Sunteți pe pagina 1din 175

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.

2007

INISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

CURRICULUM

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

BUCURESTI

2007

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 1


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

AUTORI:

1. Crin Marcean prof. dr. , Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti


2. Mihaela Alexandru prof., Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
3. Eugenia Cristescu prof., Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
4. Doina Taflaru medic, prof. Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
5. Astrid Lascaride medic, prof. Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
6. Irina Olaru prof. Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
7. Aritina Balan biolog, Spitalul C. Angelescu, Bucuresti
8. Ionel Badara prof. Scoala Postliceala Sanitara Fundeni, Bucuresti
9. Dobre Reghina, asistent medical laborator Spitalul Victor Babes, Bucuresti
10. Petrescu Augustin, asistent medical laborator Spitalul Victor Babes, Bucuresti
11. Udma Florica, profesor Grup Scolar George Emil Palade Constanta
12. Bran Liliana, prof.dr., Scoala Postliceala Sanitara Arad
13. Stanciu Maria, profesor Grup Scolar George Emil Palade Constanta

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 2


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

PLAN DE INVATAMANT
ANUL I
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

Modulul I: Total ore/an 60


Comunicare profesionala din care: pregatire practic 42

Modulul II: Total ore/an 60


Tehnologia informatiei si comunicarii din care: pregatire practic 24

Modulul III: Total ore/an 60


Psihologie generala si medicala din care: pregatire practic 24

Modulul IV: Total ore/an 60


Anatomie umana din care: pregatire practic 6

Modulul V: Total ore/an 60


Fiziologie umana din care: pregatire practic 6
Modulul VI: Total ore/an 60
Sanatate si securitate in munca din care : pregatire practic 42

Modulul VII: Total ore/an 60


Etica si deontologie medicala din care : pregatire practic 42

Modulul VIII: Total ore/an 120


Comunicare profesionala in limba moderna din care pregatire practic 48

Modulul IX: Total ore/an 60


Igiena generala si sanatate publica din care : 24
pregatire practic
Modulul X: Total ore/an 60
Genetica din care : pregatire practic 6

Modulul XI: Total ore/an 120


Boli interne din care : pregatire practic 84

Modulul XII Total ore/an 120


Boli chirurgicale Din care: pregatire practica 84

Total ore/an: 25 ore/sptmn x 36 sptmni = 900 ore


13 ore teorie / saptamana
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 3
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

12 ore activitati practice/ saptamana

PLAN DE INVATAMANT
ANUL II
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

Modulul I: Total ore/an 60


Managementul calitatii din care: pregatire practic 24

Modulul II: Total ore/an 120


Biochimie medicala din care: pregatire practic 48

Modulul III: Total ore/an 120


Tehnici de biochimie clinica din care: pregatire practic 84

Modulul IV: Total ore/an 60


Imunologie medicala din care: pregatire practic 6

Modulul V: Total ore/an 120


Tehnici de imunologie medicala din care: pregatire practic 84

Modulul VI: Total ore/an 120


Bacteriologie din care : pregatire practic 48

Modulul VII: Total ore/an 120


Tehnici de bacteriologie din care : pregatire practic 66

Modulul VIII: Total ore/an 60


Virusologie si tehnici de virusologie din care pregatire practic 24

Modulul IX: Total ore/an 120


Epidemiologie si boli infecto-contagioase din care : 48
pregatire practic

Total ore/an:25 ore/sptmn x 36 sptmni = 900 ore


13 ore teorie / saptamana
12 ore activitati practice/ saptamana

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 4


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

PLAN DE INVATAMANT
ANUL III
CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

Modulul I: Total ore/an 120


Managementul proiectelor din care: pregatire practic 48

Modulul II: Total ore/an 60


Micologie si tehnici de laborator in micologie din care: pregatire practic 24

Modulul III: Total ore/an 60


Hematologie din care: pregatire practic 24

Modulul IV: Total ore/an 120


Tehnici de hematologie din care: pregatire practic 66

Modulul V: Total ore/an 60


Boli dermatologice si cu transmitere sexuala din care: pregatire practic 24

Modulul VI: Total ore/an 120


Anatomie patologica din care : pregatire practic 66

Modulul VII: Total ore/an 120


Tehnici de histopatologie si citologie din care : pregatire practic 48

Modulul VIII: Total ore/an 120


Tehnici macroscopice de anatomie patologica din care pregatire practic 66

Modulul IX: Total ore/an 60


Parazitologie din care : 24
pregatire practic
Modulul X: Total ore/an 60
Tehnici de parazitologie din care : pregatire practic 42

Total ore/an:25 ore/sptmn x 36 sptmni = 900 ore


13 ore teorie / saptamana
12 ore activitati practice/ saptamana

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 5


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul I: COMUNICARE PROFESIONAL

 Not introductiv
Modulul COMUNICARE PROFESIONAL reprezint un modul de pregtire de
specialitate pentru calificarea asistent medical de laborator i se va parcurge n anul I al
colii postliceale. Acest modul va dezvolta abiliti cheie de comunicare elevilor ce doresc o
asemenea calificare.
Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 18 ore de pregatire teoretic i 42 ore de
pregatire practic prin laborator tehnologic (ore ce pot fi parcurse in pregatirea practica din
farmacie) . Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise
n Standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu
Standardul de pregtire profesional specific calificrii, pentru a putea aplica tipurile de probe
de evaluare descrise de standard.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare


modulului :
1. Elaboreaz strategii pentru o comunicare eficient
2. Aplic tehnici de comunicare oral
3. Realizeaz un raport formal

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA ( 60 de ore din care 42 de
ore de pregatire practica)
Nr.
Crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen
1. 1. Scopul comunicrii: primirea i transmiterea
Comunicare C. 1. Elaboreaz informaiilor, ntreinerea unor discuii, prezentarea
profesional strategii pentru o unor informaii.
comunicare eficient. 2. Surse de informaii: informaii interne i externe,
buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte,
procese verbale, publicaii de specialitate, internet,
discuii, statistici, documentaie specific, mass-
media.
3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale,
audio, informatizate.
4. Metode de verificare a eficienei comunicrii:
obinerea feedback-ului, documentaii ntocmite
corect.

C. 2. Aplic tehnici 1. Strategii de ascultare n funcie de situaie, ocazie,


de comunicare oral. subiectul n cauz, vorbitor, metode de ascultare.
2. Susinere: n situaii formale sau informale n
funcie de numrul de vorbitori, prin modulaia
vocii, prin alegerea tonului i a vocabularului, prin
structur, prin comunicare non verbal, prin
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 6
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

articulare.
3. Argumentare prin idei clare, relevante, concise,
persuasive, adaptate contextului i interlocutorului.
4.Facilitarea comunicrii eficiente prin:
acceptarea de opinii diferite, ncurajarea discuiei,
asigurarea posibilitii de exprimare, oferirea feed-
back-ului, stimularea creativitii, ncadrarea n timp,
viteza vorbirii, adaptarea comunicrii la nivelul de
nelegere al auditorului, folosirea unui suport
specific.

1. Informaii selectate n funcie de complexitatea


C. 3. Realizeaz un temei, publicul int, relevan.
raport formal. 2. Coninutul i structura raportului n funcie de:
tipul informaiei, succesiunea logic, suportul
( grafica, standardul de prezentare, formatul)
3. Raport formal elaborat: document coerent, bine
structurat, adecvat scopului propus.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat n tabelul de corelare a
competenelor i coninuturilor, dar abordarea acestora trebuie s fie flexibil, difereniat
innd cont de nivelul iniial de pregtire.
Modulul COMUNICARE PROFESIONAL poate fi parcurs independent. Coninuturile se
vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv strategiile pentru o comunicare
eficient, tehnicile de comunicare oral i realizarea unui raport formal se vor exersa i vor
corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenelor individuale vizate prin
Standardul de pregtire profesional se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional,
respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.
n elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui s in seama de urmtoarele
principii moderne ale educaiei:
- elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor;
- elevii au stiluri diferite de nvare;
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior la procesul de nvare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele noi i
pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter practic aplicativ : exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme
profesionale( exemplu : prezentare de retete, de indicatii terapeutice, de moduri de
administrare, de reactii adverse sau de contraindicatii), exercitii de utilizare a terminologiei
profesionale, fise de lucru ( exemplu : realizarea unei succesiuni de idei clare, relevante si
concise adaptate unui context dat), proiect ( exemplu : realizarea unui raport formal).
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional. Se evalueaz numai
competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O competen se
evalueaz o singur dat.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 7
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.
Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura
astfel: 1 ora / sptmn/ semestrul I de pregatire teoretic i 42 de ore / semestrul I de
pregatire practic prin laborator tehnologic. Profesorul are libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de
cunotine anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i asimilarea
cunotiinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Pregatirea se va realiza n cabinete, laboratoare sau la locul de munca, cu o bun dotare
material i cu softul corespunztor pentru colectarea i procesarea informaiilor i redactarea
rapoartelor formale. Pregatirea prin activitatea de aplicaii practice de tehnoredactare la
computer are importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor de
comunicare pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite
criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate
condiiile de aplicabilitate descrise n standard.
Pentru realizarea competenelor pot fi derulate diverse activiti de nvare:
documentare cu ajutorul internetului, vizionri de casete video i CD-uri, vizite de
documentare la agenii economici, proiecte, publicaii de specialitate, discuii, statistici,
informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstreaz c sunt capabili s
ating competenele din cadrul modulului.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 8


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul II: TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICRII

 Not introductiv
Modulul TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICRII se studiaz pe parcursul anului ,
coal postliceal, n vederea asigurrii pregtirii de specialitate pentru obinerea calificrii de
nivel 3 avansat, Asistent medical de laborator.
Modulul are alocat un numr de 60 de ore pe an, din care pregatire practic prin
laborator tehnologic 24 de ore. Acest modul, TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICRII,
se va parcurge cu aceleai coninuturi la toate calificrile de nivel 3avansat din domeniul
Sanatate si asistenta pedagogica.
La parcurgerea programei colare se va avea n vedere dobndirea competenelor
prevzute n Standardul de pregtire profesional specific calificrii, document care face parte
din Sistemul Naional de Calificri Profesionale.
Dup parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil s utilizeze sistemul de operare
Windows, s compare reprezentri grafice n aplicaiile Word i Excel, s administreze o baz
de date, s comunice prin Internet, s structureze i s prezinte informaii din surse variate.
Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabil de execuia propriei activiti,
dar i de realizarea sarcinilor ncredinate grupului din care face parte, avnd atribuii de
coordonare i control.
Parcurgerea programului permite elevilor s dobndeasc competene suficiente i
cunotine care s le permit gsirea unui loc de munc corespunztor calificrii.

 Lista competenelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare


modulului:
1. Utilizeaza sistemul de operare Windows
2. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel
3. Administreaza o baza de date
4. Comunica pe Internet
5. Structureaza si prezinta informatii din surse variate

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta: TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICRII ( 60 de ore
din care 24 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitate Competene Coninuturi
crt. de competen

1. Tehnologia C.1. Utilizeaz sistemul de 1. Noiuni elementare de operare: pornirea i


informaiei i operare Windows nchiderea calculatorului, repornirea
comunicrii calculatorului, obiecte de lucru pe desktop.
2. Interfaa sistemului Windows: obiecte
grafice de interfa- pictograma, butonul, lista
de selecie, caseta de text, grupul de obiecte,
fereastra - obiectul fereastr, navigarea n i
ntre ferestre.
3. Organizarea informaiilor n sistemul de
operare Windows: creare directoare, fiiere;
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 9
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

operaii asupra directoarelor i fiierelor.


4. Elemente avansate de operare:
modificarea configuraiei pentru desktop,
configurarea tastaturii, configurarea
imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile.

C.2. Compar reprezentri 1.Operaii de operare asupra structurii unui


grafice n aplicaiile Word i tabel i a foilor de calcul: inserare/tergere,
Excel copiere/lipire, redenumire, grupare linii i
coloane, exploatare foi de calcul, consultarea
documentaiei auxiliare.
2.Formatare document i foi de calcul: setare
pagin, stil, font, mrime font, tip caracter,
aliniere, chenare, selectare culori, grosimea
liniei, antet, subsol.
3.Prelucrarea informaiilor dintr-un tabel:
sortare, filtrare, subtotaluri, referine absolute
i relative, funcii simple (adunare, scdere,
medie aritmetic).
4.Trasare diagrame: tip, sursa datelor,
suprafa diagram, formatare, localizare,
tiprire.
5.Inserare obiecte: imagini, grafice, abloane
prezentri, ecuaii, fiiere multimedia,
documente text.

C.3. Administreaz o baz 1. Tipuri de date: numerice, alfanumerice,


de date logice, date calendaristice, ir de caractere,
memo i funcii pentru date de tip numeric, ir
de caractere, date calendaristice, conversii, de
uz general.
2.Structura bazei de date: tabele (nume
componente, tip, dimensiune).
3.Operaii asupra tabelului dintr-o baz de
date: creare, poziionare pe o nregistrare,
actualizare, sortare, indexare.
4.ncrcarea unei baze de date: introducere i
validare date.
5.Exploatarea unei baze de date: deschidere,
nchidere baz de date i tabele.

C.4. Comunic pe Internet 1.Tehnici de cutare adecvate surselor de


informaii: motoare cutare Internet, cuvinte-
cheie, grupuri de cuvinte.
2.Operaii pentru transmitere informatii:
crearea unui cont, accesare cont, expediere
mesaje.
3.Metode de schimb al informaiilor: e-mail,
dialog, dezbatere on-line, forum, liste de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 10
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

discuie a informaiilor.

C.5. Structureaz i prezint 1.Surse de informatii: baze de date, materiale


informaii din surse variate scanate, Internet, fiiere de pe floppy i CD-
ROM, dicionare, cataloage, normative.
2.mbinare informaii ntr-un mod coerent:
coninut unitar, de la simplu la complex,
limbaj.
3.Prezentare material realizat: operaii
complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice,
baze de date corespunzatoare domeniului de
activitate.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul TEHNOLOGIA INFORMAIEI I COMUNICRII poate fi parcurs n mod
independent, iar ordinea de parcurgere a coninuturilor este cea din tabelul de corelare a
competenelor i coninuturilor.
Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv
reprezentrile grafice n aplicaiile Word i Excel, bazele de date i informaiile din surse
variate vor corespunde domeniului profesional.
Profesorii pot folosi informaii despre stilul de nvare al elevilor. Activitile la lecii
pot fi variate astfel nct s garanteze c toate stilurile de nvare sunt atinse. Pentru atingerea
competenelor din prezentul modul se vor aplica activiti de nvare cu caracter interactiv.
Se recomand metode cum sunt: demonstraia, exerciiul, proiectul, metoda practic,
observaia sistematic a comportamentului elevilor, autoevaluarea.
Alegerea acestor activiti ofer urmtoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care
nva, respectiv asupra disponibilitilor sale, urmnd s le pun mai bine n valoare; permite
individualizarea nvrii; ofer maximul de deschidere; permite diferenierea sarcinilor i a
timpului alocat.
Alegerea acestor activiti conduc la o orientare asupra celui care nva, urmnd s le
pun mai bine n valoare, permit diferenierea sarcinilor i a timpului alocat.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan, condiiile de
aplicabilitate i cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire
profesional corespunztor calificrii. n parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip
formativ i la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor. Se evalueaz
numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant. O
competen se evalueaz o singur dat.
Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate.

 Sugestii metodologice
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat
fiecrei teme, n funcie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunotine anterioare
ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat n strategia
didactic i ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 11
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Pregatirea se va realiza n laboratorul de informatic cu o bun dotare material i cu


softul corespunztor. Pregatirea prin activitatea la computer are importan deosebit n
realizarea corespunztoare a competenelor pentru viitorii tehnicieni devize i msurtori n
construcii.
Nivelul de pregtire teoretic este realizat corespunztor, dac sunt ndeplinite
criteriile de performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt
asigurate condiiile de aplicabilitate descrise n standard.
Metodele de predare vor fi variate, predominnd studiul de caz, exerciiul, demonstraia,
dezbaterea i discuii n grup.
Evaluarea continu i sumativ este condiionat de evaluarea stabilit n Standardul de
pregtire profesional.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 12


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul III : PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA


 Nota introductiva
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA face parte integranta din curriculumul ce
are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical de laborator si
corespunde competentei specializate: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA.
Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de
60 ore, din care 36 ore teorie si 24 ore pregatire practica (aplicatii).
Orele vor fi derulate pe parcursul a 18 saptamani.
Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Identifica infrastructura psihicului uman


2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice
3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala
4. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii
5. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica
6. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:


Unitatea de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA ( 60 de ore din care 24 de
ore de pregatire practica)
Nr. Unitate de Continuturi
Competenta
crt competenta
Psihologie C1. Natura psihicului uman
generala si Identifica 1.1 Psihicul forma a vietii de relatie
medicala infrastructura (legea adaptarii , functii de semnalizare )
psihicului uman 1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal subiectiva
si de constructie a realitatii (imaginea ,ca proces
primar si trairea, ca proces secundar)

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 13


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric


( comportament si cutume, traditii, mentalitati ,etc)

Niveluri structural-functionale ale psihicului


1.4 Constient
1.5 Subconstient
1.6 Inconstient
1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare
( reglare si autoreglare)
Captarea si prelucrarea informatiilor
1.8 Senzatii
1.9 Perceptii
1.10 Reprezentari
1.11 Gandire
1.12 Memorie
1.13 Imaginatie
Stimularea si energizarea comportamentului
1.14 Motivatie
1.15 Afectivitate
Reglarea psihica a comportamentului
1.16 Comunicare si limbaj
1.17 Atentie
1.18 Vointa
C2. Conceptul de personalitate
Evidentiaza 2.1 Individ-individualitae
structura 2.2 Persoana-personalitate
integratoare a 2.3 Personaj-social si masca
mecanismelor 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice
psihice (Piaget,Kohlberg,Erickson

Structura personalitatii
2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si
culturala

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 14


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

2.6 Temperament si tipologii: constitutionale,


psihologice,psihofiziologice
2.7 Aptitudinea,caracterul ,inteligenta,creativitatea
Relatii intre componente
2.8 Temperament-caracter
2.9 Aptitudini-caracter
2.10 Temperament-aptitudini

C3. Integreaza Comunicare nonverbala


Perceptiile 3.1 semnificatia gesturilor,posturii, proximitate,
interpersonale spatiu personal,pozitia corpului, atingere, expresii
in practica faciale: categoriileOsgood
profesionala (fericire,surpriza,teama,tristete,
furie,curiozitate,dezgust)
3.2 paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux
verbal,contact vizual,emotii)

Formare impresii
3.3 relatii interpersonale si de munca ( efectul
halo;trasaturi centrale; prima impresie;
stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si
conformism)
Atractie interpersonala
3.4 atribuire dispozitionala si atribuire situationala
3.5 covarianta (Kelly)-consens comportamental,
consistenta comportamentala, specificitate
comportamentala;
3.6 incadrarea in sabloane:
boala si bolnav;simpatie-antipatie ;familiaritate si
similaritate de atitudini;
Atitudini si prejudecati
3.7 componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva,
comportamentala;

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 15


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

3.8 dezvoltarea prejudecatilor:presiunea


grupului;teoria tapului ispasitor; frustrare
( personalitate prejudiciata);
3.9 reducerea prejudecatilor: cooperare, team-
building;

Arie de preocupari
C 4. Determina 4.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza,
trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare
factorii psihici
emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare,

in dinamica simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus

sanatatii/ bolii manie, agresivitate)


4.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune
sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri,
raspunsuri calde,prietenoase); autostima si
egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii
si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine);
comunicarea diagnosticului de boala,empatie,
motivatia de a fi pacient
4.3. Psihologiasituational-existentiala a bolnavului:
dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de
habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala,
neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare
administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient,
nevroza de spital);
4.4. Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate
la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de
sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale
personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator;
grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru
profesia medicala.
Comportamente protectoare si de risc.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 16


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate:


influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati),
educatie intrafamiliala, convingeri personale;
comportamente adictive( consum de alcool, tutun,
droguri,etc)
4.6.Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie
si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralph-
afiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva
(rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de
suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea
burn-out-ului profesional)
Tulburari functionale
4.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente,
carente afective)
4.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor:
Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm,
hiperventilatie); cardiovaculare(tahicardie,HTA,crize
anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-
eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare,
hipersecretie HCL,hiperperistaltism);
urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica
sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice
(anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie);
4.9 Afectiuni de etiologie psihogena :
boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm
bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari
menstruale,);
psihologia pacientului infirm ;
psihologia convalescentei

Tipurile psihologice si boala


C5.Abordeaza 5.1 Tip de personalitate:A si C (elemente caracteristice);

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 17


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

pacientul Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom,


in perspectiva atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf);
holistica Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma,
La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici,
sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici).
Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti,
hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi,
emotivi)
5.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala
( recunosterea,negarea,ignorarea,resemnarea);
imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine)
5.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si
sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii
(pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia
persoanei cu disabilitati;
5.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura
emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/
pierderea timpului de contact cu lumea,teama de
necunoscut, noutatea anesteziei);
interventii psihologice in preoperator, postoperator
precoce si tardiv;

Corelate psihologice ale bolii


5.5 Transformari psihocomportamentale induse de
boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie,
sedentarism,fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie
sociala;
regresia afectiva si comportamentala,evaziunea,
exaltarea Eului,contagiunea informationala;
5.6 Psihologia medicamentului si complianta
terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa,
prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 18


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

alternativa);
mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice;
5.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului;
indicatii ci contraindicatii ale E.P.

