasta pozitie ne ofera si o
competitivitate dar si notorietate pe piata pe care activam . Cunoscand bine ceea ce-si doresc clientii
nostri o sa reusim sa punem in valoare acest centru de inovatie prin folosirea aparaturii de laborator de
ultima generatie, unele din ele unice in Romania si sa reactionam rapid la cerintele pietii . Aparatura
din laboratorul de aplicatii ne va ajuta sa punem in practica proiectele concepute de cercetatorii nostrii
;astfel vom putea merge de la o idee inovativa la un produs alimentar finit si toate proiectele noastre
vor fi prezentate clientilor Supremia sau al universitatilor sub forma de know-how complet ( de la
reteta la produs finit ). Practic laboratorul de cercetare aplicativa va avea utilaje industriale in
miniatura ceea ce ne va permite realizarea testelor practice si obtinerea de produse finite asa cum ele
se gasesc pe rafturile magazinelor , bineinteles aceste produse neavand scop comercial ci doar rol de
mostra de prezentare . In tara noastra nu exista un asemenea centru de inovare care sa cuprinda cele
mai importante ramuri ale industriei alimentare cum ar fi : industria carnii , industria laptelui ,
industria panificatiei si industria fine food horeca;tocmai de acceea este un proiect important cu
impact semnificativ asupra economiei judetului Alba dar si al intregii tari, avand efecte si asupra pietei
internationale .
Directiile principale de cercetare vor fi urmatoarele :
Avand la baza misiunea companiei Supremia :" Supremia Grup ofera performanta inovatica si
dinamica partenerilor de afaceri si un mediu de dezvoltare personal si profesional angajatilor sai prin
imbunatatire continua " este evident ca ne dorim sa fim inovativi si performanti si acest lucru il dorim
in directia partenerilor nostri care sunt din toate ramurile industriei alimentare : industria carnii ,
industria prelucrari laptelui , industria panificatiei si patiserie , industria fine-food-horeca. De
asemenea experienta noastra de 15 ani in domeniu ne-a orientat catre aceste 4 ramuri importante ale
industriei alimentare .
Pentru a fii cel mai performant centru de inovare am conceput urmatoarele laboratoare a fii necesare si
suficiente :
Laborator analize fizico-chimice : in acest laborator avem aparatura de analize rapide in ce priveste
continutul proteic , glucide , grasime , sare , fibre , substanta uscata etc. pentru determinarea valorilor
nutritionale al produselor alimentare(carne, lapte , panificatie) dar si aparatura pentru determinare
contaminanti cum ar fi :
- aflatoxine , ochratoxine , pesticide , insecticide , hormoni , antibiotice etc toate acestea pentru
a putea orienta clientii nostrii asupra pericolelor ce pot fi ascunse in materiile prime de origine

19 | P a g e
vegetala si animala si bineinteles pentru a intelege mai bine sursele de contaminare atunci cand
dezvoltam produse noi incercand in permanenta eliminarea sau reducerea lor la minim in retetele
formulate .
- determinare coloranti , nitriti - nitrati dar si al posibilelor falsificari de alimente ce vine in
consens cu noile directive Europene in ce priveste siguranta alimentara si prevenirea falsificarii
alimentelor . Scopul principal al acestul laborator este de a da rezultate rapide cercetatorilor nostri in
ceea ce priveste compozitia si valoarea nutritiva a produselor rezultate din proiectele de cercetare dar
si analize prealabile inceperii proiectelor privind compozitia fizico- chimica a diferitelor ingrediente
alimentare.Fara un asemenea laborator este imposibila realizarea unor produse sigure si de calitatea
asteptata de clienti pentru ca ne ofera rezultate rapide , precise in ce priveste compozitia materiilor
prime vegetale si animale folosite cu scopul dezvoltarii de produse noi .
Acest laborator fizico-chimic va fi cel mai performant din Romania in ce priveste un centru de
inovatie si va fii folosit si in scop educativ pentru universitatile cu care avem parteneriate , pe perioada
de practica a studentilor in cadrul companiei noastre dar si in proiectele de inovare comune cu acestia
.
Laborator de cercetare "neutru"( lapte - panificatie ): in acest laborator vom avea 6 cercetatori
cu mese de lucru aferente si birouri ; isi vor desfasura activitatea practica si teoretica in aceeasi zona ;
laboratorul este conceput cu masa de lucru tip insula si pe peretii laterali pozitionate birourile ; la masa
de lucru fiecare va avea individual tubulatura de extractie al aerului viciat si al prafului in acest
laborator se vor dezvolta produsele neutre ca miros si gust pentru a preveni contaminarea cu cele care
pot imprima gust miros puternic cum ar fi condimentele . Fiecare cercetator va avea propriile proiecte
alocate de catre managerul centrului de inovatie si ei vor dezvolta produse cum ar fi : stabilizatori de
consistenta , antioxidanti , agenti de texturare , agenti de afanare , produse de anti-sinereza , produse
pentru stabilitatea emulsiilor , produse pentru stabilitatea suspensiilor etc. Practic in acest laborator se
va face partea teoretica si pregatirea probelor in vederea testarii lor in laboratorul de cercetare
aplicativa si apoi analiza rezultatelor obtinute si desavarsirea proiectelor .
Laboratorul de cercetare " savoury " ( carne si fine food ): in acest laborator vom avea 6
cercetatori cu mese de lucru aferente si birouri unde isi vor desfasura activitatea practica si teoretica in
aceeasi zona ; laboratorul este conceput cu masa de lucru tip insula si pe peretii laterali pozitionate
birourile ; la masa de lucru fiecare va avea individual tubulatura de extractie al aerului viciat si al
prafului in acest laborator se vor dezvolta produsele cu miros si gust puternic cu ar fi condimentele .
Fiecare cercetator va avea propriile proiecte alocate de catre managerul centrului de inovatie si ei vor
dezvolta produse cum ar fi : - mixuri de condimente , sisteme de panade pentru snitele si burgeri ,
solutii de fragezire si tenderizare , mixuri de ingrediente functionale , mixuri complete pentru salamuri
crude uscate , mixuri complete de injectare si tamblerizare , marinade etc. Practic in acest laborator se
va face partea teoretica si pregatirea probelor in vederea testrii lor in laboratorul de cercetare aplicativa
si apoi analiza rezultatelor obtinute si desavarsirea proiectelor .
Laboratorul de cercetare aplicativa carne : in acest laborator se implementeaza la nivel industrial
dezvoltarile din laboratorul de cercetare "savoury " ; vom reusi prin acest laborator de aplicatii carne
sa imitam procesele industriale, prin urmare transpunem toata cercetarea teoretica in practica si
masuram rezultatele ;acest lucru este foarte important pentru a putea pune in valoare toate produsele
dezvoltate ; de asemenea vom face prezentari live sau webinarii cu prezentari ale produselor noi
dezvoltate ; in aceasta zona se vor face produse din carne si mezeluri cum ar fi : parizer -cremwursti ,
salamuri fierte afumate , salamuri crud uscate cu si fara mucegai nobil , specialitati si sunci , produse
panate cum ar fii nuggets , snitele etc..Vom urmarii efectul diferitelor ingrediente in influneta
produsului finit , reducerea consumului de grasime in mezeluri; de asemenea realizarea de produse cat

20 | P a g e
mai sanatoase pentru consum ;practic cercetatorii nostrii vor avea posibilitatea desavarsirii produselor
dezvoltate prin aceasta transpunere in practica a produselor dezvoltate , crescand foarte mult sansele
de succes al unui produs, adica a transformarii cercetarii in vanzare si generare de valoare adaugata
.Acest laborator nu va produce cu scopul de a comercializa ci produsele au caracter pur de cercetare si
prezentare generand apoi vanzarea ingredientelor sau a mixurilor care stau la baza realizarii acestor
produse finite .
Laboratorul de cercetare aplicativa panificatie si patiserie : in acest laborator se vor implementa la
nivel industrial dezvoltarile din laboratorul de cercetare "neutru" ;reusim prin acest laborator de
aplicatii panificatie si patiserie sa imitam procesele industriale, prin urmare transpunem toata
cercetarea teoretica in practica si masuram rezultatele ; acest lucru este foarte important pentru a putea
pune in valoare toate produsele dezvoltate ; de asemenea vom face prezentari live sau webinarii cu
prezentari ale produselor noi dezvoltate ; in aceasta zona se vor face produse din paine si panificatie
cum ar fi : paine integrala , paine fara gluten , paine cu seminte , paine imbogatita cu fibre vegetale ,
paine de secara , cozonaci cu diferite umpluturi ( mac , nuca , scortisoara etc. ) , cornuri si croassante
de asemenea mai multe tipuri de prajituri si paste cu diferite umpluturi . Vom urmari efectul diferitelor
ingrediente in influenta produsului finit cat si realizarea de produse cat mai sanatoase pentru consum;
practic cercetatorii nostri vor avea posibilitatea desavarsirii produselor dezvoltate prin aceasta
transpunere in practica a produselor dezvoltate , crescand foarte mult sansele de succes al unui produs
, adica a transformarii cercetarii in vanzare si generare de valoare adaugata .Acest laborator nu va
produce cu scopul de a comercializa ci produsele au caracter pur de cercetare si prezentare generand
apoi vanzarea ingredientelor sau a mixurilor care stau la baza realizarii acestor produse finite .
Laboratorul de cercetare aplicativa lapte si produse din lapte : in acest laborator se vor
implementa la nivel industrial dezvoltarile din laboratorul de cercetare "neutru" ; reusim prin acest
laborator de aplicatii lapte si produse din lapte sa imitam procesele industriale prin urmare transpunem
toata cercetarea teoretica in practica si masuram rezultatele ; acest lucru este foarte important pentru a
putea pune in valoare toate produsele dezvoltate ; de asemenea vom face prezentari live sau webinarii
cu prezentari ale produselor noi dezvoltate ; in aceasta zona se vor face produse din lapte si produse
din lapte cum ar fii : smantana , iaurt natur , iaurt cu fructe , kefir , sana , iaurt de baur , bauturi pe baza
de lapte pasteurizat cu diferite fructe si arome , inghetata , branza dulce proaspata , creme de branza ,
branza topita etc. Vom urmari efectul diferitelor ingrediente in influenta produsului finit , reducerea
consumului de energie si al timpului la pasteurizare si omogenizarea laptelui materie prima de
asemenea realizarea de produse cat mai sanatoase pentru consum , cu continut nutritiv echilibrat ,
practic cercetatorii nostrii vor avea posibilitatea desavarsirii produselor dezvoltate prin aceasta
transpunere in practica a produselor dezvoltate , crescand foarte mult sansele de succes al unui produs
, adica a transformarii cercetarii in vanzare si generare de valoare adaugata. Acest laborator nu va
produce cu scopul de a comercializa ci produsele au caracter pur de cercetare si prezentare generand
apoi vanzarea ingredientelor sau a mixurilor care stau la baza realizarii acestor produse finite .
Laboratorul de cercetare aplicativa fine food -horeca : in acest laborator se vor implementa la nivel
industrial dezvoltarile din laboratorul de cercetare "savoury" ; reusim prin acest laborator de aplicatii
fine food horecasa imitam procesele industriale prin urmare transpunem toata cercetarea teoretica in
practica si masuram rezultatele ; acest lucru este foarte important pentru a putea pune in valoare toate
produsele dezvoltate;de asemenea vom face prezentari live sau webinarii cu prezentari ale produselor
noi dezvoltate ;in aceasta zona se vor face produse fine food -horecacum ar fii : sosuri pentru
mancaruri , diferite retete de mancaruri care se vor vinde la caserola , prajirea si carnii marinate in
diferite feluri in cuptor, grill si fripteusa sub presiune , preparare de paste fainoase cu diferite sosuri,
prajirea carnatilor si a hamburgerilor , prepararea de supe crema din legume si cereale , in general

21 | P a g e
pregatirea mancarurilor gen ready meal etc. Vom urmari efectul diferitelor ingrediente in influenta
produsului finit ; de asemenea vom realizara de produse cat mai sanatoase pentru consum , cu
continut nutritiv echilibrat; practic cercetatorii nostrii vor avea posibilitatea desavarsirii produselor
dezvoltate prin aceasta transpunere in practica a produselor dezvoltate , crescand foarte mult sansele
de succes al unui produs , adica a transformarii cercetarii in vanzare si generare de valoare adaugata .
Acest laborator nu va produce cu scopul de a comercializa ci produsele au caracter pur de cercetare si
prezentare generand apoi vanzarea ingredientelor sau a mixurilor care stau la baza realizarii acestor
produse finite . In ultimul deceniu industria ready meal ( fine food-horeca ) s-a dezvoltat exploziv si
oportunitatile din piata sunt uriase pentru o companie ca a noastra care vinde condimente si
ingrediente alimentare ; se estimeaza ca in Romania pana in 2018 aceasta industrie va ajunge la nivel
de 1 miliard de Euro /an ,ceea ce ne obliga sa avem un laborator de aplicatii fine food -horeca
profesionist si cercetatori si bucatari cu o imaginatie nemarginita pentru a putea servi aceasta piata in
continua dezvoltare .
La CF,ca si anexa, exista prezentata situatia echipamentelor de cercetare propuse a fi achizitionate, In
SF exista planse cu privire la amplasamentul echipamentelor de cercetare in cadrul laboratoarelor.

Date tehnice ale investiiei


Zona i amplasamentul
JUDETUL ALBA, mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7

Teritoriul studiat este situat n culoarul depresionar Turda Alba Iulia, orientat NNE-SSV, unde
predomin lunca Mureului i cele apte nivele de terase, mrginite de zone geomorfologice mai
nalte. Amplasamentul studiat se afla in zona de est a Municipiului Alba Iulia in zona industriala
situata la intersectia soselei de centura a municipiului cu drumul de acces spre satul Drambar, comuna
Ciugud.

22 | P a g e
Amplasarea constructiei se va face pe platforma industriala existenta in incinta s.c. Supremia , in
vecinatatea fabrici de condimente existenta , respectandu-se aliniamentul si accesul existent.

Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat

Amplasament: se afla in intravilanul localitatii Alba Iulia;


Natura proprietatii: Privata a persoanelor juridice;
Imobilul nu este inclus in listele monumentelor istorice sau in zona de protectie a acestora

Situaia ocuprilor definitive de teren: suprafa total, reprezentnd terenuri din intravilan/
extravilan;

Regimul economic
Folosina actual : fabrica de ingredient alimentare, curti, constructii, pasune, in suprafata totala de
50050 mp; Destinaia stabilita prin documentatiile de urbanism: conform PUZ aprobat, UTR=M1 zona
mixta situata in zona industriala - servicii / activitati de productie;Reglementari fiscale: conform
certificatului de atestare fiscala nr. 93022 eliberat de Primaria municipiului Alba Iuliala data de
03.12.2014 zona C de impozitare; coeficientul de corectie de 2,20 prevazut de Legea nr. 351/2001,
se aplica la regularizarea taxei de autorizare;
Regimul tehnic
POT maxim = 40%; CUT = 1,6 mp cpnstructie/mp teren CUT = 8 volumetric mc / mp teren
Regimul de aliniere al terenului fata de drumurile adiacente: la strada Calea Ciugudului;
Regimul de aliniere al constructiei fata de strada se mentine conform PUZ aprobat cu HCL
157/2008, art. 18 (conf PUG min 10m);
Retragerile fata de proprietatile vecine: se va stabili prin PUD, dar conform PUG, se va pastra o
distanta minima egala cu jumatate din inaltimea cladirii celei mai inalte, dar nu mai putin de 6,00 m
fata de limitele laterale, posterioara si intre cladiri;Inaltimea maxima a constructiilor: - P + 2; Hmax =
12m;Echiparea cu utilitati existente: - energie electrica, apa;Circulatii, accese, parcaje necesare: se
vor stabili prin PUD;
PENTRU AMPLASAREA SI CONFORMAREA CLADIRI IN INTERIORUL PARCELEI,
VOLUMETRIA SI RELATIA CU VECINATATILE, SE VA INTOCMI PUD Consultarea
populatiei faza PUD se va face conform Regulamentului local privind consultarea populatiei aprobat
prin HCL nr. 28/februarie 2011 si se va repecta PUZ aprobat cu HCL 157/2008;

Studii de teren:
studii topografice cuprinznd planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu
repere n sistem de referin naional;
studiu geotehnic cuprinznd planuri cu amplasamentul forajelor, fielor complexe cu
rezultatele determinrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic
cu recomandrile pentru fundare i consolidri;
alte studii de specialitate necesare, dup caz.

Se vor atasa in partea desenata


Suprafata de teren cercetata si destinata amplasarii obiectivului proiectat este situata in

23 | P a g e
perimetrul intravilan al Municipiului Alba Iulia.
morfologia terenului:
din punct de vedere geomorfologic perimetrul cercetat se incadreaza in zona de lunca comuna bine
individualizata cu o dezvoltare larga pe malul drept al raului Mures si malul stang al raului Ampoi.
Terenul din zona amplasamentului prezinta, in general o suprafata plana fara denivelari importante. in
urma efectuarii observatiilor directe de teren se constata ca acesta este stabil nefiind depistate
fenomene fizico-geologice majore (forme sau urme de alunecare)
geologia perimetrului:
zona cercetata , se situeaza din punct de vedere geologic la limita sud-vestica a marii unitati
geotectonice denumita Bazinul (Depresiunea) Transilvaniei. acest bazin a luat nastere odata cu ultima
si cea mai puternica incretire a lantului muntos al Carpatilor ce a avut loc la sfarsitul mezozoicului-
inceputul neozoicului. In tertiar are loc depunerea sedimentelor argilo marmoase sau nisipoase
(nisipuri cimentate) care alcatuiesc fundamentul de suprafata al zonei (de varsta miocena). Perioada
cuaternara si-a adus aportul prin depunerea, discordanta a unor depozite neomogene , de grosime
variabila de origine aluviala si deluvio-proluviale. In zona studiata originea depozitelor este aluviala,
tipica zonelor de terasa:
- in suprafata un complex de strate argiloase-prafoase-nisipoas
- in adancime depozite grosiere (pietrisuri si bolovanisuri)
hidrografia si hidrogeologia zonei:
principalul curs de apa din regiune este raul Mures care curge la est de Alba Iulia si care prin
intermediul principalului sau afluent pe dreapta , raul Ampoi dreneaza toate apele din zona. Apa
subterana, cantonata in pachetul aluvionar grosier din baza depozitelor de lunca, are caracter de panza
freatica cu nivel liber. Nivelul apei subterane este strans legat de regimul pluviometric local si de
variatiile de nivel si de debit ale raurilor Mures si Ampoi si poate fi interceptata la o adancime de -3.90
m de la nivelul terenului natural cu posibilitati de ridicare si stabilizare in jurul cotei -3.00 -3.50 m
seismicitatea:
conform prevederilor Codului P 100-1/2013 privind zonarea teritoriului , perimetrul cercetat se inscrie
din punct de vedere al valorilor de varf ale acceleratiei terenului cu valori ag=0.10 si Tc= 0.7 sec.
adancimea de inghet:
conform STAS 6054/85 adancimea de inghet in zona cercetata este de 0.80-0.90m masurata de la
nivelul terenului natural sau sistematizat.
stratificatia terenului:
pentru cercetarea stratificatiei terenului si a caracteristicilor sale fizico-mecanice, pe amplasamentul
propus au fost interpretate datele geotehnice ale forajelor executate anterior in zonele limitrofe ce au
pus in evidenta urmatoarea succesiune de straturi:
-in suprafata sol vegetal cafeniu argilos-nisipos cu o grosime de 0.5-0.6 m -urmeaza un pachet de
strate aluvionare fine constituite din nisip fin prafos cafeniu uscat, indesat cu lentile de nisipuri
uniforme mijlocii cu grosimi de 0.10-0.20 m. Grosimea pachetului de strate nisipoase fine este de
1.80-2.20 m praf argilor-nisipos cafeniu plastic consistent-vartos sub forma de lentile (0.50-0.90 m)

24 | P a g e
- trecerea la lauviunile de granulozitate grosiera se face prin lentile de nisipuri fine prafoase umede cu
grosimi de 0.30-0.40 m cu o structura incrucisata caracteristica zonei de lunca , ce fac trecerea in
adancime spre aluviuni grosiere
-in baza a fost interceptat pachetul aluvionar grosier reprezentand orizontul inferior al depunerilor
cuaternare, constituit din nisip cu pietris indesat, inundat
concluzii si recomandari
conditii de fundare
stratul de fundare informativ : nisip fin prafos cafeniu uscat , indesat cu lentile de nisipuri uniforme
mijlocii cu grosimi de 0.10-0.20 m
adancimea de fundare
Df=0.90-1.00 mde la cota terenului natural ce asigura adancimea minima de inghet conform STAS
6054/77 si o incastrare minima de 0.10-0.20 m in terenul de fundare recomandat presiunea
conventionala calculata in conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85 anexa B pentru fundatii
avand latimea talpii B = 1.00 m si adancimea de fundare Df=-2.00 m de la nivelul terenului
sistematizat Pconv de vaza = 270 kPa

Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice


domeniului de activitate i variantele constructive de realizare a investiiei cu recomandarea
variantei optime pentru aprobare
Proiectul prezint realizarea unei cladiri pe structura din cadre de beton, cu inchideri si invelitoare din
panouri termoizolante, n localitatea Alba Iulia str. Calea Ciugudului, nr. 7, judeul ALBA.
Proiectul s-a ntocmit n baza comenzii benficiarului, temei de proiectare, a CERTIFICATULUI DE
URBANISM nr.553 din 18.05.2015 .

DATE CARACTERISTICE CONSTRUCTIEI


Se propune
- executarea unei construcii amplasat n limita de proprietate a beneficiarului, cu regimul de
inaltime P+E;
Destinatia acesteia va fi : Centru de cercetari alimentare, denumita generic Supremia Inovation
Center. Se vor desfasura activitati specifice cercetarii si aplicatii specifice, in domeniul alimentar.
a) suprafata totala a terenului 50050 mp;
b) alinierea terenului
Parcela are form poligonala si este bine delimitata prin masuratori. cu acces din strada Calea
Ciugudului: Alba Iulia Ciugud (prin Drambar), prin intermediului unei amenajari existente, prin care
se face accesul pe platforma fabricii de condimente (aditivi alimentar) SUPREMIA.
c) alinierea construciilor
Distanele minime ale construciei ce se propune a se realiza fat de parcelele invecinate, sunt dupa
cum urmeaza:
18.14 m la Sud, fa de limita de proprietate profilul drumului de acces DJ 107 ;
263.56 m la Nord, fata de limita de proprietate proprietate privata, sc ANVERSA EST
srl, teren neconstruit;
96.24 m la Vest fa de limita de proprietate pasune , taluz nefolosit, neconstruit;

25 | P a g e
3.85 m la Est fa de limita de proprietate proprietate privata, VCST AUTOMOTIVE
PRODUCTION ALBA.
d) numrul de cldiri
- se va construi o constructie, cu regim de inaltime P + E. Accesul se face prin amenajarea
existenta care permite accesul in incinta fabricii de aditivi alimentary - SUPREMIA
- Nu se modifica accesul existent din Calea Ciugudului (DJ 107).
e,f,g,h) arii , volume realizate
Distribuia spatiilor pe nivele i suprafeel
Aria
Aria desfura H
Funciune util t Volum liber
SUPREMIA INOVATION CENTER (mp) (mp) (mc)
PARTER 3,00
P
1 WINDFANG 12,35 37,05
P
2 CIRCULATIE 177,12 531,36
P
3 BIROU 24,64 73,92
P
4 BAIE 4,80 14,40
P
5 MAGAZIE SWEET NEUTRU 18,33 54,99
P
6 BIBLIOTECA 17,87 53,61
P
7 VESTIAR BARBATI 24,73 74,19
P
8 VESTIAR FEMEI 22,00 66,00
P
9 GS BARBATI 13,84 41,52
P
1
0 GS FEMEI 9,95 29,85
P
1
1 IGIENA 5,08 15,24

26 | P a g e
P
1
2 SERVER 5,19 15,57
P
1
3 BIROU 15,59 46,77
P
1
4 DEGUSTARE 20,80 62,40
P
1
5 LABORATOR ANALIZE 71,84 0,00
P
1
6 LABORATOR CERCETARE SWEET NEUTRU 72,13 0,00
P
1
7 LABORATOR CERCETARE PRODUSE SAVORY 71,70 0,00
P
1
8 MAGAZIE SAVORY 23,59 0,00
P
1
9 FRIGORIFIC 0-4 18,10 0,00
P
2
0 FRIGORIFIC -18 13,10 0,00
P
2
1 CT 10,55 31,65
P
2
2 CAMERA MATURAT CRUD/USCAT 28,84 86,52
P
2
3 TABLOU ELECTRIC 4,97 14,91
P
2 LAB. CERCETARE APLICATIVA CARNE 178,77 0,00

27 | P a g e
4

P
2 LAB. CERCETARE APLICATIVA PAINE SI
5 PATISERIE 54,03 0,00
P
2 LAB. CERCETARE APLICATIVA LAPTE SI
6 PRODUSE DIN LAPTE 90,56 0,00
1.010,
TOTAL PARTER 47 1.135,19 1.249,95
ETAJ 3,10
E
1 CIRCULATII 250,31 775,96
E
2 BIROU 24,61 76,29
E
3 BAIE 5,21 16,15
E
4 BAIE 5,21 16,15
E
5 BIROU 24,52 76,01
E
6 MEETING ROOM 62,21 192,85
E
7 GS BARBATI 15,01 46,53
E
8 GS FEMEI 15,06 46,69
E
9 BOXA INTRETINERE 10,45 32,40
E
1
0 DEPOZITARE 4,09 12,68
E
1
1 AMFITEATRU 143,63 445,25

E CERCETARE APLICATIVA FINE FOOD 63,08 195,55

28 | P a g e
1 HORECA
2
E
1
3 FRIGIDERE / DEPOZIT 27,38 84,88
E
1
4 SPALATORIE 33,58 104,10
E
1
5 DEPOZIT INGREDIENTE 52,76 163,56
TOTAL ETAJ 737,11 1.118,47 2.285,04
1.747,
TOTAL GENERAL 58 2.253,66 3.534,99
e aferente, rezult din tabelul urmtor

S TEREN = 50050.00 mp
ARIE UTIL propusa = 1747.58 mp
ARIE CONSTRUIT existenta = 13731.65 mp
ARIE CONSTRUIT propusa = 1135.19 mp
ARIE CONSTRUITA TOTALA = 14866.84 mp
ARIE DESFAURAT existenta = 15891.44 mp
ARIE DESFAURAT propusa = 2253.66 mp
ARIE DESFASURATA TOTALA = 18145.10 mp
VOLUM hala propusa = 3534.99 mc
i) nlimi
Inlimea maxim este reprezentata de aticul perimetral superior care este la
+8.80 m fata de cota 0,00 (zona de pasire)
Inaltimea la coama invelitorii este de +7.85 m
Cota +/- 0.00 = CTS + 0.30 m
j) numr de niveluri : P+E;
k) gradul de ocupare a terenului P.O.T. existent 27.44 %
P.O.T. propus 29.70 %
coeficient de utilizare a terenului C.U.T. existent 0.32
C.U.T. propus 0.36
l) lucrri tehnico edilitare
Reelele existente n zon: energie electrica, retea de apa, nu vor fi afectate, avand in vedere ca
investitia actuala va fi racordata la utilitatile existente pe platform sc SUPREMIA GRUP srl.
Pentru buna funcionare, cldirea este prevazut cu instalaiile:
- curent electric;
- apa curenta;

29 | P a g e
- canalizare la facilitatile existente pe platforma statie de epurare existent din care apa se
deverseaza in raul Ampoi;
- nclzire centrala, prin racordarea la CT proprie, care functioneaza cu rumegus (in perioada
rece);
n) accese , trotuare
Accesul se va face de pe strada Calea Ciugudului (drumul Alba Iulia Ciugud DJ 107),
prin intermediul acceselor dj amenajate existente. Nu se amenajeaza parcaje suplimentare, cele
existente fiind suficiente scopului propus.
Nu se vor amenaja suplimetar alei pietonale. Suprafetele carosabile pentru trafic auto si
parcari sunt gata amenajate.
ACCES PESOANE CU DISABILITATI SI SIGNALISTICA

Pentru accesul persoanelor cu disabilitati s-au prevazut rampe specifice de acces in


cladire.Deasemenea in zona parcarilor se vor delimita doua locuri speciale pentru persoane cu
disabilitati.