C 6.Sustine Modalitati de optimizare a actului de ingrijire


pacientul in 6.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice:
mentinerea / indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de
restaurarea functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori
calitatii vietii extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de
informare;perfectionare;
6.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient
(relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile
pacientului si libertatea de decizie;automedicatie;
6.3 Abordare in cazul pacientilor psihici
activarea resurselor potentiale;
autovalorizare,gandire pozitiva;
6.4 Iatrogenia psihogena :
contradictii intre mesajul verbal si nonverbal;
lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea
si tactici de comunicare a vestilor proaste;
6.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului:
obiceiuri, presiuni;
Abordare in situatii de criza si in faza terminala
6.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici:
in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista,
dar ferma);
in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la
personalitatea pacientului);
in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional)
6.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv
combaterea socului emotional, a negarii,

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 19


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea


sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa;
crearea unui mediu e suport social si spiritual;
incredere si confidentialitae in actul ingrijirii;
6.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative
atitudine fata de pacient si familia acestuia;
sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare
traditii ,obiceiuri ;
Psihoterapie
6.9 Psihoterapie suportiva simpla:
activarea resurselor psihice personale ale pacientului;
dezvoltarea resurselor fizice conservate;
favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor;
sustinere in acceptarea bolii;
persuasiune ( cu elemente sugestive)
6.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv:
sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun);
cresterea motivatiei pentru schimbare;
automonitorizarea comportamentelor legate de consum;
6.11 Terapia pierderii la copii:
pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane,
de mediu stabil);
terapie prin joc;
verbalizarea sentimentelor si trairilor;
comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe
incredere , siguranta protectie;

 Sugestii metodologice
Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA poate fi parcurs independent.
Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) .
In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale
invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 20
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza;


Elevul invata in mod activ;
Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri;
Nu se limiteaza doar la sala de curs;
I se permite sa se exprime in mod creativ;
Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;
Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza:
1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica,
descoperirea inductiva si deductiva, expunerea;
2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine
expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si
competitie), ii ofera informatie umpland vase goale.
Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare,
observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( Bolul pestelui de aur,
Caruselul, Bulgarele de zapada),joc de rol.
3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate,
eseuri,munca independenta;
De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.
b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi
nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,)
2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit;
3. probe practice (studiu de caz,joc de rol).
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea
in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor .
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o
evaluare:

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 21


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

formativa (continua,ritmica, pe secvente mici),


sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) .
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore
alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor
alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.
c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator)
Lucru pe grupe- Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor
ulterioare?Argumentati.-
Seminar de discutii - Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane
intr-o situatie data(ex:examen)
Seminar de discutii si / sau Joc de rol-Alegeti o personalitate ( din stiinta, arta,politica) si
analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza;
Lucru pe grupe: Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau
situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie?Argumentati
d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-
uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc.

De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea


stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 22


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul IV : ANATOMIE UMANA

 Not introductiv

Modulul ANATOMIE UMANA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din unitatea
de competenta de baza ANATOMIE UMANA . Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de
ore de teorie si 6 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman


2. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica
3. Analizeaza partile componente ale corpului uman

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : ANATOMIE UMANA ( 60 de ore din care 6 de ore de
laborator tehnologic)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Anatomie C. 1. Identifica si 1. Organizarea generala a corpului uman regiuni,


umana localizeaza structuri morfofiziologice, aparate si sisteme
principalele parti 2. Axele si planurile de orientare in organism
componente ale descriere, rol
corpului uman 3. Nomenclatura anatomica

C. 2. Clasifica 1. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica


nivelurile de (celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme)
organizare anatomica definitie si descriere
si fiziologica 2. Celula tipuri de celule, compartimentele celulare
(organizat organitele celulare ; neorganizat apa,
substante anorganice si organice), diviziunea celulara
(mitoza si meioza)
3. Tesuturile clasificare (epitelial, conjunctiv,
muscular, nervos, sangele), caracterizare, localizare,
rol
3.1. Sangele componente (elemente figurate si
plasma sanguina) si proprietati
3.2. Sistemul osos, structura osului, compozitia
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 23
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului,


scheletul trunchiului, scheletul membrelor)
3.3. Sistemul muscular- structura muschiului,
principalele grupe de muschi somatici (muschii
capului, muschii gatului, muschii trunchiului,
muschii membrelor),

C. 3. Analizeaza 1. Componentele anatomice de la nivelul capului,


partile componente gatului, trunchiului si membrelor
ale corpului uman 2. Componentele anatomice ale principalelor sisteme
si aparate denumire si localizare
3. Topografia corpului etajele si regiunile cavitatii
abdomino-pelviene ; principalele ligamente si
mezouri care leaga intre ele organele cavitatii
abdomino-pelviene

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul ANATOMIE UMANA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai eficient
si recomandabil sa fie corelat cu modulul FIZIOLOGIE UMANA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman,
exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exercitii de grupare a diferitelor structuri (
celule, tesuturi, organe, aparate si sisteme) in functie de criterii date, rezolvarea de fise de
lucru (exemple : localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect
(exemple : schema topografica a etajelor abdominale in plan sagital si frontal, utilizarea
axelor si planurilor de orientare in compartimentarea corpului uman).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 24


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice

Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura


astfel: 3 ore/ sptmn de teorie/semestrul I i 6 ore/semestrul I de pregatire practic prin
laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor
din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea
in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru
viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind ANATOMIA UMANA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme
reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage,
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector,
preparate microscopice, mulaje, etc.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 25


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul V: FIZIOLOGIE UMANA

 Not introductiv

Modulul FIZIOLOGIE UMANA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din unitatea
de competenta de baza FIZIOLOGIE UMANA . Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de
ore de teorie si 6 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului


2. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman
3. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : FIZIOLOGIE UMANA ( 60 de ore din care 6 de ore de laborator
tehnologic)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Fiziologie C. 1. Caracterizeaza 1. Principalele functii ale organismului uman (de


umana principalele functii relatie, de nutritie, de reproducere) descriere ;
ale organismului specificarea aparatelor si sistemelor care le
indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea.

C. 2. Descrie 1. Functiile sangelui ; hemostaza ; grupele sanguine


elementele de (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora
fiziologie (pe aparate (principiile transfuziei de sange, stabilirea
si sisteme) ale paternitatii, stabilirea compatibilitatii sanguine dintre
corpului uman mama si fat, etc .).

2. Artrologiearticulatiile fixe, semimobile, mobile) ;


fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii) ;
patologia articulatiilor (entorse si luxatii).

3. Fiziologia muschilor, proprietatile muschilor,


manifestarile externe ale contractiilor musculare.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 26


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4. Aparatul respirator descriere, structura,


vascularizatia si inervatia plamanului, respiratia
(ventilatia pulmonara, difuziunea si schimburile de
gaze la nivelul membranei alveolo-capilare,
transportul gazelor in sange, respiratia celulara),
reglarea respiratiei.

5. Aparatul cardio-vascular descriere, configuratia


interna a inimii, structura, vascularizatia si inervatia
inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul
venos, sistemul limfatic), splina (localizare, structura,
rol), fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile
functionale ale inimii, modificari patologice ale
proprietatilor inimii, revolutia cardiaca, manifestarile
activitatii cardiace), tensiunea arteriala (definitie,
factorii care o influenteaza, determinare si reglare),
circulatia capilara, reglarea circulatiei sangelui.

6. Aparatul digestiv descriere cavitatea bucala,


faringele, esofagul, organele tubului digestiv din
cavitatea abdominala (stomacul, intestinul subtire,
intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv
(glandele salivare, ficatul, pancreasul), fiziologia
aparatului digestiv (digestia bucala, deglutitia,
digestia gastrica,digestia in intestinul subtire, digestia
in intestinul gros, defecatia, absorbtia produsilor de
digestie), functiile ficatului.

7. Metabolismul definitie, tipuri de metabolism


(intermediar - glucidic, lipidic, proteic ; energetic si
bazal substantele energetice, mecanismele
termogenezei/termolizei, mecanismele de reglare a
temperaturii corpului).

8. Aparatul excretor descriere, structura,


vascularizatia si inervatia rinichiului, caile urinare,
fiziologia aparatului excretor (formarea urinei,
reglarea formarii urinei, proprietatile fizico-chimice
ale urinei, mictiunea).

9. Aparatul genital descriere (aparat genital


feminin, aparat genital masculin), componente,
structura, fiziologia gonadelor, reproducerea
(fecundatia, nidatia si gestatia).

10. Sistemul nervos descriere, componente,


fiziologia sistemului nervos, fiziologia neuronului,
fiziologia sinapsei, fiziologia centrilor nervosi
(maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 27
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

vegetativ), reflexul neconditionat, reflexul


conditionat, procese corticale fundamentale,
activitatea nervoasa superioara.

11. Analizatorii descriere, tipuri de analizatori


(cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual,
acustico-vestibular), fiziologia analizatorilor.

12. Glandele endocrine descriere, tipuri de glande


(hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele,
pancreasul endocrin, timusul, epifiza structura,
hormonii secretati si rolul acestora) ; mecanismul de
feed-back.

C. 3. Specifica
modalitatile de 1. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului :
adaptare a - externi (temperatura, umiditatea, calitatea si
organismului la cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si
variatiile de mediu compozitia aerului si solului, microorganismele
patogene si parazitii, drogurile, etc.

- interni hipoxia, dezechilibre hidro-electrolitice,


metabolice, endocrine, etc.

2. Interrelatiile dintre functiile organismului uman

3. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la


variatiile mediului intern si extern

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul FIZIOLOGIE UMANA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai
eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul ANATOMIE UMANA.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu
caracter practic aplicativ : exercitii de identificare a legaturii fiziologice dintre diferite aparate
ale corpului uman, exercitii de utilizare a terminologiei specifice, exercitii de grupare a
diferitelor structuri pe aparate si sisteme in functie de criterii date, rezolvarea de fise de lucru
(exemple : determinarea grupei sanguine si a Rh-ului, raporturile fiziologice dintre organele
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 28
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

toracice si/sau abdominale), proiect (exemple : analiza mecanismelor fiziologice care


realizeaza homeostazia mediului intern, schema circulatiei arteriale, venoase, limfatice,
schema feed-back-ului endocrin).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va desfura
astfel: 3 ore/ sptmn de teorie/semestrul I i 6 ore/semestrul I de pregatire practic prin
laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor
din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea
in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru
viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind FIZIOLOGIE UMANA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme
reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage,
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector,
preparate microscopice, mulaje, etc.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 29


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VI: SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

 Not introductiv
Modulul SNTATE I SECURITATE N MUNC face parte integranta din curriculumul
ce are la baza standardul de pregtire profesionala in calificarea asistent medical de laborator
si corespunde unitii de competen specializate SNTATE SI SECURITATE IN MUNCA.
Modulul are alocate un numr de 60 de ore din care 18 de ore de teorie si 42 de ore de
pregatire practica. Curriculumul se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire
profesional.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:

1. Asigur securitatea n munc n serviciul de laborator


2. Aplic politica serviciului de prevenire a accidentelor i a infeciilor
intraspitaliceti.
3. Folosete materiale i echipamente de protecie.
4. Specific modul de utilizare al reactivilor din laborator.
5. Evalueaz propria stare de sntate.

 Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor.


Unitatea de competen: SNTATE I SECURITATE N MUNC (60 de ore din care 42 de
pregatire practic)
Unitatea de Competene Coninuturi tematice
competen
C1 Asigura Norme de protecie:
securitatea in munca Norme PSSM
in serviciul de Norme PSI
laborator. Norme de bioprotecie si biosecuritate in
laborator.
Precauii la manipularea substanelor cu
risc.
Regulament de ordine interioara.
Risc de accidente:
Manipulare incorecta a instrumentarului/
Sntate si securitate aparaturii specifice serviciului.
in munca Utilizarea incorecta a aparaturii de
laborator.
Lipsa echipamentelor de protecie.
Managementul riscului.
Incidente:
Boli profesionale (prin poziii incorecte,
stres, contagiune).
Noxe profesionale.
Condiii de mediu necorespunztoare
(nclzire, aerisire, iluminat).
Eficienta muncii:
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 30
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Criterii de eficienta:
- condiii specifice laboratorului;
- facilitai sanitare;
- nclzire si ventilaie optima;
- condiii de depozitare a
substanelor, produselor biologice;
Criterii de evaluare:
- satisfacia in munca;
- prezena/absena conflictelor;
- soluii de rezolvare a conflictelor de
munca;
- atitudini la nivel organizaional.
C2 Aplica politica 2.1. Norme de bioprotecie:
serviciului de Verificarea periodica a securitii
preveni- re a tehnicilor de laborator.
accidentelor si Instruirea personalului.
infeciilor Prevenirea accidentelor si incidentelor cu
intraspitali- materiale infecioase.
cesti Asigurarea decontaminrii.
Bariere antiinfecioase.
2.2. Condiii de baza ale prevenirii
infeciilor intraspitaliceti:
Circuitele funcionale ale serviciului.
Analiza costurilor si beneficiilor de
prevenire.
Decontaminarea spatiilor.
Dezinfecia, sterilizarea.
2.3. Metode de prevenire:
Identificarea zonelor cu risc crescut.
Respectarea circuitelor funcionale.
Izolarea produselor si materialelor cu risc
biologic.
Autoprotecia persoanelor expuse la
produse biologice si de laborator
Simularea accidentelor.
C3 Folosete 3.1. Echipamente de protecie (halat,
materiale si boneta, masca, manusi de unica folosina,
echipamente de ochelari de protecie, sort, ecran protector,
protecie. nisa de protecie)
3.2. Materiale de protectie:
- antiseptice;
- protocoale de activitate;
- indicatori de avertizare vizuala, etc.
C4 Specifica modul 4.1. Reactivi folosii in laborator:
de utilizare al - substane inflamabile (eterii, acetaldehida,
reactivilor de etanolul, acetona, alcoolul propilic si
laborator. xilenul);
- substane biodegradabile;

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 31


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- substane chimice: acizi, baze;


- fixatori;
- colorani.

4.2. Modul de utilizare a reactivilor


4.3. Condiii de depozitare a reactivilor:
- camere izolate, ventilate;
- recipiente etane;
- dulapuri marcate;
- semnalizare vizuala;
- dotarea cu extinctoare.
4.4. Condiii de utilizare a reactivilor:
- instruirea personalului;
- folosirea echipamentului de protecie;
- respectarea protocoalelor de utilizare.
C5 Evalueaz propria 5.1. Sntate si disfuncionalitate:
stare de sntate. - integrare profesionala;
- odihna suficienta;
- satisfacii personale si profesionale;
- stare de sntate satisfctoare.
5.2. Monitorizarea propriei snti:
- dosarul medical;
- controlul medical periodic;
- identificarea disfunctionalitailor (stres,
surmenaj, boli).
5.3. Masuri de protecie personala:
- condiii de ergonomie a muncii (poziie,
lumina, etc.);
- evaluarea riscului;
- vaccinrile.

 Sugestii metodologice
Modulul SNTATE SI SECURITATE IN MUNCA poate fi parcurs independent.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore dintre care 18 de ore
de teorie (1 ora/sptmn x 18 sptmni) si 42 de ore de pregatire practica in laboratorul
clinic.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activiti de predare
nvare cu caracter interactiv (conversaia euristica, studiu de caz) aplicativ (fise de
lucru, referate, eseuri).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de pregtire profesionala, pentru a obine
acelai nivel de performan, indiferent de locul, momentul sau persoana care face
evaluarea.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
- probe orale (ntrebri, discuii de grup)
- teste scrise cu rspunsuri preformate
- probe practice (studiu de caz, jocuri de rol, simulri)

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 32


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea, coevaluarea in


grupul de lucru) pentru dezvoltarea simului critic si a obiectivitii. Se evalueaz numai
competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind relevant.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competenelor printr-o
evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvene mici);
- sumativ (la sfritul modulului).
Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul isi stabilesc numrul de ore
alocat fiecrei teme, durata evalurii, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe
parcursul perioadei de instruire teoretic.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 33


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VII: ETICA SI DEONTOLOGIE MEDICALA

 Not introductiv

Modulul ETIC I DEONTOLOGIE MEDICALA face parte din pregtirea specific din
anul I pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat ETIC
I DEONTOLOGIE MEDICALA.
Modulul are 60 de ore, din care 18 ore de teorie i 42 ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional.
In exercitarea profesiei asistentul medical de laborator vine in contact cu pacienti si
apartinatorii acestora, ceea ce impune respectarea demnitatii fiintei umane si principiilor
eticii, actionand intotdeauna in interesul beneficiarilor examenelor. Studiul acestui modul
ajuta asistetul medical de laborator sa inteleaga mai bine anumite situatii limita care creeaza
dileme si fata de care luarea unei decizii pune probleme.
Continutul modulului a fost astfel structurat incat sa dea posibilitatea asistentului
medical de laborator sa abordeze diferit persoanele cu care relationeaza tinand seama de
obiceiuri, credinte religioase si nivel de cultura (dimensiunea cultural-spirituala), reactia fata
de boala. O categorie aparte care necesita atentie deosebita o constituie bolnavii oncologici
care necesita examene de laborator, precum si alti bolnavi incurabili.
Programa se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific
calificarii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului

1. Descrie fiina uman ca entitate bio psihic social cu valori i principii.


2. Stabilete relaii de ncredere cu echipa de lucru i beneficiarii examinrilor.
3. Asigur efectuarea examinrilor ntr-un mediu securizant.
4. Rspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen ETIC I DEONTOLOGIE MEDICALA ( 60 ore din care
42 ore pregatire practica)

Nr. Unitatea de
Competena Coninuturi tiinifice
crt. competen
Etic i C.1 Descrie 1.1. Individul ca un tot bio psihic - social
deontologie fiina uman ca - Respectarea entitii individului, evitarea
entitate bio transformrii ntr-un obiect sau diagnostic
1 psiho social - Aprecierea holistic
cu valori i Individul i nevoile sale specifice,
principii. dimensiunile nevoilor: biofiziologic,
psihologic, socio-economic, i cultural-
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 34
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

spiritual;
Interdependena dintre nevoi i
dimensiuni..Mnifestri psiho-somatice ale
mbolnvirilor
1.2. Valori i principii etice
- Binefacerea a face bine, evitarea
prejudecilor, reducerea riscurilor;
- A nu face ru devotament fa de profesie;
neglijena profesional parte a maleficienei
- Dreptatea mprirea ajutorului i serviciilor,
acordarea sarcinilor egale, nondiscriminarea.
- Autonomia libertatea pacientului de a hotr,
de a alege; informarea i alegerea n cunotin
de cauz, consimmntul informat,
recunoterea faptului c orice persoan este
valoroas, dreptul de a refuza.
- Factori care ngrdesc autonomia: capacitatea
mental i discernmntul, nivelul de
cunotine, vrsta, starea de boal.
- Paternalismul restrngerea autonomiei n
beneficiul persoanei fr discernmt;
- Veracitatea obligaia de a spune adevrul,
alegerea momentului i modului de a spune
adevrul.
- Sinceritatea ca dovad de respect datorat
persoanei ngrijite
- Fidelitatea relaia de ncredere,
confidenialitatea, pstrarea secretului
profesional.
1.3.Sisteme proprii de valori
- Definirea conceptului de valoare
- Valori de baz: ncrederea, empatia,
apropierea, prietenia, dragostea, respectul de
sine, respectul fa de ali oameni, demnitatea.
- Valori personale credine, convingeri,
atitudine care stau la baza comportamentului
- Rolul valorilor personale n relaia cu pacientul
pentru realizarea investigaiilor.
1.4. Drepturi i liberti
Documente despre drepturi i liberti:
- Declaraia universal a drepturilor omului
- Drepturile pacienilor
- Drepturile femeii
- Drepturile nevoilor cu nevoi speciale
Constituia Romniei
Valori care stau la baza fundamentrii drepturilor
omului:
- Viaa, independena i libertatea, egalitatea i

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 35


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

nondiscriminarea, justiia
- Solidaritatea

C.2. Stabilete
relaii de 2.1. Relaii interpersonale
ncredere cu - Caracterul psihologic
echipa de lucru - Caracterul contient
i beneficiarii - Caracterul direct;
examinrilor si - Tipuri de relaii n funcie de nevoile i
tratamentelor trebuinele psihologice ale participanilor de
cu radiatii intercunoatere, de intercomunicare afectiv-
simpatetice
- Tipuri de relaie dup latura lor procesual: de
cooperare, de competiie, de conflict, de
acomodare, de asimilare, de stratificare, de
alienare.
2.2. Dezvoltarea colaborrii i cooperrii
- Definirea conceptului etic de cooperare.
Componentele cooperrii: participarea activ,
colaborare, reciprocitate.
- Cultivarea relaiilor de acomodare i asimilare
evitarea competiiei i conflictelor.
- Codul de etic despre:
o Asistentul medical i persoana care
necesit examinri de laborator:
implicarea pacientului, respectarea
opiunii, informarea, obinerea
consimmntului, confidenialitatea,
intimitatea
o Asistentul medical i colegii:
cooperarea cu colegii din domeniul
laborator i din alte domenii;
semnalarea abuzurilor.
C.3. Asigur
efectuarea 3.1. Condiii de efectuarea a examinrilor de
examinrilor laborator
ntr-un mediu - Explicarea tehnicii i protocolului de
securizant. desfurare
- Respectarea valorilor de baz, ncredere,
respect, empatie.
3.2. Respectarea deciziei pacientului
- Verificarea sau obinerea consimmntului,
dup caz.
- Respectarea dreptului pacientului de a refuza
efectuarea tehnicii
- Comunicarea refuzului persoanelor ierarhic
superioare
3.3.Dilema etica si decizia, definitia dilemei
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 36
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- Fazele rezolvrii dilemei: identificarea dilemei


prin analiza problemei, formularea soluiilor
alternative, alegerea celei mai bune soluii,
implementarea deciziei, evaluarea aciunii
- Probleme i dileme etice n boala canceroas i
alte boli incurabile
Riscul profesional
Definiia riscului:
- Riscul legal (legitim), condiii pentru
acceptarea riscului
- Riscul ilegitim riscuri previzibile i
imprevizibile n practicarea profesiei de
asistent medical de laborator
- Argumente deontologice pentru evaluarea i
acceptarea riscului in efectuarea examenelor de
laborator
C.4. Rspunde
din punct de 4.1. Rspundere i responsabilitate
vedere - Definirea noiunilor de rspundere i
profesional, responsabilitate: a fi rspunztor, a avea
moral i legal ndatoriri
Formele rspunderii:
o Rspunderea profesional concept
etic
o Rspundere legal normele de
autorizare
o Rspundere moral
o Standarde pentru evaluarea gradului de
rspundere profesional:
- culpa profesional; diferite tipuri de
culp: pri omisiune, prin impruden, prin
ignoran, prin neglijen
- eroarea i greeala
- codul de etic despre abateri i sanciuni

4.2. Competene profesionale


- Fia postului asistentului medical de laborator,
limite de competen
- Sarcini autonome i delegate, delegarea unor
atribuii unor altor persoane
- Autorizaia de liber practic condiii de
eliberare i suspendare

 Criterii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul ETIC I DEONTOLOGIE MEDICALA poate fi studiat independent. n
studierea modului, profesorul trebuie s aib n vedere:
- implicarea activ a elevilor n dezbaterile etice legate de aspectele
profesionale;

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 37


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- stilul individual de nvare;


- capacitatea elevilor de a valorifica n procesul de nvare cunotine nsuite n
alte module sau din experiena proprie;
- capacitatea elevilor de a respecta n practic valorile i principiile etice
- nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara i sintetiza
informaiile n vederea formrii abilitilor necesare pentru a lucra n
calificarea Asistent medical de laborator.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode
active: observaia, demonstraia, exerciiul, studiul de caz, dezbaterea etic, iar ca mijloace, fie
de lucru, prezentarea unor cazuri reale si modele cadru pentru a dezvolta capacitatea de luare a
deciziei.
Numrul de ore de teorie i de laborator tehnologic afectat fiecrei competene rmne
la latitudinea cadrului didactic n funcie de particularitile grupului de elevi, precum i a ale
fiecrui elev, de complexitatea cazurilor discutate.
Elevul va fi pus n situaii concrete care s-i permit ndeplinirea criteriilor de
performan n condiiile de aplicabilitate din standardul profesional.
Evaluarea are n vedere nivelul de performan pe care elevul l-a atins n diferite etape
ale pregtirii sale i la ncheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, n funcie de
tipul de competen i criteriile de performan care atest dobndirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul acestuia se face
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii celor patru competene relevante.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, celelalte fiind irelevante.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul stabilesc durata evalurii
fiecrei competene, numrul de reevaluri, modalitatea de evaluare i distribuia pe parcursul
pregtirii.
Evaluarea final urmrete ca elevul s demonstreze pregtire unitar la nivel naional
n conformitate cu Standardul de Pregtire Profesional indiferent de locul, momentul i
persoana care face evaluarea.
Pentru ca evaluarea s fie ct mai corect se recomand folosirea mai multor metode,
astfel nct toate criteriile de performan s fie ndeplinite.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 38


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VIII: COMUNICARE PROFESIONAL N LIMBA MODERN

 Not introductiv
Modulul COMUNICARE PROFESIONAL N LIMBA MODERN face parte din pregtirea
anului I, coala postliceal, pentru calificarea asistent medical de laborator.
n modulul COMUNICARE PROFESIONAL N LIMBA MODERN se regsesc abilitile
din unitatea de competen COMUNICARE PROFESIONAL N LIMBA MODERN. Modulul
are alocate 120 de ore din care 72 de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire
practica . Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul
de pregtire profesional specific calificrii.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare


modulului:

1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale, legate de


indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
semnificative
2. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate, legate
de indeplinirea de sarcini de serviciu, in contexte profesionale
3. Exprima mesaje orale in limbaj complex, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
4. Elaboreaza mesaje scrise specializate, in contexte profesionale
semnificative, in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu
5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de
sarcini de serviciu, in contexte profesionale semnificative

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 39


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabel de corelare a competenelor si coninuturilor


Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA IN LIMBA MODERNA ( 120 de ore
din care 48 de ore de pregatire practica)

Nr Unitatea de Competene Coninuturi


crt competen
1. Comunicare C.1. Obine 1. Tipuri de informaii:
profesional n informaii prin - informaii, inclusiv numerice, pe teme
limba modern receptarea de profesionale: instruciuni, solicitri, ntrebri,
mesaje orale, legate explicaii;
de ndeplinirea de - informaii factuale, inclusiv numerice, privind
sarcini de serviciu, specificaii de procese, produse i servicii;
n contexte -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra,
profesionale neutr), prioriti.
semnificative 2. Surse i tipuri de mesaje orale:
-mesaje, formale i informale directe, emise
clieni, colegi sau de cei din jur;
-discursuri, rapoarte, conferine (inclusiv video-
conferine);
-prezentri (formale / informale) de produse /
servicii;
-transmisiuni radio i TV, anunuri publice;
-conversaii telefonice, inclusiv mesaje
telefonice nregistrate.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 40


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

C.2. Obine 1. Tipuri de texte:


informaii prin - documente profesionale specifice specializrii:
receptarea de manuale, rapoarte, reclame, oferte, fie tehnice;
mesaje scrise - texte de popularizare pe teme profesionale:
specializate, legate articole de pres, prezentri, reclame, anunuri;
de ndeplinirea de - texte cu coninut operaional profesional:
sarcini de serviciu, coresponden, faxuri, circulare, formulare,
n contexte instruciuni cereri, reclamaii, procese verbale.
profesionale 2. Tipuri de informaii scrise:
semnificative - elemente cheie din documente relevante;
- informaii factuale, inclusiv numerice, relativ
complexe, pe teme de interes comun;
- informaii profesionale: instruciuni, explicaii,
date tehnice ale unor produse i servicii, evaluri;
- date privind: materii prime, materiale i
produse finite, operaii i procese tehnologice.
C.3. Exprim 1. Tipuri de informaii:
mesaje orale n - informaii factuale , idei, opinii;
limbaj complex, n - instruciuni, explicaii, detalii de operare,
contexte sfaturi;
profesionale descrieri i specificaii de obiecte, procese,
semnificative, n operaii.
scopul ndeplinirii 2. Tipuri de discurs:
de sarcini de - discuii profesionale formale i informale.
serviciu - prezentri.
- scurte rapoarte profesionale.
3. Moduri de comunicare:
- fa n fa, individual sau n grup;
- la telefon, robot telefonic.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 41


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

C.4. Elaboreaz 1. Tipuri i formate de documente i texte


mesaje scrise funcionale:
specializate, n - formulare i alte documente specifice
contexte specializrii (facturi, facturi pro-forma, oferte,
profesionale fie tehnice, fie de eviden, fie de producie,
semnificative, n documente de eviden, specificaii, evaluri);
scopul ndeplinirii - coresponden profesional: scrisori, note
de sarcini de circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail);
serviciu - dri de seam, procese verbale, minute,
referate, rapoarte.
- formate formale;
- formate informale.
2. Tipuri de informaii:
- informaii factuale de specialitate (inclusiv
descrieri i date tehnice), despre produse i
servicii;
- aranjamente i instruciuni de serviciu;
- idei, opinii, puncte de vedere;
- raportri privind desfurarea unor
evenimente, edine, procese.
3. Teme specifice:
- organizarea locului de munc;
- operaii, activiti i procese de producie;
- calitatea serviciilor / produselor.
C.5. Particip la 1. Discuii profesionale:
interaciuni orale i - situaii sociale si profesionale formale i
n scris legate de informale;
ndeplinirea de - interviuri individuale sau n grup;
sarcini de serviciu, - ntlniri formale / informale profesionale de
n contexte rutin, activiti profesionale zilnice.
profesionale 2. Comunicare telefonic:
semnificative - contacte de rutin cu colegi, subalterni,
superiori, n activiti profesionale zilnice;
- comunicri formale / informale cu parteneri
i clieni;
- interviuri telefonice individuale.
3. Coresponden profesional:
- formal i informal, legat de sarcini de
serviciu;
- n interiorul organizaiei: cu subalterni, cu
colegi, cu superiori;
- n afara organizaiei: cu clieni, cu parteneri,
cu poteniali clieni / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare


Modulul COMUNICARE PROFESIONAL N LIMBA MODERN va fi parcurs cu aceleai
coninuturi la toate calificrile de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei uniti de
competen pentru abiliti cheie. Parcurgerea coninuturilor se va face n ordinea prezentat

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 42


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

n tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor , dar abordarea acestora trebuie s fie


flexibil, difereniat innd cont de nivelul iniial de pregtire.
Coninuturile se vor exemplifica n funcie de domeniul profesional, respectiv
informaiile, mesajele orale sau scrise n limb strin exersate vor corespunde domeniului
profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica.
n elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONAL N
LIMBA MODERN profesorul va trebui s in seama de urmtoarele principii moderne ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare
- elevii au stiluri diferite de nvare
- elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele
noi i pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de nvare
cu caracter interactiv. Se recomand urmtoarele metode: conversaia, jocul de rol, simularea,
proiectul.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare formativ, iar la sfritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 4 ore de pregatire teoretic/ saptamana/ semestrul II i 48 ore/semestrul II de
pregatire practic prin laborator tehnologic. Profesorii au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de
cunotine anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de nelegere i
asimilare a cunotinelor i formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.
Nivelul de pregtire este realizat corespunztor dac sunt ndeplinite criteriile de
performan ce pot fi atinse numai dac n procesul de nvmnt sunt asigurate condiiile de
aplicabilitate descrise n standard.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 43


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul IX: IGIENA GENERALA SI SANATATE PUBLICA

 Not introductiv
Modulul IGIEN GENERALA I SNTATE PUBLIC face parte din pregtirea
specific din anul I pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat IGIEN
GENERALA I SNTATE PUBLIC.
Modulul are 60 ore, din care 36 teorie i 24 ore de pregatire practic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional.
Coninutul modulului are n vedere faptul c asistentul medical de laborator intr n
relaie cu persoane sntoase i bolnave, cu produsele biologice i patologice ale acestora, n
toate cele trei niveluri de ngrijire (primar, secundar, teriar) astfel nct noiunile de igien
i sntate public sunt necesare pentru a nelege influena mediului, muncii i alimentaiei
asupra strii de sntate.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului

1. Analizeaz factorii care influeneaz starea de sntate a populaiei.


2. Rezum caracteristicile muncii care influeneaz starea de sntate.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 44
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

3. Descrie rolul alimentaiei n meninerea strii de sntate.


4. Identific criteriile i principiile organizrii asistenei medicale a populaiei.

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen IGIEN GENERALA I SNTATE PUBLIC (60 ore din care 24
de ore pregatire practic n secia clinic)

Nr. Unitatea de
Competena Coninuturi tiinifice
crt. competen
1. Igien i C.1. 1.1. Starea de sntate a populaiei
sntate Analizeaz - definiia sntii;
public factorii care - factorii care influeneaz starea de sntate: economici,
influeneaz sociali, medicali, demografici;
starea de - studii asupra strii de sntate;
sntate a 1.2. Poluarea mediului i efectele sale asupra sntii
populaiei 1.2.1. Aerul ca factor de promovare a sntii
- Compoziia aerului i proprietile fizice.
- Microclimatul i influena asupra organismului.
- Vicierea i impurificarea aerului (poluarea chimic i
bacteriologic). Autopurificarea i dezinfecia. Prevenirea
vicierii, combaterea, controlul.
1.2.2. Apa ca factor de sanogenez, compoziia i
proprietile apei
- Rolul apei n organism i n natur.
- Standarde fizice, chimice i bacteriologice de potabilitate.
- Surse de aprovizionare cu ap, sisteme centrale i locale.
Captarea, distribuirea apei i protecia surselor.
ntreinerea igienic a fntnilor, cerine de amplasare.
- Poluarea chimic i bacteriologic a apelor, efectele
asupra strii de sntate.
- Purificarea i autopurificarea apei, norme sanitare de
protecie.
1.2.3. Solul. Structura solului, rolul biologic i n rspndirea
bolilor.
- Evacuarea chimica a reziduurilor lichide i solide.
- Poluarea chimic.
1.2.4. Radiaii ionizante i neionizante.
- Poluarea radioactiv a mediului, efectele asupra
organismului uman.
- Respectarea normelor de igien i protecie contra
radiaiilor n serviciile de radiologie.

C.2. Rezum 2.1. Noiuni de fiziologia muncii


caracteristicile - Solicitarea neuropsihic i senzorial n procesul muncii.
muncii care - Caliti fizice, psihice i senzoriale necesare practicrii
influeneaz profesiei de asistent medical de radiologie.
starea de - Consumul de energie n funcie de tipul activitii,
sntate adaptarea principalelor funcii ale organismului n
exercitarea diferitelor profesiuni: adaptarea aparatului
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 45
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

cardiovascular, respirator, locomotor (poziia corpului).


- Caracteristicile muncii n schimburi.
2.2. Evaluarea capacitii de munc
- Factorii care determin capacitatea de munc. Exerciiul
i antrenamentul.
- Oboseala, factori determinani, mecanisme de instalare,
manifestri clinice. Sindromul oboselii cronice.
- Msuri igienico-fiziologice pentru asigurarea regimului
optim de munc.
- Conceptul de odihn activ.
- Accidente de munc. Clasificare, cauze. Rolul factorului
uman n producerea accidentelor, msuri de prevenire.
2.3. Factorii care acioneaz asupra strii de sntate:
- zgomotele i trepidaiile;
- pulberile;
- substane toxice chimice;
- agenii infecioi i parazitari;
- radiaii.
- Boli profesionale i msuri de protecie. Controlul
medical periodic. Schimbarea locului de munc..
2.4. Asigurarea condiiilor igienice de munc n laboratoarele
de analize medicale i anatomopatologice..
- Igienizarea spaiului de lucru: dezinfecia pavimentului,
meselor, celuilalt mobilier.
- Inactivarea produselor cu potenial infecios, curirea i
sterilizarea materialelor.
- Sterilizarea aerului cu raze ultraviolete, aerisirea.
- Asigurarea temperaturii de confort, luminozitii
adecvate.
- Folosirea echipamentului de protecie: halate, mnui,
mti, ochelari.
- Pstrarea n siguran a reactivilor i soluiilor
conservante.

C.3. Descrie 3.1. Alimentaia sntoas a populaiei i influena sa asupra


rolul organismului.
alimentaiei n - Cerine igienico sanitare de alctuire a raiei alimentare,
meninerea necesarul calitativ i cantitativ.
strii de - Nevoile organismului de proteine, lipide, glucide, sruri
sntate. minerale, vitamine, ap. Nevoi energetice.
- Raie alimentar echilibrat.
- Grupe de alimente.
3.2. Alimentele ca factor de rspndire a mbolnvirilor.
- Pstrarea i conservarea alimentelor.
- Transportul i comercializarea.
- Alterarea alimentelor.
- mbolnviri de origine alimentar: avitaminoze i
hipovitaminoze, intoxicaii alimentare, toxiinfecii, alte
boli transmise prin alimente contaminate.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 46
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- Efectele aditivilor alimentari pe termen mediu i lung.

C.4. Identific 4.1. Definiia sntii publice.


criteriile i - ngrijiri primare de sntate: definiie, coninut, rolul n
principiile aprarea i promovarea sntii.
organizrii - ngrijiri secundare de sntate: definiie, coninut, rolul n
asistenei tratarea i educarea consumatorilor de ngrijiri de
medicale a sntate.
populaiei. - ngrijiri teriare de sntate: definiie, coninut, elemente
de recuperare i meninere a autonomiei.
- Noiuni despre organizarea asistenei medicale.
4.2. Indicatori pentru aprecierea strii de sntate
- Mortalitate, morbiditate, spor natural, fertilitate, sperana
de via definiii.
- Evoluia morbiditii, depistarea n mas a bolilor cronice
(cardio-vasculare, cancer), boli infecioase (TBC,
hepatit, SIDA).
- Toxicomanii, alcoolism, tabagism msuri de prevenire
i combatere.

 Criterii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul IGIEN GENERALA I SNTATE PUBLIC poate fi parcurs independent.


Prin parcurgerea acestui modul elevul primete informaii despre factorii care
acioneaz asupra strii de sntate, putnd s influeneze anumite constante biochimice i s
induc starea de boal.
Elevul trebuie s fie capabil sa diferenieze rezultatele modificate temporar sub
influena unor factori de mediu, sociali, alimentari i cele modificate de boal.
Mediul nconjurtor nesigur, poluat, alimentaia nesntoas favorizeaz apariia unor
boli uneori cu consecine greu de controlat.
n elaborarea strategiei profesorul va ine seama de:
- implicarea activ a elevilor n nsuirea informaiilor;
- stilul individual de nvare;
- capacitatea elevilor de a valorifica n procesul de nvare cunotine nsuite n
alte module sau cunotine pretiinifice din experiena proprie;
- capacitatea elevilor de a aplica n practic informaiile despre igien i sntate
public n activitatea din laboratoarele de analize medicale i
anatomopatologice;
- elevii au nevoie de timp pentru a analiza, compara i sintetiza informaiile
primite n acest modul pentru a le corela cu cele nsuite la alte module, n
vederea formrii abilitilor necesare pentru a lucra n calificarea Asistent
medical de laborator.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 47


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode


active: observaia, demonstraia, exerciiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fie de lucru,
rezultatele unor anchete epidemiologice.
Numrul de ore de teorie i lucrri practice afectat fiecrei competene rmne la
latitudinea cadrului didactic n funcie de particularitile grupului de elevi, precum i a ale
fiecrui elev.
Elevul va fi pus n situaii concrete care s-i permit ndeplinirea criteriilor de
performan n condiiile de aplicabilitate din standardul profesional.
Evaluarea are n vedere nivelul de performan pe care elevul l-a atins n diferite etape
ale pregtirii sale i la ncheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, n funcie de
tipul de competen i criteriile de performan care atest dobndirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul acestuia se face
evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii celor patru competene relevante.
Evaluarea final urmrete ca elevul s demonstreze pregtire unitar la nivel naional
n conformitate cu Standardul de Pregtire Profesional indiferent de locul, momentul i
persoana care face evaluarea.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul stabilesc modalitile de
evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competen, numrul de reevaluri i distribuia pe
parcursul modulului.

Modulul X: GENETICA

 Nota introductiva

Modulul GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea:
asistent medical de laborator. In modulul GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea
tehnica de baza GENETICA. Modulul are alocate 60 de ore din care 54 de ore de instruire
teoretica si 6 ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura
dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara
se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare


modulului:

1. Caracterizeaza notiunea de genetica umana si conceptul de


ereditate.
2. Analizeaza ereditatea caracterelor la om.
3. Enunta notiunea de variabilitate prin mutatii genetice si
anomaliile cromozomice si genomice.
4. Caracterizeaza bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor
teratogeni.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 48


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor


Unitatea de competenta: GENETICA ( 60 de ore din care 6 de ore de laborator
tehnologic).

Nr. Unitate de Competente Continuturi


crt. competenta
1. Genetica C1 Caracterizeaza 1.1. Genetica: definitie, obiectul de
notiunea de studiu(genetica mendeliana si genetica non-
genetica umana mendeliana).
si conceptul de 1.2. Ereditatea: definitie, conceptul modern
ereditate. asupra ereditatii.
1.3. Variabilitatea: definitie.
C2 Analizeaza 2.1. Diviziunea celulara: mitoza(diviziunea
ereditatea indirecta), meioza(diviziunea reductionala),
caracterelor la om. amitoza (diviziunea directa).
2.1.1. Diviziunea directa (amitoza).
2.1.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau
mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza),
diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele
mitozei: interfaza, profaza, metafaza,
anafaza, telofaza.
2.1.3. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in
celulele germinale (sexuale) si consta in
doua diviziuni nucleare succesive, una
reductionala si una mitotica ecuatoriala.
2.2. Natura materialului genetic: cromozomi,
acizi nucleici, gena.
2.2.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor,
dimensiunea, forma, evidentierea
cromozomilor.
- reproducerea celulara si ciclul
cromozomial.
2.2.2. Acizi nucleici:
- structura chimica a acizilor nucleici
(ADN, ARN).
- codul genetic: caracteristici
- sinteza proteinelor: etape
- functiile materialului genetic
2.2.3. Gena:
- notiunea de gena
- mutatii: sursa primara a variabilitatii
organismelor. Clasificarea: mutatii
genomice, cromozomiale, genice.
- factorii mutogeni si mecanismul lor de
actiune: factori fizici (radiatiile neionizate
si ionizate), chimici, biologici.
2.3.1. Legile lui Mendel.
2.3.1.1. Uniformitatea hibrizilor primei

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 49


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

generatii(generatia filiala F1).