30 | P a g e
In zona interioara de-a lungul mainii curente a scarii de acces la etaj se va monta o platforma de tip lift
inclinat pentru transportat scaune cu rotile. Se va amenaja desemenea o toaleta in zona parterului
pentru accesul persoanelor cu disabilitati
Ca si signalistica interioara s-a prevazut un sistem de marcaje grafice si cromatice folosindu-se un
limbaj universal de comunicare intuitiv menit sa faciliteze o informare directa si precisa.
Signalistica folosita are ca scop facilitarea orientarii spatiale si functionale interioara. S-au flosit
simboluri grafice universale cara sa poata fi receptate de toate categoriile de peroane din medii cultural
sociale diferite dar si de persoane cu deficiente de vedere , orientare si de perceptie cromatica.
Cldirea va fi nconjurat de un trotuar de gard din dale de beton 50x50 alei pavate cu dale din beton,
pe pat de nisip compactat.
o) spaiile verzi Nu se modifica structura acestora
Apele pluviale de pe acoperis vor fi preluate prin jgheaburi si burlane si preluate in sistemul de
camine pluviale.
p) deeurile se vor colecta zilnic n pubele ecologice i se vor ridica pe baz de contract cu regia
specializat de cate ori este nevoie.
r) msuri de prevenire i stingere a incendiilor
Gradul de rezisten la foc al cldirii este III .
n momentul execuiei se vor respecta normele generale PSI referitoare la lucrri de construcii .
Iluminatul
In spatiile interioare este asigurat iluminatul natural si artificial asigurindu-se un nivel de iluminare de
150 lx - conform anexa 19 , categoria V, din Norme Generale de Protectia Muncii
UTILITATI+INSTALATII
Cladirea propusa, va fi racordata la utilitatile existente pe platforma, prin extinderea instalatiilor
existente..
Pentru incalzire se propune racordarea la centrala termica proprie , ce foloseste pentru prepararea
agentului termic rumegus.
Evacuarea gazelor arse se face natural la un cos de fum ce va avea o inaltime corespunzatoare atat din
punct de vedere al bunei functionari (tirajul natural), cat si din punct de vedere al emisiei cat mai
reduse de noxe in atmosfera
Cldirea va functiona avnd rezolvate urmatoarele utilitati:
instalatie electrica
instalatie de apa curenta )rece si calda)
instalatie de evacuare a apelor uzate menajere (la statia de eprare existent ape platforma))
t) Sistemul constructiv propus se compune din :
- cadre din beton armat si inchideri cu panouri termoizolante tip sandwich;
- local, compartimentari usoare cu pereti din gips-carton rezistenti la foc;
- fundaii izolate din beton, elevaii din beton;
- planee din beton armat monolit peste parter;
- pereii exteriori se execut din panouri termoizolante tip sandwich, compartimentarile
interioare, din zidarie si gips carton
- acoperirea se va face in sistem sarpanta cu panouri de tabla termoizolante;
u) Finisaje exterioare:
- tamplarie din aluminiu, cu geam termopan - culoare gri
- fatada cortina din parasolare de aluminiu reglabile
- nvelitoare din panouri profilate termoizolante;
- jgheaburi i burlane mascate prefabricate

31 | P a g e
- soclu beton aparent.
Finisaje interioare :
- vopsele de calitate superioar
- tamplarie din aluminiu cu geam termopan dublu,.
- rasini epoxidice pentru spatiile tehnologice
-gresie pentru bai
S-au respectat prevederile normativului privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la
cldirile de locuit - indicativ C 107/1/05 .
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR 925/1995 proiectul
va fi supus verificarii tehnice pentru exigenta A1 si A3 (rezistenta si stabilitate).
LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier:
Investitia propusa nu necesita organizari deosebite de santier, aceasta desfasurindu-se in limita
proprietatii beneficiarului.
Localizarea organizarii de santier:
Se organizeaza pe terenul beneficiarului.

Situaia existent a utilitilor i analiza de consum


n prezent, incinta SUPREMIA GRUP este echipat cu reele edilitare de uz curent (ap rece i
hidrani exteriori, canalizare, gaze naturale alimentare cu e.e.) precum i canalizaie Tc pentru fibr
optic. Pentru asigurarea unei funcionri corespunztoare, cldirea centrului de cercetare va fi
racordat la reelele de utiliti (alimentare cu ap i canalizare, gaz, reea electric etc) existente n
incint care asigur capacitile necesare pentru preluarea consumurilor.
Necesarul de utiliti pentru varianta propus promovrii
Apa potabila
Cerina de ap potabil:
C szi mediu = 7,305mc/zi = 0,608 mc/h = 0,010 mc/s
C szi maxim = 8,336mc/zi = 0,694 mc/or = 0,012 mc/s
Necesar de ap potabil:
Q zi mediu = 7,50 mc/zi = 0,625 mc/h = 0,010 mc/s
Q zi maxim = 8,70 mc/zi = 0,725 mc/or = 0,012 mc/s
Canalizare menajer
Qumedzitehn+men=8,50mc/zi
Canalizare pluvial
Qumedzitehn+men=8,50 mc/zi
Gaze naturale
Consumul nominal de gaze naturale este de 24,24 mc/or.
Energie electric
P inst.=462.2 kW;
P abs.=287.2 Kw;
Uracord=20 kV;
Uutiliz.=3x400/230 V, 50 Hz.

Soluii tehnice de asigurare cu utiliti

32 | P a g e
RETELE DE INCINTA
INSTALAII EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU AP
Alimentarea cu apa a investitiei se face din punctul de racord existent la limita de proprietate
(bransamentul de apa). In caminul de bransament se vor monta: contorul de apa si doi robineti de
sectorizare situati de o parte si de alta a acestuia. De la caminul de bransament se pleaca cu o singura
conducta pana in camera de pompare unde se ramifica. Una dintre ramuri alimentand rezerva de apa
pentru combaterea incendiului, iar cealalta va alimenta consumatorii din interiorul imbilului. Toate
traseele exterioare de alimentare cu apa, vor fi pozate sub adncimea de nghe 0.8-0.9m , ntr-un pat
de nisip si vor fi realizate din teava de polietilena de inalta densitate, PN6 (pentru conductele de apa
potabila) si PN10 (pentru conductele de incendiu).

33 | P a g e
INSTALAIA EXTERIOARA DE CANALIZARE Sistemul public de canalizare fiind unul
separativ, reeaua exterioar de canalizare a fost realizat tot n sistem separativ n interiorul incintei,
existnd o retea pentru preluarea apelor menajere, o retea pentru preluarea apelor pluviale de pe
acoperis si o retea de canalizare a apelor pluviale colectate de pe platforme. Apele uzate menajere vor
fi preluate printr-un sistem de cmine i transportate ctre reeaua public de canalizare menajer
existenta n zon, conexiunea la reteaua publica fiind asigurata prin caminul de racord CRM amplasat
la limita proprietatii. Apele uzate menajere la descarcarea in reteaua publica de canalizare menajera
vor respecta condiiile/parametrii impui de NTPA002-2005 Normativ privind condiiile de evacuare
a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de epurare. Descarcarea
apelor uzate menajere din caminul de racord CRM la reteaua publica de canalizare menajera existenta
nu face obiectul prezentei documentatii. Pentru reeaua de canalizare menajer exterioara s-a propus
folosirea de evi PVCKG SN4, cu diametru exterior cuprins intre De110 si De 200. Pentru tratarea
apelor uzate cu posibil coninut de grsimi rezultate din zona de bucatarie a cantinei a fost prevazut un
separator de grsimi cu debitul de 4l/s din material plastic montat ngropat in exteriorul cladirii. Dup
tratare prin intermediul separatorului de grsimi, apele uzate vor fi deverasate n reeaua exterioar de
canalizare menajer. Separatorul de grasimi va fi prevazut cu punct de prelevare probe . Caminele de
vizitare se vor realiza din prefabricate de beton impermeabil, diametru nominal minim 0.8m. Cminele
de vizitare vor fi compuse din: fundaie de cmin cu cuneta, inel de cmin, inel conic de rezemare,
capac de nchidere a cminului din fier turnat i beton n rame rotunde, capac pentru clasa de
circulabilitate D 400 kN, cu deschidere interioar de 625 mm, cu orificii de aerisire si posibilitate de
zvorre. Apele pluviale de pe platforme (parcri autoturisme, drumuri de incint), preluate de la
gurile de scurgere vor fi transportate de sistemul de conducte, tratate prin intermediul separatorului de
hidrocarburi, cu decantor de nmol, filtru coalescent, urmnd ca apoi sa fie deversate n reteua de
canalizare ape pluviale curate descarcate de pe acoperis. Pentru tratarea apelor pluviale czute pe
suprafaa parcrilor va fi folosit un separator de hidrocarburi cu by-pass 25/125 l/s avnd o capacitate
totala de tratare a 125l/s. Separatorul de hidrocarburi se va prevedea cu punct de prelevare probe.
Apele pluviale de pe acoperiul cldirii vor fi colectate prin intermediul unei reele de canalizare
exterioar realizat exclusiv n acest scop, urmnd ca apoi s fie deversate n caminul de racord pluvial
pozitionat la limita de proprietate. Apele pluviale ce urmeaz s fie deversate n reteua publica
existenta in zon vor respecta condiiile/parametrii impui de NTPA002-2005 Normativ privind
condiiile de evacuare a apelor uzate n reelele de canalizare ale localitilor i direct n staiile de
epurare. Racordarea apelor pluviale la reteaua publica de canalizare existenta nu face obiectul
prezentei documentatii. Pozitia gurilor de scurgere a fost preluata din proiectul de sistematizare
verticala. Gurile de scurgere vor fi din pri prefabricate de material plastic, element de acoperire cu
garnitur i capac cu ram i grilaj din font, limea fantelor 23-24 mm, lungimea fantelor <170 mm.
Clas de ncrcare D 400 kN. Conductele utilizate vor fi din tuburi PVCKG imbinate cu mufe i inele
de cauciuc cu diametru exterior cuprins intre De 110 si De 200 si conducte din polietilena de inalta
densitate spiralata cu ranforsari din otel galvanizat cu diametru exterior cuprins intre De400 si De500.
La intersectii si schimbari de directie se vor utiliza camine din beton cf. STAS2448. Pentru colectarea
apelor pluviale de suprafata din rigole se vor utiliza 2 camine din beton armat, turnate monolit, cu
dimensiuni de 1.5 x 1.5 m si o inaltime variabila care sa asigure un volum de decantare minim 0.5 m
sub cota radierului conductei.

34 | P a g e
La toate eventualele intersecii cu alte reele de utiliti, gazul va fi pozionat deasupra. La toate
schimbrile de direcie i la distane de maxim 60m n aliniament vor fi montate cmine de vizitare.
Caminele de vizitare se vor realiza din prefabricate de beton impermeabil, diametru nominal minim
0,8m. Cminele de vizitare vor fi compuse din: fundaie de cmin cu cuneta, inel de cmin, inel conic
de rezemare, capac de nchidere a cminului din fier turnat i beton n rame rotunde, capac pentru
clasa de circulabilitate D 400 kN, cu deschidere interioar de 625 mm, cu orificii de aerisire si
posibilitate de zvorre.
Instalatii interioare aferente constructiilor
A .INSTALATII SANITARE INTERIOARE
a. INSTALATII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA
INSTALAII INTERIOARE DE AP SI CANALIZARE
Conform schemei de principiu pe conducta de alimentare cu apa, imediat dupa intrarea in casa, va fi
prevazuta o clapeta de sens si un filtru autocuratitor, incadrate intre robineti de inchidere. Filtrul va fi
echipat cu robinet de purjare cu portfurtun. Spalarea filtrului se va face automat printr-un program de
timp la libera alegere a beneficiarului, incadrandu-se intre 1-4 spalari pe luna. De asemenea inainte si
dupa filtru va fi prevazut cate un manometru, pentru a stabilii gradul de colmatare a acestuia.Pentu
evitarea intreruperii alimentarii cu apa a imobilului pe perioada in care se fac lucrari de curatire/
inlocuire a filtrului a fost prevazuta o conducta de by-pass. Dupa filtrare este asigurata distributia apei
de consum spre consumatori: consumatorii menajeri si spatiile tehnice.Distributia apei pentru
consumatorii menajeri aferenti investitiei se va realiza cu teava PPR.Distributia apei reci se va realiza
aparent in consola iar racordurile la obiectele sanitare se vor face pe cat posibil ingropat sub tencuiala.
Prepararea apei calde menajere este asigurata cu ajutorul boilerului termoelectric din centrala termica,
respectand cerintele impuse de beneficiar.Instalaia cuprinde de asemenea robinei cu obturator sferic
montai pe ramificaiile spre grupurile sanitare i robinei colar de nchidere i reglaj montai pe
legturile obiectelor sanitare. Toate armaturile vor fi de tip demontabil. La trecerea conductelor prin
planee si perei se vor monta tuburi de protecie. La trecerea conductelor prin peretii antifoc se vor
prevedea piese de trecere etanse pentru protectie, in vederea limitarii propagarii incendiului. Echiparea
cu obiecte sanitare se realizeaz conform planurilor de arhitectur. Instalaia de ap rece i cald se
izoleaz termic 100% continu, independent de tipul de utilizare al ncperilor.
Termoizolaia se realizeaz cu tuburi din spum de polietilen, avnd grosimea de:
- 9mm grosime pentru conducte de ap rece,
- 13mm grosime pentru conducte de ap cald i recirculare.
Soluia aleas pentru reteaua interioar de canalizare respecta cerintele din caietul de sarcini al
beneficiarului :
instalatia de canalizare menajera se va realiza cu:
- tuburi de canalizare din polipropilena PP pentru tronsoanele montate deasupra cotei +/-0.00;
- tuburi de canalizare din PVC de tip KG pentru tronsoanele montate sub cota +/- 0.00.
instalatia de canalizare pluviala se va realiza cu :
16. teava de polietilena de inalta densitate fiind un sistem gravitational ;

35 | P a g e
Pentru fiecare consumator de ap s-au prevzut racorduri de canalizare aferente obiectelor sanitare: PP
50 pentru lavoare, spalatoare i pisoare, PP110 pentru WC-uri. Racordurile obiectelor sanitare se fac
aparent, urmnd a fi mascate dup efectuarea probei de etaneitate i de eficacitate. Se vor respecta
pantele normale de racordare a obiectelor sanitare la coloane, conform prevederilor STAS 1795.
Deasupra ultimului racord de obiect sanitar pentru a asigura ventilarea, coloana se prelungete pana
deasupra acoperisului unde se monteaza o caciula de ventilatie. Pe coloanele de canalizare se vor
monta piese de curire. Racordul la reeaua exterioar de canalizare se va realiza obligatoriu cu eav
PVCKG pentru instalaii exterioare. Etanarea mbinrilor sistemului de conducte din PVC fcndu-se
cu inelele de cauciuc ale sistemului.La iesirea din casa a conductelor de canalizare se va respecta
adancimea de inghet, conform STAS 6054-77.
Preluarea apelor meteorice de pe invelitoarea cladirii se va realiza printr-un sistem gravitational.
INSTALAII DE STINS INCENDIU
Echiparea cladirii cu instalatii de stingere a incendiilor, respecta cerintele :
- Normativ pentru securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a II-a Instalatii de stingere,
indicativ P 118/2-2013
- SR EN 12845 Sisteme automate de stingere tip sprinkler
In baza documentelor legislative mentionate mai sus echiparea cladirii este urmatoarea:
- hidranti interiori, conform P118/2-2013.
HIDRANTI INTERIORI
Instalaia de stins incendiu cu hidrani interiori se constitue dintr-o reea inelar de conducte la care
sunt racordai hidranii de incendiu cu furtune plate amplasai astfel nct fiecare punct al cldirii sa fie
stropit cu doua jeturi in functiune simultana 2x2,1 l/s. Alimentarea retelei inelare de hidranti va fi
asigurata prin racordare directa la distributorul de refulare al grupului de pompare aferent hidrantilor.
Cutiile de hidrantii interiori vor fi echipate cu:
- robinet de hidrant, Dn 50 mm;
- furtun plat, lungimea maxima de 20 m;
- teava de refulare universala (cu 3 pozitii de reglare - pentru jet pulverizat, pentru jet compact si
pentru inchidere);
- ajutaj de pulverizare a apei tip C, 13 mm;
- cheie de manevra.

36 | P a g e
Robinetul, impreuna cu echipamentul de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul su si
dispozitivele de refulare a apei, se monteaza intr-o cutie speciala, amplasata in nisa sau firida in
zidarie, la inaltimea de 0,80 m ... 1,50 m de la pardoseala finita. Cutiile trebuie prevazute cu o usa si
pot fi echipate cu o incuietoare. Cutiile care pot fi zavorate, trebuie prevazute cu un dispozitiv de
deschidere in caz de urgenta care sa fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care sa poata fi
spart cu usurinta. Robinetul de inchidere cu supapa insurubat pana la refuz trebuie in asa fel pozitionat
ca sa permita ramanerea a cel putin 35 mm spatiu liber in jurul diametrului exterior a rotii de
manevra.Dispozitivul de deschidere in caz de urgenta este protejat printr-un geam frontal. Acesta
trebuie sa poata fi spart cu usurinta, fara a exista riscul de a lasa bucati sau corpuri ascutite care sa
poata provoca ranirea celor care actioneaza dispozitivul de deschidere in caz de urgenta. Usile cutiilor
trebuie sa se deschida cu minimum 170 pentru a permite furtunului sa fie miscat liber in toate
directiile. Robinetele de sectorizare de pe inelul de hidranti se prevad sigilate in pozitie ,,normal
deschis daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta. Robinetele de sectorizare
vor fi astfel amplasate incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 hidranti de pe
nivel. Sustinerea conductelor din otel se va face respectant normativul P118/2-2013 si SR EN12845.
In apropierea hidrantilor de incendiu se vor monta lampi pentru asigurarea iluminatului de siguranta si
marcarea acestora, conform proiectului de instalatii electrice.
GOSPODARIA DE INCENDIU
La determinarea capacitatii rezervorului de incendiu au stat urmatorii parametrii:
Debitele instalaiilor de stingere conform normelor in vigoare sunt:
-Qhi = 4,2 l/s pentru hidranti interiori
Timpul teoretic de funcionare a instalaiilor de stingere conform normelor in vigoare este:
-Thi = 30 min pentru hidranti interiori c.f. art.4.35 alin. c. din P118/2-2013
Rezerva de ap necesar pentru funcionarea instalaiilor de stins incendiu pe timpul teoretic de
stingere este:
-Vhi = Qii x Thi = 4,2 x 30 x 60 = 7.560 L (volumul de apa pentru hidranti interiori)
Rezervorul va fi prevazut cu senzori de nivel pentru a sti in permanenta nivelul apei din rezervor. Se
vor prevedea de asemenea indicatoare de nivel locale, vizibile pentru a se putea vizualiza in
permanenta nivelul apei din rezervor.
Asigurarea parametrilor de debit si presiune necesari functionarii instalatiilor de stins incendiu este
realizata cu ajutorul grupurilor de pompare.
Pentru asigurarea parametriilor de debit si presiune necesari functionarii instalatiilor de hidranti
interiori se va utiliza un grup de pompare format din doua pompe (una n funciune + una de rezerva)
si un pilot. Fiecare pompa va fi dimensionata pentru intreg debitul instalatiei.
INSTALAII CENTRAL TERMIC
IPOTEZE DE CALCUL
Solutia tehnica a fost aleasa in baza planurilor de arhitectura, cerintelor beneficiarului, datelor
furnizate de producatorii de echipamente.
Parametrii aerului exterior:
- Iarna: - 18C (conform SR 1907-1:1997/A91:2014 zona climatic 3, respectiv conform SR
1907-1:1997 zona eolian 4)
- Vara: 34C (conform I5-2010), umiditate relativ 33% (conform I5-2010)
Proiectarea sistemului de nclzire s-a realizat n concordan cu prevederile Normativului pentru
proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central, indicativ I13-2002.

37 | P a g e
Necesarul de cldur pentru spaiile interioare din imobilul proiectat, s-a determinat n conformitate cu
prevederile standardului SR 1907-1:1997 i a SR1907-1:1997/A91:2014. Instalaiile termice interioare
trebuie s asigure confortul termic, pentru realizarea temperaturilor interioare prescrise n SR 1907-
2:1997, a SR1907-2:1997/A91:2014 i cerinelor beneficiarului.
Aportul de cldur s-a determinat n conformitate cu prevederile normativului I5-2010 i a
standardelor STAS 6648/1-82 i 6648/2-82.
SURSA DE CLDUR
n spaiul centralei termice i a centralei de rcire s-au proiectat s se monteze echipamente ce asigur
producerea energiei termice necesar nclzirii spaiilor n perioada rece a anului. Astfel s-au prevzut
2 cazane de pardoseal n condensaie funcionnd cu gaz natural, fiecare avand o putere termica utila
de 136kW, care se vor racorda ntr-o bar comun. Fiecare cazan este echipat cu arztor modulant, i
vor functiona cu aer insuflat din ncpere. n cazul realizarii unei viitoare extinderi a cldirii, s-a
prevzut pe bara comun un racord echipat cu robinei de nchidere i flane oarbe, pentru conectarea
unui cazan suplimentar.
Agentul termic preparat este apa cald 80C/60C. Fiecare cazan va fi echipat cu cte dou supape de
siguran 1 tarate la 6 bar. Toate echipamentele din centrala termic vor fi echipate corespunztor
cu toate elementele de automatizare, comand, control, protecie i semnalizare pentru funcionarea cu
supraveghere nepermanent. Funcionarea cazanelor va fi n cascad.
Pe turul fiecarui cazan s-a prevzut o pomp de circulaie a agentului termic 80C/60C, pe plan
PCCz1, PCCz2, ntre cazane i butelia de egalizare a presiunilor. ntre conducta de tur i de retur
aferente fiecarui cazan, s-a prevzut un by-pass prevzut cu o clapet de sens, o van motorizat cu 3
ci montat pe conducta de tur pe refularea pompei de circulaie, pentru reglarea temperaturii de pe
conductele de retur la cazane.
Fiecare cazan va fi prevzut cu un vas de expansiune nchis, cu membran elastic, avnd o capacitate
de 200 litri, pe plan VEICz1, VEICz2, conductele de siguran aferente acestora avnd fiecare
diametrul de 11/4. Pe aceste conducte de siguran se vor monta cte dou supape de siguran 1
tarate la 6 bar.
Cazanele se vor racorda la un distribuitor colector, astfel:
- Distribuitorul colectorul circuit de nclzire se va confeciona din eav din oel negru 6i
va avea urmtoarele 5 circuite :
circuit Cazan 1, apa 80C/60C, DN 100
circuit Cazan 2, apa 80C/60C, DN 100
circuit incalzire, apa 80C/60C, ventilconvectori, 2
circuit incalzire, apa 80C/60C, radiatoare, 1 1/2
circuit incalzire, apa 80/70C, preparare apa calda pentru consum menajer, 1 1/2
Celelalte trei circuite de nclzire vor fi echipate fiecare cu cte o pomp de circulaie, robinei de
nchidere, robinei de nchidere i echilibrare, robinei de golire, clapete de sens, manometre,
termometre.
Apa calda pentru consum menajer se va prepara in regim prioritar. Producerea acesteia se va realiza
prin intermediul unui boiler cu o capacitate de 1000 litri.
Evacuarea gazelor arse de la fiecare cazan se va face printr-un co de fum din tabl de oel inoxidabil,
cu perete dublu, avnd diametrul interior de 180 mm, izolat termic i racordat la coul de fum
proiectat. Izolaia termic este din vat mineral bazaltic non-combustibil de grosime 25 mm,
protejat la exterior cu o manta exterioar din tabl de oel inoxidabil. La baza fiecrui co de fum se
va monta o u de vizitare i curire.

38 | P a g e
Admisia aerului necesar arderii se realizeaz prin intermediul a dou grile de aer montate in ua
exterioar ncperii centralei termice, la o distan de 20 cm fa cota finit a pardoselii cldirii i
partea inferioar a grilei, fiecare gril avnd dimensiunile 0.9m x 0.4m i o suprafa liber de minim
0.17m2. Este interzis obturarea n orice fel a grilelor de admisie aer pentru ardere.
AUTOMATIZAREA CENTRALEI TERMICE
Centrala termic proiectat trebuie s funcioneze cu supraveghere nepermanent, panoul de
automatizare fiind complet echipat cu sistem de automatizare, comanda, control, protectie si
semnalizare avand toate accesoriile incluse, pe plan RET-CT.
Sistem de automatizare a funcionrii echipamentelor din centrala termica, cu regulator electronic de
temperatur, liber programabil, pentru urmtoarele funciuni principale:
- Functionare centrala termica in regim nepermanent
- Pornirea si oprirea cazanelor in cascada si a pompelor de circulatie, in functie de sarcina termica
necesara;
- Reglaj cantitativ pe 3 circuite agent termic incalzire prin pornirea/oprirea pompelor de circulatie de
pe fiecare circuit, n funcie de program orar, temperatura exterioar, temperatura agent termic;
- Reglaj cantitativ pentru circuit preparare apa calda pentru consum menajer prin intermediul pompei
de circulatie n funcie de program orar, temperatura exterioar, temperatura agent termic;
- Programare orara a pompei de recirculare apa calda pentru consum menajer;
- Preparare in regim prioritar apa calda pentru consum menajer in functie de temperatura apei calde
din boilere inregistrate prin sondele de temperatura imersate;
- Semnalizare abatere de la presiunea normal de lucru instalatie incalzire, instalaie preparare apa
cald pentru consum menajer i instalaie de recuperare cldur de la compresoare, prin intermediul
presostatelor;
- Protectie antiinghet instalatie de incalzire;
- Comanda sistem de semnalizare optica si acustica in cazul abaterilor si avariilor sistemului de
incalzire
- Comanda 2 electrovane de umplere cu 2 cai functie de presiunea inregistrata pe aspiratia si pe
refularea acestora
- Comunicare cu regulatorul centralei de rcire RET-CR
Sistem de automatizare aferent fiecrui cazan, cu regulator electronic de temperatur, liber
programabil, pentru urmtoarele funciuni principale:
- Comanda arzator cu modulatie in functie de sarcina termica
- Comanda electrovana cu 3 cai (protectie impotriva temperaturii scazute pe returul cazanului)
- Comanda pompa de circulatie
- Deconectare pe timp de vara in functie de temperatura exterioara
- Monitorizare stare arzator avarie/functionare
- Prelucrarea datelor primite de la elementele de siguranta ale cazanului
- Semnalizare abatere de la presiunea normala de lucru prin intermediul presostatelor
- Comanda instalatie de semnalizare optica si acustica
- Protectie la cresterea temperaturii pestre valorile admise (limitator de temperatura de lucru, limitator
de temperatura de siguranta)
Sistemele de automatizare, pe plan RET-Cz1, RET-Cz2, vor comunica cu sistemul de automatizare al
centralei termice.
SURSA DE FRIG

39 | P a g e
n spaiul centralei termice i a centralei de rcire s-au proiectat s se monteze echipamente ce asigur
producerea energiei termice necesar rcirii spaiilor n perioada cald a anului. Astfel s-au prevzut
montarea unui schimbator de caldura de 200 kW in interior si a unui racitor exterior cu condensatorul
racit cu aer de 150 kW.
Racitorul va functiona cu amestec apa+etilenglicol 35%, pentru a asigura producerea agentului de
racire si in sezonul rece. Agentul termic preparat este apa rcit 5C/10C. Racitorul va fi echipat cu
cte dou supape de siguran 1 tarate la 6 bar. Toate echipamentele din centrala de rcire vor fi
echipate corespunztor cu toate elementele de automatizare, comand, control, protecie i semnalizare
pentru funcionarea cu supraveghere nepermanent.
Racitorul va fi racordat direct la un schimbtor de cldur avnd o putere termic de 200kW. Agentul
termic pe circuitul primar al schimbtorului de cldur este apa rcit 5C/10C, soluie
ap+etilenglicol concentraie 35%. Agentul termic pe circuitul secundar al schimbtorului de cldur
este apa rcit 6C/12C, soluie ap.
Circulaia agentului termic de rcire ntre fiecare racitor i schimbtorul de cldur aferent, se face
prin intermediul modulelor de pompare din echiparea racitorului.
Schimbatorul de cldur, pe circuitul secundar, se vor racorda ntr-o bar comun.
Supravolumul de ap rezultat din dilatare i protecia ntregii instalaii de rcire, la suprapresiune din
dilatare este asigurat prin intermediul unui vas de expansiune cu membran elastic avnd o
capacitate de 50 litri, pe plan VEICSR, conducta de siguran a acestuia avnd diametrul 11/2. Pe
conducta de siguran aferent vasului de expansiune VEICSR se vor monta dou supape de siguran
1 tarate la 6 bar.
Pe cele trei circuite de rcire aferente extinderii se vor amplasa robinei de nchidere, robinei de
nchidere i echilibrare, dopuri sau flane oarbe.
AUTOMATIZAREA CENTRALEI DE RCIRE
Centrala de rcire proiectat trebuie s funcioneze cu supraveghere nepermanent, panoul de
automatizare fiind complet echipat cu sistem de automatizare, comanda, control, protectie si
semnalizare avand toate accesoriile incluse, pe plan RET-CR.
Sistem de automatizare a funcionrii echipamentelor din centrala de rcire, cu regulator electronic de
temperatur, liber programabil, pentru urmtoarele funciuni principale:
- Functionare centrala de racire in regim nepermanent
- Pornirea si oprirea racitorului si a pompelor de circulatie, in functie de sarcina termica necesara;
- Semnalizare abatere de la presiunea normal de lucru instalatii de racire circuite primare
schimbtoare de cldur, instalaie de rcire circuit secundar schimbtor de cldur, prin intermediul
presostatelor;
- Protectie antiinghet instalatie de racire;
- Comanda sistem de semnalizare optica si acustica in cazul abaterilor si avariilor sistemului de racire
- Comanda pornire/oprire statie de umplere cu ap dedurizat in functie de presiunile inregistrate pe
refularea acesteia
- Comanda 4 electrovane de umplere cu 2 cai functie de presiunea inregistrata pe aspiratia si pe
refularea acestora
- Comanda pornire/oprire instalaie dozare chimicale pentru reglare nivel pH
- Comunicare cu regulatorul centralei termice RET-CT
Sistemele de automatizare, pe plan RET-CH1, RET-CH2, vor comunica cu sistemul de automatizare al
centralei de racire.
SISTEMUL DE TRATARE AL APEI

40 | P a g e
Subliniem importana calitii apei din instalaie asupra performanelor acesteia. Prin urmare se
recomand reducerea la maxim a pierderilor de ap i n consecin a adaosului de ap tratat.
Pentru umplerea i completarea permanent cu ap a instalaiilor de nclzire, de rcire i alimentarea
cu ap a staiei de dedurizare a fost prevzut un racord de ap rece n centrala termic i de rcire.
Pentru umplerea i completarea permanent cu ap a instalaiilor de nclzire i de rcire, a fost
prevzut o staie de dedurizare automat.
Instalaia de rcire circuit primar se va umple i completa permanent cu soluie ap
dedurizat+etilenglicol concentraie 35%.
Se va monitoriza frecvent concentraia soluiei de ap + etilenglicol din interiorul circuitelor primare
aferente schimbtoarelor de cldur.
DISTRIBUIA
Dimensiunile conductelor au rezultat n urma calcului de dimensionare i echilibrare hidraulic.
Soluia de distribuie aleas i configuraia geometric a sistemului asigur autocompensarea
dilatrilor.
Conductele instalaiilor interioare de nclzire i de rcire se monteaz cu pant, asigurnd golirea i
dezaerisirea centralizat sau local a instalaiei, printr-un numr minim de dispozitive i armturi.
Acestea trebuie s respecte o pant minim de 3 nspre punctele cele mai nalte, unde se vor monta
ventile automate de aerisire att pe conducta de tur ct i pe cea de retur. n punctele cele mai joase se
vor monta robinei de golire.
Preluarea apelor uzate din centralele termice i de rcire rezutate in urma actiunilor de golire a unor
circuite sau de refulare a supapelor de siguranta, se va realiza prin intermediul sifoanelor de pardoseala
si a retelei de canalizare prevazute in centralele termice si centrala de racire.
Toate strapungerile conductelor prin peretii/planseele rezistente la foc se vor etaneiza cu mortar/chit
rezistent la foc conform gradului de rezistenta la foc al structurii.
ARMTURI
Se recomand montarea armturilor, pe ct este posibil, numai n poziie vertical. nainte de montaj
se verific funcionalitatea i manevrabilitatea robinetului.Toate armturile vor fi montate n poziia
nchis, dup ce s-a efectuat scoaterea dopurilor sau capacelor de protecie.
mbinrile cu conductele i echipamentele vor fi obligatoriu demontabile, pentru conductele de
distribuie agent termic se vor folosi flane pentru diametre mai mari de Dn50, racorduri olandeze
pentru diametre mai mici sau egale cu Dn50.
Armturile ce se monteaz n instalaia de nclzire i de rcire vor fi pna la diametrul Dn50 inclusiv
cu obturator sferic i pentru diametre mai mari cu robinet de nchidere tip fluture pentru siguran n
exploatare i fiabilitate mrit.
Toate armturile vor fi montate astfel nct s fie uor accesibile pentru manevrare, revizii i control.
Filtrele pentru impuriti se vor monta doar n poziie orizontal pentru a facilita decantarea
particulelor.
Racordurile flexibile vor avea pe burduf cel putin doua arcuiri.
IZOLAREA TERMICA A CONDUCTELOR
Conductele de distributie agent termic de incalzire, de racire montate in interiorul centralei termice i
de rcire vor fi izolate termic cu tuburi/placi termoizolante flexibile din cauciuc sintetic cu grosimea
de 19mm, conductivitate termica 0.039W/mK + protectie la exterior cu o manta din tabla de otel
zincat.
Conductele de distributie agent termic de racire montate in exterior vor fi izolate termic cu tuburi/placi
termoizolante flexibile din cauciuc sintetic cu grosimea de 50mm, conductivitate termica 0.039W/mK
+ protectie la exterior cu o manta din tabla de otel zincat.