2.3.1.2. Segregarea hibrizilor in aII-a generatie.
2.3.1.3. Segregarea independenta sau legea
asortarii independente.
2.3.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea
dihibridarea, ereditatea parigenica.
- monohibridarea:
- transmiterea (ereditatea) autozomal
dominanta.
- transmiterea (ereditatea) autozomal
recesiva.
- transmiterea (ereditatea) autozomal
codominanta.
- transmiterea (ereditatea) legata de
cromozomii sexuali (gonozomica).

C3 Enunta 3.1.1. Variabilitatea prin mutatii genetice:


notiunea de - mutatia: definitie, tipuri de mutatii (mutatii
variabilitate prin genetice, mutatii cromozomice, mutatii
mutatii genetice si genomice).
anomaliile 3.1.2. Anomalii cromozomice si genomice:
cromozomice si - anomalii autozomale de numar (sindromul
genomice. Langdon Down).
- anomalii gonozomale de numar si structura
(sindromul Turner, trizomia X, sindromul
Klinefelter)
C4 Caracterizeaza 4.1. Etiologia malformatiilor.
bolile cu 4.1.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante,
transmitere genetica energia termica, factori mecanici), chimici,
si rolul factorilor medicamentosi, biologici, materni (starea
teratogeni. fiziologica si patologica a mamei).
4.1.2. Factori genetici: constitutia genetica a
embrionului, accidente genetice in meioza
genitorilor, modificarea aparatului
geneticin celula embrionara.
4.2.1. Morfodisplazia: malformatii dobandite,
morfodisplazii date de aberatii cromozomice,
genopatii (boli moleculare monogenice, boli
poligenice).
4.2.2. Histodisplazia
4.3. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria,
albinismul, cretinismul sporadic cu gusa,
tirozinoza, alcoptonuria, anemia falciforma,
hemofilia, daltonismul.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare


Modulul GENETICA poate fi parcurs in mod independent.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 50


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele


principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare
cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici
la plante sau Drosophila melanogaster, efectuarea hartilor cromozomiale, experiente
efectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct
de vedere genetic, conceptia evolutionista despre om, etc.).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze4
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel
unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, procesul.

 Sugestii metodologice
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 3 ore /saptamana de teorie/semestrul II si 6 de ore/laborator
tehnologic/semestrul II. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare
a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea
temelor din programa sa sa faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si
activitatilor privind GENETICA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca
independenta, simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 51
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

spiritul critic si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea


cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile
elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase,
cataloage, preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii
retroproiector, preparate microscopice, soareci de laborator, etc.

Modulul XI : BOLI INTERNE

 Not introductiv

Modulul BOLI INTERNE face parte din pregtirea specific din anul I, pentru obinerea
calificrii de nivel 3 avansat : asistent medical de laborator.
n modulul BOLI INTERNE se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat BOLI
INTERNE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de pregtire teoretic i 84 de
ore de pregtire practic (stagiu clinic). Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise n standardele de pregtire profesional. Programa colar
se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:

1. Efectueaza anamneza utilizand termenii medicali adecvati.


2. Identifica modificarile patologice observate la inspectia generala a bolnavului.
3. Analizeaza semnele si simptomele prezente in afectiunile medicale.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 52


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4. Coreleaza manifestarile bolilor imuno alergice cu investigatiile de laborator


specifice
5. Interpreteaza simptomatologia specifica urgentelor medicale

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor :

Unitatea de competen : BOLI INTERNE .


( 120 de ore din care 84 de ore de pregatire practica)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi

competen
1 Boli C.1. Efectueaza 1.1 Manifestarile de boala: Semnul ,
interne anamneza utilizand simptomul , sindromul
termenii medicali (definitie si exemple)
adecvati. 1.2. Etapele anamnezei:
Anamneza(definiie).Modul de abordare a
bolnavului, motivele internrii, istoricul bolii,
antecedentele heredo colaterale, antecedentele
personale fiziologice i patologice, condiiile de
via i de munc.
1.3. Vocabularul medical:
Simptome cheie: durerea,(cefaleea,migrena,
durerea vertebral,articular,toracic,
abdominal) ametelile si vertijul,palpitatiile,
dispneea, tusea, lipotimia si sincopa, insomnia,
febra

C.2. Identifica 2.1. Metode clasice de examinare obiectiva : -


modificarile Inspectia , palparea, percutia, ascultatia .(conditii si
patologice mod de efectuare)
observate la 2.2. Modificari patologice observate la
inspectia generala inspecia general a bolnavului:
a bolnavului. - Atitudinile si posturile patologice
(pasive,forate): decubit lateral, decubit ventral,
decubit dorsal, ortopnee,coco de
puc,opistotonus, poziia antalgic ,alte poziii
forate.
- Faciesul din bolile:endocrine, cardiovasculare
,pulmonare,digestive, renale,
neurologice,decollagen acromegalic, cretinoid,
basedowian,cushingoid,mitral,asfixic,vultos,
ftizic, hipocratic, renal, parkinsonian, tetanic,
alte tipuri de facies.)
-Mersul patologic: cosit, trt, forfecat, legnat,

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 53


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

stepat, talonat, rigid, ebrios, dansant, alte tipuri de


mers patologic.
- Modificrile tegumentelor i fanerelor :
(Modificri ale culorii,discromiile, leziunile
cutanate elementare,leziunile vasculare,modificrile
unghiilor i ale perilor, pruritul.
-Tulburrile staturale i tipurile constituionale
hiperstaturalitatea,gigantismul,
nanismul,clasificarea tipurilor constituionale.
-Tulburrile strii de nutriie:obezitatea, subnutriia.
- Edemele i deshidratarea (definiie, clasificare )
-Modificri ale muchilor scheletici :tulburri ale
tonusului muscular, ale activitii motorii,
volumului,troficitii;mialgia,micrile involuntare.
-Modificri ale sistemului osteo articular
(artralgia,atitudini i poziii vicioase, durerea
osoas,tumefacii i deformri osoase.
-Modificri ale ganglionilor limfatici: adenopatiile
-Tulburrile strii de contien: sincopa,coma,
hipersomnia, delirul, demena.

C. 3. Analizeaza 3.1. Semne si simptome grupate pe aparate si


semnele si sisteme :
simptomele - aparatul respirator: durerea toracica, tusea,
prezente in expectoratia, sputa, dispneea,cianoza ;
afectiunile - aparatul cardiovascular: durerea precordiala si
medicale. retrosternala, dispneea de cauza cardiaca, edemul
cardiac, palpitatiile, astenia ;
- aparatul digestiv: durerea abdominala,disfagia,
greata, varsatura, diareea, constipatia ;
- aparatul renal: durerea de cauza renala, cistalgia,
oliguria, polakiuria, disuria, nicturia, hematuria :
- sistemul ganglionar : adenopatia ;
- sistemul nervos: tulburari ale starii de constienta,
tulburari ale: reflexelor, tonusului muscular,
motilitatii, etc.
3.2. Afectiunile medicale:
(definitie, etiopatogenie, simptomatologie,
investigatii paraclinice, principii de
tratament, complicatii, profilaxie)
- Bolile aparatului respirator: rinitele,
faringoamigdalitele, laringitele, sinuzitele,
traheobronsitele, pneumoniile, pleureziile, astmul
bronsic, bronsita cronica, tuberculoza,
insuficienta respiratorie, cancerul pulmonary
- Bolile aparatului cardiovascular:ateroscleroza,
valvulopatiile, cardiopatia ischemica, aritmiile,
endocardite, reumatismul articular acut,
miocarditele ,pericarditele, insuficienta cardiaca,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 54
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

sindromul de ischemie periferica, maladia


varicoasa, hipotensiunea arteriala, hipertensiunea
arteriala;
- Bolile aparatului digestiv: esofagitele, gastritele,
boala ulceroasa, enterita de iradiere, enterocolita,
colita, cancerul digestive
- Bolile aparatului renal: glomerulonefritele,
infectiile tractului urinar, litiaza renala, sindromul
nefrotic, insuficienta renala;
- Bolile de metabolism si nutritia: diabetul zaharat,
guta, obezitatea, denutritia ;
- Bolile endocrine: tiroiditele, boala Basedow,
insuficienta suprarenaliana, diabetul insipid, boala
Cushing, tetania ;

C. 4. Coreleaza 4.1. Bolile imunoalergice:


manifestarile - boli localizate la anumite organe: tiroidita
bolilor imuno Hashimoto, orhita aspermatica, uveita, iridociclita ;
alergice cu - boli autoimune sistemice: lupusul eritematos
investigatiile de sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, poliartrita
laborator specifice reumatoida ;

- boli autoimune cu leziuni predominante in


anumite organe: hepatita cronica activa, rectocolita
ulcerohemoragica ;
- boli alergice: alergia respiratorie , alergia
cutanata, alergia alimentara, alergia
medicamentoasa.
4.2. Investigatii de laborator specifice :
- investigatii pentru determinarea auto anticorpilor
circulanti:( imunofluorescenta indirecta,
imunodifuzia in gel, contraimunodifuzia RISA,
etc.)
- investigatii care evidentiaza autoanticorpii legati
de tesuturi: (imunofluorescenta directa)
- testul transformarii blastice a limfocitelor in vitro
;

C. 5. Interpreteaza 5.1. Simptomatologia urgenelor medicale:


simptomatologia - Respiratorii: ortopneea, apneea, cianoza
specifica generalizata, junghiul thoracic ;
urgentelor - Cardio-vasculare: durerea precordiala persistenta,
medicale dispneea intensa, lipotimia, sincopa;
- Digestive: - durerea abdominala colicativa,
varsaturile incoercibile, diareea profuza, melena
- Renourinare: durerea colicativa, oliguria, anuria,
hematuria, retentia de urina ;
- Neurologice :starea comatoasa, convulsiile,
halucinatiile, delirul, paralizia, tulburarile de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 55
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

vedere, etc.
5.2. Urgentele medicale ale:
- Aparatului respirator: insuficienta respiratorie
acuta, starea de rau asthmatic, hemoptizia,
pneumotoraxul spontan, B.P.O.C. acutizata;
- Aparatului cardiovascular :edemul pulmonar
acut, embolia pulmonara, infarctul miocardic
acut,tamponada cardiaca, aritmiile severe,
encefalopatia hipertensiva acuta, angorul pectoral ;
- Aparatului digestiv: colica biliara, pancreatita
acuta,insuficienta renala acuta, colica renala
nefretica, retentia acuta de urina;
- S.N.C.(neurologice) : convulsiile, starile
comatoase, accidentul vascular cerebral;
- Intoxicatiilor acute exogene .

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare :


Modulul BOLI INTERNE poate fi parcurs n mod independent.

n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele

principii moderne ale educatiei :

- elevii inva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare ;

- elevii au stiluri diferite de nvare ;

- elevii se sprijin n procesul nvrii pe cunotinele lor dobndite anterior ;

- este necesar alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,

- informaiilor vechi cu cele noi i pentru sistematizarea noilor achiziii.

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

invare cu caracter interactiv. Se recomand urmatoarele metode : expunerea,

conversaia, observaia, discuii i lucrul n grup, munca independent, problematizarea,

studiul de caz .

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

invare cu caracter practic aplicativ : exerciii de identificare a simptomatologiei bolilor

interne, exercitii de utilizare a terminologiei medicale, ,rezolvarea de fise de lucru

(exemple :investigaiile de laborator de rutin,suplimentare; conduita din punctul de


Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 56
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

vedere al investigaiilor imagistice i de laborator n caz de: ulcer gastic i duodenal,

litiaz biliar, ,pancreatite, ocluzie intestinal etc.).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fie de observaie, fie de lucru, fie

pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.

Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l

demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,

SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a

se asigura un nivel unitar de pregtire.

Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene

nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se

realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.

Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata

evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul

anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare : observarea

sistematic a comportamentului elevilor i a atitudinii acestora fa de o sarcin dat ,

a comunicrii, autoevaluarea, coevaluarea, tema n clas, investigaia, proiectul.

 Sugestii metodologice

Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va

desfura astfel: 2 ore de teorie/saptamana/semestrul II si 84 de ore de pregatire


practica/semestrul II.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 57


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i

abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a

deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n

tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.Prezentarea temelor se va face

succint, insistnd pe aspectele specifice pregtirii asistentului medical de laborator.

n cazul investigaiilor de laborator specifice afeciunilor medicale prezentate n

cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificrile patologice,scopul, i

situaiile n care sunt utile,fr a se mai descrie metoda n sine,aceasta fiind obiectul altor

module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de colarizare.

Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea


n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru
viitorii asisteni medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind BOLILE INTERNE .
Se pot utiliza ca metode de nvaare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme
reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale
trebuie sa cuprind o gam ct mai variat: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,
plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.

 Sugestii Bibliografice :

1.Coord.Prof. Dr.DAN GEORGESCUBOLI INTERNE : VOL I i II, Ed.NAIONAL,


Bucureti,1998.

2.Coord.Prof,dr. Docent.N.CRNGULESCUMEDICIN INTERN, specialiti inrudite


i ngrijiri paliative,Ed.TIIN I TEHNIC, Bucureti.,1998,

3. LUCREIA TITIRC URGENELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru


asistenii medicali),Ed. MEDICAL, Bucureti.,1994

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 58


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul XII.: BOLI CHIRURGICALE

 Not introductiv

Modulul BOLI CHIRURGICALE face parte din pregtirea specific din anul I, pentru
obinerea calificrii de nivel 3 avansat : asistent medical de laborator.
n modulul BOLI CHIRURGICALE se regsesc abilitile din unitatea de competen
specializat BOLI CHIRURGICALE. Modulul are alocate 120 de ore, din care 36 de ore de
pregtire teoretic i 84 de ore de pregtire practic (stagiu clinic).
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise n
standardele de pregtire profesional.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 59


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Programa colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific


calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare modulului:

1. Prezint funcionalitatea i componentele serviciului chirurgical.


2. Asigur condiiile de asepsie i antisepsie n serviciul chirurgical.
3. Analizeaz semnele i simptomele specifice afeciunilor chirurgicale.
4. Coreleaz principalele manifestri clinice ale bolilor chirurgicale cu examinarile
de laborator aferente acestora.
5. Selecteaz interveniile elementare specifice serviciului chirurgical adecvate
situaiei.
6. Aplic msurile de prim ajutor pn la sosirea unei echipe de intervenie
specializat.

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor :

Unitatea de competen : BOLI CHIRURGICALE


( 120 de ore din care 60 de ore de stagiu clinic)

Nr. Unitate de Competene Coninuturi


crt. competen
1 Boli C.1. Prezint funciona- 1.1. Componentele serviciului chirurgical: bloc
chirurgicale litatea i componentele operator, sal de pansamente, saloane, oficiu, grup
serviciului chirurgical. sanitar, cabinete, secretariat etc.

1.2. Circuitele funcionale: circuitul bolnavului,


circuitul personalului medical, circuitul de
sterilizare,circuitul vizitatorilor etc.

1.3. Instrumentarul chirurgical: instrumente


tioase de uz curent, instrumente de hemostaz,
instrumente destinate apucrii esuturilor,
instrumente de disociat esuturile, instrumente
pentru deprtat esuturile,instrumente pentru cusut
esuturile .

C.2. Asigur condiiile 2.1 . Asepsia i antisepsia: definiie, substane.


de asepsie i antisepsie n 2.2 . Metode de asepsie i antisepsie : sterilizarea
serviciul chirurgical. prin cldur uscat, sterilizarea prin cldur
umed, sterilizarea prin aer cald, sterilizarea la
rece.
2.3 Condiii de asepsie i antisepsie: verificarea
corectitudinii sterilizrii instrumentarului
folosit pentru recoltri.

C.3. Analizeaz 3.1 Modaliti de culegere a datelor : anamneza,

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 60


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

semnele observaia clinic, cercetarea documentelor


i simptomele specifice medicale, discuii cu echipa de ngrijire.
afeciunilor chirurgicale. 3.2 Semne i simptome clinice: disfagia,
regurgitaia, eructaia, pirozisul, meteorismul,
diareia, constipaia,brasajul, volvusul
intestinal, hematemeza, melena, rectoragiile,
durerea, febra, frisonul, hiperemia, tumefierea,
diastazis, mastodinia ginecomastia, adenopatia
n bolile chirurgicale, contractura muscular,
abcesul,hernia,eventraia,evisceraia;sindromul
inflamator, sindromul icteric, sindromul de
deshidratare acut etc.
3.3 Monitorizarea manifestrilor patologice:
urmarirea evoluiei manifestrilor patologice
n dinamic .

C.4.Coreleaz 4.1. Afeciuni:


principalele (definiie, etiopatogenie, simptomatologie,
manifestri clinice ale investigaii, principii de tratament,complicaii)
bolilor chirurgicale cu 4.1.1.-infecii chirurgicale acute i cronice:
examinrile de laborator furunculul, hidrosadenita, abcesul cald,
aferente acestora. flegmonul, erizipelul, gangrena gazoas, antraxul,
tetanosul, septicemia, pioemia,panariiile,unghia
incarnat, infeciile intraspitaliceti etc.;
4.1.2.-patologia chirurgical a: esofagului(corpii
strini esofagieni, esofagita coriziv,cancerul
esofagian), stomacului, duodenului(ulcerul gastro-
duodenal,stenoza piloric,cancerul gastric),
intestinului subire i gros (ocluzia
intestinal,rectocolita ulcerohemoragic, cancerul
colonului,hemoroizii,abcesul i flegmonul
perianal)
4.1.3.-patologia chirurgical a ficatului i cilor
biliare ;
(chistul hidatic hepatic,litiaza biliar, cancerul
ficatului)
4.1.4.-patologia chirurgical a pancreasului ;
(pancreatita acut,cancerul pancreatic)
4.1.5.-patologia chirurgical a splinei ;
(traumatismele splinei)
4.1.6.-patologia chirurgical a snului ;
(inflamaiile,tumorile benigne i maligne ale
snului)
4.1.7.-patologia chirurgical a aparatului
urogenital ;
(litiaza renoureteral i vezical,tuberculoza
renoureteral,tumorile renale i
vezicale,hipospadias, epispadias,stricturi ureterale,
fimoza,ectopia
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 61
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

testicular,hidrocel,varicocel,adenomul de
prostat,cancerul de prostat}
4.1.8.-herniile, eventraia, evisceraia ;
4.1.9.-contuziile i plgile abdominale.
4.2.Investigaii de laborator specifice afeciunilor
chirurgicale :
4.2.1 n perioada preoperatorie:
4.2.1.a-investigaii de rutin hemoleucograma
, V.S.H, proteina C reactiv ; probele coagulrii
(timp Quick,P.T.T.,trombocitemia) ;
electroliii serici ; glicemia ; ureea i creatinina.
4.2.1.b-investigaiisuplimentare-transaminazele ,
proteinele totale, albuminele , amilazele
;determinarea grupului sangvin i a Rh-ului .
4.2.2 n perioada intraoperatorie :
determinarea hemogramei

C.5 Selecteaz 5.1 Punciile: exploratorie/evacuatorie; simpl /de


interveniile elementare aspiraie.
specifice serviciului 5.2 Intervenii chirurgicale elementare : incizia,
chirurgical adecvate drenajul, custura, pansamentele i bandajele.
situaiei

C.6. Aplic msurile de 6.1 Principalele urgene chirurgicale :


prim ajutor pn la (definiie,tablou clinic, msuri de prim ajutor,
sosirea unei echipe de complicaii )
intervenie specializat. Abdomenul acut chirurgical,apendicita acut,
hemoragiile, ocul ,traumatismele
,arsurile,electrocuterea .
6.2 Msuri de prim ajutor: Resuscitarea cardio-
respiratorie, hemostaza, reechilibrarea
hidroelectrolitic.
6.3 Monitorizarea : respiraiei, pulsului i a
tensiunii arteriale.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare :


Modulul BOLI CHIRURGICALE poate fi parcurs n mod independent.

n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele

principii moderne ale educatiei :

- elevii inva cnd sunt implicai activ n procesul de nvare ;

- elevii au stiluri diferite de nvare ;


Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 62
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- elevii se sprijin n procesul nvrii pe cunotinele lor dobndite anterior ;

- este necesar alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea,

- informaiilor vechi cu cele noi i pentru sistematizarea noilor achiziii.

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

invare cu caracter interactiv. Se recomand urmatoarele metode : expunerea,

conversaia, observaia, discuii i lucrul n grup, munca independent, problematizarea,

studiul de caz .

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de

invare cu caracter practic aplicativ : exerciii de identificare a componentelor serviciului

chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale,

,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaiile de laborator din perioada

preoperatorie-de rutin,suplimentare,conduita preoperatorie din punctul de vedere al

investigaiilorde laborator n caz de: ulcer gastic i duodenal, litiaz biliar,fracturi

,pancreatite, ocluzie intestinal etc.), proiect (exemple : efectuarea pansamentelor,

bandajelor -materiale tipuri i.etape de execuie.)

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fie de observaie, fie de lucru, fie

pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii.

Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate n Standardul de Pregtire Profesional.

Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l

demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea,

SPP-ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a

se asigura un nivel unitar de pregtire.

Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 63


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

nefiind relevant. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfritul lui se

realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.

Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata

evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul

anului colar.
Se recomand urmtoarele metode alternative de evaluare : observarea

sistematic a comportamentului elevilor i a atitudinii acestora fa de o sarcin dat ,

a comunicrii, autoevaluarea, coevaluarea, tema n clas, investigaia, proiectul.

 Sugestii metodologice

Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va

desfura astfel: 2 ore/ sptmn de teorie/semestrul II i 84 ore/semestrul II de pregatire

practic .

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei

teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i

abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a

deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii.

Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se fac n ordinea stabilit n

tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile.Prezentarea temelor se va face

succint, insistnd pe aspectele specifice pregtirii asistentului medical de laborator.

n cazul investigaiilor de laborator specifice afeciunilor chirurgicale prezentate n

cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificrile patologice,scopul, i

situaiile n care sunt utile,fr a se mai descrie metoda n sine,aceasta fiind obiectul altor

module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de colarizare.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 64


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare cu o bun dotare material. Instruirea


n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunztoare a competenelor pentru
viitorii asisteni medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind BOLILE CHIRURGICALE .
Se pot utiliza ca metode de nvaare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul n grup care stimuleaz spiritul critic i
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la probleme
reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale
trebuie sa cuprind o gam ct mai variat: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,
plane, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.

 Sugestii Bibliografice :

1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU CHIRURGIE: specialiti inrudite;nursing n


chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureti.

2. Conf.dr.P. SIMICI PATOLOGIE CHIRURGICAL I MIC CHIRURGIE(pentru


cadre medii),Ed. MEDICAL, Bucureti.,1974

3. LUCREIA TITIRC URGENELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru


asistenii medicali),Ed. MEDICAL, Bucureti.,1994

4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU CHIRURGIE,vol.I,


Ed.NAIONAL ,Bucureti,1998.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 65


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

CURRICULUM
ANUL II

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

BUCURESTI

2007

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 66


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul I: MANAGEMENTUL CALITII

 Not introductiv

Modulul MANAGEMENTUL CALITII se studiaz pe parcursul anului al II-lea, al colii


postliceale pentru realizarea pregtirii de specialitate specific domeniului Sanatate si
asistenta pedagogica, n vederea obinerii calificrii de nivel 3 avansat Asistent medical de
laborator. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore de instruire teoretic si 24
de ore pregatire practica prin laborator tehnologic. Modulul va dezvolta competenele din
unitatea de competen pentru abiliti cheie MANAGEMENTUL CALITII.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul activitatea didactic va cuprinde
formula unui parteneriat ntre coal i firme (societi) acreditate s gestioneze probleme
specifice de asigurarea i managementul calitii, dar se au n vedere resursele locale pentru
instruire: baza material a colii, cadrul de colaborare cu agenii economici, cerinele locale
pentru pregtirea n calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de laborator
Scopul acestui modul este de a forma deprinderi i abiliti de analiz, de interpretare, de
aplicare i de implementare a sistemului de management al calitii pentru lucrrile din
domeniu.
Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n
Standardul de pregtire profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de
pregtire profesional specific calificrii.
Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execuia propriei activiti, de
asigurarea calitii att pe timpul desfurrii procesului, ct i la finalul lui, de mbuntire a
calitii, dar i de evaluare a cerinelor impuse pentru domeniul Sanatate si asistenta
pedagogica.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta


corespunzatoare modulului :
1. Precizeaza principiile de management al calitatii
2. Efectueaza controlul statistic
3. Actioneaza pentru mentinerea sistemului de asigurarea calitatii
4. Aplica tehnici de imbunatatire continua a calitatii
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 67
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL CALITATII ( 60 de ore din care 24 de ore de
pregatire practica)
Nr. Unitatea de Coninuturi
crt. competen Competene
1. Managementul C. 1. Precizeaz 1.Principiile de management al calitii:
calitii principiile orientarea ctre client, leadership, implicarea
de management al personalului, abordarea procesual, abordarea
calitii sistemului de ctre management, mbuntirea
continu, abordarea concret n luarea
deciziilor, relaii reciproc avantajoase cu
furnizorii.
2. Funciile managementului calitii :
planificarea calitii, organizarea activitilor
referitoare la calitate, coordonarea activitilor
referitoare la calitate, antrenarea personalului
pentru realizarea obiectivelor calitii, inerea
sub control a calitii, asigurarea calitii,
mbuntirea calitii.

C. 2. Efectueaz 3. Elementele controlului statistic: caracteristica


controlul statistic controlat, lot, mrime eantion, reguli de
extragere a eantionului, plan de control, grad
de severitate, nivel de calitate acceptabil
(AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere.
4. Etape ale controlului statistic: extragerea
eantionului, determinarea caracteristicii
conform procedurii specifice, compararea
caracteristicii controlate cu condiiile din
standarde, identificarea defectelor, compararea
numrului de defecte identificate cu cifra de
acceptare/de respingere.
5. Msurile care se impun n urma efecturii
controlului statistic: acceptare/ respingere lot de
produse trecerea la alt plan de control (alt grad
de severitate, AQL).

C. 3. .Acioneaz pentru 6. Cerinele pentru implementarea unui sistem


meninerea sistemului de asigurarea calitii: proceduri, manualul
de asigurarea calitii calitii, satisfacerea clienilor, costuri,
standarde de firm, legislaie, feed-back, grafice
de documentare.
7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe
metode statistice, mentenan, planificarea
ntreinerii, urmrirea parametrilor de
funcionare- interpretarea lui.
8. Factori care afecteaz costurile calitii:

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 68


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

rebuturi, recondiionri, reparaii, produse


neconforme, reclamaii clieni, produse
returnate, penalizri pentru ntrziere,
despgubiri pentru daune.

C. 4. Aplic tehnici de 9. Conceptul de mbuntire continu a


mbuntire continu calitii..
a calitii 10. Strategii de mbuntire a calitii: strategia
Kaizen, Ciclul PEVA (planific-execut-
verific-acioneaz), principiul zero defecte.
11. Ghid pentru mbuntirea calitii conform
standardului ISO 9004-4 i standardelor ISO
specifice domeniului de activitate.
12. Instrumente de mbuntire a calitii:
instrumente ajuttoare (brainstorming,
stratificare, metoda ntrebrilor), instrumentele
calitii (grafice, diagrame, histograme, fie de
control statistic).

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Parcurgerea coninuturilor modulului MANAGEMENTUL CALITII se va realiza
integral, parcurgnd tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile , dar abordarea
acestora trebuie s fie flexibil i difereniat, innd cont de nivelul iniial de pregtire i de
nivelul de performan cerut pentru absolventul de coal postliceal cu specialitatea Asistent
medical de laboraor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor proiecta activiti de nvare
centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gndirii, formarea aptitudinilor i a
deprinderilor de analiz, interpretare a sistemului ce vizeaz asigurarea calitii. Orele de
instruire teoretic se recomand a se desfura n cabinete i laboratoare de specialitate dotate
cu material didactic corespunztor: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem,
operaionale, instruciuni de lucru, colecie de reglementri tehnice i normative specifice
construciilor i instalaiilor, proiecte pentru construcii i instalaii, fie de lucru, fie de
autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaii pe tipuri de machete care
vizeaz sistemul de management al calitii.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele
principii moderne ale educaiei:
-elevii nva cel mai bine atunci cnd nvarea rspunde nevoilor lor
-elevii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare
-elevii au stiluri diferite de nvare
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 69
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

-elevii particip cu cunotinele lor, dobndite anterior, la procesul de nvare


-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaiilor vechi cu cele
noi i pentru ordonarea lor
Evaluarea trebuie s fie, corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate n Standardul de pregtire profesional.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz o singur dat. Pe parcursul modulului se realizeaz
evaluarea formativ, iar la sfritul lui se realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea
atingerii competenelor.
Proiectarea evalurii competenelor se realizeaz prin stabilirea clar a programului i a
modului de evaluare.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata evalurii
fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul anului colar.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP- ul stabilete un
nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregtire.
Se recomand adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fie individualizate.
 Sugestii metodologice

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numrului de ore alocat fiecrei


teme n funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul de cunotine, deprinderi i abiliti
anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruii. Se recomand ca parcurgerea temelor din program s se
fac n ordinea stabilit n tabelul de corelare a competenelor cu coninuturile .
Instruirea se va realiza n cabinete i laboratoare tehnologice cu o bun dotare
material. Instruirea n laboratoare tehnologice are importan deosebit n realizarea
corespunztoare a competenelor pentru viitorii Asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activitilor privind
proiectarea i implementarea sistemului calitii, pe baza documentaiei tehnice de specialitate
din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calitii. Principii
fundamentale i vocabular, SR EN ISO 9000:2001 Cerine, PS Proceduri de sistem, PG

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 70


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Procedura general, PO Proceduri operaionale, IL Instruciuni de lucru, nregistrri,


STAS- uri n vigoare.

Modulul II: BIOCHIMIE MEDICALA

 Not introductiv

Modulul BIOCHIMIE MEDICALA face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru
calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din unitatea
de competenta specifica BIOCHIMIE MEDICALA . Modulul are alocate 120 de ore din care 72
de ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:
1. Descrie componentele chimice ale organismului uman
2. Caracterizeaza metabolismul organismului uman
3. Precizeaza importanta enzimelor, vitaminelor, hormonilor in functionarea
organismului
4. Specifica rolul apei in organism a proceselor hidroelectrolitice si a echilibrului acido-
bazic
5. Aplica cunostintele generale de biochimie in definirea necesarului nutritiv al
organismului

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 71


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : BIOCHIMIE MEDICALA ( 120 de ore din care 48 de ore de
pregatire practica)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Biochimie C. 1. Descrie 1.1. Identificarea componentelor chimice ale


medicala componentele organismului:substante organice, lipide, glucide,
chimice ale acizi nucleici, substante organice, apa, saruri
organismului minerale.
1.2. Descrie si exemplifica principalele caracteristici
ale acestora:
AAC: structura si denumire, proprietati fizice,
proprietati chimice.
Proteine: structura (primara, secundara) ce asigura
diversitate moleculara si specificitate de
forma; proprietati generale: solubilitate
electrochimica, denaturare; clasificarea
proteinelor: fosfoproteine, glicoproteine,
lipoproteine, cromoproteine,
metaloproteine, nucleoproteine; proteine
plasmatice: serumalbumina,
imunoglobulinele; hemoproteine,
hemoglobina; notiuni de biosinteza a
proteinelor.
Glucide: structura, clasificare, proprietati fizice si
chimice.
Lipide: rolul lor in organism; principalele grupe
gliceride, fosfogliceride, sfingolipide;
lipidele plasmatice;
Ceride: acizi grasi (saturati, nesaturati) structura,
proprietati fizico chimice;
Acizi
nucleici: structura, proprietati fizico chimice
Apa: controlul si repartitia ei in organism,
proprietati fizico chimice
Saruri
minerale: identificare si structura principalelor saruri
minerale din organism, rolul lor in
organism

C. 2 Caracterizeaza 2.1. Metabolism:

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 72


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

metabolismul - definitie,
organismului uman - tipuri de metabolism anabolism si
catabolism caracteristici,
- metabolism bazal, definitie;
2.2. Caile de metabolizare ale glucozei:
- rolul glucozei in organism;
- digestia si absorbtia glucidelor normal si cu
deficite enzimatice;
- glicoliza mecanism, bilant energetic,
- ciclul Krebs mecanism si reglare;
- gluconeogeneza;
- mecanismul glicogenului, fructozei,
galactozei.
2.3. Cai de metabolizare ale proteinelor si acizilor:
- digestia proteinelor si absorbtia acizilor;
- catabolismul acizilor: dezaminare oxidativa si
ciclul urogenetic;
- biosinteza ureei;
- realtia dintre ciclul urogenetic si ciclul acizilor
tricarboxilic;
- metabolizarea amoniacului, boli cauzate de
deficit in metabolizare;
- catabolismul acizilor: utilizarea scheletelor de
carbon (aspecte generale, boli cauzate de
defecte in utilizarea scheletului de carbon);
- sinteza creatininei;
- biosinteza hemului (porfiriile, catabolismul
hemului, bilirubina).
2.4. Metabolismul nucleotidelor purice si
pirimidinice:
- biosinteza de novo a nucleotidelor;
-catabolismul nucleotidelor;
- patologia metabolismului nucleotidelor.
2.5. Metabolismul lipidelor:
- digestia si absorbtia;
- metabolismul acizilor grasi;
-metabolism triacilglicerali (trigliceride);
- metabolismul colesterolului.

C. 3. Precizeaza
importanta 3.1. Enzimele:
enzimelor, - definitie, rolul lor in organism (capacitatea
vitaminelor, catalitica);
hormonilor in - specificitatea enzimelor: de reactie,
functionarea substanta stereochimica;
organismului - structura enzimelor: structura proteica,
structura heteroproteica, sisteme
multienzimatice, izoenzime;
- cinetica enzimatica: viteaza de reactie,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 73
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

influenta pH ului si a temperaturii in


activitatea enzimelor, influenta
concentratiei enzimei/a substratului,
inhibitia activitatii enzimatice;
- reglarea biosintezei si activitatii enzimelor;
- clasificarea si denumirea enzimelor
3.2. Vitamine si coenzime:
- definitie, rol in organism,
- clasificarea vitaminelor hidrosolubile si
liposolubile Vit. B1, B2, PP, B6, Acid
pantotenic si coenzima A, Biotina, B12,
Acid folic, C si Vit. A, D, E, K.
3.3. Hormonii:
- definitie,
- receptori hormonali,
- mecanismul de actiune a hormonilor;
- hormoni tiroidieni, hormoni calcitotropi,
hormoni pancreatici, hormoni
gastrointestinali, hormoni medulosuprarenali
si corticosuprarenali, hormoni sexuali,
hormoni hipofizari si hipotalamici, hormoni
epifizari, endorfine, interleukine, interferoni
- strucura, rol, reglare.

C. 4. Specifica rolul 4.1. Apa:


apei in organism a - continut si sectoarele hidrice (intra si
proceselor extramoleculare) ale organismului;
hidroelectrolitice si a - echilibrul apei in organism
echilibrului acido - - proprietatile apei structura si polaritate, apa
bazic ca dizolvant.
4.2. Procese hidrelectrolitice:
- ionizarea apei;
- reactia solurilor si pH- ul lor;
- specii de acizi si baze teoria lor
4.3. Echilibrul acido-bazic:
- mecanisme de baza,
- sistemul tampon acidului carbonic carbonat;
- sistemul tampon al proteinelor.

C. 5. Aplica 5.1. Nutritia:


cunostintele generale - ca baza biochimica si fiziologica a
de biochimie in alimentatiei;
definirea necesarului - necesarul nutritiv;
nutritiv al - cheltuiala de energie;
organismului. - compozitia si energia ratieie alimentare;
5.2. Principiile nutritive:
- glucidele: mod de prezentare, rol si surse;
- lipidele: insusiri specifice ce reclama
prezenta in ratia alimentara, rol si surse;
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 74
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- proteine: rol si surse, acizi esentiali si


neesentiali, valoare biologica sau metabolica;
- vitaminele: necesarul zilnic in functie de
varsta, sex, stare fiziologica, activitate, surse
si rol;
- minerale: rol biochimic si fiziologic,
macromineralele si oligomineralele (Ca, P,
Na, Cl, Mg, Cr, Cu, S, Fe, Zn, etc.)
5.3. Principalele produse alimentare:
- de origine animala si vegetala;
- lapte si derivati: continut in proteine, glucide,
lipide, vitamina, minerale;
- oua lipide, proteine, vitamine;
- carnea: proteine (miozina), minerale,
vitamine, lipide;
- peste; proteine, lipide (acizi esentiali);
- cereale; produse, lipide, glucide, minerale;
- faina si paine: glucide;
- legume: glucide, vitamine, minerale;
- fructe: glucide, vitamine, minerale;
- produse zaharoase;
- bauturile.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul BIOCHIMIE MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, insa este mai
eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor :erercitii de identificare a principalelor constituenti
chimici ai organismului; relatiile dintre caile metabolice ale diferitelor constituenti organici;
proiecte de luciu (avidominaze, hiper si hipofunctii endocrine, boli metabolice prin deficit
enzimatic); elaboreaza pe baza cunostintelor acumulate ratiile alimentare in diferite afectiuni.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 75


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va
desfura astfel: 4 ore de teorie/saptamana/semestrul I si 48 de ore de pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor
din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea
in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru
viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind BIOCHIMIE MEDICALA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme
reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: centrifuga, sticlarie de
laborator (baloane, pipete gradate, cilindrii gradati, eprubete, biureta ) pipete automate, pH
metru, colorimetru, fotometru, sistem pentru electroforeza.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 76


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul III: TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA

 Not introductiv

Modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA face parte din pregatirea spcifica din anul II,
pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc abilitatile din
unitatea de competenta de baza TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA . Modulul are alocate 120
de ore din care 36 de ore de teorie si 84 de ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul
de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Identifica metodele biochimice folosite in laboratorul clinic


2. Aplica metodele biochimice in determinarea constantelor biologice ale sangelui
3. Aplica metodele biochimice in determinarea constantelor fiziologice ale urinei si a
altor lichide biologice
4. Interpreteaza valoarea rezultatelor din analizele de biochimie

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : IMUNOLOGIE MEDICALA ( 120 de ore din care 84 de ore de
pregatire practica)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Tehnici de C. 1. Identifica 1.1. Metode fotometrice principiul de lucru,


biochimie metodele biochimice aplicatii:
clinica folosite in laboratorul - colorimetrice vizuale;
clinic - electrocolorimetrice,
- turbidimetrice;
- spectrofotometria in UV;
- spectroscopia de absorbtie atomica
1.2. Metode de fluorescenta principiul de lucru,
aplicatii
1.3. Metode electrice principiul de lucru, aplicatii
- pH-metria;
- electroforeza (pe hartie, in gel, in acetat de
celuloza;
- imunoelectroforeza
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 77
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.4. Metode cromatografice principiul de lucru,


aplicatii

1.5. Masuri de protectia muncii in laborator


- echipamentul de protectie;
- accidente posibile si masurile de prevenire a
lor

C. 2Aplica metodele 2.1. Recoltarea produselor biologice:


biochimice in - probele de sange (ora recoltarii; felul sangelui
determinarea venos, capilar; tehnica de recoltare pregatirea
constantelor pacientului, pozitia de recoltare si locul
biologice ale punctiei, materiale folosite: garou, ac,
sangelui container, vata, alcool; etapa pregatirii probelor
inregistrarea probelor pacientilor, centrifugarea
probelor biologice.
- probele de urina (ora recoltarii, tipul de testari
calitative, cantitative; inregistrarea probelor;
pregatirea probelor pentru analiza

2.2. Sangele / urina: prezentare generala,


constituenti, valori normale:

2.2.1.Determinarea principalilor constituenti organici


(principiul metodei, calcularea rezultatelor, valori de
referinta normale, patologice, observatii):
- determinarea glicemiei: metoda colorimetrica cu
o- toluidina, metoda enzimatica;

- determinarea colesterolului total: metode


Rappaport, metoda enzimatica colorimetrica;
- determinarea HDL colesterol: metoda
enzimatica colorimetrica;
- determinare trigliceride: metoda enzimatica;
- determinare uree: metoda enzimatica, metoda
enzimatica cinetica in UV
- determinare acid uric: metoda standardizata
(acid fosfowolframic), metoda enzimatica;
- determinarea creatininei: metoda colorimetrica
Jaffe;
- determinarea bilirubinei: metoda Jendrassik:
- determinarea proteinelor: metoda colorimetrica,
metoda electroforetica;
- dozarea fibrinogenului: metoda de referinta
gravimetrica, metoda Richterich fotometrica,;
- determinarea fosfatazei alcaline: metoda
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 78
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

cinetic-colorimetrica-acida, metoda
colorimetrica;
- determinarea transaminazelor: metoda
enzimatica;
- determinarea amilazei: metoda Wohlgemuth,
metoda enzimatica;
- determinarea lactatdehidrogenezei: metoda
cinetica;
- determinare GGT: metoda enzimat-
colorimetrica;
2.2.2.Determinarea principalilor constituenti
anorganici: principiul metodei, calcularea
rezultatelor, valori de referinta, observatii:
- determinarea rezervei alcaline Fe, Mg, Na, K,
Ca, P, U
C. 3. Aplica
metodele biochimice 3.1.Analiza urinei:
in determinarea - sumarul de urina: determinarea parametrilor
constantelor fizico-chimici (culoare, pH, densitate,
fiziologice ale urinei osmolaritate, volum); determinari: proteine,
si a altor lichide glucide, urobilinogen, pigmenti biliari, corpi
biologice cetonici, porfirine;
- urina de 24h: dozari cantitative de: proteine,
glucide, uree, acid uric, creatinina, Ca, Mg, Na,
K;
3.2.Sedimentul urinar:
- sedimentul neorganizat: saruri si acizi in urina
acida si bazica;
- sedimentul organizat: elemente celulare,
cilindrii, pseudocilindrii, alte elemente;
- calculi urinari: analiza compozitiei pe baza
solubilitatii si reactiilor de culoare.
3.3.Saliva:
- compozitie chimica, determinarea de saruri
minerale si mucina;
3.4. Sucul gastric:
- recoltare, caractere fizico-chimice normale;
- identificarea acidului clorhidric (reactia
Gunsburg),;
- dozarea aciditatii (titrare cu hidroxid de Na);
- determinarea pepsinei;
- determinarea uropepsinei;
- determinarea acidului lactic;
- determinarea sangelui in suc gastric (reactia
Adler)
3.5. LCR:
- compozitie, recoltare;
- determinarea proteinelor (reactia Pondy, reactia
Nonne Appelt);
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 79
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- determinarea albuminelor (metoda Sicord


Cantaloube);
- determinarea glucozei;
- dozarea clorurilor.