41 | P a g e
Conductele de distributie apa rece (instalatii sanitare), ap dedurizat vor fi izolate termic cu
tuburi/placi termoizolante flexibile din cauciuc sintetic cu grosimea de 9mm, conductivitate termica
0.039W/mK + protectie la exterior cu o manta din tabla de otel zincat.
Conductele de distributie apa calda i circulaie ap cald (instalatii sanitare) vor fi izolate termic cu
tuburi/placi termoizolante flexibile din cauciuc sintetic cu grosimea de 13mm, conductivitate termica
0.039W/mK + protectie la exterior cu o manta din tabla de otel zincat.
Buteliile de egalizare a presiunilor i distribuitoarele colectoarele vor fi izolate termic cu tuburi/placi
termoizolante flexibile din cauciuc sintetic cu grosimea de 50mm, conductivitate termica 0.039W/mK
+ protectie la exterior cu o manta din tabla de otel zincat.
SUPORI I ACCESORII
Toti suportii de sustinere, platformele si colierele metalice vor fi zincate. Colierele metalice se vor
prinde de conducta peste intreaga izolatie a acesteia.
Sistem de prindere conducta, zincat, alcatuit din: cleme fixare, tije filetate, profil metalic sprijinire
conducta, colier metalic cu cauciuc.
MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA COROZIUNII
Pentru protecia mpotriva coroziunii, evile din oel negru vor fi grunduite n dou straturi. Conductele
fr termoizolaie sunt grunduite i vopsite cu lac pe baz de rini sintetice, n dou straturi.
APARATE DE CONTROL
n conformitate cu prevederile Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire
central indicativ I 13-02, instalaia va fi prevzut cu urmtoarele aparate de msur i control:
- termometre pe conductele de ieire din cazane/chillere, pe intrrile i ieirile din butelia de egalizare
a presiunii, pe intrrile i ieirile din rezervoarele de acumulare ap rcit, pe conductele de distribuie
ale agentului termic de nclzire i de rcire, la intrarea i ieirea n robinetele de amestec cu 3 ci, pe
conductele de intrare i de ieire din schimbtoarele de cldur, pe distribuitoarele colectoarele din
centrala termic i centrala de rcire
- manometre pe aspiraia i refularea pompelor de circulaie, pe intrrile i ieirile din filtrele tip Y i
filtrele de curare, pe buteliile de egalizare a presiunilor, pe conductele de ieire din chillere, pe
rezervoarele de acumulare ap rcit, pe conductele de intrare i de ieire din schimbtoarele de
cldur, pe distribuitoarele colectoarele din centrala termic i centrala de rcire, n aval i amonte de
electrovanele de umplere
- presostate difereniale pentru semnalizare abatere funcionare de la presiunea de lucru a instalaiilor:
circuit nclzire,circuite primare rcire, circuit secundar rcire, circuit preparare apa calda pentru
consum menajer, circuit recuperare caldura de la compresoare
- semnalizare optic i acustic a avariilor circuit nclzire, circuite primare de rcire, circuit secundar
rcire, circuit preparare apa calda pentru consum menajer, circuit recuperare caldura de la compresoare
- ventile automate de aerisire: montate n toate punctele cele mai nalte ale instalaiei de nclzire i de
rcire, att pe tur, ct i pe retur, pe buteliile de egalizare a presiunilor, pe rezervoarele de acumulare
ap rcit, pe schimbtoarele de cldur.
- robinei de golire n toate punctele cele mai joase ale instalaiei de nclzire i de rcire, pe buteliile
de egalizare a presiunilor, pe rezervoarele de acumulare ap rcit, pe cazane, pe chillere, pe
distribuitoarele colectoarele din centrala termic i centrala de rcire
- clapete de sens pe refularea fiecrei pompe, pe conductele de alimentare cu ap dedurizat
- supape de siguran pe cazane, pe chillere, pe schimbtoarele de cldur, pe toate conductele de
legatura aferente vaselor de expansiune nchise, pe refularea staiilor de umplere
- apometru pentru contorizarea circuitelor de umplere
B. INSTALATII TERMICE

42 | P a g e
PREZENTAREA I JUSTIFICAREA SOLUIILOR ALESE
Proiectarea sistemului s-a fcut n concordan cu prevederile Normativului pentru proiectarea i
executarea instalaiilor de nclzire central, indicativ I.13-2002. Acest normativ va fi de asemenea
respectat la punerea n oper a prezentului proiect.
Soluia tehnic:
Echipamentele necesare sursei de nclzire i rcire se monteaz n ncperea special amenajat de la
parterul cladiri.
In birouri, laboratoare, sala de sedinta, receptie, etc nclzirea/rcirea se realizeaz cu
ventiloconvectori de tavan montaj incastrat pe patru evi, alimentai cu agent termic 80/60C pe partea
de nclzire, respectiv cu agent termic de rcire 6/12C
In spaii anexe i tehnice, grupuri sanitare,coridoare, vestiare - nclzire cu radiatoare
Racire cu sisteme de climatizare tip split in incapere camera server.
Alimentarea ventilconvectorilor se face prin intermediul vanelor motorizate cu dou ci de
inchidere/deschidere(tur). Pentru o reglare a sistemului de distribuie a agentului termic s-au prevazut
robinei de nchidere si reglare hidraulic pentru fiecare echipament n parte pe conducta de retur.Toi
ventiloconvectorii vor fi echipai cu pomp de condens. Racordarea conductelor de preluare a
condensului la echipamente i la coloan, se va realiza prin intermediul sifoanelor cu garda hidraulic-
vezi specialitatea IS.
nclzirea spaiilor anexe i tehnice, grupuri sanitare,coridoare, vestiare se va realiza cu radiatoare din
tabl de otel, alimentate cu agent termic 80/60C. Racordarea corpurilor de nclzire la agentul termic
se realizeaz prin intermediul unui robinet colar de nchidere i reglaj termostatat pentru conducte
de tur i a unui robinet colar de retur (aa numitul detentor) pentru conducta de retur. Montarea
robineilor de retur (detentori) este obligatorie, fiind impus de necesiti de echilibrare hidraulic a
sistemului. Radiatoarele prevzute se livreaz mpreun cu consolele de montaj. Montajul
radiatoarelor se va face pe console fixate cu dibluri n perete, n poziiile indicate n partea desenat.
Intrarea va fi la partea superioar i ieirea pe aceeai parte jos, pentru radiatoare cu lungimea total de
pn la 1200mm i pe diagonal pentru radiatoare cu lungime mai mare, astfel nct s se asigure o
circulaie complet a agentului termic n radiatoare. La partea superioar a fiecrui corp de nclzire se
monteaz cte un ventil manual de aerisire.
In ncperile unde s-a prevzut montarea sisteme de climatizare tip monosplit ,acestea functioneaza pe
racire, fiecare sistem fiind alcatuit dintr-o unitate interioara, respectiv o unitate exterioara amplasata pe
plan nvelitoare. Unitatea exterioara/interioara este aleasa in functie de necesarul de racire rezultat in
urma calculelor . Unitatile exterioare vor fi montate pe acoperis pe o platform metalic de sustinere.
Legatura intre unittile interioare i cele exterioare va fi realizata prin conducte din cupru. Conductele
din cupru vor fi izolate etan la difuzia vaporilor de ap.
Unitatile interioare sunt echipate cu pompe de condens. Fiecare unitate interioara este prevazut cu
telecomand fr fir care va transmite receiverului unitatii exterioare comenzile date.
Aerul propaspat va fi asigurat cu ajutorul unitatilor FFM RUCK. Centralele de tratare aer vor fi
alimentate cu energie electrica.
La intrare se vor monta 2 perdele de aer electrice.
DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR
Ventilconvector compatibil sistem 4 evi de tavan pentru montaj incastrat
-ventilator cu trei trepte de vitez
-funcionare cu aer recirculat
-pomp de condens
-modul de comand

43 | P a g e
-accesorii complete pentru montaj
-echipat cu tavi de condens
-complet echipat i accesorizat
Sistem de climatizare tip monosplit:
- unitate interioar de climatizare cu carcas pentru montaj pe perete, cu refulare pe o direcie, cu jet
reglabil
- unitate exterioar de climatizare montat pe invelitoare
- telecomand fr fir
- pomp pentru condens
- conducte de cupru tur-retur ntre unitatea exterioar i unitatea interioar preizolate
mpotrivacondensului, cu sisteme de susinere conducte
-complet echipat pentru funcionare
DISTRIBUIA
Distribuia se realizeaz la partea superioar a ncperilor, respectiv deasupra tavanului fals.
Coloanele de distribuie vertical se vor monta n ghene. La traversarea elementelor de construcie,
conductele vor fi protejate cu tuburi de protecie. Tehnologia de mbinare, precum i materialele
folosite trebuie s fie agrementate tehnic.
ARMTURI
Racordarea radiatoarelor la sistemul de distribuie a agentului termic se va face prin intermediul
robineilor termostatai cu reglaj hidraulic, pentru conducta de tur i prin intermediul robineilor de
reglaj hidraulic simpli, pentru conducta de retur; intrarea se face la partea superioar i ieirea pe
aceeai parte jos, pentru radiatoare cu lungimea total de pn la 1200mm i pe diagonal pentru
corpuri cu lungime mai mare, astfel nct s se asigure o circulaie complet a agentului termic n
radiatoare.
La partea superioar a fiecrui radiator se monteaz cte un robinet manual de aerisire.
Alimentarea ventilconvectorilor se face prin intermediul vanelor motorizate cu doua ci de
nchidere/deschidere(tur).
Pentru o reglare a sistemului de distribuie a agentului termic s-au prevzut robinei reglare hidraulic
pentru fiecare ventiloconvector pe conducta de retur.
S-au prevzut ventile automate de aerisire n punctele cele mai nalte, att pe bateria de nclzire, ct i
pe bateria de rcire, la ventiloconvectori. Att bateria de nclzire, ct i bateria de rcire a
ventiloconvectorilor vor fi prevzute cu robinei de golire.
Pentru colectarea condensului s-au folosit sifoane cu gard hidraulic att la ieirea din echipamente
ct i la legtura la coloan- vezi specialitatea IS
Reglajul calitativ pe circuitul bateriilor de nclzire al centralelor de tratare aer este realizat cu
electrovane motorizate cu trei ci amplasate pe tur iar pe retur s-au prevzut robinei reglare
hidraulic. Pe circuitul de rcire centralele de tratare aer au fost prevzute cu electrovane motorizate
cu 2 cai pe retur respectiv robinei reglare hidraulic pe tur.
ECHILIBRAREA INSTALATIEI
Pentru echilibrarea instalaiei s-au folosit pe fiecare echipament n parte robinei de nchidere i reglare
hidraulic respectiv pe traseele principale ale ventiloconvectorilor, panourilor radiante, centralelor de
tratare aer si radiatoarelor.
PRELUAREA DILATRILOR
Dilatarea evilor orizontale este preluat prin utilizarea traseelor tip Z si tip U rezultate din traseu i
prin utilizarea compensatoarelor axiale de dilatare.
MSURI DE PROTECTIE MPOTRIVA COROZIUNII

44 | P a g e
Pentru protecia mpotriva coroziunii evile de oel se vopsesc i se grunduiesc.
SUPORI I ACCESORII
Fixarea conductelor se face cu brri, pe console fixate cu dibluri pe elementele de structur.
IZOLAREA TERMICA A CONDUCTELOR
Izolarea termic a conductelor de distribuie a agentului termic de oel se face cu tuburi din cauciuc
sintetic, grosime 19 mm. Conductele de distributie a agentului termic circuit centrale de tratare aer
montate in exterior se vor izola cu tuburi din cauciuc sintetic, grosime 50 mm. Conductele vor avea
un strat protector din tabla de otel galvanizata de grosime 0,6 mm.
INSTALAII DE DESPRAFUIRE
DESCRIEREA SISTEMULUI DE ASPIRARE A PRAFULUI
Proiectarea sistemului s-a fcut n concordan cu prevederile Normativului pentru proiectarea,
executarea i exploatarea instalaiilor de ventilare i climatizare, indicativ I.5-2010. Acest normativ va
fi de asemenea respectat la punerea n oper a prezentului proiect.
Sistemul de aspirare a prafului este constituit din 14 unitati de sine statatoare. Toate unitatile au in
componenta :
- postament de fixare
- brat rotativ
- suport culisant pentru tubul de extractie
- tub de extractie de pe suprafata de lucru
- ventilator
- filtru cu curatare tip cyclon
Sistemele de aspiratie a prafului se cupleaza doua cate doua la o tubulatura de ventilatie care ajunge
peste acoperisul halei. Toate coloanele vor fi echipate cu o pipa difuzor pentru a reduce imprastierea
particulelor care nu au fost retinute in filtru.
C. INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE
SOLUTII TEHNICE
Alimentarea cu energie electric a instalatilor electrice se va face prin intermediul tabloului general
TDG aflat la parterul cladirii si a tablourilor de distributie secundare respectiv TDP1,TDP2, TDP3,
TDE1, TDE2, si TDE3.Dimensionarea acestor circuite se va face la urmatoarele faze de proiectare si
se vor avea in vedere curentii de calcul si pierderila de tensiune pentru aceste circuite. Alimentarea
TDG se face de la postul de transformare printr-un cablu subteran pozat in sant ,cu adancimea minima
de 0.7 m, pe pat de nisip de 10 cm grosime acoperit apoi cu straturi succesive de pamant batatorit cu
maiul de mina.Pe tot traseul de cabluri se vor ingloba in straturile de pamint doua rinduri de folie de
avertizare.In zonele carosabile cablurile vor fi protejate in teava de otel pentru a se evita solicitarile
mecanice care ar putea deteriora aceste cabluri. Pe portiunile in care cablurile ies din pamant se vor
lua masuri de protectie impotriva deteriorarilor mecanice prin montarea in teava de protectie. Distanta
intre cablurile electrice montate subteran si diverse retele ,constructii sau obiecte sant reglementate de
PE 107/95.In situatia data distantele minime fata de conductele de apa si canalizare(conducte reci) este
de 0.5 m in zonele de apropieri si 0.25 m pe vertical la intersectii.
Din postul de transformare se alimenteaz tabloul electric general (TDG), iar din tabloul electric
general se alimenteaz tablourile electrice secundare TDP1-3, TDE1-3.
Proiectul stabilete soluiile tehnice i condiiile de realizare a instalaiilor electrice interioare n
cldirea ce urmeaz a se construi, de la postul de transformare pn la ultimul punct de consum.
Reeaua de distribuie interioar se realizeaz dup schema de tip TN-S, n care conductorul de
protecie distribuit este utilizat pentru ntreaga schem, de la firida de branament pn la ultimul
punct de consum.

45 | P a g e
Instalaia electric este dimensionat pentru o putere instalat Pi = 260 kW , putere absorbit Pa =160
kW, tensiune de lucru U = 3 x 400/230V.
Coloana de alimentare a tabloului electric general se va executa n cablu de cupru.
Tabloul de distributie va fi realizat pornind de la componente de instalare i racordare standard i vor
fi testate n laborator. Concepia sistemului trebuie s fie validat prin ncercari conform normei SR
EN 60439.1. Constructorul de tablou va prezenta buletine de ncercari care s ateste aceast
conformitate.
Contorizarea se va realiza la nivelul firidei de branament. n tabloul electric general (TEG) va fi
montat un aparat de msur digital. Aparatul de msur se va monta pe ua tabloului.
Alimentarea cu energie electrica a receptoarelor din cldire se face din tablou general (TDG). Din
tabloul electric general TDG se vor alimenta tablourile de distribuie TDP1-3 si TDE1-3 cu cabluri
CYYF. Cablurile se vor monta aparent n tuburi din PVC sau jgheaburi metalice.
Pe coloanele verticale cablurile de cureni tari i cablurile pentru cureni slabi se vor monta n jgheab
metalic prevazut cu separator.
INSTALATIA DE ILUMINAT
Soluia luminotehnic
Instalaia de iluminat cuprinde:
iluminatul exterior
iluminatul birouri+holuri
iluminatul laboratoare
iluminatul de siguran pt evacuare
Necesarul aparatelor de iluminat s-a determinat pe baza calculelor luminotehnice i a nivelurilor medii
de iluminare impuse de cerinele din caietul de sarcini alturi de normele i standardele n vigoare:
A. holuri 200 lx
toalete 200 lx
birouri 500 lx
laboratoare 400 lx
exterior 15 lx
Indicii de protecie i rezistena la oc a aparatelor de iluminat s-au ales conform normelor n vigoare,
n funcie de spaiul n care se amplaseaz, fiind indicai pe plane si n specificaiile tehnice.
Comanda surselor de iluminat se face n mod manual i/sau automat la iluminatul exterior. Manual se
realizeaz prin acionarea aparatelor de comutaie montate n spaiile pe care le deservesc sau n
imediata apropiere a uilor de acces n aceste spaii.
Comutatoare i ntreruptoare se vor monta aparent pe elementele de construcie. nlimea de montaj a
aparatelor de comand este de 1-1,5 m de la nivelul pardoseli finite.
Cablurile folosite pentru circuitele de iluminat sunt din cupru cu izolaie i manta din PVC, tip CYYF
1,5/2,5 mmp, montate aparent n jgheaburi metalice sau n tuburi de PVC.
Circuitele de iluminat vor fi protejate n tablourile electrice cu ntreruptoare automate 10, curb de
declanare tip C.
Dozele de derivaie si aparat vor fi montate aparent sau ingropat in zonele cu rigips.
Iluminatul exterior
Pentru iluminatul exterior se folosesc corpuri de iluminat tip proiector cu LED-uri care se vor monta
pe fatada cladirii .Corpurile de iluminat vor avea urmatorii parametri:
Aparat de iluminat tip proiector cu LED-uri cu distributie luminoasa in unghi mare , complet
echipat de 20W, temp de culoare 3000K.
Iluminatul din spaii administrative

46 | P a g e
n birouri iluminatul se realizeaz cu aparate de iluminat fluorescente, echipate cu patru lmpi
fluorescente TL-D 4x18W, reflector lamelar oglindat, dispersor C6, balast electronic, montat in tavan
casetat.
n spaiile tehnice iluminatul se realizeaz cu aparate de iluminat fluorescente, prevzute cu dispersor
din policarbonat, echipate cu dou lmpi fluorescente TL-D de 36 W, grad de protectie IP54, IK08,
balast electronic, montate aparent.
Aparatele de iluminat vor fi acionate local prin ntreruptoare i/sau comutatoare.
Iluminatul laboratoarelor
Se realizeaz cu 24 buc. aparate de iluminat cu inductie (tip SVT) de 150W, reflector simetric, grad de
protecie IP54, montate suspendat.
Comanda aparatelor se va realiza prin ntreruptoare.
ILUMINATUL DE SIGURAN PENTRU EVACUARE
Conform Normativului I7/11 S-a prevazut iluminat de securitate pentru marcarea cailor de evacuare
si iluminatul de securitate pentru interventi cf. art. 7.23.7. si 7.23.6.
Alimentarea iluminatului de siguranta este asigurat din baterii locale de acumulatoare, cu dispozitive
locale de comutare automat. Corpurile pentru iluminatul de siguranta sunt echipate cu 2 tuburi
fluorescente 8 W i baterie local autonomie 1h. Cele pentru marcarea hidranilor vor avea inscripia
H, cele pentru marcarea ieirilor vor avea inscripia EXIT, iar cele pentru marcarea cilor de evacuare
vor avea inscripionat o sgeat indicatoare.
INSTALAIA DE FOR I PRIZE
Circuitele de prize
Toate prizele utilizate sunt cu contact de protecie. Prizele sunt montate ingropat n spaiile
administrative, i aparent in laboratoare.
Repartizarea circuitelor de prize a fost proiectat astfel:
prize cu rol funcional n spaiile tehnice, spaiile administrative
- prize pentru posturi de lucru n laboratoare, fiecare post de lucru fiind echipat cu doua
prize simple 230 V alimentate din sistemul normal.
Gradul de protecie al aparatajului va fi corespunztor ncperii deservite, gradul minim utilizat fiind
IP20. n spaiile tehnice i exterior gradul de protecie minim va fi IP44 respectiv IP 54. nlimea de
pozare a prizelor este de 0,4 m de la nivelul pardoseli finite. Circuitele de priz vor fi protejate n
tablourile electrice cu ntreruptoare automate 16 A, curb de declanare tip C.
Cablurile utilizate pentru circuitele de priz sunt din cupru cu izolaie i manta din PVC, tip CYYF.
Seciunea cablurilor va fi corespunztoare circuitului deservit, seciunea minim fiind de 2,5 mmp.
Cablurile pentru circuitele de prize vor fi pozate n tub PVC montat ingropat sau vor fi pozate aparent
n jgheaburi de cabluri i plint.
Coborrile la aparataj se vor face n tub PVC montat aparent sau ingropat.
Dozele de derivaie vor fi montate aparent sau ingropat in zonele cu rigips.
Circuitele de for
Circuitele de for alimenteaz cu energie electric urmtoarele categorii de instalaii:
circuitele de alimentare ale urmatoarelor utilaje :
ciler
policlip
sprit
1. kutter
masina tocat
conserve

47 | P a g e
sterilizator
panade
injectat
tamblere
mixer
masina gheata
vacumat
celula(pe gaz)
malaxor
dospitor
cuptor
intins aluat
congelat
kutter
omogenizator
pasteurizator
fermentare
agitator
generator aburi
Circuitele de for vor fi protejate n TDG cu ntreruptoare automate dimensionate pentru circuitul
deservit, curb de declanare tip C.
Cablurile utilizate pentru circuitele de for sunt din cupru cu izolaie i manta din PVC, tip CYYF.
Seciunea cablurilor va fi corespunztoare circuitului deservit, seciunea minim fiind de 1,5 mmp.
Cablurile pentru circuitele de for vor fi pozate n tub PVC montat aparent sau vor fi pozate aparent n
jgheaburi de cabluri metalice perforate sau tip plasa.
Dozele de derivaie vor fi montate aparent.

CONSUMURI INOVATION CENTER SUPREMIA GRUP


Nr. crt. CONSUMATOR Putere(kW)
1 TDP1 4
2 TDP2 4
3 TDP3 4
4 TDE1 4
5 TDE2 4
6 TDE3 4
7 TCT 1
8 CILER 24
9 POLICLIP 3
10 SPRIT 8
11 KUTTER 30
12 MASINA TOCAT 12
13 CONSERVE 1

48 | P a g e
14 STERILIZATOR 30
15 PANADE 8
16 INJECTAT 10
17 TAMBLERE 20
18 MIXER 10
19 MASINA GHEATA 7
20 VACUMAT 5
21 CELULA(GAZ) 3
22 MALAXOR 3
23 DOSPITOR 3
24 CUPTOR 8
25 INTINS ALUAT 2
26 CONGELAT 5
27 KUTTER 9
28 OMOGENIZATOR 7
29 PASTEURIZATOR 20
30 FERMENTARE 2
31 AGITATOR 2
32 GENERATOR ABURI 42
33 TOT. PUTERE INSTALATA: 299
34 INDICE SIMULTANEITATE 60,00%
35 PUTERE UTILIZATA 179,5
36 DURATA FOLOSIRE 8ORE/ZI
37 Medie zile lucratoare /luna 22 ZILE
38 ENERGIE consumata/ LUNA 31592Kwh

49 | P a g e
PROTECIE CONTRA OCURILOR ELECTRICE
Pentru protecia mpotriva socurilor electrice se va folosi o schem de tip TN-S. Se va monta o bar de
egalizare a potenialelor BEP din cupru, de seciune 20x10 mm i de lungime 500 mm prevzut cu
borne pentru racordarea conductoarelor de echipotenializare, la care se vor lega:
- conductorul principal de legare la pmnt al tabloului general
- masele aparatelor fixe
- fundaia cldirii
- conductele instalaiilor de ap, gaz, nclzire dac ele sunt metalice
- elementele metalice ale construciei
- instalaia de paratrznet
- pri ale instalaiilor montate pe teras sau a unor elemente metalice (antene).
Se vor lega toate carcasele receptoarelor prin conductoare de protectie legat la pamant alimentate n
sistem L-N-PE. La BEP se conecteaz prin conductoare de cupru de seciune 16 mmp, conductele de
ap rece, conductele de ap cald, conductele de nclzire (tur, retur), conducta de gaz in care in care
acestea sunt metalice, instalaia de cureni slabi (prin dispozitive de protecie la supratensiuni),
instalaia electric (prin dispozitivde protecie la supratensiuni montate n tabloul electric general).
Conductoare de echipotenializare se conecteaz la conducte prin intermediul unor brri metalice,
prin contact direct. Bara de egalizarea a potenialelor se va lega la priza de pmnt a instalaiei
electrice printr-un conductor de cupru 16 mmp.
Legturile echipoteniale se realizeaz pentru obiectele metalice exterioare dac ele se afl mai aproape
de conductorul de coborre dect distana de securitate S (ntotdeauna dac S<1m), pentru coloane de
gaz (cnd S<3m) i pentru antene (cnd S<10m).
Legturile se realizeaz ntre conductorul de coborre i:
- jgheabul orizontal metalic a apelor pluviale
- alte elemente metalice de pe lng traseul coborrii (geamuri metalice)
Aceste legturi se realizeaz cu ajutorul pieselor de racordare plat-plat, buci de platband, fr a
guri conductoarele de coborre. Deoarece protecia diferenial lucreaz mpreun cu protecia prin
legare la PE este nevoie de legturi electrice foarte bune la conductorul de protecie. nainte de punerea
n funciune a instalaiei se va verifica rezistenta de dispersie a prizei de pmnt care trebuie s fie mai
mic de 1 .
PRIZA DE PAMANT
Se va executa o priz de pmnt cu o valoare a rezistenei la dispersie sub 1 deoarece aceasta va fi
comuna cu instalatia de paratrasnet cu urmtoarele caracteristici:

50 | P a g e
- 12 electrozi verticali tip OBO BETTERMANN cu seciune n form de stea de 1,5 m lungime,
ngropai la 0,9 m de la cota terenului amenajat la o distan medie de 3 m fiecare
- 11 electrozi orizontali: platband din OlZn de 40x4 mm fiecare i avnd o lungime medie de 3 m
fiecare.
La priza de pmnt se vor lega prin conductorul de protectie PE toate elementele metalice ale cldirii,
fundaia, instalaia de paratrsnet, tabloul electric general. La executarea instalaiei se vor respecta cu
strictee msurile prevzute n Normativ I7. Toate elementele metalice care n mod normal nu sunt sub
tensiune, dar care pot ajunge n mod accidental sub tensiune, se vor lega la conductorul de protectie.

INSTALAIA DE PARATRZNET
Conform evaluarilor facute pe baza normativului I7/ 2011, cladirea necesit un nivel de protecie
gradul normal IV. Pentru aceasa s-a optat pentru realizarea unei instalatii de paratraznet cu dispozitiv
PDA, cu montare pe un catarg deasupra acoperisului avand conductoarele de coborare conectate la
priza de pamant a cladirii. Avand in vedere marimea cladirii se va monta in paralel cu cea mai inalta
parte a cladirii pe o tija de 5 metri inaltime un dispozitiv de captare echipat cu PDA tip Prevectron sau
echivalent cu avans de amorsare de 60 microsecunde. Valoarea rezistenei de dispersie a prizei de
pmnt va fi sub 1 . Instalaia de paratrsnet se va lega la priza de pmnt prin intermediul a doua
piese de separatie. Fiecare coborre va fi prevzut cu piese de separatie.
PODURI DE CABLURI
Se vor realiza urmatoarele categorii de trasee de poduri de cabluri:
-trasee orizontale pentru distributie alimentari tablouri electrice. In acest scop se vor utiliza
poduri de cabluri tip plasa, fabricatie Cablofil sau similar, cu dimensiuni corespunzatoare numarului
si diametrului cablurilor pentru fiecare portiune de traseu. Podurile se vor monta suspendat cu tije de
elementele de constructie. La trecerile prin pereti rezistenti la foc se vor realiza protectii conform
detalii P118.
-trasee verticale pentru distributie. Acestea se vor realiza in spatiile in care se amplaseaza
tablourile electrice, utilizandu-se poduri de cabluri tip plasa.
-trasee orizontale pentru cabluri de curenti tari. Acestea vor fi de tip plasa si se vor poza
suspendat de elementele de constructie .
In executie se vor respecta distantele impuse de norme intre diferitele categorii de cabluri.
SIGURANA I SNTATEA N MUNC
La executarea instalaiei se vor respecta cu strictee msurile prevzute n Normativ I7/2011. Toate
elementele metalice care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge n mod accidental sub
tensiune, se vor lega la conductorul de protectie. Lucrrile la tablourile electrice vor ncepe numai dup
ce prile instalaiei care sunt legate la tablouri au fost scoase de sub tensiune. Aparatajul electric i
corpurile de iluminat vor fi verificate, astfel ca la punerea lor sub tensiune s nu apar pericol de soc
electric. Este interzis a se pune sub tensiune instalaia neverificat sau provizorie. Pentru executarea
lucrrilor la nlime se vor utiliza exclusiv schele sau platforme mobile, fiind interzis utilizarea
scrilor.
MASURI PSI
Instalaia va fi executat conform normativului I7.Nu au fost folosite materiale combustibile. Nu se va
lucra cu instalatia protejata cu intrerupatoare improvizate. La nevoie ntreaga instalaie se poate
deconecta (vezi schema monofilar). Pentru combaterea incendiilor la instalaiile electrice se folosesc
mijloacele prevzute n acest scop de ctre tehnolog. Se interzice modificarea fr acordul proiectantului
a caracteristicilor proteciei (la suprasarcin i la scurtcircuit).

51 | P a g e
Electricienii de exploatare i operatorii autorizai vor fi instruii asupra msurilor de prevenire i
combatere a incendiilor n condiiile concrete ale locului de munc. In cazul izbucnirii unui incendiu la
instalaia electric, aceasta va fi deconectat imediat, lundu-se msuri de localizare i stingere a
acestuia.

Concluziile evalurii impactului asupra mediului

msuri de protecie a mediului


Dup terminarea lucrrilor de antier, terenul liber se va aduce la calitatea iniial prin transportarea
deeurilor de antier la o zon de depozitare autorizat i eventual mprtierea pe zona verde existent
a stratului de sol fertil decapat i pstrat n timpul execuiei .
MICROCLIMATUL INTERIOR
Valorile parametrilor sai , temperatura , umiditate , nivel de iluminare , zgomot , vibratii se inscriu in
limitele stabilite de Normele de Medicina Muncii - Ordin 983/84, corespunzator pentru activitatii
desfasurate.
Temperatura
In spatii, temperatura interioara de 20 grade este asigurata prin instalatia de incalzire centrala, agentul
termic fiind preparat de la centrala termica proprie care foloseste drept combustibil : rumegus .
Pentru asigurarea comportarii termotehnice a cladirii in limitele prevazute de indicativul C 107/1-98 s-
au realizat prin proiectare urmatoarele masuri :
a) la alcatuirea elementelor de constructie perimetrale s-au prevazut :
- timplarie exterioara fara punti termice, cu geam termopan
b) Pentru eliminarea infiltratiilor de aer rece se va folosi timplarie de calitate superioara , din
aluminiu, cu garnituri de etansare de calitate superioara.
Prin conceptia initiala a cladirii privind configuratia , procentul de vitrare , alcatuirea elementelor de
constructie perimetrala , cit si prin modul de alcatuire a detaliilor , s-a urmarit limitarea pierderilor de
caldura in exploatare , in vederea reducerii consumului de energie pentru incalzire .
GOSPODARIREA DESEURILOR
a) Tipuri de deseuri si cantitati
Din activitatea curenta rezulta
-deseuri de hartie ,carton-ambalaje nerecuperabile, tesaturi -1000KG /LUNA se vor
depozita si evacua pentru reciclare pe baza de contract
-deseuri plastice si metalice care pot sa apara din procesul de depozitare intentionat, se
vor colecta in recipiente speciale si se vor recicla de catre o societate specializata.
GOSPADARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
nu este cazul
PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
Surse de zgomot si vibratii :
Amplasarea obiectivului,rezolvarea functionala in ansamblu ,realizarea legaturilor si relatiilor
functionale interioare, folosirea unor finisaje fonoabsorbante, a unor masuri de localizare si absorbtie a
zgomotelor (suporti din pasla , plastic sau cauciuc) in zona utilajelor sau de circulatie , folosirea unor
utilaje moderne ,omologate, permit realizarea unor nivele de zgomot echivalent interior ce se inscriu in
limitele admise de norme.
Zgomotul, nu actioneaza pe toata durata zilei de munca si nu are caracter de impuls, nivelul acestuia
inscriindu-se si in prevederile ordinului 983/23.06.1994 - Norme de Medicina Muncii

52 | P a g e
Amenajarile interioare , finisajele si alcatuirea elemnetelor constructive si functionale permit
realizarea unui nivel al zgomotelor si vibratiilor in limitele prescrise de normele de Medicina muncii si
Instructiunile tehnice pentru protejarea fonica a cladirii P 122-83
Regimul de functionare nu afecteaza vecinatatile ,

Durata de realizare i etapele principale; Graficul de realizare a investiiei

Durata proiectului: 36 de luni

Etapele principale sunt detaliate in tabelul de mai jos, activitatile si subactivitatile sunt descrise in
cererea de finantare.

53 | P a g e
Denumire activitate Denumire subactivitate Tip Durata Rezultate
activitat cuantificate ale
e activitatii
Durat Data Data

Neeligibil
a nceper finalizar

Eligibil
total e e
(nr. (Luna) (Luna)
luni)
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
1.1 Sub-activitatea: Proiect de 1 proiect de
X 1 1 1
execuie executie complet
1.2 Sub-activiatea: Obinere 1 autorizatie de
X 1 2 2
autorizaie de construcie constructie
1.3 Sub-activitatea: Pregtirea 1 documentatie de
X 1 1 1
documentaiei de achiziie achizitie
1.4 Sub-activitatea: Derluarea 1 contract de
proceduri de achiziie de lucrri de X 2 2 3 antreprenoriat
1. construcie
Construcie/modernizare/extindere/c 1 ordin de
onsolidare/modificare/schimbare incepere a
destinaie cldiri destinate unor lucrarilor, 3
institute/centre/laboratoare CD procese verbale pe
1.5 Sub-activitatea: Faza de faze determinate,
X 26 4 29
construcie min. 5 procese
verbale de lucrari
ascunse, minim 5
procese verbale de
calitate.
1.6 Sub-activitatea: Dare n 1 proces verbal de
X 1 30 30
folosin receptie lucrari

54 | P a g e
minim 1
2.1 Sub-activitatea: Pregtire documentatie de
X 1 1 1
documentaie de achiziie achizitie active
corporale de CD
2.2 Sub-activiatea: Derularea Minim 1 contract
proceduri de achiziie active X 2 2 3 de furnizare active
2. Achiziionarea de active corporale de CD corporale de CD
corporale pentru CD: cldiri i/sau Minim 1 proces
suprafee n cadrul cldirilor, verbal de predare
instalaii, utilaje, echipamente primire active
pentru cercetare etc; corporale de CD
Minim 1 proces
2.3. Sub-activitatea: Achizitia,
verbal de receptie
instalare i punere n funciune X 13 18 30
active corporale de
active corporale de CD
CD
Minim 1 proces
verbal de punere
in functiune active
corporale de CD
minim 3
documentatie de
X 1 1 1 achizitie
3. achiziionarea de echipamente IT, 31 Sub-activitatea: Pregtire echipamente IT,
licente si dotari documentaie de achiziie licente si dotari
Minim 3 contract
3.2 Sub-activiatea: Derularea de furnizare
X 2 2 3
proceduri de achiziie echipamente echipamente IT,
IT, licente si dotari licente si dotari

55 | P a g e
Minim 1 proces
verbal de predare
primire
echipamente IT,
licente si dotari
Minim 1 proces
3.3. Sub-activitatea: Achizitia,
verbal de receptie
instalare i punere n funciune X 10 22 31
echipamente IT,
echipamente IT, licente si dotari
licente si dotari
Minim 1 proces
verbal de punere
in functiune
echipamente IT,
licente si dotari
1 documentatie de
4.1 Sub-activitatea: Pregtire achizitie servicii
X 1 1 1
documentaie de achiziie de informare si
4. Informare i publicitate privind publiictate
proiectul 1 contract de
4.2 Sub-activiatea: Derularea
prestare servicii de
proceduri de achiziie servicii de X 1 1 1
informare si
informare si publicitate
publiictate

56 | P a g e
1 banner
1 anunt de presa
privind demararea
proiectului
1 anunt de presa
privind finalizarea
4.3. Sub-activitatea: Realizarea
proiectului
serviciilor de informare si X 36 1 36
50 buc. pliante
publicitate
100 poze din
perioada de
implementare a
proiectului (faza
de constructie,
executie)
1 documentatie de
5.1 Sub-activitatea: Pregtire achizitie servicii
X 1 1 1
documentaie de achiziie de management de
proiect
1 contract de
5.2 Sub-activiatea: Derularea
prestare servicii de
proceduri de achiziie servicii de X 1 1 1
management de
management de proiect
proiect
5. Management de proiect Minim 4 cereri de
rambursare
Minim 8 rapoarte
de progres
5.3. Sub-activitatea: Realizarea
Minim 5
serviciilor de management de X 36 1 36
documente
proiect
solicitate de OI
POC (notificari,
acte aditionale,
etc.)

57 | P a g e
1 contract de audit
6.1 . Sub-activitatea: Incredintarea
1 raport de audit la
6. Audit final al proiectului directa si derularea servicilor de X 3 33 36
finalizarea
audit.
proiectului
1 documentatie de
achizitie servicii
7.1. Sub-activitatea: Incredintarea de asistenta
directa a serviciilor de asistenta tehnica, 1 contract
7. Asistenta tehnica X 29 2 30
tehnica si realizarea serviciilor de de prestare servicii
asistenta tehnica de asistenta
tehnica, minim 4
rapoarte periodice
Minim 10 noi
8. Angajarea i instruirea 8.1. Sub-activitatea: Angajarea i
X 2 32 33 contracte de
personalului instruirea personalului
munca/colaborare
9. Sub-activitatea: Activitatea de 1 acreditare de
9. Activitatea de acreditare a
acreditare a centrului de cercetare X 1 33 33 functionare a
centrului de cercetare SUPREMIA
SUPREMIA centrului
1 manual de
promovare a
masurilor de
10. Sub-activitatea: Activitatea de
10. Activitatea de promovare a protectie a
promovare a msurilor de protecie X 36 1 36
msurilor de protecie a mediului mediului in cadrul
a mediului
centrului de
cercetare
SUPREMIA
11. Sub-activitatea: ntreinerea si
11. ntreinerea si monitorizarea
monitorizarea post implementare a X
post implementare a investiiei
investiiei

58 | P a g e
Grafiul de realizare a investitiei este:

59 | P a g e
Costurile estimative ale investiiei
Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general

Conform prevederilor legale Devizul General poate fi actualizat prin grija beneficiarului ori de cate ori este necesar, dar de
regul in urmtoarele situaii:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaiei de fezabilitate;
b) la data solicitrii autorizaiei de construire;
c) la data organizrii procedurii de atribuire a contractului de achiziie public pentru execuia de lucrri;
d) dup incheierea contractelor de achiziie, rezultand valoarea de finanare a obiectivului de investiie/lucrrilor de intervenii;
.
Valoarea actualizat a obiectivelor de investiii se va aproba de administrator, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Devizul General nu include urmtoarele categorii de cheltuieli.
- Servicii de audit financiar si verificare, cu respectarea prevederilor contractului de finanare
- Cheltuieli de informare si publicitate pentru proiect
- Cheltuieli echipei propri de management
Cheltuielile diverse si neprevzute vor acoperi dup caz:
- Cheltuieli rezultate in urma modificrilor de soluii tehnice
- Cheltuieli rezultate in urma costurilor suplimentare de lucrri, utilaje sau dotri necesare pe parcursul implementrii
proiectului
- Cheltuieli de conservare, in cazul intreruperii execuiei din cauze independente de autoritatea contractant

Devizul detaliat se regsete mai jos.

60 | P a g e
Ealonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiiei a fost anexat mai sus.

Analiza cost-beneficiu (vezi i recomandrile pentru elaborarea ACB de mai jos)

Pentru realizarea analizei cost-benefici s-au avut in vedere


- Legislaia naional care cuprinde prevederi referitoare la analiza cost - beneficiu (in particular, Hotrarea de
Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea coninutului-cadru al documentaiei tehnico-economice aferente
61 | P a g e
investiiilor publice si Ordinul M.D.L.P.L nr. 853/ 2008 privind aprobarea instruciunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotrarea Guvernului nr. 28/2008);
- Regulamentul Consiliului (CE) 1083/2006 din 11 iulie 2006 care stabileste prevederile generale privind
programele si proiectele finanate din Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul de
Coeziune (FC) si Fondul Social European (FSE).
- Documentul de Lucru al Comisiei Europene nr. 4: Orientri metodologice de realizare a Analizei Cost
Beneficiu
- Ghidul referitor la analiza cost-beneficiu pentru proiectele de investiii intocmit de Comisia Europeana, Direcia
General Politici Regionale, versiunea iulie 2008.
- Ghidul Naional pentru Analiza Cost Beneficiu, intocmit de Ministerul Economiei si Finanaelor, Autoritatea
pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, ediia 1, revizia 5
Prin analiza cost-beneficiu vom estima (din punct de vedere al beneficiilor si costurilor) impactul socio-economic
datorat implementrii proiectului de fa. Impactul este evaluat in comparaie cu obiective predeterminate, analiza
realizandu-se in mod uzual prin luarea in considerare a tuturor indivizilor afectai de aciune, in mod direct sau indirect.
Obiectivul prezentei analize este de a identifica si cuantifica (respectiv de a da o valoare monetar) impactul
proiectului de fa si de a determina costurile si beneficiile corespunztoare din punct de vedere al impactului financiar,
economic, social, de mediu, etc. In mod tradiional, costurile si beneficiile sunt evaluate prin analizarea diferenei
dintre scenariul cu proiect si alternativa. scenariul fr proiect (asa numita abordare incremental). Am cumulat
rezultatele pentru a identifica beneficiile nete si a stabili dac proiectul este oportun si merit s fie implementat.
Astfel, prezenta analiz cost-beneficiu poate fi utilizat ca instrument de decizie pentru evaluarea utilitii investiiiei
ce se va realiza prin prezentul proiect si care va fi finanat din resurse publice, pentru a stabili:
- dac proiectul merit s fie cofinanat
- dac proiectul necesit cofinanare

Identificarea investiiei i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referin

a) INVESTIA DE CAPITAL
Volumul capitalului investit este indicatorul care reflecta efortul total economic pentru realizarea obiectivului de
investitie propus.
Volumul total al capitalului investit reprezinta o insumare a:
- volumului capitalului destinat investitiei directe reflectata prin devizul general;
- volumul capitalului destinat investitiilor colaterale;
- cheltuielile suplimentare,dup formula:
I t = Id+lc+Cs
In aceste conditii, investitia de capital totala (It) este de:
Id = investitia directa, formata din (C+M) constructii si instalatii montaj tehnologic + utilaje fara montaj
si echipamente + dotari;
Ic = investitii colaterale, formate din cheltuieli privind organizarea de santier, cheltuieii cu comisioane,
cheltuieli diverse si neprevazute;
Cs = cheltuieli suplimentare, formate din cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica (studii, avize,
proiectare si engineering, organizare achizitii publice, consultanta, asistenta tehnica din partea proiectantului)

(1 Euro = 4,4128 RON)


ron euro
Id 15.527.514 3.518.744
Ic 251.304,69 56.949,03
Cs 319.696,00 72.447,42
It 16.098.515,12 3.648.140,66
Facem mentiunea ca valoarea de mai sus este preluata din cadrul DG in care nu au fost incluse costurile cu
informarea si publicitatea, costurile cu auditul, costurile cu echipa proprie de management.
Derularea procedurilor de achiziii publice i incheierea contractelor de execuie a lucrrilor i de furnizare a
bunurilor:
62 | P a g e
Intocmirea documentatiei de licitatie pentru executie lucrri, prestare servicii si furnizare bunuri, va fi realizata
cu sprijinul Consultantului si va cuprinde in general:
- Intocmirea Cerintelor Beneficiarului (inclusiv grafice de plati si grafice de garantii)
- Elaborare instructiuni pentru ofertanti
- Anexa la documentatia de ofertare
- Documente privind calificarea ofertantilor
- Formulare
- Conditii generale ale Contractului
- Conditii Speciale ale Contractului
- Mod transmitere invitatii de participare la licitatie
- Publicitate, Anunt de participare
- Publicitate locala si nationala
Procedura de achiziie se va derula n conformitate cu reglementrile legale n vigoare.

DEFINIREA OBIECTIVELOR
Obiectivele strategice ale S.I.C.sunt:
1. Dezvoltarea unei infrastructuri integrate de cercetare in domeniul industriei si sigurantei alimentare, capabila
sa recruteze si sa retina cercetatori calificati si sa promoveze relatii de cooperare cu companii de productie, institute/
centre de cercetare catalizand astfel revitalizarea si dezvoltarea economica regionala;
2. Dezvoltarea capacitatilor de inovare in vederea generarii unei structuri capabilasa realizeze produse patentabile
si transferabile in productie la diversi agenti economici;
3. Dezvoltarea tehnologiilor de inovare de varf in scopul racordrii la priorittile pietei din aria europeana;
4. Realizarea unui pol regional de excelenta in inovare in domeniul industriei si sigurantei alimentare capabila sa
sustina transferul biotehnologic si conectarea regiunii Centru la o retea de centre similare europene.
5. Cresterea calitatii si eficientei activitatii de inovare in domeniul industriei si sigurantei alimentare in vederea
imbunatatirii sanatatii populatiei si promovarii competitivitatii economice prin transfer tehnologic si diseminarea
rezultatelor catre IMM-uri.
Obiectivul proiectului: Creterea capacitii de cercetare-dezvoltare in domeniile alimentar si sigurantei alimentare al
companiei Supremia Grup insotita de transferul rezultatelor cercetarii asupra mediului de afaceri specific domeniului
cat si al consumatorilor de la nivelul judeului Alba, national si international, prin nfiinarea SUPREMIA
INOVATION CENTER - S.I.C. menit s asigure cresterea competitivitatii si notorietatii la nivel national si
international al companiei Supremia Grup,creterea calitii i performanei tiinifice n aceste domenii , intensificarea
colaborarii pe baza de parteneriate pe linia activitatilor de CDI pe plan national si international, atragerea de
cercetatori, dezvoltarea stocului mondial de cunoatere si nu in ultimul rand al calitatii vietii .
Scopul proiectului: crearea unui centru de excelen n domeniul inovatiei alimetare , unic la nivel naional ca
direcie de cercetare , multidisciplinaritate, infrastructur i echipamente, la un nalt grad competitiv la nivel
internaional, in vederea reducerii decalajelor existente intre regiunea CENTRU si alte regiuni ale rii, precum si intre
Romania si UE in domeniile alimentar si sigurantei alimentare. Centrul de cecetare va fi dotat cu echipamente
moderne, de top, instrumente i software avansate la nivel mondial i care s beneficieze de personal calificat, cu
expertiz n utilizarea infrastructurii prin prisma activitii desfurate n laboratoare de profil apropiat din ar i din
strintate.
Obiective specifice ale proiectului:
- crearea,in cadrul si conditiile proiectului,in termenul max. de 36 de luni,a unei infrastructuri de inovare prin
constructia unei cladiri noi in suprafata desfaurata de 2.253,66 mp, precum si dotarea cu echipamente de cercetare
de inalta tehnologie, competitive pe plan international ,din care un numar de 6 echipamente sunt unice in Romania
(LC/MS-MS, Gas cromatograf dotat cu MS- TOF-Plus, Spray drier de laborator, Rotavapor -pentru extractia uleiurilor
volatile, Linie completa de pasteurizare si omogenizare lapte, Aparat pentru masurarea volumului produselor de
panificatie)iar 3 sunt rare in UE (LC/MS-MS, Gas cromatograf dotat cu MS- TOF-Plus, Spray drier de laborator);
- crearea in cadrul S.I.C. a unor laboratoare de excelenta de cercetare multidisciplinara, care s asigure un
progres semnificativ al cunoaterii si inovarii n domeniul industriei alimentare si a sigurantei alimentului , dar i al
altor domenii complementare, attractive in raport cu piata, n vederea colaborrilor i schimburilor de experien cu
laboratoare naionale i internaionale din aceleai arii de interes. Se vor infiina in cadrul proiectuluiin termenul max.
de 36 de luni: 1 laborator de analize ultraperformant fizico-chimic si reziduri, 2 laboratoare de cercetare-inovare, 4
63 | P a g e
laboratoare de cercetare aplicativa ( carne, lapte, panificatie patiserie si fine food -horeca ) cu sali si infrastructura de
prezentare;
- realizarea in premierea in Romania a unui lant integrat cercetare inovare microproductie si transferul
cunostintelor in industrie, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare;
- creterea gradului de transfer tehnologic al rezultatelor cercetrii ctre agenii economici din regiune prin
crearea de oferte de servicii performante, care s permit generarea de venituri nete prin: (1) oferirea de solutii si retete
noi adecvate pietei si cerintelor consumatorilor atat pe plan national cat si pe plan international -min. 150 buc./an;(2)
ctigarea i participarea la proiecte de cercetare finanate din fonduri publice i/sau private- min. 1 proiect pana la
sfarsitul eprioadei de monitorizare, (3) oferirea de prezentari ale produselor dezvoltate min. 2 prezentari/lunasi
cresterea portofoliului de clienti al companiei mama cu min. 50 clienti noi pana la sfarsitul perioadei de monitorizare,
(4) oferirea de stagii de practica a studentilor/masteranzilor/doctoranzilor - min. 40/20/10 /an in perioada de operare,
dornici sa dezvolte o cariera in cercetare dezvoltare in domeniul alimentar, (5) participarea la studii i contracte de
cercetare aplicativ finanate de industria alimentara si fine food-horeca min. 1 /an in perioada de operare . Vor fi
realizate un numar de 4 statii pilot de cercetare aplicativa pana la sfarsitul perioadei de monitorizare, puse direct la
dispozitia clientilor si a colaboratorilor (institute/ universitati/alte entitati) din domeniul alimentar in vederea
obtinerii/incercarii/dezvoltarii produselor finite rezultate in urma proiectelor de cercetare comune;se estimeaza ca un
procent de 10% din cifra de afaceri din produsele inovative/dezvoltate sa fie valorificate/an,fata de nivelul mediu din
2014-2015 de 8% (estimate la 13,36 mil. lei pe 2015);totodata se preconizeaza cresterea indicatorului grad de inovare
pe SIC de la 26,94% cat este in present ( ian.- iulie 2015) la min.30% incepand cu primul an de monitorizare,calculate
ca raport intre numarul de produse inovative create si nr. de numarul de produse inovative vandute (cel putin odata);
- eliminarea decalajului existent fata de nivelul european in privinta serviciilor de cercetare in domeniul
alimentar, obiectiv aflat in concordanta cu obiectivul programului de accelerare a procesului de aliniere si integrare
tehnologica, conform cerintelor si reglementarilor Uniunii Europene, prin asigurarea accesului la cele mai performante
tehnici de analiza si punerea in aplicare la nivelul industriei alimentarecu companii de cercetare/dezvoltare din UE ,
pana la sfarsitul perioadei de monitorizare;vor fi incheiate si mentinute acorduri de cercetare bilaterala , in perioada de
monitorizare, de min. 2/an (existand deja acorduri in acest sens incheiate cu urmatoarele companii : SELKA GIDA VE
KIMYEVI MADDELE din Turcia , STROBEL GMBH &CO KG din Germania;(anexate la planul de afaceri)
- realizarea de colaborri de cercetare/dezvoltare continu cu un numar min. de 2 institute de
cercetare/universitati/companii nationale/an, cat si cu un numar minim de 10specialisti din tara si UE pe toata
perioada de monitorizare. In acest sens sunt deja incheiate acorduri de colaborare cu USAVM BT Regale Mihai I al
Romaniei Timisoara si Univ. 1 Decembrie 1918 Alba Iulia (inclusiv pe linia dezvoltarii de aptitudini de utilizare a
rezultatelor crecetarii) , urmand a fi incheiate si cu Univ. Lucian Blaga din Sibiu si USAVM Cluj Napoca , cat si
companii ca de exemplu: CAROLI FOODS GROUP Pitesti ,Albalact SA Alba Iulia , RECUNOSTIINTA PRODCOM
IMPEX Filipestii de Padure, FOX COMSERV Bucuresti, VEL PITAR SA Bucuresti(anexate la planul de afaceri); in
privinta unor specialisti R&D din strainatate exista acorduri de interes semnate cu Tatina COJOCARU (Guzun) -
R&D Manager ETIA ( fiind in curs de semnare alte 3 acorduri cu Martin Spanseiler - Viena ,Technical Manager CEE
GIVAUDAN lider mondial in productia de arome, Frits Mulder , Senior research partner si Application Consultant
AVEBE, Olanda si Prof. Dr. Dr. habil. Markus J. Seewald,Professor fr Humanernhrung, Hochschule Anhalt ). In
acelasi timp exista un numar de 9 acorduri de interes cu cercetatori romani de prestigiu din diferite institutii sau
companii de profil ( anexate la planul de afaceri) si anume cu: Naghiu Anca - Cercettor tiinific al Institutul de
Cercetri pentru Instrumentaie Analitic I.C.I.A. Cluj-Napoca ;Pop Carmen Rodica - Asistent universitar USAMV
Cluj Napoca,Popa Maria -Profesor universitar Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, Raba Diana
Nicoleta - ef lucrri - Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar a Banatului Timioara - Facultatea de
Tehnologia Produselor Agroalimentare,Rotar M. Ancua - Director Department IDFR - USAMV Cluj
Napoca,Semeniuc Cristina Anamaria - ef de lucrri USAMV Cluj Napoca, Socaci Sonia Ancuta - ef de lucrri
USAMV Cluj Napoca, Timar Adrian Vasile - ef lucrri, Director departament Ingineria Prouselor Alimentare Univ.
din Oradea, Tofana Maria profesor USAMV Cluj conducator de doctorat;
- crearea, pana la sfarsitul perioadei de monitorizare a unui laborator de anal,ize ultraperformant fizico -chimic si
reziduri, autorizat,care sa execute analize si pentru terti cu o gam complex de analize mpreun cu capacitatea de
testare rapid i exacta (FOOD SCAN LAB, MILKOSCAN FT1, FOSS NIRS DS 2500), sistem LC-MS /MS, analizor
de textura TA.XTPlus, spray dry-er de laborator si altele ) astfel incat laboratorul va deveni unul dintre centrele cele
mai capabile in Europa de Est .