C. 4. Interpreteaza
valoarea rezultatelor 4.1. Factori ce pot influenta valoarea rezultatelor:
din analizele de - factori metabolici si fiziologici,
biochimie - factori fizici, ambientali,
- interferente biologice medicamente,
alimente,
tutun, cafea, etc.
4.2. Controlul calitatii:
- controlul intern de calitate (conditii de
executare, interpretare);
- controlul extern al calitatii (interpretare).
4.3. Interpretarea valorilor constantelor
biochimice ale produselor biologice:
- valori normale: sange, urina;
- valori hiper si hipo: semnificatia lor in
patologia medicala

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA poate fi parcurs in mod independent, insa
este mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul BIOCHIMIE MEDICALA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia, descoperirea,
demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de genul:
proteine plasmatice: metode de determinare, observatii; modalitati de determinare a
metabolismului lipidic determinare colesterol total, lipide totale, fractiuni de colesterol:
LDL, HDL, VLDL, trigliceride; implicatii practice a determinarii HDL si LDL colesterol in
riscul de infarct cardiac; determinari biochimice in diabetul zaharat glicemii, glicozurii,
hemoglobina glicozilata, hiperglicemia provocata, etc.; determinari de clearance de uree si
creatinina instrument de evaluare in bolile renale; enzimele serice: rol, indicatii in diferite
afectiuni (transaminaze, LDH, amilaze, etc.)
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 80


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze
elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un
nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar
de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii
fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a
comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o sarcina
data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore de teorie/saptamana/semestrul I si 84 de ore de pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a
deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor
din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu
continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea
in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru
viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind TEHNICI DE BIOCHIMIE CLINICA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si
creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme
reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: centrifuga, sticlarie de
laborator (baloane, pipete gradate, cilindrii gradati, eprubete, biureta ) pipete automate, pH
metru, colorimetru, fotometru, sistem pentru electroforeza.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 81


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul IV : IMUNOLOGIE MEDICALA

 Not introductiv

Modulul IMUNOLOGIE MEDICALA face parte din pregatirea de specialitate din anul
II, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specifica IMUNOLOGIE MEDICALA . Modulul are
alocate 60 de ore din care 54 de ore de teorie si 6 ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu
standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Defineste mecanismele de aparare a organismului


2. Descrie relatia Ag Ac
3. Caracterizeaza raspunsul imun
4. Interpreteaza situatia paradoxala a raspunsului imun in reactiile de
hipersensibilitate
5. Analizeaza aspectele generale ale inflamatiei

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : IMUNOLOGIE MEDICALA ( 60 de ore din care 6 ore de
pregatire practica)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Imunologie C. 1. Defineste 1.1. Descrie mecanismul de rezistenta nespecific al


medicala mecanisme de organismului:
aparare a - bazele fizice (pielea si mucoasele, bariere de
organismului organ);
- factori umorali (proteine serice complement,
interferon);
- factori celulari ( neutrofile si microfage)
1.2. Rezistenta nespecifica:
- imunitatea umorala,
- imunitatea celulara,
- clasificarea rezistentei specifice (imunitatea)
dupa origine: naturala (activa, pasiva);
artificiala (activa, pasiva).

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 82


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.3. Elaborarea raspunsului imun:


- interactiunea limfocit macrofag;
- interactiunea limfocit limfocit (tipuri de
limfocite; raspuns imun celular si umoral)

2.1. Antigenele:
C. 2 Descrie relatia - definitie, proprietati, conditii de antigenitate,
Ag - Ac clase, specificitate, principalele tipuri de Ag;
- utilizarea lor in practica medicala (exemplu:
Ag bacteriene, vaccinuri)
2.2. Anticorpii:
- definitie, actiune, structura, clase, rolul
claselor de Ac.

3.1. Raspunsul imun umoral (RIU)


C. 3. Caracterizeaza anticorpogeneza; etapele elaborarii RIU:
raspunsul imun - informatia antigenica, recunoasterea ei, etape
de eliberare de Ac, memorie imunitara;
- teorie referitoare la elaborarea RI;
- dinamica, intensitatea si calitatea RIU.
3.2. Raspunsul imun celular (RIC)
- caracteristici ale limfocitelor T; stimularea,
originea, populatiile de limfociteT;
- dinamica RIC, memoria imunologica,
limfokinele.
3.3. Imunodepresia:
a) definitie, imunodepresori - clasificare;
b) toleranta imunitara (naturala, dobandita,
mecanismele tolerantei dobandite);
c) autoimunitatea: definitie, conditii de
opozitie.

4.1. Hipersensibilitatea definitie, tipuri


C. 4. Interpreteaza Tipul I: hipersensibilitatea imediata :
situatia paradoxala a - mecanism de desfasurare, mediatori chimici,
RI in reactii de profilaxie, atopia si relatia anafilactoida.
hipersensibilitate 4.2. Tipul II: hipersensibilitatea citotoxica:
- mecanism de producere, conditii de opozitie.
4.3. Tipul III: hipersensibilitatea cu complexe
imune Ag Ac:
- mecanism de producere, reactia Arthus,
boala serului, boli cauzate de complexe
imune, hipersensibilitatea la medicamente,
desensibilizarea.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 83
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4.4. Tipul IV: hipersensibilitatea mediata celular:


- mecanism de producere, contact
hipersensibilizant, hipersensibilitatea la
tuberculina.

5.1. Inflamatia:
C. 5. Analizeaza - definitie, etiologie, tipuri de inflamatie:
aspectele generale - acuta (semne, substrat fiziopatologic si
ale inflamatiei morfopatologic, etape)
- cronica proces inflamator cronic, tipuri
morfologice (inflamatia cronica nespecifica
si inflamatia granulomatoasa.
5.2. Mediatorii chimici ai inflamatiei amine
vasoactive, factori plasmatici, metaboliti, acid
arahidonic.
5.3. Procesul infectios:
- caracteristici, tipuri de boli;
- notiuni de epidemiologie (sursa de infectie,
cai de transmitere, organism receptiv, factori
favorizanti, profilaxia bolilor infectioase)

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul IMUNOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs in mod independent, insa este
mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE
MEDICALA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ : - profilaxia bolilor si mecanisme de aparare
nespecifice; - vaccinuri importanta, mod de preparare, accidente; - antigenele celulei
eucariote tipuri, specificitati, importanta; - memoria imunitara dinamica, importanta; -
autoimunitatea studiul unor boli autoimune; conditii de aparitie, metode de investigare;
supresia imuna.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 84
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de


evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,
investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind IMUNOLOGIA MEDICALA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: lame microscop,
seruri monoclonale de grup AOB si Rh (D), seruri latex, imunoplaci, cititor strip-uri
(fotometru), incubator, agitator mecanic, teste de imunocromatografie.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 85


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul V: TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA

 Not introductiv

Modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA face parte din pregatirea de


specialitate din anul II, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul
se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specifica TEHNICI DE IMUNOLOGIE
MEDICALA . Modulul are alocate 120 de ore din care 36 de ore de teorie si 84 de ore de
pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu
standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Caracterizeaza tipurile de reactii imunologice


2. Evalueaza functiile imune mediate celular sau umoral
3. Specifica importanta tehnicilor imunologice

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 86


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA ( 120 de ore din care
84 de ore de pregatire practica)
Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Tehnici de C. 1. Caracterizeaza 1.1. Reactii de aglutinare principiul metodei,


imunologie tipurile de reactii materiale necesare, tehnica de lucru,
medicala imunologice interpretarea reactiei. (exemple tehnici latex
de aglutinare)
1.2. Reactia de hemaglutinare specifica: principiul
reactiei, materiale necesare, tehnica de lucru,
surse de eroare (exemplificare determinarea
gupelor sanguine si Rh, test Coombs)
1.2.1. Reactia de hemaglutinare indirecta (pasiva):
principiul metodei, materiale, tehnica,
observatie, reactia TPHA.
1.3. Reactia de precipitare: principiu, materiale,
tehnica de lucru, in mediu lichid (cantitativa si
calitativa), in mediu gelificat (agar) in IDRS,
IDRD, imunoeletroforeza,
contraimunoelectroforeza interpretare.
1.4. Reactia de fixare a complementului - principiul
metodei, materiale necesare, tehnica de lucru,
interpretarea rezultatelor.
1.5. Reactia de neutralizare principiul metodei,
tehnici in vivo IDR Schick si in vitro
reactia ASLO
1.6. Reactii cu markeri:
- imunofluorescenta principiul metodei,
materiale, tehnica de lucru: metoda directa si
indirecta, interpretare.
- analiza imunoenzimatica (ELISA) principiu,
materiale necesare, tehnica de lucru, controlul
rezultatelor.
- analiza radioimunologica (RIA) principiul
metodei, materiale necesare, tehnica de lucru,
interpretarea rezultatelor.
- chemoluminiscenta principiul metodei,
tehnica de lucru, interpretare.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 87


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

C. 2. Evaluarea unor 2.1. Explorarea functiei imune mediate umoral:


functii imune - dozarea cantitativa a imunoglobulinelor;
mediate celular si - determinarea de proteine serice patologice
umoral (proteina C reactiva (CRP), fetoproteina,
crioglobulinele, factorul reumatoid, factori
antinucleari, etc.); identificarea prezentei
complexelor imune in circulatie (CIC);
proteinurii (imunoelectroforeza proteinelor
urinare, proteine Bence - Jones
2.2. Explorarea functiei imune mediate celular:
- precizarea numarului de limfocite si granulocite
PMN;
- determinarea procentului de celule
formatoare de rozete E;
- stabilirea procentului de
limfocite CD3, CD4 si CD8 (cu ajutorul
anticorpilor);
- evaluarea activitatii citotoxice a
celulelor NK si K;
- analiza functiilor fagocitare
ale macrofagelor, monocitelor, granulocitelor;
- inhibitia migrarii macrofagelor sau a
leucocitelor
(MIF, LIF);
- transformarea blastica a limfocitelor
stimulate in vitro;
- testarea functiilor secretorii
ale monocitelor sau macrofagelor (sinteza de
IL);
- evaluarea in vivo a reactiei grefa contra
gazda

C. 3. Specifica Importanta diagnosticului serologic in:


importanta tehnicilor 3.1. Bacteriologie:
imunologice - tehnici serologice pentru
identificarea agentului etiologic prin reactii de
aglutinare, precipitare, neutralizare, reactii cu
markeri (ELISA, IF) (Exemple: identificarea
germenilor din genul Brucella, a antigenelor
meningococice de grup A, B, C, serotipuri de
Yersinia enterocolitica, de Shigella, Salmonella,
identificare de grup a streptococilor, identificare
cu imunofluorescenta a serotipurilor de
Escherichia coli, etc.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 88
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

3.2. Virusologie:
- tehnici serologice de
hemaglutinare, RFC, neutralizare, IDRS,
aglutinare pasiva, imunoprecipitare
imunoenzimatica, radioimuna, etc.
(exemplificare: diagnosticul serologic in
hepatite virale A, B, C; virusneutralizarea in
diagnosticul infectiilor enterovirale, reactia de
hemoliza radiala, RFC si in diagnosticul
serologic pentru virusul gripal, rujeolic,
rubeolic, etc.; tehnici serologice: de triaj si
confirmare in detectia de virus HIV .)
3.3. Parazitologie:
- tehnici serologice de
imunodifuzie, aglutinare, cromatografie, reactii
cu markeri sau teste intradermice;
Exemplificare: toxoplasmoza (RFC,
imunofluorescenta indirecta, IDR); Malaria
(imunofluorescenta indirecta); Hidatidoza
(reactii de precipitare, imunofluorescenta
indirecta); Trichineloza (reactia de precipitare,
imunofluorescenta indirecta).
3.4. Micologie:
- intradermoreactia;
imunocitochimie in citodiagnosticul
cancerului.
3.5. Hematologie:
- detreminarea grupelor sanguine
si Rh reactii de hemaglutinare;
- determinarea de anticorpi imuni (antileucocitari,
antitrombocitari si antieritrocitari);
- determinarea grupelor leucocitare sistemul
HLA;
- cercetarea celulelor de lupus eritematos
diseminat;
- Seroterapia cu Ig anti-D pentru prevenirea
izoimunizarii mamelor Rh negative ce nasc
copii Rh pozitivi

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 89


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs in mod
independent, insa este mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul
IMUNOLOGIE MEDICALA
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ; activitati de invatare cu caracter interactiv, activitati
de invatare cu caracter practic: teme si proiecte tehnici imunologice de studiu ale
anemiilor hemolitice; izoimunizarea la gravide; serologia reumatismului; valoarea
diagnostica si prognostica a unor teste imunologice.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,
investigatia, proiectul.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 90


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore de teorie/saptamana/semestrul I si 84 de ore de pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind TEHNICI DE IMUNOLOGIE MEDICALA .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: lame microscop,
seruri monoclonale de grup AOB si Rh (D), seruri latex, imunoplaci, cititor strip-uri
(fotometru), incubator, agitator mecanic, teste de imunocromatografie.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 91


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VI: BACTERIOLOGIE

 Not introductiv
Modulul BACTERIOLOGIE face parte din pregtirea specific din anul II, pentru
calificarea : asistent medical de laborator.
n modulul BACTERIOLOGIE se regsesc abilitile din unitatea de competen
specific BACTERIOLOGIE . Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore de teorie
i 48 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur
dobndirea competenelor descrise n standardul de pregtire profesional. Programa
colar se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Analizeaz principalele caracteristici ale bacteriilor


2. Prezint flora microbian normal a corpului uman i importana
acesteia
3. Identific i caracterizeaz mijloacele de aprare ale organismului
mpotriva agresiunii microbiene
4. Analizeaz principalele grupuri de bacterii cu potenial patogen la om
5. Aplic normele de prevenire a transmiterii infeciilor i metodele de
combatere a organismelor patogene

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : BACTERIOLOGIE ( 120 de ore din care 48 de ore de
laborator tehnologic)

Nr. Unitate de Competene Coninuturi


crt. competen

1. Bacteriologie C. 1. Analizeaz 1.1. Morfologia bacteriilor


principalele 1.1.1. Forma bacteriilor
caracteristici ale 1.1.2. Dimensiunile bacteriilor
bacteriilor 1.1.3. Modul de grupare a bacteriilor
1.1.4. Structura celulei bacteriene (aparatul nuclear,
citoplasma, membrana citoplasmatic, peretele
celular, formaiunile extraparietale, sporii)
1.2.Fiziologia bacteriilor
1.2.1. Compoziia chimic a celulei bacteriene (apa,
srurile minerale, substanele organice)
1.2.2. Metabolismul bacterian (catabolism,
anabolism, metabolism energetic)
1.2.3. nmulirea bacterian (creterea, multiplicarea,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 92
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

curba de dezvoltare)
1.3. Aciunea factorilor fizici i chimici asupra
bacteriilor
1.3.1. Factori fizici (temperatura, radiaiile)
1.3.2. Factori chimici:
-substane cu aciune asupra membranei
citoplasmatice (fenolul, derivaii acestuia, detergenii
etc)
-substane care denatureaz proteinele (acizi, baze,
alcooli etc)
-substane care inhib enzimele bacteriene (ageni
alchilani, srurile metalelor grele, colorani etc)

2.1. Flora microbian a corpului:


C.2. Prezint flora 2.1.1. Clasificare: autohton i alohton
microbian normal 2.1.2. Poziionare i structur:
a corpului uman i -pielea: flora permanent (Streptococcus epidemidis,
importana acesteia micrococi), flora temporar (Stafilococcus aureus,
Streptococcus pyogenes), infeciile bacteriene ale
pielii (exogene, endogene)
-tractul digestiv: cavitatea bucal (streptococii
viridans), stomacul (streptococii, stafilococii,
lactobacilii), intestinul subire (lactobacilii,
enterococii), colonul (Bifidobacterium, Clostridium
perfringens etc)
-tractul respirator: flora (stafilococi, streptococi
viridans); infecii (pneumonie lobar,
bronhopneumonie, abcesele)
-tractul uro-genital: uretra (stafilococi, micrococi
etc), vagin (lactobacili, streptococul grup B)
2.2. Importana:
2.2.1. Proprieti benefice: mpiedic colonizarea cu
bacterii patogene, produce vitamine (B1, B2, B6, K
etc), stimuleaz digestia etc
2.2.2. Aciuni duntoare: mbolnviri, producerea de
substane cancerigene

3.1. Procesul infecios:


C. 3. Identific i 3.1.1. Definiie
caracterizeaz 3.1.2. Etape: incubaia, etapa de debut, perioada de
mijloacele de aprare stare, convalescena, vindecarea (posibil
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 93
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

ale organismului cronicizarea)


mpotriva aciunii 3.2. Factorii:
microbiene 3.2.1. Factorii determinani: sursa de infecie, calea
de transmitere, organismul receptiv
3.2.2. Factorii favorizani: naturali, de mediu,
economico-sociali, etc.
3.3. Mijloacele de aprare:
3.3.1. Rezistena natural (nespecific):
-factorii care asigur rezistena natural: bariere
anatomice, factori umorali, factori celulari i tisulari,
microbiocenoze, febra
-procesul fagocitozei: celule implicate n acest
proces, etapele procesului
-inflamaia
3.3.2. Rezistena specific (imunitatea):
-antigenele: definiie, structur, clasificare
-anticorpii: definiie, clasificare
-imunitatea umoral (limfocitele B)
-imunitatea mediat celular (limfocitele T)
-imunitatea activ: natural, artificial
-imunitatea pasiv: seroprofilaxie, seroterapie

4.1. Principalele grupuri de bacterii ( caracterizate


C. 4. Analizeaz din punct de vedere al habitatului, caracterelor
principalele grupuri morfotinctoriale, de cultur, biochimice i de
de bacterii cu metabolism, rezistenei la ageni fizici, chimici i
potenial patogen la biologici, patogenitii, imunitii, tratamentului,
om profilaxiei):
4.1.1. Cocii Gram-pozitivi: Stafilococul,
Streptococul, Pneumococul
4.1.2. Cocii Gram-negativi: Meningococul,
Gonococul
4.1.3. Bacilii Gram-negativi: Familia
Enterobacteriaceae (bacilul coli, genul Salmonella,
bacilul Proteus, genul Klebsiella, bacilul dizenteric),
vibrionul holeric
4.1.4. Bacili Gram-pozitivi: bacilul crbunos

4.1.5. Bacili identificabili prin coloraia Ziehl-


Nielsen: bacilul tuberculos, bacilul leprei
4.1.6. Bacterii anaerobe: bacilul tetanic, bacilul
gangrenei gazoase, bacilul botulinic
4.1.7. Spirochete: genul Treponema, Leptospira,
Borrelia
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 94
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4.1.8. Rickettsiile
4.1.9. Toxiinfeciile alimentare:
-produse de: Salmonella, Shigela, Escherichia coli,
Proteus, stafilococi, streptococi, germeni aerobi
formatori de spori ( Bacilul subtilis etc), germeni
anaerobi formatori de spori ( Bacilul perfringens etc)
-ci de transmitere
-profilaxie
4.2. Profilaxia infeciei:
4.2.1. Prin neutralizarea surselor de infecie
4.2.2. Prin ntreruperea cilor de transmitere
4.2.3. Prin protecia gazdei receptive

5.1. Combaterea bacteriilor patogene prin


C.5. Aplic normele intermediul substanelor cu efect bacteriostatic i
de prevenire a bactericid
transmiterii 5.2. Substane antimicrobiene:
infeciilor i 5.2.1. Antibiotice: definiie, rol
metodele de 5.2.2. Chimioterapice: definiie, rol
combatere a 5.2.3. Criterii de clasificare:
organismelor -dup origine: compui naturali, compui de
patogene semisintez, compui de sintez
-dup tipul aciunii: bactericide, bacteriostatice
-dup spectrul de aciune: ngust i larg
-dup structura chimic: beta-lactam,
aminoglicozide, tetracicline, sulfamide etc

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul BACTERIOLOGIE poate fi parcurs n mod independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele
principii moderne ale educaiei :
- elevii inva cnd fac ceva si cnd sunt implicai activ in procesul de invare
- elevii au stiluri diferite de invare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de


nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmatoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, proiectul.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 95


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de


invare cu caracter practic aplicativ: exerciii de identificare a organismelor patogene la
om, exerciii de grupare a diferitelor bacterii n funcie de criterii date, rezolvarea de fie
de lucru (exemple: compararea structurii i fiziologiei diferitelor tipuri de bacterii, cile
de prevenire i combatere a bacteriilor).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fie de observaie, fie de lucru, fie de
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevanta. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfaritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomand urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematic
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fa de o
sarcin dat i a comunicrii, autoevaluarea, coevaluarea, tema n clas, investigaia,
proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va
desfura astfel: 4 ore/ sptmn de teorie/ semestrul II i 48 ore/semestrul II de instruire
practic prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul
de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se
recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul
de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete si laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunzatoare a
competenelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind BACTERIOLOGIA. .
Se pot utiliza ca metode de invare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul in grup care stimuleaz spiritul critic
i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la
probleme reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 96


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: cataloage, poze,


casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,
etc.
Bibliografie:

Buiuc D. Microbiologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.