64 | P a g e
- crearea,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare,a unei baze de date pentru tehnologii inovative in industria si
siguranta alimentara care sa cuprinda factorii determinanti in inovare precum: tehnologii inovative (istoric si prezent)
,materii prime, institute/ companii innovative, cercetatori/specialist, furnizori, clienti, consumatori , legislatie,
bibliografie, facilitati etc.
- creterea capacitii de CDI a solicitantului din punct de vedere al specializrii resursei umane pe min. 4
specializari (carne, lapte,panificatie, fine food horeca),pana la sfarsitul perioadei de monitorizare;
- cresterea gradului de atractivitate pentru cercetare in domeniu pentru tineri cercettori i specialiti din ar i
strintate, n sensul colaborarii interdisciplinare in si intre Supremia Grup si univesitati din tara si UE; se au in vedere
finalizarea a cel putin 2 teze doctorale pana la sfarsitul perioadei de monitorizare si efectuarea a 3 lucrri de licen/an
in domeniile din cadrul S.I.C.
- derularea in urmatorii 5 ani a unor proiecte de anvergura nationala (minim 2) si internationala (minim 1) cu
implicarea S.I.C. care sa ofere posibilitatea cercetatorilor tineri (masteranzi, doctoranzi, post-doctoranzi),sa colaboreze
cu cercetatori cu experienta din cadrul SIC (articole commune);ca urmare se preconizeaza creterea numrului de
articole in revistele si site-urile de specialitate, cu min. 2/an (min. nivel BDI) ;
- dezvoltarea colaborarii cu Clusterul agroalimentar - AGROFOOD Regional Cluster Covasna, prin incheierea
unui acord de colaboare cu clusterul mentionat,in vederea crearii unui brand regional de produse agricole i
agroalimentare cunoscute la nivel naional i internaional,pana la data finala a implementarii proiectului;
- meninerea pe perioada de durabilitate a proiectului a unui numar de 15 locuri de munc deja existente la
debutul proiectului in departamentul R&D, datorit activitii de cercetare din care un nr. de 3 locuri de munca vor
ramane ca suport pentru activitatea de productie (impreuna cu dotarile xistente) a societatii iar 12 vor fi transferate in
SIC;
- acordarea de anse egale tinerilor cercetatori in activitati de cercetare de excelen din regiunea CENTRU; se
preconizeaz crearea pentru tineri (max.35-40 de ani) a 10 locuri noi de munc in cercetare, dintre care minim 6 pentru
cercettori (1 din afara rii), 2 tehnicieni de cercetare i 2 ingineri laboranti , pana la sfarsitul perioadei de
monitorizare:
- elaborarea i depunerea unei propuneri de brevet/an,in faza de operare, pentru platforma S.I.C., la O.S.I.M.,
fcut n cadrul etapei de dezvoltare experimental, pentru protejarea proprietii intelectuale asupra contribuiilor
inovative aduse prin proiect;
- crearea unui portofoliu de produse innovative sau dezvoltate de min. 150/an (fata de media de 95/an in prezent)
din care contractate de min.20 produse/an;
- dezvoltarea i redescoperirea de noi produse tradiionale romneti,cu includerea acestora in procese de
productie industrial la parteneri: min. 1/an in perioada de operare;
- realizarea,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare a cate unui Studiu pe fiecare domeniu al proiectului (in
total 4) privind modele de consum alimentar,la nivel regional (Regiunea Centru) si national: comportamentul,
percepia, atitudinea i preferinele consumatorilor de produse alimentare, inclusiv prin prisma produselor autohtone
versus cele de import,raportat la produse de carne,lapte,panificiatie,HORECA;aceste studii vor fi puse la dispozitie
prin pagina de web site a proiectului;
- realizarea,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare a unui studiu privind identificarea stilurilor alimentare
sntoase i a specificului alimentar al diverselor regiuni i elaborarea unei strategii pentru imbuntirea sntii
populaiei Romniei printr-o alimentaie sntoas. Aceste studii vor fi puse la dispozitie prin pagina de web site a
proiectului;
- realizarea unei pagini de web site a proiectului ,pentru diseminarea tuturor rezultatelor proiectului,pana la
sfarsitul periodei de implmentare;
Obiectivele specifice ale activitatilor de management:
- Proiectul sa fie implementat la termen, conform graficului de activitati, n limita a 36 luni, cu o marja de
toleranta propusa de (-) 3 luni;
- Costul total de implementare sa fie egal cu bugetul alocat, cu o marja de toleranta propusa de (-) 10%.
Obiectivele specifice pe plan financiar constau n:
- o crestere agregata de cresterea CA ca urmare a proiectului de aproximativ min. 5-10% cumulat pe cei 5 ani
post-implementare, fata de anul de baza 2014,pana la sfarsitul perioadei de monitorizare ;
diversificarea portofoliului de clienti cu o medie anuala de3-5% n primii 5 ani post-implementare. In prezent
numarul de clienti pe total este peste 1500.
ORIZONTUL DE TIMP
65 | P a g e
Orizontul de analiz recomandat pentru proiectele finanate prin acest domeniu de intervenie este de 15 ani.
In conformitate cu recomandarile din Documentul de lucru 4 ce reprezinta un indrumar pentru elaborarea analizei cost
beneficiu pentru proiectele ce urmeaza a fi co-finantate din FEDR sau Fondul de Coeziune in perioada de programare
2007-2013, orizontul de timp pentru infrastuctura turism este de: 15 ani

Analiza a fost efectuata pentru un interval de timp de 15 ani care cuprinde doua perioade distincte:
- perioada de implementare a proiectului ( anul 1-3);
- perioada de operare (exploatare) a proiectului (anii 4 anul 15).
Perioada de implementare a proiectului include:
- fazele premergtoare implementrii proiectului (studii, proiecte, autorizaii, licitaii, contractare)
conform grafic de ealonare prezentat mai sus;
- implementarea (execuia) proiectului care este programata sa se realizeze pe durata a 36 luni
calendaristice de la semnarea contractului de finantare
Pentru perioada de exploatare a proiectului orizontul de analiza de 12 de ani s-a stabilit innd cont de specificul
investiiei propuse, respectiv infrastructura generala si dotri respectiv de durata medie de funcionare a investiiei,
care este apreciata la 20 ani. n acest interval, datorita uzurii fizice dar mai ales morale a dotrilor,exista dotari cu
durata de utilizare de 4-6 ani care trebuie reinnoite:
Apreciem ca anul 7 de exploatare a proiectului reprezint anul stabilizrii activitilor generate de proiect.
Structura de finantare a investiiei este prezentata in situaia urmtoare (roni):

NR. CRT. COMPONENTE ALE BUGETULUI PROIECTULUI VALOARE


I (I=II+III) VALOAREA TOTAL A PROIECTULUI 20.223.430,74
II VALOAREA NEELIGIBIL A PROIECTULUI 4.692.802,66
III VALOAREA ELIGIBIL A PROIECTULUI 15.530.628,08
III.1 ASISTEN FINANCIAR NERAMBURSABIL
SOLICITAT 7.765.314,04
III.2 CONTRIBUIA ELIGIBIL A SOLICITANTULUI 7.765.314,04
III.2.1 Contribuia n numerar
III.2.2 Contribuia n natur Nu este cazul
III.2.3 mprumut 7.765.314,04

Finanarea investiiei se face din fonduri nerambursabile provenite de la Comisia European si Bugetul Statului i
fonduri proprii ale beneficiarului, astfel:
- cheltuielile eligibile n proporie de 50% vor fi finanare din POC.;
- cheltuielile eligibile n proporie de 50% vor fi din imprumut bancar
- cheltuielile neeligibile vor fi suportate de catre solicitant.

Analiza opiunilor
Scenarii propuse
A. Construirea unei cldirii noi pe un teren liber de construcii
B. Extinderea cladire existenta

Scenariul A- construirea unei cldirii noi pe un teren liber de construcii


n aceast ipotez se poate realiza o cldire structurat corespunztor i organizat eficient din punct de vedere
funcional care ar avea urmatoarele avantaje:
- spaiile pot fi organizate i dimensionate optim, n concordan deplin cu necesitile centrului,
- din punct de vedere tehnogic, compartimentele de cercetare pot folosi eficient n comun o bun parte din
resursele necesare,
- facilitarea comunicrii i a schimbului de informaii ntre cercettori,
- stimularea procesului de cercetare interdisciplinar,

66 | P a g e
- gestionarea unitar a informaiilor rezultate n procesul de cercetare,
- eliminarea riscului de suprapunere redundant a direciilor de cercetare,
- asigurarea utilitilor n mod optim, lundu-se n calcul nu numai totalul necesarului de resurse pentru fiecare
compartiment ci i modul de operare i interconectare ntre compartimente, reducndu-se vectorii de transport
la minimul necesar,

Scenariu B - extindere cladire existenta


Extinderea cladirii existente pentru acomodarea noilor functiuni . Cladirea existenta cu functiunea de fabrica este
compusa in partea administrativa dintr-un volum dezvoltat pe doua nivele, s-a luat in calcul si s-a studiat o eventuala
extindere cu un nou corp de cladire pentru acomodarea noilor nevoi specifice activitatilor de inovare .
In varianta unei astfel de extinderi s-au intampinat probleme economice legate de cuplarea structurala, probleme legate
de circulatii interioare si exterioare, circulatii pe verticala .
La nivel arhitectural extinderea cladirii existente va crea o subordonare volumetrica si conceptuala a noului corp
propus nesustinand conceptul dorit de creativitate, inovare .
Structural o extindere a cladirii existente ar presupune solutii tehnologice dificile si ne sustinute economic legate de :
conlucrari intre sisteme constructive diferite, tasari de fundatii diferite .
Ca si avantaje avand in vedere specificul functiunii o extindere a cladirii existente ar presupune o comunicare facila la
nivel administrativ si tehnologic,

In analiza si evaluarea scenariilor s-au luat in considerare urmtorii parametrii :


C1 parametru tehnic: durata de execuie
C2 parametru economic: preul de execuie
C3 parametru constructiv: asigurarea funcionalitii spatiilor si a condiiilor optimale de desfurare a procesului
de cercetare

Situaia comparata a scenariilor in funcie de parametrii analizai


Parametru Scenariul A Scenariul B
C1 36 luni 24 luni
C2 20.223 mii lei 15.223 mii lei
C3 Foarte buna Foarte buna

Stabilirea ponderii fiecrui criteriu raportat la celelalte criterii


In tabelul 1 este evideniata ordinea de importanta a fiecrui criteriu prin raportare la celelalte criterii, dup cum
urmeaz:
Cnd criteriile sunt egale ca importanta se noteaz cu (0.5);
Cnd un criteriu este considerat mai important in raport cu alt criteriu se noteaz cu (1);
Cnd un criteriu este considerat ca avnd o importanta semnificativ mai mica dect celalalt criteriu luat in
considerare, se noteaz cu (0).

Importana criteriilor
Criteriu C1 C2 C3 Puncte Nivel Pondere
C1 0,5 0 0 0,5 3 1
C2 1 1 0,5 2,5 1 3
C3 1 0,5 0 1,5 2 2

Evaluarea scenariilor in funcie de criterii


In contextul evalurii scenariului optim, am notat ca valoarea de utilitate a fiecrui criteriu luat in considerare in cadrul
fiecrui scenariu analizat.

Valoarea de utilitate a fiecrui criteriu


Criteriu/Scenariu Scenariul Scenariul
A B
C1 3 2
67 | P a g e
C2 3 2
C3 4 4

Matricea consecinelor
Analiznd cele doua scenarii prin prisma criteriilor stabilite i a ponderii acestora ca importan, rezult
urmtoarea situaie:
Analiza celor doua scenarii
Criteriu/Scenariu Pondere Scenariul A Scenariul B
punctaj valoare punctaj valoare
C1 1 3 3 2 2
C2 3 3 9 2 6
C3 2 4 8 4 8
Valoarea total 20 16
Se constata ca scenariul A ndeplinete cel mai mare punctaj, deci este scenariul optim pentru aceasta
investiie.
Avantajele scenariului recomandat:
Durata de execuie optima;
Pre de execuie mediu raportat la beneficiile si facilitile pe care le prezint investiia;
Realizarea investiiei CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER va asigura un mediu
competitiv de cercetare tiinific i de educaie prin i pentru cercetare, la nivelul standardelor europene, pentru
formarea i atragerea resurselor umane nalt calificate, capabile sa dezvolte activiti de cercetare avansata in institut,
in alte entiti CDI, precum si in mediul economic (premiza a stimulrii cerinelor acestuia pentru inovare si realizare
de servicii de nalt performan medical).

Analiza financiar, inclusiv calcularea indicatorilor de performan financiar: fluxul cumulat, valoarea actual
net, rata intern de rentabilitate i raportul cost-beneficiu

1. Indicatorii proiectului
a) Evaluarea profitabilitii financiare a investiiei i a capitalului propriu
Analiza profitabilitii a fost realizat pentru a stabili c subvenia a fost determinat corespunztor i nu sunt
transferate ctre beneficiarul proiectului fonduri nejustificate. Astfel, analiza s-a evaluat pentru calcularea urmtorilor
indicatori financiari:
RRF/C i VFNA/C (profitabilitatea financiara a investiiei)
RRF/K i VFNA/K (profitabilitatea financiara a capitalului propriu)
Profitabilitatea financiar a investiiei a fost evalua prin estimarea valorii financiare nete actuale i a ratei
rentabilitii financiare a investiiei (VFNA/C i RRF/C). Aceti indicatori arat capacitatea veniturilor nete de a
acoperi costurile de investiii, indiferent de modalitatea n care acestea sunt finanate. Pentru ca un proiect s poat fi
considerat eligibil pentru acordarea cofinanrii din Fonduri, VFNA/C trebuie s fie negativ i RRF/C trebuie
s fie aadar mai mici dect 9% (adic rata de actualizare folosit pentru analiz).
Indicatorii profitabilitii financiare a investiiei sunt urmtorii:
RRF/C = 1,95%
VFNA/C = -6.123.363 lei

68 | P a g e
69 | P a g e
n calculul profitabilitii financiare a capitalului propriu (VFNA/K, RRF/K), resursele financiare - fr subvenia
UE - investite n proiect se consider fluxuri de ieire n loc de costuri de investiii. Contribuiile la capital se iau n
considerare n momentul n care sunt pltite pentru proiect sau rambursate (n cazul mprumuturilor).
Indicatorii profitabilitii financiare a capitalului propriu sunt urmtorii:
RRF/K = 4,49%
VFNA/K = -2.064.158 lei

Valoarea finala (reziduala) a unei investitii reprezinta valoarea actuala neta a tuturor beneficiilor si costurilor care
survin dupa perioada de actualizare.Valoarea finala (reziduala) a unei investitii trebuie sa ia in considerare potentialul
pe care aceasta investitie il are dupa orizontul de timp luat in calcul pentru actualizare si pana la sfarsitul vietii
economice a acesteia. In acest interval de timp se genereaza cash flow, insa perioada indepartata in timp face dificila
estimarea cu precizie a acesteia.
In situaia de fa valoarea rezidual a fost luat n calcul prin determinarea valorii de amortizat a activelor corporale i
necorporale. Durata normala de functionare a utilajelor pentru CD conf. HG 2139 din 2004, este cuprinsa intre 8
si 15 ani. In cazul nostru durata medie normala de functionare a utilajelor s-a considerat 15 ani, i pentru cldire de 40
de ani.

Astfel valoarea rmas de amortizat s-a calculate astfel:

70 | P a g e
Active Valoarea de intrare Durata de Cota de Valoarea ramasa
amortizare amortizare de amortizat
Cladire 6.595.157,87 40,00 164.878,95 4.616.610,51
Active corporale
10.238.076,26 15,00 682.538,42 2.047.615,25
Total 16.833.234,13 55,00 847.417,36 6.664.225,76
Val finala
(reziduala) 6.664.225,76

.
b) Verificarea sustenabilitii financiare a proiectului
Fluxurile de numerar nete cumulate, generate de afacere in varianta implementrii proiectului, sunt pozitive pe
durata ntregii perioade de referin luate n considerare, respectiv pe cei 15 ani.
La determinarea fluxului de numerar net, inclusiv cu proiectul de investiii, s-au luat in considerare toate costurile
(eligibile si ne-eligibile) i toate sursele de finanare (att pentru investiie cat si pentru operare si funcionare), inclusiv
veniturile generate de proiect.
2. Modelul financiar
Ipotezele care au stat la baza realizrii previzionrilor pentru perioada de operare a proiectului de investiii sunt:
- Implementarea proiectului (realizarea activitatilor de implementare a proiectului, respective realizarea
POLULUI DE EXCELEN N CERCETARE) incepe imediat dup semnarea contractului de finanare.
- Proiectele de dezvoltare/inovare a noilor ingredient alimentare vor ncepe imediat dup finalizarea perioadei de
implementare.
- Planul financiar a fost elaborat pentru o perioada de 15 ani, pentru perioada de operare a proiectului.
- Activitatea de cercetare se va desfasura in regim normal de lucru, adica 8 ore/zi, timp de 5 zile pe
saptamana, el nefiind influentat de conditiile de clima sau meteorologice.
Previziunile financiare au fost elaborate n doua variante: cu si fr proiect si au urmtoarea structur:
- Estimarea elementelor de cost att cele curente ct i cele generate de rezultatele implementrii proiectului
- Proiecia veniturilor / vnzrilor

Prognoza cheltuielilor de exploatare pentru cele doua scenarii: scenariul fr proiect i scenariul cu proiect
1. Costurile n varianta fr proiect au fost luate calculate pe baza datelor istorice, respective pe anul 2013
i 2014 si sunt urmtoarele:

- Costurile cu materile prime sunt urmtoarele:


Pret de
Cantitatea Valoare
Costul de productie materii prime cost
lunara lunara
mediu

Condimente 205.901,11 8,55 1.759.991,15

Comoditati&Mat.auxiliare 422.867,28 4,15 1.753.471,10

Mix-uri Supremia 209.298,96 12,07 2.525.403,30

Lapte praf&derivate 24.308,64 8,26 200.821,37

Mix-uri Simple 74.036,43 6,90 510.876,88

Viscofan 5.124,13 266,20 1.364.019,09

Membrane 317,46 846,50 268.732,27


Alte produse 236.419,33 4,17
71 | P a g e
985.223,92
Total 1.178.273 9.368.539,07

- Costurile cu utilitile sunt urmtoarele:

Total
Consumul cu utilitatile Consum/luna Pret
costuri/luna
Energie electrica 105,0000 402,15 42.225,75
Apa 420,0000 2,97 1.247,40
Apa - canal 420,0000 2,80 1.176,00
Gaz 4500 0,9639 4.337,55
Total 48.986,70

- Costurile cu salariile sunt urmtoarele:

Salariu
Nr. Salariul
Cheltuielile cu salariatii mediu
salariati total/luna
/luna
Manager general 1 20.000,00 20.000,00
Manageri pe specialitati 9 8.500,00 76.500,00
Ingineri 10 7.500,00 75.000,00
Economisti 5 6.000,00 30.000,00
Personal marketing/vanzare 10 6.500,00 65.000,00
Direct productivi 226 2.400,00 542.400,00
Total 261 808.900,00

- Costurile cu ntreinerea echipamentelor sunt urmtoarele:

Pre
Cheluieli intreinere echipamente UM Cantitate Pre unitar total/lun
Revizie lunar central 1 500 500
Revizie anual inclusiv ANRGN + ISCIR central 1 10.000 833
Verificare stingtoare cu actualizare
planuri de evacuare 200 89 1.483
Contract ntreinere reea telefonie i
curenii slabi 1 3.500 3.500
Revizie sistem acces si gestionare portii 2 445 890
Intreinere spaii verzi ore 8 15 120
7.327

- costurile cu materialele de ambalat au fost estmate la 2% din costurile cu materile prime i constau n: folie,
cartoane, hrtie, palei, etc.
- Costurile cu combustibilul au fost estmate la media din anul 2014, respective consumurile cu combustibiliul al
totalul parcului auto de 60 de autovehicule a fost estimate la 66.130 litri combustibi/lun ceea ce reprezint
aproximativ 363.719 lei /lun
- Costurile cu alte materiale consumabile au fost estmate la 1% din costurile cu materile prime i constau n:
hartie, pixuri, materiale pentru cercetare (lapte, carne, smantan, fain, etc.).
- Costurile cu obiectele de inventar au fost estmate la 25.000 lei/lun i constau n: mnui de lucru, mti de
protecie, aparate de tiat materia prim, scule, etc.
- cheltuieli si investitii de intretinere si reparatii (pentru pastrarea capacitatii de productie) in valoare de 57.446
lei/an (fara TVA), respectiv:
o cheltuieli curente de intretinere si reparatii in valoare de 4.800 lei / an;
72 | P a g e
o investitii in intretinere si reparatii (reparatie generala) in valoare de 52.646 lei/an;
- Costurile cu chiria au fost estimate conform contractului de nchiriere, respectiv 7.500 euro/lun, aferente
magazinelor din Cluj i Bucureti.
- Costurile cu asigurrile au fost estmate la 10% pe an din valoarea totala a mijloacelor fixe.
- Costurile cu comisionaele, onorarii la avocaii, juriti, etc. au fost estmate la 5000 euro/an
- Costurile de protocol au fost estmate la 0,1%/lun din totalul vnzrilor.
- Costurile de reclama si publicitate au fost estmate la 0,5%/lun din totalul vnzrilor.
- Costurile cu deplasrile au fost estmate la 25.000 euro/luna
- Costurile cu telefonia, cheltuieli potale, cheltuieli cu internetul au fost estmate la 25.000 lei/lun.
- Costurile pentru desfacerea produselor a fost estimat la 0,1%/lun din totalul vnzrilor
- Costurile cu amortizarea investitiei. Durata normala de functionare a activelor corporale a fost stabilit
conf. HG 2139 din 2004. Costul anual cu amortizarea este 3.829.762 lei/an (vezi anexa 4.a analiza amortizri
investiiei)

Centralizatorul cheltuielilor sunt urmtoarele:


Cheltuieli Durata Stoc Cheltuieli
Cheltuieli lunare stocului mediu lunare
RON zile RON EUR
Materii prime,total,din care: 9.368.539 7 2.185.992 2.105.290
a) Costul cu materia prima 9.368.539 7 2.185.992 2.105.290
Materiale directe,total,din care: 673.499 8 169.641 151.348
a) Materiale auxiliare 93.685 5 15.614 21.053
b) Combustibili 363.719 7 84.868 81.735
c) Materiale de ambalat 187.371 10 62.457 42.106
d) Piese de schimb 28.723 7 6.702 6.455
e) Alte materiale consumabile 0 15 0 0
Energie si apa 48.987 30 48.987 11.008
Salarii directe,total,din care: 778.171 18 474.471 174.870
Salariu brut 607.400 15 303.700 136.494
CAS 20,80% 126.339 30 126.339 28.391
Fond special pt.sanatate 5,50% 33.407 30 33.407 7.507
Ajutor de somaj 0,50% 3.037 30 3.037 682
Alte cheltuieli privind asigurarile
sociale 1,32% 7.987 30 7.987 1.795
Total cheltuieli directe 28,12% 10.869.195 2.442.516
Obiecte de inventar 25.000 30 25.000 5.618
Reparatii 57.446 15 28.723 12.909
Intretinere 7.327 15 3.663 1.646
Alte cheltuieli indirecte,din care: 746.841 18 458.747 167.829
Salarii indirecte,total,din care: 258.152 18 157.402 58.012
Salariu brut 201.500 15 100.750 45.281
CAS 20,80% 41.912 30 41.912 9.418
Fond special pt.sanatate 5,50% 11.083 30 11.083 2.490
Ajutor de somaj 0,50% 1.008 30 1.008 226
Alte cheltuieli privind asigurarile
sociale 1,32% 2.650 30 2.650 595
Energie si apa 0 15 0 0
Impozite,taxe si varsaminte
asimilate 62.051 30 62.051 13.944
Chirii,taxe concesionare,locatii,etc 33.375 15 16.688 7.500
Asigurari 104.210 30 104.210 23.418

73 | P a g e
Comisioane si onorarii 22.250 1 371 5.000
Cheltuieli de protocol 12.725 30 12.725 2.860
Cheltuieli de reclama si publicitate 63.627 30 63.627 14.298
Servicii bancare 25.451 1 424 5.719
Alte cheltuieli(neprevazute) 165.000 8 41.250 37.079
Total cheltuieli indirecte 836.614 188.003
Cheltuieli administrative,total,din care: 158.500 26 138.475 35.618
Chelt. cu transp.de bunuri si
persoane 22.250 3 2.225 5.000
Chelt. cu
deplasari,detasari,transferari 111.250 30 111.250 25.000
Chelt.postale si taxe de
telecomunicatii 25.000 30 25.000 5.618
Cheltuieli de desfacere 12.725 3 1.273 2.860
TOTAL CHELTUIELI
OPERATIONALE 11.877.034 2.668.996

2. costurile n variante cu proiect sunt urmtoarele:

- Costurile cu materile prime sunt urmtoarele:


Pret de
Cantitatea Valoare
Costul de productie materii prime cost
lunara lunara
mediu

Condimente 205.901,11 8,55 1.759.991,15

Comoditati&Mat.auxiliare 422.867,28 4,15 1.753.471,10

Mix-uri Supremia 209.298,96 12,07 2.525.403,30

Lapte praf&derivate 24.308,64 8,26 200.821,37

Mix-uri Simple 74.036,43 6,90 510.876,88

Viscofan 5.124,13 266,20 1.364.019,09

Membrane 317,46 846,50 268.732,27

Alte produse 236.419,33 4,17 985.223,92


Total 1.178.273 9.368.539,07

- Costurile cu materile prime generate de SIC sunt urmtoarele:

PRET/UM Valoare
NR. DENUMIRE CONSUM
(LEI/L SAU total /
CRT. CONSUMANILE LUNAR
KG) luna
LABORATOR DE ANALIZE FIZICO CHIMIC SI REZIDUURI
1 Acetonitril pentru LC MS 7,5 28 210
2 Hexan pentru LC MS 5 81 405
3 Metanol pentru LC MS 5 64 320
4 Acetat de amoniu pentru LC MS 100 40 4000

74 | P a g e
5 Acid acetic 1 28,7 28,7
6 2-Propanol 1 202,5 202,5
7 Sulfat de sodiu anhidru 1 135 135
8 Hexan pentru GC MS 5 81 405
9 Diclormetal pentru GC MS 2,5 108 270
10 Solutie anolit 1 360 360
11 Alcool etilic 3 37 111
12 Eter de petrol 4 22 88
13 Hipoclorit de sodiu 3 11 33
14 Eter etilic 1 48,44 48,44
15 Fluoroglucina 1% 50 35 1750
14 Hidroxid de sodiu 4 25 100
15 Lichid de setare la zero S 6060 1 585 585
16 S-470 Agent de spalare 1 855 855
17 Agent de standardizare FTIR 3 945 2835
18 Agent de spalare Foss Clean Kit 1 720 720
19 Metilorange PA 100 51,8 5180
20 Fenolftaleina 1% 0,5 20 10
21 Acid sulfuric 2,5 21,5 53,75
22 Acid fosforic 2 30,8 61,6
23 Sulfat de cupru cristalizat PA 0,5 26 13
LABORATOR DE CERCETARE NEUTRU
24 Clorura de potasiu 100 24,5 2450

25 Solutii calibrare pH-metru 200 80 16000

26 Hartie de filtru 10 2,2 22


27 Azotat de argint 50 450 22500
28 Sulfat de cupru cristalizat PA 0,5 26 13
LABORATOR DE CERCETARE SAVOURY
29 Clorura de potasiu 100 24,5 2450
30 Hartie de filtru 10 2,2 22

31 Solutii calibrare pH-metru 200 80 16000


32 Azotat de argint 50 450 22500
33 Sulfat de cupru cristalizat PA 0,5 26 13
Total 00.749,99
NECESAR/
PRET/KG Valoare
NUME MATERIAL SAPTAMANA
(LEI) total / luna
(KG)
LAPTE 1.8% GRASIME 30 1 120
CAS BASCHIU 20 13 1040
ULEI DE PALMIER 36-39 30 4 480
SARE IODATA 2 0,7 5,6
BRANZA TELEMEA 5 9,3 186

75 | P a g e
BRANZA PROASPATA 15 10 600
SMANTANA 20% G 10 11 440

Total 2.871,60

NECESAR/
PRET/KG Valoare
NUME MATERIAL SAPTAMANA
(LEI) total / luna
(KG)
FAINA ALBA GRAU 15 1,2 72
FAINA SECARA 5 1,5 30
ZAHAR 3 3 36
SARE IODATA 0,5 0,62 1,24
DROJDIE USCATA (PLICULETE) 20 0,8 64
MARGARINA 2 7 56
ULEI FLOAREA SOARELUI 2 3,5 28
ZAHAR PUDRA 1 2,37 9,48

Total 296,72

NECESAR/
PRET/KG Valoare
NUME MATERIAL SAPTAMANA
(LEI) total / luna
(KG)
CPL 80/20 40 9,6 1536
PULPA PORC 15 13,63 817,8
SLANINA 10 4 160
CEAFA PORC 10 15,5 620
SPATA PORC 15 12,5 750
CVL 15 14,4 864
PIEPT PUI 15 16,87 1012,2
MDM 10 6 240
SORIC PORC 5 1,61 32,2
FICAT PORC 5 3,8 76
COTLET PORC 15 15,5 930
PIELE PUI 10 2 80

Total 7.118,20

- Costurile cu utilitile sunt urmtoarele:

Total
Consumul cu utilitatile Consum/luna Pret
costuri/luna
Energie electrica 105,0000 402,15 42.225,75
Apa 420,0000 2,97 1.247,40
Apa - canal 420,0000 2,80 1.176,00
Gaz 4500 0,9639 4.337,55
Total 48.986,70

- Costurile cu utilitile generate de SIC sunt urmtoarele:

Total
Consumul cu utilitatile Consum/luna Pret
costuri/luna
76 | P a g e
Energie electrica 25,0000 402,15 10.053,75
Apa 60,0000 2,97 178,20
Apa - canal 60,0000 2,80 168,00
Gaz 550 0,9639 530,15
Total 10.930,10

- Costurile cu salariile sunt urmtoarele:

Salariu
Nr. Salariul
Cheltuielile cu salariatii mediu
salariati total/luna
/luna
Manager general 1 20.000,00 20.000,00
Manageri pe specialitati 9 8.500,00 76.500,00
Ingineri 10 7.500,00 75.000,00
Economisti 5 6.000,00 30.000,00
Personal marketing/vanzare 10 6.500,00 65.000,00
Direct productivi 214 2.400,00 513.600,00
Total 249 780.100,00
- Costurile cu salariile generate de SIC sunt urmtoarele:
Salariu
Nr. Salariul
Cheltuielile cu salariati SIC mediu
salariati total/luna
/luna
Manager general 1 20.000,00 20.000,00
Asistent manager SIC 1 8.500,00 8.500,00
Cercetatori 6 7.500,00 45.000,00
Tehnician cercetare 2 6.000,00 12.000,00
Laboranti 2 6.500,00 13.000,00
Transferati din departamentul CD 10 6.000,00 60.000,00
Total 22 158.500,00

- Costurile cu ntreinerea echipamentelor sunt urmtoarele:

Pre
Cheluieli intreinere echipamente UM Cantitate Pre unitar total/lun
Revizie lunar central 1 500 500
Revizie anual inclusiv ANRGN + ISCIR central 1 10.000 833
Verificare stingtoare cu actualizare
planuri de evacuare 200 89 1.483
Contract ntreinere reea telefonie i
curenii slabi 1 3.500 3.500
Revizie sistem acces si gestionare portii 2 445 890
Intreinere spaii verzi ore 8 15 120
7.327

- Costurile cu ntreinerea echipamentelor generate de SIC sunt urmtoarele:

Pre
Cheluieli intreinere echipamente UM Cantitate Pre unitar total/lun
Revizie lunar central 1 500 500
Revizie anual inclusiv ANRGN + ISCIR central 1 10.000 833
Verificare stingtoare cu actualizare planuri de evacuare 50 89 371
Contract ntreinere reea telefonie i curenii slabi 1 1.500 1.500

77 | P a g e
Revizie sistem acces si gestionare portii 2 445 890
Intreinere spaii verzi ore 0 15 0
4.094

- costurile cu materialele de ambalat au fost estmate la 2% din costurile cu materile prime i constau n: folie,
cartoane, hrtie, palei, etc.
- Costurile cu combustibilul au fost estmate la media din anul 2014, respective consumurile cu combustibiliul al
totalul parcului auto de 60 de autovehicule a fost estimate la 66.130 litri combustibi/lun ceea ce reprezint
aproximativ 363.719 lei /lun
- Costurile cu alte materiale consumabile au fost estmate la 1% din costurile cu materile prime i constau n:
hartie, pixuri, materiale pentru cercetare din cadrul fabrici de productie (lapte, carne, smantan, fain, etc.).
- Costurile cu obiectele de inventar au fost estmate la 25.000 lei/lun i constau n: mnui de lucru, mti de
protecie, aparate de tiat materia prim, scule, etc.
- cheltuieli si investitii de intretinere si reparatii (pentru pastrarea capacitatii de productie) in valoare de 57.446
lei/an (fara TVA), respectiv:
o cheltuieli curente de intretinere si reparatii in valoare de 4.800 lei / an;
o investitii in intretinere si reparatii (reparatie generala) in valoare de 52.646 lei/an;
- Costurile cu chiria au fost estimate conform contractului de nchiriere, respectiv 7.500 euro/lun, aferente
magazinelor din Cluj i Bucureti.
- Costurile cu asigurrile au fost estmate la 10% pe an din valoarea totala a mijloacelor fixe.
- Costurile cu comisionaele, onorarii la avocaii, juriti, etc. au fost estmate la 5000 euro/an
- Costurile de protocol au fost estmate la 0,1%/lun din totalul vnzrilor.
- Costurile de reclama si publicitate au fost estmate la 0,1%/lun din totalul vnzrilor.
- Costurile cu reclama i publicitatea pentru SIC au fost estmate la 21.700 euro/an, respectiv 1800 euro/lun i
vor consta n:
Pre/an
Transmitere E-mail 1.200 euro
Search engine optimization (SEO) 800 euro
Banner advertising 5.000 euro
Cataloage de specialitate 3.000 euro
Analize de interes general sau specific 1.500 euro
Participarea la evenimente 5.000 euro
nscrierea n organizaii profesionale specifice 1.200 euro
Servicii de curierat 4.000 euro
Total 21.700 euro
-
- Costurile cu deplasrile au fost estmate la 25.000 euro/luna
- Costurile cu telefonia, cheltuieli potale, cheltuieli cu internetul au fost estmate la 25.000 lei/lun.
- Costurile pentru desfacerea produselor a fost estimat la 0,1%/lun din totalul vnzrilor
- Costurile cu amortizarea investitiei. Durata normala de functionare a activelor corporale a fost stabilit
conf. HG 2139 din 2004. Costul anual cu amortizarea este 3.829.762 lei/an (vezi anexa 4.a analiza amortizri
investiiei)

Centralizatorul cheltuielilor sunt urmtoarele:


Cheltuieli Durata Stoc Cheltuieli
Cheltuieli lunare stocului mediu lunare
RON zile RON EUR
Materii prime,total,din care: 9.479.576 7 2.241.511 2.130.242
a) Costul cu materia prima 9.368.539 7 2.185.992 2.105.290
b) Costuri materiale SIC 111.037 15 55.518 24.952

78 | P a g e
c) 0 3 0 0
d) 0 3 0 0
e) 0 15 0 0
Materiale directe,total,din care: 673.499 8 169.641 151.348
a) Materiale auxiliare 93.685 5 15.614 21.053
b) Combustibili 363.719 7 84.868 81.735
c) Materiale de ambalat 187.371 10 62.457 42.106
d) Piese de schimb 28.723 7 6.702 6.455
e) Alte materiale consumabile 0 15 0 0
Energie si apa 48.987 30 48.987 11.008
Salarii directe,total,din care: 944.336 18 575.786 212.210
Salariu brut 737.100 15 368.550 165.640
CAS 20,80% 153.317 30 153.317 34.453
Fond special pt.sanatate 5,50% 40.541 30 40.541 9.110
Ajutor de somaj 0,50% 3.686 30 3.686 828
Alte cheltuieli privind asigurarile
sociale 1,32% 9.693 30 9.693 2.178
Total cheltuieli directe 28,12% 11.146.397 2.504.808
Obiecte de inventar 25.000 30 25.000 5.618
Reparatii 57.446 15 28.723 12.909
Intretinere 11.421 15 5.710 2.566
Alte cheltuieli indirecte,din care: 763.371 18 468.436 171.544
Salarii indirecte,total,din care: 258.152 18 157.402 58.012
Salariu brut 201.500 15 100.750 45.281
CAS 20,80% 41.912 30 41.912 9.418
Fond special pt.sanatate 5,50% 11.083 30 11.083 2.490
Ajutor de somaj 0,50% 1.008 30 1.008 226
Alte cheltuieli privind asigurarile
sociale 1,32% 2.650 30 2.650 595
Energie si apa 10.930 15 5.465 2.456
Impozite,taxe si varsaminte
asimilate 62.051 30 62.051 13.944
Chirii,taxe concesionare,locatii,etc 33.375 15 16.688 7.500
Asigurari 104.210 30 104.210 23.418
Comisioane si onorarii 22.250 1 371 5.000
Cheltuieli de protocol 13.425 30 13.425 3.017
Cheltuieli de reclama si publicitate 67.127 30 67.127 15.085
Servicii bancare 26.851 1 448 6.034
Alte cheltuieli(neprevazute) 165.000 8 41.250 37.079
Total cheltuieli indirecte 857.238 192.638
Cheltuieli administrative,total,din care: 158.500 26 138.475 35.618
Chelt. cu transp.de bunuri si
persoane 22.250 3 2.225 5.000
Chelt. cu
deplasari,detasari,transferari 111.250 30 111.250 25.000
Chelt.postale si taxe de
telecomunicatii 25.000 30 25.000 5.618
Cheltuieli de desfacere 13.425 3 1.343 3.017
TOTAL CHELTUIELI
OPERATIONALE 12.175.560 2.736.081

79 | P a g e
Prognoza veniturilor din exploatare pentru cele doua scenarii: scenariul fr proiect i scenariul cu proiect
veniturile n varianta fr proiect proiect au pronit de la vnzrile din anul 2014 (pe baza datelor nregistrate in
contabilitatea societi s-au extras cantitiile de produse vndute pe principalele grupe de produse care s-au
mpriit la total venituri ovinute pe principalele grupe de produse obinndu-se astfel preul unitar de
comercializare la principalele grupe de produse) i sunt urmtoarele:

Cantiti Pret de
Venituri
Produse vandute comercializare
totale 2014
2014 mediu 2014
Lapte praf&derivate 291.704 3.267.042 11,20
Mix-uri Simple 888.437 8.311.149 9,35
Condimente 2.470.813 28.632.240 11,59
Comoditati&Mat.auxiliare 5.074.407 28.526.169 5,62
Mix-uri Supremia 2.511.588 41.084.271 16,36
Alte produse 2.837.032 16.028.017 5,65
Viscofan 61.490 22.190.408 360,88
Membrane 3.810 4.371.844 1.147,60
Total 152.411.141

Producia estimat n variant fr proiect este urmtoarea:


Nr. Denumire produs UM Productie Pret unitar Valoare Valoare
crt. lunara RON/ UM ron EUR
1 Condimente kg 205.901,11 11,59 2.386.020 536.184
2 Comoditati&Mat.auxiliare kg 422.867,28 5,62 2.377.181 534.198
3 Mix-uri Supremia kg 209.298,96 16,36 3.423.689 769.368
4 Lapte praf&derivate kg 24.308,64 11,20 272.254 61.181
5 Mix-uri Simple kg 74.036,43 9,35 692.596 155.640
6 Viscofan km 5.124,13 360,88 1.849.201 415.551
7 Membrane km 317,46 1.147,60 364.320 81.870
8 Alte produse kg 236.419,33 5,65 1.335.668 300.150
9 Chirii mp 11.000,00 2,23 24.475 5.500
10 0 0
TOTAL 941.854 14 12.725.403 2.859.641

Producia estimat n variant cu proiect este urmtoarea:


Nr. Denumire produs UM Productie Pret unitar Valoare Valoare
crt. lunara RON/ UM ron EUR
1 Condimente kg 205.901,11 11,59 2.386.020 536.184
2 Comoditati&Mat.auxiliare kg 422.867,28 5,62 2.377.181 534.198
3 Mix-uri Supremia kg 209.298,96 16,36 3.423.689 769.368
4 Lapte praf&derivate kg 24.308,64 11,20 272.254 61.181
5 Mix-uri Simple kg 74.036,43 9,35 692.596 155.640
6 Viscofan km 5.124,13 360,88 1.849.201 415.551
7 Membrane km 317,46 1.147,60 364.320 81.870
8 Alte produse kg 236.419,33 5,65 1.335.668 300.150
9 Chirii mp 11.000,00 2,23 24.475 5.500
10 Produse inovate/dezvoltate kg 50.000 14,00 700.000 157.303
TOTAL 941.854 14 13.425.403 3.016.945

80 | P a g e
Pentru variant cu proiect s-a considerat pe an se vor dezvolta/inova in cadrul centrului de cercetare minim 150 de
produse din care se vor comercializa in medie de 50.000 kg/lun.

Tabelul de calcul a indicatorilor de profitabilitate a investiiei (RRF/C, VFNA/C)


Analiza s-a efectuat n baza metodei incrementale, veniturile i costurile incrementale reprezentnd diferena dintre
valorile asociate proieciei scenariului cu proiect i cele asociate scenariului fr proiect.
Fluxurile financiare au vizat att perioada investiional cat si perioada de operare. In acest sens, costurile
investiionale au fost considerate fluxuri de ieire, iar la finalul perioadei de referin a fost luata in calcul si valoarea
reziduala cu semnul , fiind considerata element de intrare.
Valoarea rezidual a fost determinat astfel:
Valoarea finala (reziduala) a unei investitii reprezinta valoarea actuala neta a tuturor beneficiilor si costurilor care
survin dupa perioada de actualizare.Valoarea finala (reziduala) a unei investitii trebuie sa ia in considerare potentialul pe
care aceasta investitie il are dupa orizontul de timp luat in calcul pentru actualizare si pana la sfarsitul vietii economice
a acesteia. In acest interval de timp se genereaza cash flow, insa perioada indepartata in timp face dificila estimarea cu
precizie a acesteia.
In situaia de fa valoarea rezidual a fost luat n calcul prin determinarea valorii de amortizat a activelor corporale i
necorporale. Durata normala de functionare a utilajelor pentru CD conf. HG 2139 din 2004, este cuprinsa intre 8 si
15 ani. In cazul nostru durata medie normala de functionare a utilajelor s-a considerat 15 ani, i pentru cldire de 40 de
ani.

Astfel valoarea rmas de amortizat s-a calculate astfel:

Active Valoarea de intrare Durata de Cota de Valoarea ramasa


amortizare amortizare de amortizat
Cladire 6.595.157,87 40,00 164.878,95 4.616.610,51
Active corporale
10.238.076,26 15,00 682.538,42 2.047.615,25
Total 16.833.234,13 55,00 847.417,36 6.664.225,76
Val finala
(reziduala) 6.664.225,76

n cadrul fluxurile de numerar pentru determinarea indicatorilor de rentabilitate a investiiei nu am luat n


considerare sursele de finanare i n consecin nici fluxurile generate de eventuala rambursare a acestor surse,
ntruct performanele investiiei s-au evaluat independent de modalitatea de finanare pentru care se opteaz.

Tabelul de calcul a indicatorilor de profitabilitate a capitalului propriu (RRF/K, VFNA/K)


Prin indicatorul de profitabilitate a capitalului propriu s-a demonstrat c transferul de fonduri publice s-a realizat
raportat la de nevoia de finanare a proiectului.
Indicatorii de performan ai capitalului propriu investit (VFNA/K i RRF/K) indic capacitatea proiectului de a avea
valoare i o rat de retur a capitalului investit comparabil cu performanele altor proiecte din domeniul respectiv.
Calculul indicatorilor de capital s-a fcut pe baza fluxului de numerar ce st la baza VFNA/C i RRF/C n care costul
investiional total s-a nlocuit cu suma finanat din surse proprii de ctre solicitant, finanarea nerambursabil nu s-a
luat n calcul, creditul i costul acestuia s-au evideniat ca o ieire pe parcursul perioadei de operare n conformitate
cu planul de rambursare.
Valoarea RRF/K nu depete valorile de referin privind profitabilitatea ateptat pentru sectorul alimentar al
proiectului care este de 13,2%

Tabelul de calcul a sustenabilitii financiare


S-a proiectat un flux de numerar cumulat care este pozitiv pe fiecare an al perioadei analizate demonstrnd c
proiectul nu ntmpin riscul unui deficit de numerar (lichiditi) care s pun n pericol realizarea sau operarea
investiiei.
81 | P a g e
Diferena ntre intrrile i ieirile de numerar reprezint deficitul sau, dup caz, surplusul perioadei respective i se
cumuleaz la rezultatul anterior. Fluxul de numerar folosit n sustenabilitate nu s-a actualizat. Intrrile includ toate
veniturile din valorificarea produselor/serviciilor precum i toate intrrile de numerar datorate managementului
resurselor financiare. Valoarea rezidual nu s-a luat n considerare. Ieirile reprezint costurile investiionale,
costurile de operare, rambursrile de credite, pli dobnzi i alte cheltuieli ocazionate de obinerea creditrii, taxele
i impozitele, alte pli generate de aranjamentele financiare ncheiate pentru asigurarea surselor de finanare a
investiiei.

Sunt astfel ndeplinite cumulativ condiiile pentru justificarea acordrii finanrii nerambursabile:

Indicatori Condiia ndeplinit


VNAF/C = -6.123.363 VNAF/C < 0
RIRF/C = 1,95 % RIRF/C < 9 %
Fluxul de numerar cumulat trebuie s
Fluxul de numerar cumulat > 0
fie pozitiv

Raportul cost-beneficiu = 0,30 Pozitiv

Indicatorii de performan financiar VNAF/K i RIRF/K s-au calculat plecnd de la varianta optim i
aducndu-se corecii asupra investiiei prin scderea ajutorului nerambursabil primit de la UE (83% din Grant).

VNAF/ K = - 2.064.158 lei Rezult


VNAF/ K < 0

RIRF/K = 4,49 %
rezult
RIRF/K < 9 %

Analiza economic, inclusiv calcularea indicatorilor de performan economic: valoarea actual net, rata intern
de rentabilitate i raportul cost-beneficiu: nu este cazul.

Analiza de senzitivitate

Consideraii introductive

Analiza financiar[ se bazeaz pe ipoteze de lucru referitoare la evenimente viitoare incerte.


Preurile i tarifele mrfurilor i serviciilor sunt fluctuante i pot varia semnificativ pe perioada de analiz a
proiectului (15 ani).
Elementele de risc trebuie luate n considerare ori de cte ori exist probabilitatea ca un proiect s genereze
rezultate diferite de cele prognozate.
n conformitate cu ghidul metodologic, n analiza de sensibilitate i risc au fost aplicai urmtorii pai: (i) Testarea
variabilelor critice, (ii) Identificarea valorilor de comutare, (iii) Analiza probabilitii producerii riscului (pe baza
scenariilor pesimiste/optimiste).
Analiza de sensibilitate aferent prii financiare a Analizei Cost-Beneficiu s-a bazat pe variaiile costului investiional
total i al costului de operare i ntreinere.

Analiza de sensibilitate presupune:


Identificarea variabilelor critice care influeneaz semnificativ rezultatele proiectului.
Studierea efectelor variaiei elementelor selectate (costuri si beneficii) asupra RRF/C i VANF/C.
Stabilirea punctelor slabe ale proiectului i identificarea ariilor de risc.
82 | P a g e
Identificarea variabilelor critice
Identificarea variabilelor care influeneaz semnificativ rezultatele proiectului.
Alegerea acelor variabile a cror modificare cu 1 % conduce la:
Variaia RRF/C mai mare de 1 %;
Variaia VANF/C mai mare de 5 %.

Pragul critic de rentabilitate


Identificarea valorii unui parametru pentru care VANF/C al proiectului este nul sau pentru care RRF/C este egal
cu factorul de actualizare.
Se exprim ca:
Valoarea absolut a parametrului pentru care:
VANF/C = 0 i RRF/C = a
Procentul n care se modific un parametru astfel nct s conduc la VANF/C = 0 i RRF/C = a

Selectarea parametrilor
Variaia costurilor i/sau beneficiilor totale ale proiectului (ex. +/- 10-15 %).
Variaia unor elemente critice separate din categoria costurilor i beneficiilor:
Preuri i tarife;
Productivitate i randamente;
Dinamica cererii.
Efectele ntrzierilor (demarare, construcie, funcionare la capacitate) asupra indicatorului VANF/C.

Limitri i inconveniente
Relevana analizei de sensibilitate este pus sub semnul ntrebrii dac nu se cunoate probabilitatea de apariie a
evenimentelor care pot conduce la variaiile parametrilor studiai.
Metoda uzual este de a varia un singur parametru meninndu-i pe ceilali constani.
Alegerea arbitrar i nejustificat a plajei de variaie (ex. tipic +/- 10%) poate conduce la rezultate eronate.

Identificarea variabilelor critice pentru un proiect de investiii

Categorie Exemple de variabile


Mediul de afaceri Rata de actualizare; rat dobnd la credit
Dinamica preurilor Rata inflaiei; IPPI = indicele de pre a produselor
industriale i IPC = indici preului de consum
Dinamica cererii Consumul specific, tendinele pieei; creterea
demografic
Investiie Durata construciei, costul terenului, costul
manoperei, costul bunurilor i serviciilor
Parametri cantitativi Consum specific de energie i alte bunuri i
costuri exploatare servicii, personal de exploatare i ntreinere
Parametri cantitativi ai Productivitate, randament, capacitate/nivel de
veniturilor funcionare a echipamentelor
Preuri Tarife i preuri de vnzare a energiei electrice
vndute sau nlocuite

Fa de cele de mai sus, variabilele critice identificate pentru prezentul proiect sunt urmtoarele:
rata inflaiei;
creterea costurilor cu energia.
83 | P a g e
Pragul critic de rentabilitate

Pentru proiectul de fa nu s-a identificat un prag critic de rentabilitate ntruct indicatorii financiari propriu-zii
(RRF/C, VANF/C) sunt oricum negativi.

Forme de prezentare

RIR si analiza de sensibilitate (% fa de datele de referin):


Rezultatele analizei financiare se bazeaz pe o serie de ipoteze pentru fiecare variabil. Valorile variabilelor utilizate n
analiz pot suferi modificri i pot afecta situaia preconizat. n acest sens, este necesar s se testeze sensibilitatea
valorilor actualizate la modificri ale variabilelor cheie.
Variabilele chei considerate in analiza de sensibilitate sunt:
Costurile de operare;
Veniturile realizate;
Valoarea investiiilor;
Rata de actualizare.
Analiza de sensibilitate se elaboreaz att pentru analiza financiar, ct i pentru analiza economic.
n cazul proiectului analizat, analiza de sensibilitate pentru analiza financiar este prezentata mai jos:
Pentru o variaie a cheltuielilor cu operarea (materi prime) i a veniturilor (+ -) 50 % anual s-au obinut urmtorii
indicatori:
Cheltuielile cu materile prime Cheltuieli cu salarile Venituri
Variabila Variabila Variabila
RRF/C VANF/C RRF/C VANF/C RRF/C VANF/C
aleatoare aleatoare aleatoare
-95,30 0,0194 -6.479.898 -97,43 0,0193 -6.495.176 -94,79 0,0130 -8.952.654
-92,66 0,0193 -6.481.033 -86,80 0,0193 -6.497.980 -89,73 0,0133 -8.876.224
-91,86 0,0193 -6.481.377 -84,67 0,0193 -6.498.542 -87,61 0,0134 -8.844.202
-91,05 0,0193 -6.481.726 -77,78 0,0193 -6.500.359 -84,16 0,0137 -8.792.091
-86,28 0,0193 -6.483.777 -73,53 0,0193 -6.501.481 -79,91 0,0140 -8.727.896
-83,35 0,0193 -6.485.037 -68,47 0,0193 -6.502.815 -78,30 0,0141 -8.703.577
-74,05 0,0193 -6.489.036 -66,35 0,0193 -6.503.374 -75,66 0,0142 -8.663.701
-72,73 0,0193 -6.489.603 -65,54 0,0193 -6.503.588 -71,92 0,0145 -8.607.209
-69,80 0,0193 -6.490.863 -62,90 0,0192 -6.504.285 -67,15 0,0148 -8.535.159
-69,28 0,0193 -6.491.087 -57,04 0,0192 -6.505.830 -59,97 0,0153 -8.426.707
-64,22 0,0193 -6.493.262 -54,40 0,0192 -6.506.527 -57,85 0,0154 -8.394.685
-63,42 0,0193 -6.493.606 -52,28 0,0192 -6.507.086 -54,92 0,0156 -8.350.429
-58,65 0,0193 -6.495.658 -47,22 0,0192 -6.508.421 -53,60 0,0157 -8.330.490
-42,16 0,0193 -6.502.748 -40,84 0,0192 -6.510.104 -50,15 0,0159 -8.278.379
-39,52 0,0193 -6.503.883 -40,04 0,0192 -6.510.315 -46,41 0,0162 -8.221.887
-36,59 0,0192 -6.505.143 -37,91 0,0192 -6.510.877 -43,77 0,0163 -8.182.011
-34,47 0,0192 -6.506.055 -33,66 0,0192 -6.511.998 -42,97 0,0164 -8.169.927
-26,77 0,0192 -6.509.366 -30,21 0,0192 -6.512.908 -38,72 0,0167 -8.105.732
-24,64 0,0192 -6.510.282 -27,28 0,0192 -6.513.681 -37,40 0,0167 -8.085.794
-23,84 0,0192 -6.510.626 -25,96 0,0192 -6.514.029 -35,27 0,0169 -8.053.621
-21,71 0,0192 -6.511.541 -25,16 0,0192 -6.514.240 -33,14 0,0170 -8.021.448
-15,34 0,0192 -6.514.281 -23,03 0,0192 -6.514.802 -31,53 0,0171 -7.997.129
-3,90 0,0192 -6.519.200 -20,91 0,0192 -6.515.361 -31,02 0,0172 -7.989.425
-3,39 0,0192 -6.519.419 -12,40 0,0192 -6.517.606 -22,52 0,0177 -7.861.035
-2,58 0,0192 -6.519.767 -8,96 0,0192 -6.518.513 -19,59 0,0179 -7.816.778
8,05 0,0192 -6.524.338 -6,03 0,0192 -6.519.286 -18,78 0,0180 -7.804.544
22,12 0,0191 -6.530.388 -1,78 0,0192 -6.520.407 -17,46 0,0180 -7.784.605
22,93 0,0191 -6.530.736 2,99 0,0192 -6.521.665 -16,14 0,0181 -7.764.667

84 | P a g e
24,25 0,0191 -6.531.304 5,12 0,0192 -6.522.227 -14,01 0,0183 -7.732.494
25,05 0,0191 -6.531.648 9,37 0,0192 -6.523.348 -13,21 0,0183 -7.720.410
29,30 0,0191 -6.533.475 11,49 0,0192 -6.523.907 -11,89 0,0184 -7.700.472
31,43 0,0191 -6.534.391 12,30 0,0192 -6.524.121 -10,28 0,0185 -7.676.153
32,75 0,0191 -6.534.959 13,62 0,0192 -6.524.469 -8,15 0,0186 -7.643.980
37,00 0,0191 -6.536.786 16,55 0,0192 -6.525.242 1,67 0,0193 -7.495.652
39,93 0,0191 -6.538.046 19,99 0,0192 -6.526.150 2,47 0,0193 -7.483.568
50,56 0,0191 -6.542.617 43,38 0,0191 -6.532.320 7,24 0,0196 -7.411.518
54,00 0,0191 -6.544.096 44,18 0,0191 -6.532.531 27,18 0,0209 -7.110.330
54,81 0,0191 -6.544.445 45,50 0,0191 -6.532.879 58,26 0,0229 -6.640.875
56,93 0,0191 -6.545.356 49,75 0,0191 -6.534.000 61,70 0,0232 -6.588.914
61,19 0,0191 -6.547.188 52,68 0,0191 -6.534.773 66,76 0,0235 -6.512.484
64,63 0,0191 -6.548.667 63,31 0,0191 -6.537.577 67,56 0,0235 -6.500.401
65,95 0,0191 -6.549.235 63,83 0,0191 -6.537.714 69,69 0,0237 -6.468.228
68,08 0,0191 -6.550.151 65,44 0,0191 -6.538.139 73,13 0,0239 -6.416.267
73,94 0,0190 -6.552.670 70,20 0,0191 -6.539.394 81,64 0,0244 -6.287.726
74,45 0,0190 -6.552.890 71,81 0,0191 -6.539.819 83,76 0,0246 -6.255.704
75,26 0,0190 -6.553.238 77,39 0,0191 -6.541.291 88,82 0,0249 -6.179.274
76,58 0,0190 -6.553.805 80,83 0,0191 -6.542.198 89,33 0,0249 -6.171.571
79,51 0,0190 -6.555.065 90,14 0,0191 -6.544.654 91,46 0,0251 -6.139.398
80,32 0,0190 -6.555.414 93,59 0,0191 -6.545.564 96,52 0,0254 -6.062.968
90,94 0,0190 -6.559.980 99,45 0,0191 -6.547.110 97,84 0,0255 -6.043.029

CONLCUZIE:
Analiza de mai sus relev faptul c inclusiv la o cretere/scdere de pn la 50 % a factorilor combinai de mai sus,
valoarea indicatorului (RRF/C) rmne relativ constant, n jurul valorii minime de 1,91 %, respectiv, de maxime de
2,55 %, cu VANF/C negativ. Practic este nul probabilitatea (sub 1 %) apariiei unor variaii ai celor doi factori
considerai critici care s induc o variaie de peste 5 % a RRF/C ori i n aceste condiii nivelul acestuia rmnnd
peste valorile recomandate pentru astfel de proiecte.
Concluzia general a analizei cantitative de sensibilitate i risc este aceea ca proiectul este fezabil din punct de vedere
economic, dar rezultatele analizei cantitative sunt sensibile la posibilele variaii ale variabilelor cheie. Cu toate acestea,
se estimeaz ca proiectul va avea un impact pozitiv considerabil asupra zonei, att n termeni economici, ct i sociali,
care nu pot fi n totalitate cuantificai. Aceste beneficii sunt destul de importante pentru a ndeprta orice posibil
inconvenient cauzat de deteriorarea indicatorilor economici cantitativi (RRF/C, raportul B/C), cu condiia ca proiectul
s fie implementat ntr-un mod corespunztor.