Debeleac L., Popescu-Drnda M.C. Microbiologie, Ed. Medical AMALTEA,
Bucureti, 2003.
Dimache G., Panaitescu D. Microbiologie i parazitologie medical, Ed.
Uranus, Bucureti, 1994.
Dorob O. Bacteriologie medical, Ed. PRINTECH, Bucureti, 1999.
Ivanof A., Ciupe M., Sac C., Vancea D. Microbiologie, Ed. Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 97


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VII: TEHNICI DE BACTERIOLOGIE

 Not introductiv

Modulul TEHNICI DE BACTERIOLOGIE face parte integranta din curriculumul ce


are la baza standardul de pregtire profesionala in calificarea asistent medical de
laborator si corespunde unitii de competen specializate TEHNICI DE
BACTERIOLOGIE.
Modulul are alocate un numr de 120 de ore din care 54 de ore de teorie si 66 de ore
de pregatire practica
Curriculumul se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului:

1. Asigur condiiile necesare pentru aplicarea tehnicilor specifice.


2. Caracterizeaz tehnicile de prelevare si transport.
3. Recunoate tehnicile de examinare a produselor patologice.
4. Aplica tehnici pentru izolarea si identificarea agentului patogen.
5. Aplica tehnici de preparare a coloranilor si tehnica coloraiei.
6. Utilizeaz tehnici de preparare a mediilor de cultura.
7. Efectueaz antibiograma.

 Tabelul de corelare a competenelor si coninuturilor.


Unitatea de competen: TEHNICI DE BACTERIOLOGIE (120 de ore din care
66 de pregatire practic)

Unitatea de Competene Coninuturi tematice


competen
C1 Asigura 1.1. Norme de sntate si
condiiile necesare securitate a muncii si norme PSI
pentru aplicarea specifice tehnicilor microbiologice,
tehnicilor specifice. conform legislaiei in vigoare:
Regimul antiepidemic:
- barierele antiinfecioase primare,
secundare, teriare;
- boxele de sigurana antiepidemica;
- precauii la manipularea
substanelor chimice cu risc;
Tehnici de - precauii la ndeprtarea
bacteriologie chimicalelor uzate;
- masuri la vrsarea accidentala a
chimicalelor fluide;
- sigurana fata de curentul electric;
- prevenirea si stingerea incendiilor.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 98
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.2. Aparatura si materialele


folosite in laborator
Materiale: anse bacteriologice, pipete
Pasteur si pipete gradate, lame si lamele
de microscop, tampoane, pense, baghete
de lemn, eprubete, cutii Petri, cupe de
centrifuga, borcane separate pentru
pipete si material mic de laborator,
contaminat, etc.
Aparatura: Microscoape, incubator,
frigider, trompa de apa, etuve, autoclav,
balana analitica, centrifuga, aparat
pentru distilat apa, aparatura specifica
pentru identificare bacteriana, etc.
1.3. Metode de sterilizare:
Sterilizarea prin cldura uscata:
- nclzirea la rou;
- flambarea;
- incinerarea;
- sterilizarea prin aer cald.
Sterilizarea prin cldura umeda:
- sterilizarea la peste 1000C
- sterilizarea fracionata
Sterilizarea prin filtrare
Radiaiile ultraviolete
Controlul eficientei sterilizrii
Prezervarea sterilitii materialelor
1.4. Substane si reactivi utilizai:
Medii de cultura: lichide, solide,
difereniale, selective
Colorani si reactivi folosii in
bacteriologie
Substane chimice folosite in
bacteriologie
Truse de identificare bacteriologica
Tulpini de referina pentru controlul de
calitate al testelor de sensibilitate.
C2 Caracterizeaz 2.1. Tipuri de produse patologice:
tehnicile de - hemocultura, lichidul cefalorahidian;
prelevare si - exudate si transudate seroase;
transport. - secreii purulente din colecii deschise;
- secreii din colecii profunde;
- secreia oculara;
- secreia otica;
- secreiile cailor respiratorii superiore
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 99
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- lichidul gastric, duodenal, bila;


- secreia vaginala;
- secreia uretrala;
- secreia din ancrul venerian;
- coprocultura;
- probe de exereza chirurgicala si
necroptice;
- urocultura.
2.2. Materiale si medii folosite pentru
prelevare si transport:
Materiale:
- recipiente sterile in funcie de prelevat;
- tampoane sterile pentru exudate naso-
faringiene;
- seringi de unica folosina
- eprubete sterile, etc.
Medii de conservare si transport:
- medii pentru hemocultura: bulion
infuzie, bulion tripticaz soia;
- mediu pentru coprocultura: Carry-
Blair;
- mediu pentru exudate naso-faringiene:
Amies, etc.
2.3. Condiii de prelevare:
- alegerea momentului optim pentru
recoltare
- aplicarea masurilor de protecie si de
asepsie riguroasa
- utilizarea e materiale si instrumente
sterile
- timp de transport adecvat produsului
prelevat.
2.4. Tehnici de prelevare si transport
a produselor biologice
C3 Recunoate 3.1. nregistrarea probelor de
tehnicile de laborator:
examinare a - notarea probei in registrul unic de
produselor nregistrare;
patologice. - verificarea datelor din buletinul de
analiza;
- eliminarea produselor incorect
recoltate.
3.2. Tehnici de examinare:
A. Microscopica
a) pregtirea lamelor si lamelelor de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 100
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

microscop
b) preparate microscopice umede:
indicaii, procedura, interpretare
c) preparate microscopice colorate;
indicaii, procedura (efectuarea frotiului,
etalarea, fixarea frotiului, colorarea
frotiului. Protejarea frotiurilor)
B. Efectuarea culturilor:
a) condiiile de baza ale unui mediu de
cultura
b) medii de cultura uzuale
c) medii de cultura speciale indicaii.
3.3. Pregtirea materialelor necesare
examinrii bacteriologice: medii de
cultura in funcie de prelevat, anse,
lame, lamele, pipete, bec Bunsen, lampa
UV., microscoape, etc.
3.4. Manopere efectuate in tehnicile
de examinare bacteriologica:
- majorarea
- diluarea
- omogenizarea
- neutralizarea
- spalarea
- concentrarea prin centrifugare, etc.
C4 Aplica tehnici 4.1. Tehnici pentru izolarea agentului
pentru izolarea si patogen:
identificarea a) nsmnarea pe medii de cultura;
agentului patogen - obinerea culturilor pure necesare
identificrii
- nsmnarea in medii lichide
- izolarea bacteriilor sporulate de cele
nesporulate pe baza termorezistenei
sporilor
- nsmnarea cu ansa a mediilor
solidificate, etc.
b) incubarea culturilor:
- condiii, supraveghere
4.2. Tehnici pentru identificarea
agentului patogen; condiii de lucru si
materiale:
a) citirea culturilor pentru caractere de
cultura (exigentele de cultivare,
intervalul necesar pentru apariia
culturii, morfologia coloniilor, etc.)
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 101
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

b) identificarea biochimica
(metabolismul si activitile biochimice
studiate pe medii speciale de
identificare)
c) identificarea serologica (antigenica)
d) nregistrarea rezultatelor
C5 Aplica tehnici de 5.1. Tehnici de preparare a
preparare a coloranilor:
coloranilor si - prepararea soluiilor apoase
tehnica coloraiei. - prepararea soluiilor alcoolice
- prepararea soluiilor decolorante
5.2. Tehnici de coloraie:
- coloraii uzuale (albastru de metilen)
- coloraii speciale (coloraia Gram,
coloraia Ziehl-Neelsen, coloraia
negativa, coloraia Giemsa, etc.)
5.3. Materiale si substane necesare
pentru prepararea coloranilor si
tehnica coloraiei: recipiente nchise la
culoare, mojare, sticlue picurtoare,
plnii de sticla, hrtie de filtru, lame,
lamele, ulei de imersie, pulberi de
colorani, apa distilata, alcool etilic,
alcool metilic, fenol, etc.
5.4. Elemente evideniate prin tehnica
coloraiei: germeni, elemente celulare,
virusuri, corpusculi metacromatici,
spori, flageli, bacterii gram pozitive si
gram negative; interpretarea reaciilor
de culoare.
C6 Utilizeaz tehnici 6.1. Medii de cultura folosite in
de preparare a bacteriologie:
mediilor de cultura. - medii uzuale, speciale, selective,
difereniale, de imbogatire, etc.;
descriere.
a) mediile uzuale: materiale si substane
folosite, aparatura, condiii necesare
pentru preparare, etapele si timpii de
preparare.
b) mediile speciale: materiale si
substane folosite, condiii, etape si
timpi de execuie.
c) mediile selective: materiale si
substane

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 102


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

folosite, condiii, etape si timpi de


execuie;
d) mediile difereniale: materiale si
substane folosite, condiii, etape si timpi
de execuie
e) mediile de imbogatire: materiale si
substane folosite, condiii, etape si timpi
de execuie (cntrirea substanelor,
sterilizarea, repartizarea, controlul
sterilitatii)
C7 Efectueaz 7.1. Antibiograma definiie, metode de
antibiograma. testare
7.2. Metoda difuzimetrica:
- indicaii
- proba
- necesar: microcomprimate, mediu de
cultura, ser fiziologic steril, eprubete
sterile, pensa oftalmologica tip Iris sau
dispenser pentru microcomprimate,
tampoane de vata sterile, densimat,
incubator, exicator cu CO2, etc
- procedura: etape de lucru (pregtirea
inoculului, pregtirea mediului de cultura,
selectarea microcomprimatelor,
depunerea microcomprimatelor,
incubarea).
- controlul de calitate
- interpretarea rezultatelor: examinarea
culturii, msurarea zonei de inhibiie
- cauze de erori: nestandardizarea
inoculului, distanta dintre
microcomprimate, incubare insuficienta,
microcomprimate degradate, mediu de
cultura necorespunztor, etc.
7.3. Determinarea concentraiei
minime inhibitoare (CMI)
- indicaii, necesar de materiale
- etape de lucru (pregtirea plcilor,
pregtirea inoculului, nsmnarea
plcilor)
- controlul de calitate
- citirea si interpretarea rezultatelor.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 103


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Sugestii metodologice

Modulul TEHNICI DE BACTERIOLOGIE poate fi parcurs independent sau in


corelaie cu celelalte module de tehnici de laborator.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore dintre care 54
de ore de teorie (3 ore/sptmn x 18 sptmni) si 66 de ore de pregatire practica in
laboratorul de bacteriologie.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
predare nvare cu caracter interactiv precum si practic aplicativ (exerciiul,
demonstraia, simularea, observarea dirijata).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor
de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregtire profesionala, pentru a
obine acelai nivel de performan, indiferent de locul, momentul sau persoana care
face evaluarea.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


- probe orale (ntrebri, discuii de grup)
- teste scrise cu rspunsuri preformate
- probe practice (exerciii, simulri, fise tehnice)
Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea,
coevaluarea in grupul de lucru) pentru dezvoltarea simului critic si a responsabilitii.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant.
Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competenelor
printr-o evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvene mici in condiii reale de munca si
simulate);
- sumativ (la sfritul modulului).
Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul i stabilesc numrul de
ore alocat fiecrei teme, durata evalurii, numrul de reevaluri si distribuia acestora
pe parcursul perioadei de instruire teoretic si practica.
Se va asigura necesarul de materiale, substane si aparate adecvate competentelor
pe care elevii trebuie sa le dobndeasc conform cu Standardul de pregtire
profesional.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 104


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VIII : VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE

 Not introductiv
Modulul VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE face parte din pregtirea
specific din anul II, pentru calificarea : asistent medical de laborator.
n modulul VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE se regsesc abilitile din
unitatea de competen specific VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE .
Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de teorie i 24 de ore de laborator
tehnologic. Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor
descrise n standardul de pregtire profesional. Programa colar se va utiliza mpreun
cu standardul de pregtire profesional specific calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului:

1. Analizeaz principalele caracteristici ale virusurilor i criteriile de clasificare


a acestora
2. Specific caracteristicile interaciunilor dintre virusurile cu potenial
patogen i om
3. Identific i caracterizeaz principalele familii de virusuri cu potenial
patogen pentru om
4. Aplic principalele tehnici de virusologie

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen : VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE ( 60 de ore
din care 24 ore de laborator tehnologic)

Nr. Unitate de Competene Coninuturi


crt. competen

1. Virusologie C. 1. Analizeaz 1.1. Caracteristicile generale ale virusurilor


i tehnici de principalele 1.1.1. Noiunea de virion: definiie, arhitectura
virusologie caracteristici ale virionului (simetrie icosaedric i simetrie elicoidal)
virusurilor i 1.1.2. Compoziia chimic a virionului: acid nucleic,
criteriile de proteine virale, lipide
clasificare a acestora 1.1.3. Forma virusurilor: prismatic, filamentoas,
sferic, de bastona
1.2. Clasificarea virusurilor
1.2.1. Funcie de tipul acidului nucleic:
dezoxiribovirusuri (ADN) i ribovirusuri (ARN)
1.2.2. Funcie de simetrie: virusuri icosaedrice i
virusuri elicoidale
1.2.3. Funcie de prezena anvelopei: virusuri nvelite
(cu anvelop) i virusuri nude

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 105


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

C.2. Specific 2.1. Multiplicarea virusurilor


caracteristicile 2.1.1. Etapele infectrii celulelor susceptibile:
interaciunilor dintre ataarea, penetrarea, eliberarea acidului nucleic,
virusurile cu eclipsa, biosinteza materialului viral, maturarea i
potenial patogen i eliberarea din celul a virionului
om 2.2.2. Consecine ale multiplicrii virale: efectul
citopat, hemadsorbia, interferena, hemaglutinarea
2.2. Patogeneza i consecina infeciei virale:
2.2.1. Infecii acute:
-poarta de intrare: mucoasa aparatului respirator,
tractul intestinal, mucoasa organelor genitale, pielea;
-generalizarea infeciei (viremia)
2.2.2. Infecii generalizate: cu erupie tegumentar,
cu interesarea SNC
2.2.3. Infecii persistente:
-infecii latente (ex. Infecii herpetice);
-infecii cronice (ex. Virusul hepatitei B);
-sindromul congenital (ex. Virusul rubeolei);
-infecii lente (ex. boala Creutzfeld-Jacob, scleroza
multipl, mielopatia neurooptic subacut,
leucoencefalopatia multifocal progresiv,
panencefalita subacut sclerozant);
2.3. Aprarea i imunitatea:
2.3.1. Rezistena natural: febra ridicat, inflamaia,
fagocitoza, vrsta, interferena viral (producerea de
interferon)
2.3.2. Imunitatea: rspunsul umoral, imunitatea
mediat celular
2.3.3. Imunoprofilaxia:vaccinurile cu virusuri
inactivate, vaccinurile cu virusuri vii cu virulena
atenuat
2.3.4. Chimioterapia i chimioprofilaxia:
Marboranul, Amantadina

C. 3. Identific i 3.Principalele familii de virusuri (caracterizate din


caracterizeaz punct de vedere al patogenitii, diagnosticului de
principalele familii laborator, epidemiologiei, imunitii, profilaxiei
de virusuri cu specifice):
potenial patogen 3.1. Familia Orthomyxoviridae
pentru om 3.2. Familia Rhabdoviridae
3.3. Familia virusurilor hepatitice: virusul hepatitei
A, B, C, D
3.4. Familia Picornaviridae:genul Enterovirus
(virusul poliomielitei, virusul Coxsakie, virusul
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 106
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Echo), genul Rhinovirus


3.5. Familia Poxviridae:
-virusul variolei i vaccinei (Orthopoxvirus)
-virusul dermatitei pustuloase (Parapoxvirus)
-virusul care produce molluscum contagiosum
3.6. Familia Paramyxoviridae:
-virusul gripal i virusul urlian (Paramyxovirus)
-virusul rujeolei (Morbillivirus)
-virusul respirator sinciial (Pneumovirus)
3.7. Familia Herpetoviridae:
-virusul Herpes simplex 1 i 2
-virusul varicelei
-virusul citomegalic
-virusul Epstein Barr
3.8. Virusul rubeolei
3.9. Virusul imunodeficienei umane (HIV):
3.10. Virusuri oncogene:
3.10.1. Virusuri oncogene cu ADN: herpetovirusuri,
poxvirusuri, papiloma virusul
3.10.2. Virusuri oncogene cu ARN:
-virusuri nedefective cu potenial oncogenic redus
(limfoame sau leucemii)
-virusuri ale leucozei sau sarcomului

C. 4. Aplic 4.1. Metode de cultivare a virusurilor:


principalele tehnici 4.1.1. Cultivarea virusurilor pe animale de laborator:
de virusologie -pregatirea animalelor pentru inoculare
-contenia animalelor de laborator
-anestezia animalelor de laborator
-inocularea animalelor de laborator: administrarea
cutanat, subcutanat, intramuscular, intravenoas,
intraperitoneal, intracerebral, ocular, pe cale
respiratorie, pe cale digestiv
-recoltarea sngelui: puncia venoas, cardiac,
arterial
-autopsierea animalelor de laborator
4.1.2. Cultivarea virusurilor pe ou embrionate:
-inocularea n cavitatea alantoidian
-inocularea n cavitatea amniotic
-inocularea n sacul vitelin
-inocularea intravenoas i intracerebral
-recoltarea diferiilor componeni ai oului embrionat
4.1.3. Cultivarea virusurilor pe culturi de celule-
tehnica de cultivare
4.2. Aciunea factorilor fizici i chimici asupra
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 107
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

virusurilor: temperatura, radiaiile, ultrasunetele, pH-


ul, glicerina, eterul, cloroformul, antisepticele,
sulfamidele, antibioticele etc.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul VIRUSOLOGIE I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE poate fi parcurs n mod
independent.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de urmtoarele
principii moderne ale educaiei:
- elevii inva cnd fac ceva si cnd sunt implicai activ in procesul de invare
- elevii au stiluri diferite de invare
- elevii particip cu cunotinele lor dobndite anterior, la procesul de nvare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informaiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter interactiv. Se recomand urmatoarele metode: observaia,
descoperirea, demonstraia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul se vor realiza activiti de
nvare cu caracter practic aplicativ: exerciii de identificare a organismelor patogene la
om, exerciii de grupare a diferitelor virusuri n funcie de criterii date, rezolvarea de fie
de lucru (exemple: compararea structurii i fiziologiei diferitelor tipuri de virusuri, cile
de prevenire i combatere a virusurilor).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fie de observaie, fie de lucru, fie de
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregtire Profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabilete un nivel naional comun de performan, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregtire.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene
nefiind relevanta. O competen se evalueaz n cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ, iar la sfaritul lui se
realizeaz evaluarea sumativ, pentru verificarea atingerii competenelor.
Cadrele didactice, care asigur pregtirea la acest modul i stabilesc durata
evalurii fiecrei competene, numrul de reevaluri i distribuia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomand urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematic a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fa de o sarcin dat i a comunicrii, autoevaluarea, coevaluarea, tema n clas,
investigaia, proiectul.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 108


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an i se va
desfura astfel: 2 ore de teorie /sptmn/ semestrul II i 24 ore de pregatire practic /
semestrul II prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra
numrului de ore alocat fiecrei teme in funcie de: dificultatea temei, volumul i nivelul
de cunotine, deprinderi i abiliti anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic,
ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruii. Se
recomand ca parcurgerea temelor din programa s se fac n ordinea stabilit n tabelul
de corelare a competenelor cu coninuturile.
Instruirea se va realiza n cabinete si laboratoare cu o bun dotare material.
Instruirea n laboratoare are o importan deosebit n realizarea corespunzatoare a
competenelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noiunilor i activitilor
privind VIRUSOLOGIA I TEHNICI DE VIRUSOLOGIE . .
Se pot utiliza ca metode de invare: expunerea, conversaia, munca independent,
simularea, observaia, exerciiul, discuiile i lucrul in grup care stimuleaz spiritul critic
i creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmri aplicarea cunotinelor la
probleme reale, pentru a se putea ine cont n msur mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie s cuprind o gam ct mai variat: cataloage, poze,
casete video, diapozitive, plane, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice,
etc.
Bibliografie:
Buiuc D. Microbiologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1997.
Dimache G., Panaitescu D. Microbiologie i parazitologie medical, Ed.
Uranus, Bucureti, 1994.
Ivanof A., Ciupe M., Sac C., Vancea D. Microbiologie, Ed. Didactic i
Pedagogic, Bucureti, 1982.
Zarnea G., Mihescu G.R. Virusologie general, Ed. Universitii din Bucureti,
1997.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 109


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul IX: EPIDEMIOLOGIE SI BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

 Not introductiv

Modulul EPIDEMIOLOGIE I BOLI INFECTO-CONTANGIOASE face parte din


pregtirea specific din anul II pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat
EPIDEMIOLOGIE I BOLI INFECTO-CONTAGIOASE..
Modulul are 120 ore, din care 72 teorie i 48 ore de pregatire practic in secia de
specialitate.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise
n standardele de pregtire profesional.
Coninutul modulului are n vedere faptul c asistentul medical de laborator intr
n contact cu persoane sntoase i bolnave, cu produsele biologice i patologice ale
acestora, astfel nct noiunile de epidemiologie i boli infecioase sunt necesare pentru o
pregtire complet.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului

1. Definete factorii epidemiologici i formele de manifestare a procesului


epidemiologic.
2. Descrie msurile de profilaxie a bolilor infecioase.
3. Analizeaz semnele i simptomele n bolile infecioase.
4. Rezum principalele msuri de prevenire a infeciilor nozocomiale.
5. Particip la stabilirea diagnosticului n bolile infecioase prin recoltarea i
executarea unor probe de laborator.