Analiza de risc

Un aspect ce trebuie luat in considerare inainte de inceperea oricarui proiect este riscul care inevitabilva aparea o data
cu lansarea proiectului respectiv. Riscurile reprezint posibilitatea apariiei unor evenimente adverse proiectului sau
pierderi, care s ngreuneze sau chiar s stopeze implementarea cu succes a proiectului. Riscul este pus pe primul loc
in cadrul proiectelor de investitii in cercetare dezvoltare, acesta fiind analizat tinandu-se cont de o serie de categorii
de risc. Analiza riscurilor asociate proiectului a luat n considerare att riscurile asociate realizrii investiiei destinate
aplicrii rezultatului de cercetare, ct i pe cele poteniale care pot aprea dup punerea n funciune a proiectului i a
comercializrii produselor.
In cadrul acestui proiect au fost luate in calcul urmtoarele riscuri:
a. Riscuri de implementare

85 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
Management defectuos Pierderea termenelor din Medie Mare Maximizarea eficientei serviciilor de
proiect, ntrzieri, costuri consultanta prin consultarea expertilor
suplimentare. contractati deja pentru probleme juridice,
financiar-contabil, tehnice pentru toate
aspectele proiectului- legislatia muncii, fiscala,
contabila, achizitii publice, contracte, etc.
Elaborarea unui sistem de monitorizare prin
care UMP s urmreasc progresul proiectului
din punct de vedere tehnic i coerena cu
costurile angajate. Combinarea metodelor
diferite de investigare a avansului activitatilor.
Schimbari n structura Deciziile importante nu Medie Medie Sprijinirea proiectului la cel mai nalt nivel
organizaionala a se iau la timp. Sunt printr-o relationare continuu cu institutiile
institutiilor implicate, neidentificate implicate.
Risc uman in desfasurarea persoanele/grupurile care
proiectului ar putea
confirma/clarifica unele
aspecte.
Lipsa aptitudini de Apar ntrzieri si efort Mica Medie Implicarea 100% a managerului de proiect in
management de proiect administrative activitatilor proiectului. Delimitare clara de
n cadrul echipei nejustificat. Lipsa roluri si responsabilitai; accentuarea
beneficiarului. deciziilor, chiar daca importanei activitailor de baza si insistarea pe
nsemnatatea acestora nu fluidizarea aspectelor administrative.
este majora. Prevederea in fisa postului a activitatilor implicate
de implementarea proiectului, astfel incat sa existe o
gestiune corespunzatoare a timpului de lucru .
Gradul de incarcare prea ntrzieri, frustrari ale Mica Medie Utilizarea n cadrul proiectului a unor personae
mare a persoanelor din personalului, scaderi ale calificate si cu experien care voi fi implicate
echipa proiectului eficienei, costuri integral p acest proiect.
suplimentare. Calitate Prevederea in fisa postului a activitatilor implicate

86 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
necorespunzatoare a de implementarea proiectului, astfel incat sa existe o
rezultatelor obtinute gestiune corespunzatoare a timpului de lucru.
Atragerea de forte suplimentare in echipa
proiectului.
Revizuirile si ntrzieri , nemulumiri Mica Mica Se vor avertiza toi membri echipei de proiecte
aprobarile de n cadrul echipei; i restul persoanelor implicate prin realizarea
documente nu se fac la necorelarea cu restul unui calendar coninnd punctele de decizie si
timp proiectelor. de control. Acesta va fi disponbil nca din
raportul iniial.
Neasumarea si Devieri de la graficul de Medie Mare Rapoarte frecvente ale stadiului proiectului.
nesusinerea proiect si n consecin_a Actualizari dese de plan, precum si revizuiri ale
calendarului asumat si de la buget. activitai si realocarea resurselor. Planificarea
prin contractual de unor rezerve n relaie cu gradul de certitudine
finanare al proiectului.
Plecarea unor persoane Intarzieri in realizarea Mica Medie - Atragerea de persoane suplimentare care sa
din echipa proiectului activitatilor mareasca echipa de management si pe cea de
implementare si care sa poata prelua
responsabilitatile persoanelor care au parasit
proiectul
- Efectuarea unor eventuale schimbari in echipa
de management al proiectului
Lipsa de lichiditati in Anumite achizitii nu se Mediu Mare Planificarea financiar prin urmrirea
momente cheie, pot desfasura la contractelor semnate.
imposibilitatea de momentul planificat, Elaborarea unui sistem de monitorizare a
rambursare la timp a salariile nu se pot plati la fluxului de numerar cuplat cu monitorizarea
Risc financiar cheltuielilor, venituri timp, serviciile prestate progresului tehnic al proiectului.
neconforme cu nu vor fi achitate la Monitorizarea i asigurarea unui flux de
estimarile termenele agreate numerar pozitiv.
Angajarea unui credit-punte avantajos
Constituirea unui sistem tampon (buffer)

87 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
pentru realizarea la timp a plilor Ealborarea
cererilor de rambursare conform instructiunilor
OI-Cercetare si contractului de finantare, astfel
incat timpul de procesare pana la aprobarea
rambursarii sa fie cat mai mic.
ntrzieri la plata de Achiziiile nu se pot realiza Mediu Mare In contractele ncheiate cu furnizorii de servicii
ctre OI POC a la timp. Nerespectarea si lucrri va fi trecut un termen de plata de 90
cererilor de plata/ a contractelor ncheiate cu de zile de la nregistrarea si primirea la plata a
cererilor de rambursare furnizorii. ntrzieri in facturilor emise.
depuse de ctre realizarea activitilor SUPREMIA GRUP are situaie financiara care-
SUPREMIA GRUP i permite susinerea proiectului intre aprobarea
plailor aferente cererilor de plata/ rambursare
depuse la OI POC.
Riscul depasirii Costuri supliemntare, Mediu Mare Acest risc se poate reduce printr-un control
cheltuielilor cu majorare bugetului. financiar periodic efectuat de managerul de proiect
achizitionarea impreuna cu responsabilul financiar. Pentru
echipamentelor si a contracararea cresterii preturilor la echipamente si
lucrarilor de constructie dotari se va tine cont de estimarea efectuata pe baza
peste pragul stabilit preturilor existente in piata, cu o marja in functie de
dinamica preturilor si inflatie.
Modificari majore ale Costuri supliemntare, Mediu Mare Includerea in proiect a unor sume
cursului de majorare bugetului. pentru cheltuieli neprevazute.
schimb valutar
Restituirea partiala sau Mica Mica Managerul de proiect se va asigura preventiv ca
Pierderii finantarii integrala a finantarii managementul si implementarea proiectului se
nerambursabile nerambursabile desfasoara conform contractului de finantare.
Responsabilul financiar va reduce riscurile printr-un
control financiar periodic al documentelor finaciar-
contabile. Managerul de proiect impreuna cu
responsabilul financiar se vor asigura preventiv ca
toate cheltuielile sunt realzate in conditii de
88 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
eligbilitate, va studia alternative de finantare pentru
evitarea creerii unui impas financiar la un moment
dat in proiect care sa genereze intreruperea
temporara a proiectului
Dezastre naturale Pierderea sau avarierea Mica Mare ncheierea de asigurri pentru toat investiia
activelor
Autoritatea de Management Mica Mare Managerul de proiect impreuna cu responsabilul
Riscuri legate de nu dispune de fonduri financiar vor studia alternative de finantare pentru
finanarea proiectului suficiente pentru finanarea evitarea creerii unui impas financiar la un moment
proiectului ori ca fondurile dat in proiect care sa genereze intreruperea
europene s fie blocate. temporara a proiectului
La achizitii Riscul de a nu Societatea poate pierde Medie Mare Asigurarea conditiilor pentru sprijinirea liberei
identifica asistenaa financiar concurente pe piata, in vederea obtinerii unui
prestatori/furnizori nerambursabil aferent numar cat mai mare de oferte conforme in
corespunztori pentru contractului ncheiat. cadrul procedurilor de achizitie de lucrari,
bunurile i serviciile Reluarea procedurii de servicii si bunuri.
din cadrul proiectului achiziie public. Responsabilul tehnic si stiintific si responsabilul
achizitii vor trebui sa elaboreze caietul de sarcini si
fisa de date cu informatii cat mai transparente, sa nu
fie restrictive astfel incat sa poata participa la
procedura un numar mai mare de posibili ofertanti.
In acest sens, pentru evitarea riscurilor de eventuale
contestatii venite din partea unor contracandidati,
responsabilul achizitii trebuie sa asigure
transparenta in procesul de derulare al procedurii.
Diminuarea riscurilor procedurale din achizitii pot fi
gestionate printr-o serie de masuri de catre
Responsabilul achizitii si Managerul de Proiect,
cum ar fi:
-respectarea cat mai riguroasa a reglementarilor
privind achizitiilor publice, pentru a evita
contestatiile; -evitarea criteriilor restrictive la
89 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
intocmirea fisei de date si a caietului de sarcini ;-
popularizarea pe scara cat mai larga a proiectului,
fara a incalca prevederile privind achizitiile publice
si fara a favoriza vreun agent economic;
-realizarea unui calendar al achizitiilor corect
corelat cu timpii de realizare a procedurii,
conform legislatiei in vigoare;- atentie sporita la
elaborarea documentatiei de achizitie cu
definirea clara a caietului de sarcini,
desfasurarea procedurilor de evaluare si
atribuire in conformitate cu principiile enuntate
in legislatia privind achizitiile publice
(tratament egal, transparenta, nediscriminare).
Riscul de nerespectare Riscul ca un contract de Medie Mare Realizarea procedurii de achiziie public n
a legislaiei privind achizitie sa nu se semneze conformitate cu legislaia n vigoare.
achizitiile publice sau o procedura de achizitie
sa se anuleze din lipsa de
participanti sau oferte
neconforme, sau o
procedura sa fie contestata,
are drept consecinta in
intarzieri in realizarea
activitatilor si implicit
asupra indicatorilor de
realizare ai proiectului.
Societatea poate pierde
Asistena financiar
nerambursabil aferent
contractului ncheiat.
Reluarea procedurii de
Achiziie public

90 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
realizat n conformitate
cu legislaia n vigoare
ceea ce poate conduce la
ntrzierea derulrii unor
activiti previzionate n
implementarea
proiectului.
Contestarea achizitiilor Intarzieri in desfasurarea Mica Medie Aceste activitati se vor desfasura chiar de la
publice activitatilor proiectului inceputul proiectului, pentru a avea suficient timp in
astfel de cazuri.

ntrzierea procedurilor Intarzieri in desfasurarea Mica Medie Exist ntotdeauna un risc privind desfurarea
de achiziie activitatilor proiectului procedurilor de achiziie public pentru
procurarea echipamentelor. Pentru
prentmpinarea acestora, echipa proiectului
trebuie s in seama de ofertele preliminare ale
potenialilor furnizori, dar i mai ales de
fluctuaiile de cost generate de criza economic,
neabdicnd ns de la solicitarea unei caliti de
top a echipamentelor. Complexitatea
documentaiilor care trebuie realizate pentru
orice procedur de achiziie public, precum i
implicarea mai multor organisme control
determin de multe ori ntrzieri care pot fi
contracarate numai prin demararea procedurilor
n avans cu min. 1 lun.
Intarzieri in obtinerea Intarzieri in desfasurarea Mica Medie Supremia Grup va angaja o firma specializata in
avizului MFE pentru activitatilor proiectului achizitii publice cu o experienta de peste 5 ani
documentatiile de in realizarea si derularea de proceduri de
achizitii achizitie publica
91 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
Riscuri Intarzieri in livrarea Intarzieri in desfasurarea Mica Medie Supremia Grup va angaja o firma specializata
tehnice echipamentelor si activitatilor proiectului in livrarea si punerea in functiune de
tehnologiilor echipamente si tehnologii cu o experienta de
si punerea acestora in peste 5 ani in domeniu astfel incat livrarea si
functiune punerea in functiune de echipamente si
tehnologii sa se faca in termenul prevazut.
Supremia Grup va angaja o firma specializata in
consultanta juridica cu o experienta de peste 5
ani in realizarea si derularea de contracte
comerciale care va cuprinde in aceste contracte
clauze de penalitate astfel incat livrarea
echipamentelor sa se faca in termenul prevazut.
Intarzieri in executia Intarzieri in desfasurarea Mica Medie Supremia Grup va angaja o firma specializata in
lucrarilor activitatilor proiectului executia de lucrari cu o experienta de peste 5
ani in domeniu astfel incat acestea sa se faca in
termenul prevazut.
Supremia Grup va angaja o firma specializata in
dirigentia de santier cu o experienta de peste 5
ani in domeniu care va asigura supravegherea
derularii lucrarilor astfel incat executia sa se
faca in termenul prevazut. Supremia Grup va
angaja o firma specializata in consultanta
juridica cu o experienta de peste 5 ani in
realizarea si derularea de contracte comerciale
care va cuprinde in aceste contracte clauze de
penalitate astfel incat executia sa se faca in
termenul prevazut.
Riscuri tehnice in Aceste riscuri pot fi cauzate Mica Medie Cresteri de preturi Masuri: Includerea in bugetul
executia lucrarilor de de modificarea solutiei proiectului a capitolului cheltuieli neprevazute
constructii tehnice in cadrul lucrarilor Corectii fiscale- Masuri: Includerea in bugetul

92 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
de constructie, situatii proiectului a capitolului cheltuieli neprevazute,
neprevazute, sau elaborarea unui plan de actiune pentru situatii
neconformitati si defecte neprevazute in cazul cheltuielilor neeligibile.
aparute pe parcursul Situatii neprevazute, neconformitati si defecte
executiei lucrarilor, cresteri aparute pe parcursul executiei lucrarilor Masuri:
de preturi, conditiile meteo incheierea unui contract cu proiectantul care asigura
care pot afecta stadiul de asistenta tehnica care sa prevada modificarea
derulare al constructiei, documentatiei de executie; Expertizarea
defectiuni repetate ale constructiilor de catre experti tehnici atestati, inainte
echipamentelor de inceperea proiectarii
achizitionate sau de aparitia Litigii privind calitatea tehnica a executiei Masuri:
timpurie a uzurii morale a Solutionarea neconformitatilor, defectelor si
acestora, Litigii privind neconcordantelor aparute in fazele de executie
calitatea tehnica a executiei numai pe baza solutiilor stabilite de Proiectant cu
acordul Beneficiarului; Stabilirea nivelului calitativ
ce trebuie realizat prin clauze contractuale;
Utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor
si procedeelor prevazute de proiect, certificate sau
pentru care exista agremente tehnice
Intarzieri de plata Masuri: Planificarea in bugetul
propriu al beneficiarului a resurselor necesare
continuarii activitatilor in cazul in care apar
intarzieri de plata la Autoritatea Contractanta
Evenimente neprevazute (meteo, inundatii, etc.) care
au ca rezultat distrugerea sau avarierea activelor
proiectului/ pierderea posibilitatii ca proiectul sa fie
derulat Masura care se va lua va fi incheierea de
contracte de asigurare
Intarzieri la termenele de executie Masuri:
Predarea catre antreprenor/executant a
amplasamentului liber de orice sarcini,
Contractarea cu clauze specifice privind

93 | P a g e
Impactul
Probabilit
produs de
Categorierisc Descrierea riscului Posibile consecine ate de Msuri de prevenire i gestionare a riscului
apariia
apariie
riscului
termenul de executie, Monitorizarea executiei
lucrarilor prin diriginte de santier de specialitate
/consultant specializat

94 | P a g e
Sursele de finanare a investiiei
Sursele de finanare a investiiilor se constituie n conformitate cu legislaia n vigoare i constau din
fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, credite externe garantate
sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile i alte surse legal constituite

Sume nerambursabile
Stabilirea modului de finanare a investiiei s-a fcut n conformitate cu Ghidul solicitantului Aciunii
1.1.1: Mari infrastructuri de CD din cadrul Axei prioritare 1 a POC. Pe aceast baz,. se va putea
finana infrastructurii de CD a intreprinderilor.

Categoriile de activiti finanate prin aceast operaiune sunt:


Cheltuieli pentru achiziia de teren n vederea construirii unei cldiri destinate activitilor de CD
Cheltuieli cu lucrri de construcie/ modernizare/ extindere/consolidare/ modificare/ schimbare
destinaie cldiri
Cheltuieli pentru lucrri care sunt exceptate de la autorizare (dac este cazul)
Cheltuieli pentru achiziie de active corporale
Echipamente IT i pentru comunicaii;
Instalaii, echipamente i instrumente independente pentru cercetare
Cheltuieli pentru achiziia de active necorporale
Aplicaii informatice
Licene
Cheltuieli pentru achiziionarea de cldiri
Dac se face o analiz a activitilor prezentate CF se poate constata c activitile proiectului
propus s e ncadreaz n aceste categorii de activiti finanate n cadrul Aciunii 1.1.1: Mari
infrastructuri de CD din cadrul Axei prioritare 1 a POC. De asemenea, se va ine seama de Ghidul
solicitantului pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare existente i crearea de noi
infrastructuri pentru programul operaional creterea competitivitii economice. Pe aceast baz se
consider c forma de finanare pentru SIC este ajutor nerambursabil de 50% din surse FEDR.

NR. CRT. COMPONENTE ALE BUGETULUI PROIECTULUI VALOARE


I (I=II+III) VALOAREA TOTAL A PROIECTULUI 20.223.430,74
II VALOAREA NEELIGIBIL A PROIECTULUI 4.692.802,66
III VALOAREA ELIGIBIL A PROIECTULUI 15.530.628,08
III.1 ASISTEN FINANCIAR NERAMBURSABIL
SOLICITAT 7.765.314,04
III.2 CONTRIBUIA ELIGIBIL A SOLICITANTULUI 7.765.314,04
III.2.1 Contribuia n numerar
III.2.2 Contribuia n natur Nu este cazul
III.2.3 mprumut 7.765.314,04

Finanarea investiiei se face din fonduri nerambursabile provenite de la Comisia European si Bugetul
Statului i fonduri proprii ale beneficiarului, astfel:
- cheltuielile eligibile n proporie de 50% vor fi finanare din POC.;
95 | P a g e
- cheltuielile eligibile n proporie de 50% vor fi din imprumut bancar
- cheltuielile neeligibile vor fi suportate de catre solicitant.

Rata de Intervenie a UE: 50%

mprumuturi
Pe baza celor prezentate mai sus rezult c sunt necesare mprumuturi in suma de
7.765.314,04 lei.

Estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei


Numr de locuri de munc create n faza de execuie

Pe perioada de execuie a lucrrilor de construci se vor asigura creeare a n cadrul firmelor de


construcii a minim 30 de noi locuri de munc.

Structura personalului implicat n managementul de proiect se prezint astfel:


Nr Nume i prenume Poziia n proiect Angajat al Zile/om
crt solicitantului alocate
DA* NU*
1 Bara Levente Manager de proiect X 10 zile/luna
2 Bara Mihaela Asistent manager X 10 zile/luna
3 Marginean Elena Coordonator stintific X 10 zile/luna
4 Contan Dorin Responsabil financiar X 10 zile/luna
5 Puiu Bogdan Responsabil juridic X 10 zile/luna

Numr de locuri de munc create n faza de operare


Dup ncheierea finanrii, n faza de operare, pe perioada de funcionare a SIC avnd n vedere
specificul activitilor, se estimeaz c va fi creat un numr semnificativ de locuri de munc, dup cum
urmeaz:
Posturile de cercetare nou-create: 10 noi locuri de munc n cercetare
Posturile transferate din catualul department de CD: 12 locuri de munca

Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei


Valoarea total (INV), inclusiv TVA (mii lei)
NR. CRT. COMPONENTE ALE BUGETULUI PROIECTULUI VALOARE
I (I=II+III) VALOAREA TOTAL A PROIECTULUI 20.223.430,74
II VALOAREA NEELIGIBIL A PROIECTULUI 4.692.802,66
III VALOAREA ELIGIBIL A PROIECTULUI 15.530.628,08
III.1 ASISTEN FINANCIAR NERAMBURSABIL
SOLICITAT 7.765.314,04
III.2 CONTRIBUIA ELIGIBIL A SOLICITANTULUI 7.765.314,04
III.2.1 Contribuia n numerar
III.2.2 Contribuia n natur Nu este cazul

96 | P a g e
III.2.3 mprumut 7.765.314,04
Ealonarea investiiei (INV/C+M)
Anul I: 2.517.369 lei fara TVA
Anul II: 8.085.112 lei fara TVA
Anul III: 5.756.163 lei fara TVA
Durata de realizare (luni): 36 de luni
Capaciti (n uniti fizice i valorice) In SIC vor fi urmatoarele compartimentari:
Aria
Aria desfura H
Funciune util t Volum liber
SUPREMIA INOVATION CENTER (mp) (mp) (mc)
PARTER 3,00
P
1 WINDFANG 12,35 37,05
P
2 CIRCULATIE 177,12 531,36
P
3 BIROU 24,64 73,92
P
4 BAIE 4,80 14,40
P
5 MAGAZIE SWEET NEUTRU 18,33 54,99
P
6 BIBLIOTECA 17,87 53,61
P
7 VESTIAR BARBATI 24,73 74,19
P
8 VESTIAR FEMEI 22,00 66,00
P
9 GS BARBATI 13,84 41,52
P
1
0 GS FEMEI 9,95 29,85
P
1 IGIENA 5,08 15,24

97 | P a g e
1
P
1
2 SERVER 5,19 15,57
P
1
3 BIROU 15,59 46,77
P
1
4 DEGUSTARE 20,80 62,40
P
1
5 LABORATOR ANALIZE 71,84 0,00
P
1
6 LABORATOR CERCETARE SWEET NEUTRU 72,13 0,00
P
1
7 LABORATOR CERCETARE PRODUSE SAVORY 71,70 0,00
P
1
8 MAGAZIE SAVORY 23,59 0,00
P
1
9 FRIGORIFIC 0-4 18,10 0,00
P
2
0 FRIGORIFIC -18 13,10 0,00
P
2
1 CT 10,55 31,65
P
2
2 CAMERA MATURAT CRUD/USCAT 28,84 86,52
P
2
3 TABLOU ELECTRIC 4,97 14,91

98 | P a g e
P
2
4 LAB. CERCETARE APLICATIVA CARNE 178,77 0,00
P
2 LAB. CERCETARE APLICATIVA PAINE SI
5 PATISERIE 54,03 0,00
P
2 LAB. CERCETARE APLICATIVA LAPTE SI
6 PRODUSE DIN LAPTE 90,56 0,00
1.010,
TOTAL PARTER 47 1.135,19 1.249,95
ETAJ 3,10
E
1 CIRCULATII 250,31 775,96
E
2 BIROU 24,61 76,29
E
3 BAIE 5,21 16,15
E
4 BAIE 5,21 16,15
E
5 BIROU 24,52 76,01
E
6 MEETING ROOM 62,21 192,85
E
7 GS BARBATI 15,01 46,53
E
8 GS FEMEI 15,06 46,69
E
9 BOXA INTRETINERE 10,45 32,40
E
1
0 DEPOZITARE 4,09 12,68
E
1
1 AMFITEATRU 143,63 445,25

99 | P a g e
E
1 CERCETARE APLICATIVA FINE FOOD
2 HORECA 63,08 195,55
E
1
3 FRIGIDERE / DEPOZIT 27,38 84,88
E
1
4 SPALATORIE 33,58 104,10
E
1
5 DEPOZIT INGREDIENTE 52,76 163,56
TOTAL ETAJ 737,11 1.118,47 2.285,04
1.747,
TOTAL GENERAL 58 2.253,66 3.534,99

Ali indicatori specifici domeniului de activitate n care este realizat investiia, dup caz

Sunt astfel ndeplinite cumulativ condiiile pentru justificarea acordrii finanrii


nerambursabile:

Indicatori Condiia ndeplinit


VNAF/C = -6.123.363 VNAF/C < 0
RIRF/C = 1,95 % RIRF/C < 9 %
Fluxul de numerar cumulat trebuie s
Fluxul de numerar cumulat > 0
fie pozitiv

Raportul cost-beneficiu = 0,30 Pozitiv

Indicatorii de performan financiar VNAF/K i RIRF/K s-au calculat plecnd de la


varianta optim i aducndu-se corecii asupra investiiei prin scderea ajutorului nerambursabil
primit de la UE (83% din Grant).

VNAF/ K = - 2.064.158 lei


Rezult
VNAF/ K < 0

RIRF/K = 4,49 %
rezult
RIRF/K < 9 %

100 | P a g e
Avize i acorduri de principiu
Avizul beneficiarului de investiie privind necesitatea i oportunitatea investiiei
Certificatul de urbanism
Avize de principiu privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap-canal,
telecomunicaii etc.)
Acordul de mediu
Alte avize i acorduri de principiu specifice

B. PIESE DESENATE

Plan de amplasare n zon (1:25000 1:5000)


Plan general (1:2000 1:500)
Planuri i seciuni generale de arhitectur, rezisten, instalaii, inclusiv planuri de coordonare a
tuturor specialitilor ce concur la realizarea proiectului.
Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dup caz

101 | P a g e
2.5 Tabelul de calcul a sustenabilitii financiare

Imlementare Operare
Calculul de sustenabilitate al variantei cu proiect Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Fluxuri de numerar pozitive
Resurse financiare cu proiect 4.400.000,0 8.594.908,3 5.435.719,8 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Venituri din exploatare cu proiect 159.067.542,7 167.975.325,1 167.975.325,1 172.595.325,1 172.595.325,1 173.149.725,1 173.149.725,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1
Total fluxuri de numerar pozitive 163.467.542,7 176.570.233,4 173.411.044,9 172.595.325,1 172.595.325,1 173.149.725,1 173.149.725,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1
Fluxuri de numerar negative
Cheltuieli de exploatare cu proiect -148.016.537,8 -155.692.174,3 -155.692.174,3 -159.628.965,6 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5
Cheltuieli de investitie cu proiect -3.375.558,0 -8.366.031,3 -5.570.498,3 -60.275,2 -3.029,1 -28.644,0 0,0 4.984,9 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Rambursarea imprumuturilor -2.995.657,0 -2.995.657,0 -2.995.657,0 -3.375.848,6 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -2.829.765,7 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5
Cheltuieli cu dobanda -1.261.361,2 -1.116.951,8 -1.257.820,9 -1.249.759,5 -1.101.873,2 -974.274,6 -846.675,9 -719.077,3 -591.478,6 -463.879,9 -336.281,3 -208.682,6 -132.674,0 -100.318,6 -67.963,1
Cheltuieli cu impozit pe profit -949.558,2 -1.173.829,9 -1.151.290,8 -1.252.085,3 -1.277.798,9 -1.282.913,2 -1.303.328,9 -1.313.746,2 -1.334.162,0 -1.354.577,7 -1.374.993,5 -1.395.409,3 -1.407.570,7 -1.412.747,6 -1.417.924,4
Cheltuieli cu redevente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total fluxuri de numerar negative -156.598.672,3 -169.344.644,4 -166.667.441,4 -165.566.934,2 -164.893.287,6 -164.796.418,1 -164.660.591,2 -164.693.315,9 -164.591.118,0 -164.483.935,1 -164.376.752,2 -164.071.146,1 -161.824.642,7 -161.797.464,1 -161.770.285,5
Calcul de sustenabilitate
Alte fluxuri nete -5.901.496,2 -4.883.790,8 -5.466.950,8 -7.508.562,9 -7.543.739,2 -7.676.795,2 -7.676.795,2 -7.698.971,2 -7.698.971,2 -7.698.971,2 -7.698.971,2 -7.698.971,2 -7.698.972,2 -7.698.973,2 -7.698.974,2
Total fluxuri de numerar nete anuale 967.374,2 2.341.798,2 1.276.652,7 -480.172,0 158.298,3 676.511,8 812.338,6 849.837,9 952.035,9 1.059.218,8 1.166.401,6 1.472.007,8 3.718.510,2 3.745.687,8 3.772.865,4
Fluxuri de numerar nete cumulate 967.374,2 3.309.172,3 4.585.825,1 4.105.653,0 4.263.951,3 4.940.463,1 5.752.801,7 6.602.639,7 7.554.675,5 8.613.894,3 9.780.295,9 11.252.303,7 14.970.813,9 18.716.501,6 22.489.367,0
Concluzia analizei de sustenabilitate
2.3 Tabelul de calcul a indicatorilor de profitabilitate a investiiei (RRF/C, VFNA/C)
Imlementare Operare
Calculul ind. de performanta financiara (/C) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Venituri incrementale
Venituri din exploatare cu proiect 159.067.542,7 167.975.325,1 167.975.325,1 172.595.325,1 172.595.325,1 173.149.725,1 173.149.725,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1
Venituri din exploatare fara proiect 159.067.542,7 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1
Total venituri incrementale 0,0 0,0 0,0 4.620.000,0 4.620.000,0 5.174.400,0 5.174.400,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0
Cheltuieli incrementale
Cheltuieli de exploatare cu proiect -148.016.537,8 -155.692.174,3 -155.692.174,3 -159.628.965,6 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5
Cheltuieli de exploatare fara proiect -147.959.007,8 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3
Cheltuieli de exploatare incrementale -57.530,0 -124.730,0 -124.730,0 -4.061.521,3 -3.914.953,1 -3.914.953,1 -3.914.953,1 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2
Cheltuieli de investitie cu proiect -3.375.558,0 -8.366.031,3 -5.570.498,3 -60.275,2 -2.442,8 -23.100,0 0,0 4.020,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cheltuieli de investitie fara proiect -1.011.271,3 57.804,3 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Cheltuieli de investitie incrementale -2.364.286,7 -8.423.835,6 -5.570.498,3 -60.275,2 -2.442,8 -23.100,0 0,0 4.020,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Valoare reziduala cu proiect 6.664.225,7
Valoare reziduala fara proiect 0,0
Valoare reziduala incrementala 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 6.664.225,7
Total cheltuieli incrementale -2.421.816,7 -8.548.565,6 -5.695.228,3 -4.121.796,5 -3.917.395,9 -3.938.053,1 -3.914.953,1 -4.065.824,1 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 2.594.381,5
Fluxuri de numerar incrementale totale
Fluxuri de numerar incrementale anuale -2.421.816,7 -8.548.565,6 -5.695.228,3 498.203,5 702.604,1 1.236.346,9 1.259.446,9 1.200.975,9 1.196.955,8 1.196.955,8 1.196.955,8 1.196.955,8 1.196.955,8 1.196.955,8 7.861.181,5
Indicatori de performanta financiara
RRF/C 1,95%
VANF/C -6.123.363,09
VAN beneficii financiare 28.137.984,96
VAN costuri financiare -34.261.348,05
B/C 0,30
2.4 Tabelul de calcul a indicatorilor de profitabilitate a capitalului propriu (RRF/K, VFNA/K)

Imlementare Operare
Calculul ind. de profitabilitate financiara (/Kp) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15
Fluxuri de numerar pozitive
Venituri din exploatare cu proiect 159.067.542,7 167.975.325,1 167.975.325,1 172.595.325,1 172.595.325,1 173.149.725,1 173.149.725,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1 173.242.125,1
Total venituri din exploatare fara proiect 159.067.542,7 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1 167.975.325,1
Venituri din exploatare incrementale 0,0 0,0 0,0 4.620.000,0 4.620.000,0 5.174.400,0 5.174.400,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0
Valoare reziduala cu proiect 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 6.664.225,7
Valoare reziduala fara proiect 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Valoare reziduala incrementala 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 6.664.225,7
Total fluxuri de numerar pozitive incrementale 0,0 0,0 0,0 4.620.000,0 4.620.000,0 5.174.400,0 5.174.400,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 5.266.800,0 11.931.025,7
Fluxuri de numerar negative
Cheltuieli de exploatare cu proiect -148.016.537,8 -155.692.174,3 -155.692.174,3 -159.628.965,6 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.482.397,4 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5 -159.637.288,5
Cheltuieli de exploatare fara proiect -147.959.007,8 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3 -155.567.444,3
Cheltuieli de exploatare incrementale -57.530,0 -124.730,0 -124.730,0 -4.061.521,3 -3.914.953,1 -3.914.953,1 -3.914.953,1 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2 -4.069.844,2
Rambursarea imprumuturilor cu proiect -2.995.657,0 -2.995.657,0 -2.995.657,0 -3.375.848,6 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -3.028.188,9 -2.829.765,7 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5
Rambursarea imprumuturilor fara proiect -2.995.657,0 -2.995.657,0 -2.995.657,0 -2.944.442,2 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.381.079,4 -2.182.656,2 0,0 0,0 0,0
Rambursarea imprumuturilor incrementala 0,0 0,0 0,0 -431.406,3 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5 -647.109,5
Cheltuieli cu dobanda cu proiect -1.261.361,2 -1.116.951,8 -1.257.820,9 -1.249.759,5 -1.101.873,2 -974.274,6 -846.675,9 -719.077,3 -591.478,6 -463.879,9 -336.281,3 -208.682,6 -132.674,0 -100.318,6 -67.963,1
Cheltuieli cu dobanda fara proiect -1.261.361,2 -1.116.951,8 -972.542,4 -828.133,1 -710.355,4 -615.112,2 -519.869,0 -424.625,8 -329.382,7 -234.139,5 -138.896,3 -43.653,1 0,0 0,0 0,0
Cheltuieli cu dobanda incrementale 0,0 0,0 -285.278,5 -421.626,4 -391.517,8 -359.162,4 -326.806,9 -294.451,4 -262.095,9 -229.740,5 -197.385,0 -165.029,5 -132.674,0 -100.318,6 -67.963,1
Alte fluxuri relevante nete cu proiect 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,0 2,0 3,0
Alte fluxuri relevante nete fara proiect 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Alte fluxuri relevante nete incrementale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 1,0 2,0 3,0
Contributie fonduri proprii private cu proiect -7.666.823,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Contributie fonduri proprii private fara proiect -2.900.000,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Contributie fonduri proprii private incrementala -4.766.823,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
Total fluxuri de numerar negative si alte fluxuri, incremen -4.824.353,0 -124.730,0 -410.008,5 -4.914.554,1 -4.953.580,5 -4.921.225,0 -4.888.869,5 -5.011.405,1 -4.979.049,6 -4.946.694,1 -4.914.338,6 -4.881.983,2 -4.849.626,7 -4.817.270,2 -4.784.913,7
Indicatorii de profitabilitate financiara
Fluxuri de numerar incrementale anuale -4.824.353,0 -124.730,0 -410.008,5 -294.554,1 -333.580,5 253.175,0 285.530,5 255.394,9 287.750,4 320.105,9 352.461,4 384.816,8 417.173,3 449.529,8 7.146.111,9
RRF/K 4,49%
VANF/K -2.064.158,0
ica de ad Fabr
i t i v i a l i m entari
VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05

Supremia inovation center NUME SEMNATURA


scara

1:3 0 0
denumire proiect :

CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER


faza

S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: ing. Calin Roman 06.2015 PLAN DE INCADRARE IN ZONA a00
lim
sp ita
re pe
VCST AUTOMOTIVE PRODUCTION ALBA DR rim
IM etr
BA ul
R int
!!(+&&
zona studiata rav
Construire
ila
SUPREMIA INOVATION CENTER
Str. Calea Ciugudului, nr 7, Alba Iulia jud. ALBA
n
proprietar: S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L.
cts = ctn
CF nr. 78881: NR. TOPO. : 78881

,#,) "
H atic = +8.60 cota +/- 0.00 =cts+30 cm

Suprafata teren: 50050 mp H = +7.85

!#)"
Categorie de importnata: "C" normala CONSTRUIRE SUPREMIA
DJ
1

Grad de rezistenta la foc III


INOVATION CENTER
10
2

Sc= $+$!"#$,-.* 7

4
S. construita existenta 13.7754,34 mp 1

pa
S. construita propusa 1.135,19 mp
2

rca
H coama = +8.55 re
S. construita totala 14.866,84 mp 10

*&#,"
3

!(#)*"
+2
loc
S. desfasurata existenta 15.891,44 mp
4

ur
i 5

S. desfasurata propusa 2.253,66 mp

4
SC ANVERSA EST SRL
6

S. desfasurata totala 18.145,10 mp 7

+7.60
8

POT existent 27.44 % 9

H = +7.85
POT propus 29.70 %
*'!#"' "!#$" $)#$("
10

CUT existent
CUT propus
0.32
0.36
cts = ctn
cota +/- 0.00 =cts+30 cm
H atic = +8.60
%(#),

$&#&&

$&#&&
$*#&&

+7.60 +7.60

15

15
sp
re

%"#')
+11.16 +11.16
AL
FABRICA INGREDIENTE ALIMENTARE B AI

TA
EXISTENTA UL

15

A DE INCIN
15
IA

"&#'""
$*!+'
+7.60 +7.60

0 ha

50.705
50.705

PLATFORM
15

15

6.00
2.50

+11.16 +11.16

)(#&,"

BARIERA
15
15
+7.60 +7.60

ACCES AUTO TRANSPORT

"&+& *"(+*!

!"#$%"
ACCES PIETONAL

cabina
poarta

/01234 /01234

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:7 5 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: ing. Calin Roman 06.2015 PLAN DE SITUATIE - ansamblu A00
IM
BA
R
Construire zona studiata
SUPREMIA INOVATION CENTER
Str. Calea Ciugudului, nr 7, Alba Iulia jud. ALBA
proprietar: S.C. SUPREMIA GRUP S.R.L.
cts = ctn
CF nr. 78881: NR. TOPO. : 78881 H atic = +8.60 cota +/- 0.00 =cts+30 cm

Suprafata teren: 50050 mp H = +7.85

%#'!
Categorie de importnata: "C" normala CONSTRUIRE SUPREMIA 1

Grad de rezistenta la foc III


INOVATION CENTER 2

Sc= )+)%!#)*,-(

4
S. construita existenta 13.7754,34 mp 1

pa
S. construita propusa 1.135,19 mp
2

rca
H coama = +8.55 re
S. construita totala 14.866,84 mp 10

("#*!
%&#'(!
+2
lo
S. desfasurata existenta 15.891,44 mp
S. desfasurata propusa 2.253,66 mp

4
S. desfasurata totala 18.145,10 mp

POT existent 27.44 %


H = +7.85
POT propus 29.70 %
CUT existent
CUT propus
0.32
0.36
($%#!$ cts = ctn
cota +/- 0.00 =cts+30 cm !%#)! H atic = +8.60
)'#)&!

)"#""

)"#""
)(#""

+7.60
15

+11.16
FABRICA INGREDIENTE ALIMENTARE
EXISTENTA
15

!"#$!!

+7.60

50.705
50.705
VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
15

1:3 0 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.


sef proiect: arh.Sorin Magda

6.00
adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda 2.50

desenat: ing. Calin Roman 06.2015 PLAN DE SITUATIE - detaliu A01


+11.16
4

3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

53.15
225 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225
2.35 7.80 3.00 3.00 3.00 4.30 3.00 45 3.00 5.55 3.00 45 3.00 3.15 1.50 90 1.50 1.725 3.00 1.825

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

150
80

150
80

300
80
H H

15

15

15

15

15

15
30
1.20
225

225
1.025

70

1.825
termoizolatie sub placa

1.00
100 70

nise chimica
210 210 P09 g.s. barbati
gresie

1.00
100
P18 magazie savory P08 vestiar femei

2.35
P21 C.T. 210 A: 13.84 m2
rasina A: 29.52 m2

2.975
rasina P13 birou

3.05
A: 23.59 m2 rasina

3.10
A: 10.55 m2 chiuveta chiuveta chiuveta mocheta

2.00
70
P: 22.00 m

90
210
200
dubla dubla

3.85
dubla A: 15.59 m2 210

1.675
260

4.85

4.75
90 15
15 3.575 15 7.975 15 8.00 15 8.00 15 8.00 15 4.05 15 4.20 15 1.50 15 6.15

2.15

2.65
70
G

5
15

15
210
90

90
2.525
210
celula de maturare
15 3.30 15 4.525 15 90

90
P10 g.s. femei

1.80
210

5
70 gresie

2.62

15
9.05
200 210
A: 9.95 m2

7.00

90
80

575
masa masa masa F

15
P20 frigorific -18 P19 frigorific -04 lucru lucru lucru

4.00

925 15

15

15
rasina rasina

50
5.00
A: 13.1 m2 A: 18.1 m2

3.00
celula de maturare
P17lab.cercetare produse savory P16 lab. cercetare sweet neutru P15 laborator analize P14 degustare P11 igiena

11
5.80
90

1.80
90
rasina rasina rasina rasina rasina 210
A: 71.7 m2 A: 72.13 m2 A: 71.84 m2 A: 20.8 m2 A: 5.08 m2 90

90
210

5.05
1.15 1.00 1.15 15 1.90 1.00 1.625

50
P22 camera maturat crud/uscat

4.15
4.175
10 12
rasina

15

4.05
8.125
5 9 13
A: 28.84 m2

45
P12 server
3.87

15
8 14
P24 hol
rasina P07 vestiar barbati

2.225
rasina

100
210

100
210
7 15

A: 5.19 m2 90 rasina
A: 14.02 m2

90
6 16

15

1.775
210 A: 24.73 m2
rigola
5 17
15 2.125 45 2.05 3.35 15 45 3.50 2.05 45 1.55 15 3.85 45 85 2.05 80 15 1.70 45 2.80 2.05 70 30 1.00 2.45 60 15 2.70 15

1.025
21 x 19 = 4.00

3.00
200
280

200
280

200
280

200
280

100
260
4 18

625
3 19

15
E 2 20 E

15

15

15

15

15
30
1 21

50
3.575 2.425

350
280

155
280

388
280

280

280

170
280

280
280

245
280
10 15 15 15 30.00 7.05 3.00

85

80
100
20.95
2.50

2.50
1.00
1.00
100 260
P23 tablou electric

2.05

2.05
260 P02 circulatie
rasina P06 biblioteca
2.30

20.95
rasina
A: 4.97 m2 mocheta

2.95
A: 177.12 m2

100
260

560
280

354
280

179
280

560
280
A: 17.87 m2

55
1,905
720

1.65
D D
15

15

15

3.00
tumbler

200
280

157
280

200
280

170
280

165
280

200
280
masina vidat masina LEGENDA AMPLASARE

mixer
30 1.75 1.00 2.80 gheata 45 1 5.55 2 45 3.55 2.00 45 1.55 15 1.80 2.05 45 1.70 15 1.65 2.05 mixer 6.00 30 15 ELEMENTE DE SIGNALISTICA

6.575

15

15
acces
2.00

200 generator abur 2.5


260 0

5
3.80

3.80
4.1

1.75
aluat
P25 lab. cercetare aplicativa paine si patiserie P26 lab. cercetare aplicativa lapte si produse din lapte P05 magazie sweet neutru
P24 lab. cercetare aplicativa carne rasina rasina
R 2.50 rasina

3.00
rasina stephan cutter amplasare platforma lift semnalizare cromatica generala
A: 54.03 m2 A: 90.56 m2 A: 18.33 m2
A: 178.77 m2 pentru persoane cu
5

25 1.00
disabilitati
4

100 -zona cercetare

3.00
3.725 15 13.00 2.975 1.225 3.60 1.175 2.00 6.00 2.00 3

.00
260

=4
-administratie

11.25

75
x1
2

23
1
-vizitatori
C saramura chiuveta chiuveta chiuveta C -tehnic

15
dubla dubla dubla 0.00 1.2

15
40
0

65
845
fierbere afumare

9.05
rigola rigola rigola 280

1.60
1.00
100 P04 baie
masa inox
260 90
gresie semnalizare speciala

90

3.00
210
A: 4.8 m2

2.30

2.30
masina de
-parcari persoane cu handicap
6.95

inghetata

5
masa inox masa inox masa inox -platforma lift persoane cu handicap

15

2.65
-toaleta

200
290
25 19.85 15 6.00 15 10.00 15 10.05 15 6.15 15
5.10

15
75 2.00 2.80

3.60
linie pasteurizare P03 birou semnalizare particulara

3.25
masa capsator masina masina P01 windfang mocheta

5
masina linie A: 24.64 m2 -scari

2.10
2.37
de lucru policlip de umplut cutter inchis sterilizator rasina

2.225
de tocat panate tanc
masa cutii cuptor dospitor malaxor masa inox omogenizare A: 12.35 m2 -birouri

1.825
racire
de lucru -vestiare
4.35 15 5.55 15 -exit .... etc

200
290
A A
225

15

15

15

15

15

225
5,122
235

720

2.075
1.84
0.00 rampa acces

acces copertina intrare


3.00

30
-0.30
5
1.82 1.50 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 1.50 95 2.00 3.05 1.50 3.00 1.825
5
22 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225
40.80 80 5.20 6.35
53.15

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4

3
Categoria de importanta: "C" normala
Grad de rezistenta la foc:

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 PLAN PARTER A02
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

53.15
225 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225
2.35 7.80 3.00 3.00 3.00 4.30 3.00 45 3.00 5.55 3.00 45 3.00 3.15 1.50 90 1.50 1.70 3.00 1.85

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

150
80

150
80

300
80
10
H H

25

15
1.20
225

225
65

1.825
+4.20 +4.40 +4.60 +4.80 +5.00

1.60
70
E7 g.s. barbati
E14 spalatorie 210

2.355
E9 boxa intretinere A: 12.14 m2 90

90
rasina 210
rasina gresie
A: 33.58 m2
A: 10.45 m2 P: 15.01 m

3.10

3.10
2.00
70
200
15 5.85 15 6.90 15 7.00 15 15.95 15 3.10 15 210 5.15 15 1.50 15 6.15

4.875
80

5.025
1.70
420

5.825

4.90
2.00
200 300

15
260
1.25 15 1.70 15

40
E10 depozitare 70
G

6.70
210
rasina
2 A: 4.09 m2 E8 g.s. femei 90
2

2.37

90
A: 12.27 m2 210

70 gresie

2.00

1.30
200 210 P: 15.06 m

9.05

9.05

90
210

90
210
80

875
E15 depozit ingrediente F

10.15
rasina

15

15
15
15
A: 52.76 m2 retrobar

65
1.20
11
5.80

5.80
1.90

2.50
95
3.00 60
420
300
10 12

4.00

4.175

90
bar

2.00
3.60

9 13 200
E13 frigidere / depozit E12 cercetare aplicativa fine food Horeca E11 amfiteatru

1.00
100 260
4.60
8 14

260 rasina rasina mocheta

2.00
200
7 15
A: 27.38 m2 A: 63.08 m2 A: 143.63 m2 260
6 16

5 17 4.075 2.00 2.00 2.00 2.00 3.875

80
21 x 19 = 4.00

100
260
4 18

80
3 19

30
E 2 20 E
E6 meeting room

15

15

15 1.45
1 21

3.85 1.00 11.00 2.00 45 3.55 2.00 12.45 20 90 30 90 10 3.60 4.05 5 mocheta
scara metalica A: 62.21 m2

200
280

200
280
E1 circulatii

15

20.85
20.95

exterioara
2.10
2.50

2.50
2.05
rasina

2.05
1.00

100 A: 250.31 m2
+4.00 260 15 18.30 1.70 6.15 1.85 8.30 4.275 5.775 15 2.75 3.40

19.025
4.35 5.10 60

1.45
hp=90
D D

15

1.15
E5 birou LEGENDA AMPLASARE

1.00
gol casa scarilor
100 mocheta
260
A: 24.52 m2 ELEMENTE DE SIGNALISTICA
1 1

11

5.00
10
3.80

3.80
9

5
8

2.00

1.2

10
7

12.925

2.55
semnalizare cromatica generala
6

R 2.50 E4 baie
5
80

80
12

210
gresie

1.60
4

3
13
A: 5.21 m2 -zona cercetare

.00
=4
14

-administratie

75
x1
2

23
15

70
1
-vizitatori

15
16

C C -tehnic

15
17

2.00

15

15
9.65

18
9.325

9.20

60
9.05

70
19

gol laborator parter gol laborator parter gol laborator parter

32 5
20

1.60
21
E3 baie
semnalizare speciala

1.00
100 80
gresie

80
pasarela

pasarela

3.00
22

260 210
+4.00 hp=90 A: 5.21 m2
-parcari persoane cu handicap

10
-platforma lift persoane cu handicap

2.00
-toaleta
5.10

5.00
B
15 18.00 15 1.85 15 5.85 15 1.85 15 8.00 15 10.05 15 6.15 15 10 semnalizare particulara

3.40
E2 birou
mocheta
-scari

2.10
A: 24.61 m2
-birouri

2.00
-vestiare
-exit .... etc

200
290
15

15
A A
5

225
10

10

10

10
22

1.825 49.50 1.825


5
22 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225
53.15

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Categoria de importanta: "C" normala


Grad de rezistenta la foc:

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 PLAN ETAJ A03
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

53.15
225 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225

+8.80

10
H H

225

225
355
+7.85

3.10

4.75
G

10.05
5.80

4.15
10 52.95 10

E E
20.95

20.95
2.50

2.50
Hcoama=8.55m
D D
3.80

3.80
panouri termoizolante 8 cm
invelitoare
pane prefabricate b.a.

4
grinzi prefabricate b.a.
termoizolatie 10cm
10.05

tavan suspendat
C gips carton C

3.00
5.10

2.10
+7.85
295

A A

+8.80
225

225
10

2%

2.075
+3.70

+4.00
40.825 6.00 6.325
225 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 225
53.15

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Categoria de importanta: "C" normala


Grad de rezistenta la foc:

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 PLAN INVELITOARE A04
panouri termoizolante 8 cm invelitoare
pane prefabricate b.a.
grinzi prefabricate b.a.
termoizolatie 10cm
tavan suspendat
+8.80 gips carton

1.70

1.70
+7.10

3.10
+4.00

20

7.10
35
45
pardoseala rasina epoxidica
placa b.a. elicopterizata 15cm
termoizolatie polistiren extrudat 5 cm
hidroizolatie (folie polietilena)

3.00
strat nisip 5 cm
pavaj dale autoblocante strat balast compactat 30 cm
strat nisip 5 cm umplutura compactata
strat balast compactat 20 cm
umplutura compactata

0.00
-0.30

6.00 6.00 4.50 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

SECTIUNE 1-1

panouri termoizolante 8 cm invelitoare


pane prefabricate b.a.
grinzi prefabricate b.a.
termoizolatie 10cm
tavan suspendat
+8.80 gips carton

1.70
+7.00

4.80
3.10
+4.00

20
35
45

2.00
pardoseala rasina epoxidica
placa b.a. elicopterizata 15cm
termoizolatie polistiren extrudat 5 cm
hidroizolatie (folie polietilena)
3.00

25
strat nisip 5 cm
pavaj dale autoblocante strat balast compactat 30 cm
strat nisip 5 cm umplutura compactata
strat balast compactat 20 cm

2.05
umplutura compactata

0.00
-0.30

!"## !"## $"%# !"## !"## !"## !"## !"## !"##

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1

SECTIUNE 2-2
VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 SECTIUNI: 1-1 si 2-2 A05
panouri termoizolante 8 cm invelitoare
pane prefabricate b.a.
grinzi prefabricate b.a.
termoizolatie 10cm
jgheab tavan suspendat
+8.80 prefabricat gips carton

65 45 60
4

1.70
3.10
3.10
+4.00

20
35
80
+3.20

45
pardoseala rasina epoxidica
placa b.a. elicopterizata 15cm
termoizolatie polistiren extrudat 5 cm
hidroizolatie (folie polietilena)
3.20

3.00
strat nisip 5 cm
strat balast compactat 30 cm
umplutura compactata

0.00
-0.30

55 2.02 45 8.45
2.10 3.00 3.80 2.50 4.15 1.65 3.10

A B C D E F G H

SECTIUNE 3-3

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 SECTIUNE 3-3 A06
panouri termoizolante 8 cm invelitoare
pane prefabricate b.a.
grinzi prefabricate b.a.
termoizolatie 10cm
jgheab tavan suspendat
+8.80 prefabricat gips carton

1.70
3.10
+4.00

pardoseala rasina epoxidica


placa b.a. elicopterizata 15cm

4.00
termoizolatie polistiren extrudat 5 cm
hidroizolatie (folie polietilena)
strat nisip 5 cm
pavaj dale autoblocante strat balast compactat 30 cm
strat nisip 5 cm umplutura compactata
strat balast compactat 20 cm
umplutura compactata

0.00
-0.30

5.10 3.80 2.50 5.80 3.10

45 8.45 45 2.05 45 8.45 45

A C D E G H

SECTIUNE 4-4

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 SECTIUNE 4-4 A07
+8.80 +8.80

+7.00 +7.00

+4.00

3.00 1.50

+2.00

80
1.80
0.00 0.00
-0.30 -0.30

FATADA EST
alucobond albastru parasolare metalice reglabile geam termopan cu tamplarie scara metalica soclu tencuiala decorativa
aluminiu alba

+8.80 +8.80

+7.00 +7.00

+2.00

0.00 0.00
-0.30 -0.30

FATADA VEST
alucobond albastru parasolare metalice reglabile geam termopan cu tamplarie scara metalica soclu tencuiala decorativa
aluminiu alba

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 FATADE: EST si VEST A08
+8.80 +8.80

+7.00 +7.00
2.00

80
+4.00

+2.00

0.00 0.00
-0.30 -0.30

FATADA NORD
alucobond albastru parasolare metalice reglabile geam termopan cu tamplarie scara metalica soclu tencuiala decorativa
aluminiu alba

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 FATADA NORD A09
+8.80 +8.80

+7.00 +7.00

9.10
+4.00

+3.30

0.00 0.00
-0.30 -0.30

1.80
FATADA SUD
alucobond albastru parasolare metalice reglabile geam termopan cu tamplarie scara metalica soclu tencuiala decorativa
aluminiu alba

VERIFICATOR
NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / EXPERTIZA NR. / DATA
EXPERT
beneficiar: nr. proiect

S.C.ARHITECT MAGDA S.R.L.


sc SUPREMIA GRUP srl 18/2015
J 01 / 1174 / 05
scara denumire proiect : faza
NUME SEMNATURA
1:10 0 CONSTRUIRE SUPREMIA INOVATION CENTER S.F.
sef proiect: arh.Sorin Magda adresa : mun. Alba Iulia, str. Calea Ciugudului, nr. 7, jud. Alba
data denumire plansa : plansa nr
proiectat: arh.Sorin Magda
desenat: arh. Oana Bulgaru 06.2015 FATADA SUD A10
6

5
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

300
80

150
80

150
80

300
80
H 2 dulap
H
2 9 9 2 6 3 3 2 2 10 10 2 3
2

cuier
termoizolatie sub placa vestiar
2 3
100 2 70

nise chimica
210 210 P09 g.s. barbati
2 6 100 gresie
P21 C.T. P18 magazie savory 2 P08 vestiar femei
210 A: 13.84 m2 A: 29.52 m2
rasina rasina 2 P13 birou dulap
A: 10.55 m2 A: 23.59 m2 chiuveta 2 chiuveta mocheta 70 vestiar rasina
chiuveta birou P: 22.00 m

90
210
200
dubla dubla A: 15.59 m2 210
dulap
260 dubla directorial
vestiar
dulap
cu usi banchete
masa masa dulap 3 locuri
lucru lucru acte 70
G 210 dulap
90

cuier
vestiar
210
celula de maturare 90
3 P10 g.s. femei 210
3
70 gresie
200 210
3 A: 9.95 m2
80

masa birou F
P20 frigorific -18 P19 frigorific -04
lucru cu sertare rafturi
rasina rasina
dulap birou birou dulap fara usi
celula de maturare A: 13.1 m2 A: 18.1 m2
acte cu sertare cu sertare acte

despartitoare
P17lab.cercetare produse savory P16 lab. cercetare sweet neutru P15 laborator analize P11 igiena

11
birou birou 90
rasina rasina rasina rasina

despartitoare
masa cu
210
cu sertare cu sertare 2
A: 71.7 m2 A: 72.13 m2 A: 71.84 m2 A: 5.08 m2 90
P14 degustare

masa cu
210
6 rasina rafturi
P22 camera maturat crud/uscat
A: 20.8 m2 fara usi
10 12
rasina 3 banchete
9 13
A: 28.84 m2 dulap 3 locuri
3 acte P12 server
8 14
P24 hol
rasina P07 vestiar barbati
rasina

100
210

100
210
6
7 15

A: 5.19 m2 90 rasina dulap


6 16
A: 14.02 m2
5 17 rigola
210 A: 24.73 m2 vestiar

21 x 19 = 4.00

200
280

200
280

200
280

200
280

100
260
4 18

3 19
dulap
E vestiar E
LEGENDA AMPLASARE FLUX TEHNOLOGIC
2 20

scaune
1 21

asteptare

350
280

155
280

388
280

280

280

170
280

280
280

245
280
85

80
100
100 260
P23 tablou electric
Nr.crt. Denumire echipament Numar Unde se utilizeaza (lab.) 260 P02 circulatie
rasina P06 biblioteca
FOTOLII 4 P 02 rasina
A: 4.97 m2 mocheta
A: 177.12 m2

100
260

560
280

354
280

179
280

560
280
CANAPEA -3 PERSOANE 3 P 02 A: 17.87 m2 masa 1,905
BIROU DIRECTORIAL 1 P 03 BIROU sedinta 720
SCAUN DIRECTORIAL PIELE 1 P 03 BIROU
ANSAMBLU DULAP ACTE 1 P 03 BIROU D D
CUIER TIP DULAP 1 P 03 BIROU tumbler 5 2 4 dulap

200
280

157
280

200
280

170
280

165
280

200
280
masina vidat masina 2 biblioteca
DULAPURI CU USI 14 P 05 MAGAZIE SWEET NEUTRU

mixer
gheata 1 2 mixer
DULAP BIBLIOTECA 1 P 06 BIBLIOTECA
MASA SEDINTA ( 2000x1000mm) 1 P 06 BIBLIOTECA 4
dulap
acces

200 generator abur


"SCAUN ASTEPTARE TIP S , PIELE" 4 P 06 BIBLIOTECA 5 cu usi
260
DULAP VESTIAR 2 COMPARTIMENTE 6 P 07 VESTIAR BARBATI
BANCHETA 3 LOCURI 2 P 07 VESTIAR BARBATI aluat
DULAP VESTIAR 2 COMPARTIMENTE 10 P 08 VESTIAR FEMEI P25 lab. cercetare aplicativa paine si patiserie P05 magazie sweet neutru