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen EPIDEMIOLOGIE I BOLI INFECTO-CONTAGIOASE (120 ore
din care 48 pregatire practic n secia clinic)
Nr. Unitatea de
Competena Coninuturi tiinifice
crt. competen
C.1. Definete 1.1. Factori epidemiologici principali
factorii 1.1.1 Izvorul epidemiogen (sursa de infecie):
epidemiologici - omul bolnav sau convalescent, purttor sntos i cronic;
i formele de - cile de eliminare a germenilor de la om: secreii nazo-
Epidemiologie
manifestare a faringiene, vrsturi, materii fecale, urin, sput, secreii
1. i boli
procesului genitale, snge, secreii purulente;
infecioase
epidemiologic - animalele: roztoare slbatice, porcul, cornutele mari i
mici, cinii i pisicile, psrile, animalele slbatice,
petii;
- artropode cu rol de vector.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 110
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.1.2. Ci de transmitere
- transmiterea direct: contact nemijlocit cu izvorul
epidemiogen (bolnav, purttor, animal) n varicel, grip,
rabie, boli transmisibile sexual sau cu produsul infecios
(snge pentru hepatite, SIDA, malarie)
- transmiterea indirect (ap, aer, sol, alimente, obiecte
contaminate, vectori mecanici) scurt prezentare.
1.1.3. Masa receptiv:
- populaia, grupe vulnerabile, rezistena naturala sau
artificial la mbolnvire
- imunizrile
1.2. Factori epidemiologici secundari
1.2.1. Factorul natural: fenomene meteo-climatice, factori
geografici (altitudine, forme de relief, litoral, latitudine), factori
telurici (cutremure) i cosmici (radiaii).
1.2.2. Factorul economico-social:
- aciunea asupra factorilor principali (verigile lanului
epidemiologic)
- nivel de trai (locuina insalubr, suprapopulat, lipsa apei
potabile, alimentaie neigienic);
- nivel de igien comunal: ndeprtarea i depozitarea
reziduurilor, curenia mediului, transportul;
- aglomerri de populaie: transport, panica prin calamiti
naturale, rzboaie;
- profesiunea, locul de munc: persoane care lucreaz n
zootehnie, industria crnii, personal medico-sanitar di
centre de hemodializ, laboratoare, reanimare, ari;
- personal care prepar seruri sau vaccinuri, personal care
lucreaz n colectiviti de copii;
- rolul controlului medical periodic al salariailor;
- mijloace de comunicaie intensificarea deplasrilor n
alte zone geografice, rolul n transmiterea bolilor
tropicale
- nivel de cultur sanitar, organizarea asistenei medicale
a populaiei.
1.3. Procesul infecios
- modele patogenice: extinderea prin continuitate, pe cale
limfatic, diseminarea hematogen (bacteriemia,
septicemia), diseminarea pe cale nervoas;
- infecii primare i secundare;
- etapele bolii infecioase: incubaie, debut, stare,
terminal;
- forme evolutive ale infeciei: inaparent (asimptomatic),
subclinic (cu simptomatologie tears), abortiv
(simptome puine, uneori atipice), clinic aparent.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 111
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.4. Procesul epidemic


Corelarea formelor de manifestare cu dimensiunea, extensia i
dinamica mbolnvirilor.
1.4.1. Forme de manifestare:
- dup extensie: sporadic, endemic, epidemic,
pandemic;
- dup calea de transmitere: maladii hidrice, alimentare,
prin vectori, de contact (BTS)
1.4.2. Indicator pentru aprecierea procesului epidemic:
- morbiditatea general;
- incidena i prevalena;
- mortalitatea general;
- letalitatea (decese dintr-o anumit cauz raportate la
mortalitatea general);
- indicele de contagiozitate.

C.2. Descrie PROFILAXIA BOLILOR INFECIOASE


msurile de 2.1. Msuri care se adreseaz sursei (izvorului epidemiogen):
profilaxie a - depistarea precoce a cazurilor, izolarea n spital sau la
bolilor domiciliu, declararea;
infecioase - msuri fa de suspeci i contaci, convalesceni;
- supravegherea activ a purttorilor de bacil tific,
dizenteric, difterie, streptococ beta hemolitic, virusuri
hepatitice (B, C, D), HIV;
- triajul epidemiologic n colectiviti.
2.2. Msuri care se adreseaz cii de transmitere
- Dezinfecia profilactic n focar (continu i terminal).
- Folosirea mijloacelor de dezinfecie mecanice, fizice,
chimice.
- Sterilizarea
- Dezinsecia profilactic i de combatere.
- Deratizarea.
2.3. Msuri pentru creterea rezistenei organismului
- Vaccinoprofilaxia. Vaccinri obligatorii.
- Imunoprofilaxia pasiv (seroprofilaxia), profilaxia cu
imunoglobuline.
- Chimioprofilaxia indicaii, limite.
2.4. Msuri adresate factorilor epidemiologici secundare
2.4.1. Msuri de igien comunal: salubrizarea drumurilor, a
sistemului de evacuare a apei meteorice, igiena pieelor publice,
a unitilor comerciale, locuinelor, aprovizionarea cu ap
potabil, ndeprtarea adecvat a reziduurilor.
2.4.2. Msuri de igien alimentar: controlul sanitar periodic al
unitilor din reea i al personalului ncadrat, educaia sanitar.
2.4.3. Msuri de igien a copilului i adolescentului: controlul
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 112
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

colectivitilor de copii (coli, grdinie), controlul personalului,


educaie pentru sntate, formarea deprinderilor de igien
personal.
2.4.4. Msuri de igien a muncii: asigurarea condiiilor la locul
de munc, supravegherea unitilor cu potenial epidemiogen.
4.5. Educaia sanitar a populaiei.

C.3. 3.1. Modaliti de culegere a datelor:


Analizeaz - interviul;
semnele i - observaia;
simptomele n - cercetarea documentelor: bilete de trimitere, de ieire,
boli buletine de analiz;
infecioase - discuii cu aparintorii/familia.
3.2. Semne i simptome specifice
- febra caractere n funcie de boal
- erupii cutanate i pe mucoase (exantem i enantem);
- manifestri respiratorii; tulburri digestive (vrsturi,
diarei);
- semne meningeale, cefalee intens, alte manifestri
nervoase;
- stare alterat.
3.3. Principalele boli infecioase
Definiie. Etiologie. Epidemiologie. Simptomatologie,
diagnostic, tratament, profilaxie.
3.3.1. Infecii aerogene: scarlatina, angina streptococic,
rujeola, rubeola, varicela, herpes zoster, herpes simplex, tusea
convulsiv, parotidita epidemic, gripa, viroze respiratorii,
difteria, meningite i encefalite, pneumonii, tuberculoza.
3.3.2. Infecii digestive: febra tifoid i febrele paratifoide,
toxiinfecii alimentare i alte diarei infecioase, dizenteria
bacilar, holera, hepatite acute virale, poliomielita i
enterovirozele.
3.3.3. Boli cu poart de intrare dominant tegumentul i
mucoasele: infecii stafilococice septicemii, erizipel, crbune
(antrax), tetanosul, gangrena gazoas, turbarea (rabia), tifosul
exantematic, febra Q, febra recurent, malaria, bruceloza,
leptospiroza, SIDA.
3.4. Antibiotice i chimioterapice folosite n tratament
- Tratamentul cu antibiotice i chimioterapice: rolul
bacteriostatic i bactericid, reacii adverse (intolerana
local, manifestri alergice, oc anafilactic,
dismicrobism, rezisten).
- Grupe de antibiotice uzuale: peniciline, cefalosporine,
aminoglicozide i polipeptide, eritromicina; antibiotice i
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 113
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

chimioterapice bacteriostatice cu spectru larg,


chimioterapice urinare.
- Antifungice.
- Chimioterapice antivirale.
- Testarea sensibilitii germenilor prin antibiogram.

C.4. Prezum 4.1. Factori care favorizeaz infecii nozocominale:


principalele - numr mare de paturi n saloane (nerespectarea normelor
msuri de sanitare);
prevenire a - nerespectarea msurilor de igien i dezinfecie;
infeciilor - durata lung a spitalizrii;
nozocomiale. - abuzul de antibiotice
- bolnavi cu imunodeficiene: copii prematuri, vrstnici,
bolnavi cronici, bolnavi n stare grav, bolnavi tratai cu
imunosupresive;
- folosirea unor metode de investigaie: puncia biopsic,
cateterisme etc.
4.2. Msuri de prevenire a infeciilor
- msuri organizatorice: raportarea cazurilor, msuri
adresate sursei, cii i masei receptive;
- controlul medical periodic al personalului, controlul
suprafeelor din ncperi, al materialului moale;
- respectarea circuitelor septice i aseptice: a
instrumentelor personalului i vizitatorilor, bolnavului;
- msuri speciale pentru persoanele cu risc crescut.

C.5. Particip 5.1. Reguli de autoprotecie n recoltarea i manevrarea


la stabilirea produselor
diagnosticului - echipament de protecie, mnui;
n bolile - splarea i dezinfecia minilor;
infecioase - evitarea contactului direct cu obiectele bolnavului i
prin recoltarea produsele recoltate;
i executarea - evitarea consumului de cafea i alimente;
unor probe de - colectarea conform precauiilor universale a materialelor
laborator folosite, inactivarea produselor septice.
5.2. Respectarea normelor de baz pentru prelevarea, pstrarea
i transportul produselor
- prelevarea naintea nceperii tratamentului cu antibiotice;
- prelevarea unei cantiti suficiente;
- prelevarea aseptic;
- transportul n timp util n condiii de securitate.
5.3. Examene de laborator folosite n diagnosticul bolilor
infecioase scurt prezentare
- Recoltarea sngelui pentru: uree, glicemie, VSH,
hemoleucogrm, hemocultur, examen parazitologic,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 114
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

reacii serologice.
- Recoltarea urinei pentru: examen sumar, urocultur.
- Recoltarea materiilor fecale pentru: examen
coproparazitologic, coprocultur.
- Recoltarea exudatului nazal i faringian.
- Recoltarea sputei.
- Recoltarea lichidului din vrstur.
- Recoltarea bilei.
- Participarea la recoltarea lichidului cefalorahidian.
- Recoltarea secreiilor purulente. Antibiogram.

 Criterii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul EPIDEMIOLOGIE I BOLI INFECTO-CONTAGIOASE poate fi parcurs
independent.
Prin parcurgerea acestui modul elevul primete informaii despre condiiile n care
se poate produce o mbolnvire prin existena a trei factori epidemiologici principali a
cror aciune este favorizat de factorii secundari.
Modificrile produse n organism prin procesul de mbolnvire pot fi evideniate
prin examene de laborator.
Mediul nconjurtor nesigur, poluat, alimentaia nesntoas favorizeaz apariia
unor boli uneori cu consecine greu de controlat.
n elaborarea strategiei profesorul va ine seama de urmtoarele principii ale
educaiei:
- elevii nva cnd fac ceva i sunt implicai activ n procesul de nvare;
- elevii au stiluri diferite de a nva, cunotine pretiinifice i experiene
de via diferite;
- elevii particip cu cunotinele dobndite anterior (n alte module,
cunotine pretiinifice) la procesul de nvare;
- pentru nsuirea activ i contient elevii au nevoie de timp pentru a
analiza, sintetiza i compara informaiile n vederea ordonrii i fixrii
aspectelor semnificative care stau la baza dobndirii competenelor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de
nvare cu caracter practic aplicativ bazate pe: fie de lucru, aplicaii pe caz concret,
studiul de caz, folosind metode ca observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea,
brainstorming-ul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, teste scrise, probe practice,
planuri de investigaii.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor
de evaluare care sunt stabilite n standardul de pregtire profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea.
Standardul de pregtire profesional stabilete un nivel comun de performan care trebuie
respectat pentru a asigura pregtirea unitar a asistentului medical de laborator.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative care permit cadrului
didactic s identifice unele aspecte asupra crora s insiste n vederea atingerii criteriilor
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 115
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

de performan stabilite pentru dobndirea competenei. Evaluarea sumativ realizat la


sfritul modulului verific dobndirea celor cinci competene specifice.
Durata evalurii fiecrei competene, numrul de evaluri i distribuia acestora
pe durata parcurgerii modulului rmne la latitudinea cadrelor didactice implicate n
predare-nvare.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grup,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit aprecierea atitudinii fa
de o sarcin dat n condiiile de aplicabilitate stabilite prin standard.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 116


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI TINERETULUI

CURRICULUM
ANUL III

DOMENIUL: SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE LABORATOR

BUCURESTI

2007

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 117


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul I: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

 Not introductiv

Modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR se studiaz la nivelul trei avansat, i are


n vedere asigurarea pregtirii generale n viitorul domeniu de activitate, avnd
repartizate un numr de 120 de ore.
Orele sunt repartizate n modul urmtor:
- 4 ore / sptmn de pregtire teoretic ( 72 de ore/ semestrul I);
- 48 ore / semestrul I pregtire prin laborator tehnologic dotat cu tehnic de
calcul.
Scopul acestui modul este :
de a oferi cursanilor cunotine, abiliti i deprinderi n managementul proiectelor;
adaptarea la cerinele pieii muncii i la dinamica evoluiei tehnologice;
responsabilizarea pentru asigurarea calitii produselor;
de a crea cultura managementului prin proiecte;
de a crea un vocabular specific domeniului;
a dezvolta abiliti de concepere, planificare, monitorizare i evaluare a proiectelor;
Prin parcurgerea modulului se urmrete dobndirea competenelor descrise n
Standardele de Pregtire Profesional. Modulul se va utiliza mpreun cu Standardul de
Pregtire Profesional specific calificrii.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare


modulului:

1. Identifica mediul de proiect


2. Planifica proiectul
3. Implementeaza proiectul
4. Monitorizeaza proiectul
5. Utilizeaza software specializat in managementul proiectelor

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 118


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Tabel de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR ( 120 de ore din care 72 de
ore de pregatire teoretica si 48 de ore de pregatire practica)
Nr. Unitatea de Competena Coninuturi
Crt. competen
1. Managementul 1. Identific  Noiunea de proiect. Caracteristicile
proiectelor mediul de proiect unui proiect. Ciclul de via al
proiectelor.
 Tipuri de proiecte. Proiecte multiple.
 Fazele unui proiect. Aspecte generale.
 Managementul unui proiect.
Metodologii de management de proiect
(Prince 2, TenStep, Six Sigma).
Prezentare comparativ.
 Evaluarea proiectelor. Aspecte
generale. Reducerea duratei i
costurilor proiectelor.
 Calitatea n managementul proiectelor.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 119


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

2. Planific  Obiective i nonobiective ale


proiectul proiectelor.
 Pachete de activiti.
- Tipuri de activiti specifice
proiectelor: studii de pia; analize
SWOT, PERT, prognoze,
comparaii cu alte proiecte; alegere
clieni / furnizori; ntocmirea
contractelor cu furnizori, clieni,
creditori; achiziii de
produse/servicii; traning clieni,
formare/angajare/ selecie personal
etc.
- Identificarea pachetelor de
activiti pentru diferite tipuri de
proiecte.
- Tipuri de dependene ntre
activiti. Stabilirea dependenelor
dintre activitile din proiect.
 Echipa de proiect
- Echipa de proiect i trsturile sale
specifice.
- Ciclul de via al echipei de proiect.
- Formarea echipei.
- Roluri n echip (managerul de
proiect, manager financiar,
economiti, contabili, ingineri,
specialiti experi, analiti,
programatori, manager achiziii,
director etc.) Abiliti i
responsabiliti.
- Recrutarea, formarea, evaluarea i
motivarea personalului din echip.
- Comunicarea n cadrul proiectului.
Modele de comunicare n proiecte.
Desfurarea procesului de
comunicare. Tipuri de comunicare.
Stiluri de comunicare mangerial.
Bariere de comunicare. Structuri de
comunicare n proiect.
 Planificarea resurselor
- Tipuri de resurse.
- Alocarea resurselor pe pachete de
activiti. Tipuri de alocare: n serie,
n paralel.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
 Reprezentarea planului de proiect
120
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
- Procedee de reprezentare a
proiectelor (reele, diagrame
Gantt).
- Documente specifice planificrii
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

3. Implementeaz  Lansarea proiectului. Documentelor


proiectul specifice. Coninut i dependene.
 Managementul etapelor.
- Definirea etapelor. Activiti,
produse.
- Controlul progresului (timp, cost,
calitate, produs, necesitatea
schimbrii). Verificare, planificare,
replanificare.
- Documente de raportare specifice:
raport de sfrit de etap, raport de
progres, registru de probleme,
recomandri de aciune.
 Controlul resurselor timp i buget
alocat.
- Controlul timpului: msurarea
activitilor, comparare i raportare
cu planul de proiect.
- Controlul bugetului alocat:
controlul pe durata de via a
proiectului, costuri actuale i cele
prevzute n planul de proiect,
analiza variaiilor
 Managementul configuraiei
- Componentele configuraiei /
produsului final.
- Criterii/cerine de calitate a
configuraiei / produsului final.
- Controlul / verificarea configuraiei
/produsului final.
- Documente specifice: planul de
management al configuraiei,
planul de calitate, raportarea
schimbrilor / problemelor
configuraiei / produsului final.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 121


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

4. Monitorizeaz  Managementul riscurilor.


proiectul - Tipuri de risc: de bussines, de
proiect.
- Surse de risc (asociate cu costurile,
planificarea calendaristic,
execuie, furnizori, tehnologie
etc.).
- Analiza riscurilor: identificarea,
aprecierea riscului, rspunsuri la
risc (aciuni de prevenire i
reducere /transferare).
- Documente specifice: registru de
riscuri, planul de management al
riscurilor.
 Gestionarea schimbrilor.
- Necesitatea schimbrii.
- Analiza schimbrii (impact, risc,
cost, avantaje/ dezavantaje).
- Documente specifice: cerere de
schimbare, registru de schimbri.
 Controlul resurselor
- Histograma ncrcrii resurselor.
- Nivelarea ncrcrii resurselor.
 Evaluarea proiectului
- Elemente de evaluare i reevaluare
a activitilor i costurilor:
compararea i interpretarea
estimrilor, prognozelor i
beneficiilor obinute.
- Tehnici i metode de evaluare i
control al proiectelor. Plan de
evaluare a proiectelor.
Standarde/metrici n vigoare.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 122


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

5. Utilizeaz  Pachete software pentru management de


software proiect.
specializat n - Aplicaii de calcul tabelar, simbolic
managementul i statistic; noiuni de analiz i
proiectelor. realizare: de grafice, diagrame,
histograme, boxplot-uri. (Ex. Ms.
Visio, Ms. Excel, StarPlus,
PHStat2).
- Aplicaii specializate pe
management de proiect/
planificare/ raportare: Microsoft
Project, Primavera. Prezentare
comparativ. Componente client /
server.
 Faciliti oferite de aplicaiile
specializate
n management de proiect.
- Definirea calendarelor i a
programului de lucru.
- Declararea datei de ncepere a
proiectului.
- Planificarea activitilor:definirea
activitilor, durata activitilor,
precedenele, constrngerile dintre
activiti.
- Gruparea pe faze.
- Analiza. Exportarea datelor (n
Excel, Visio, XML). Simularea
execuiei. Analiza execuiei.
 Managementul resurselor
- Definirea resurselor
- Alocarea resurselor pe activiti.
- Analiza utilizrii resurselor.
Nivelarea resurselor

 Sugestii metodologice:
Modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR are n cadrul curriculum-ului, n
calificrile din domeniile tehnice, o poziie distinct. Se parcurge cu un numr de ore
constant pe ntreaga durata a anului colar , nefiind condiionat sau dependent de celelalte
module din curriculum.
Parcurgerea coninuturilor modulului MANAGEMENTUL PROIECTELOR i
adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenelor tehnice
generale aferente, n scopul pregtirii profesionale a cursanilor i dezvoltrii
capacitilor care s le permit integrarea pe piaa muncii.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 123


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Abordarea modular va oferi urmtoarele avantaje:


modulul este orientat asupra celui care nva, respectiv asupra
disponibilitilor sale, urmnd s i le pun mai bine n valoare;
fiind o structur elastic, modulul poate ncorpora, n orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice;
modulul permite individualizarea nvrii i articularea educaiei formale i
informale;
modulul ofer maximul de deschidere, pe de o parte n plan orizontal, iar pe
alt parte, n plan vertical, peste / lng alte module parcurse, n prelungirea
acestora pot fi adugate mereu noi module ceea ce se nscrie perfect n linia
imperativului educaiei permanente.
n elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s in seama de
urmtoarele principii ale educaiei:
 Cursanii nva cel mai bine atunci cnd consider c nvarea rspunde nevoilor
lor.
 Cursanii nva cnd fac ceva i cnd sunt implicai activ n procesul de nvare.
 Cursanii au stiluri proprii de nvare. Ei nva n moduri diferite, cu viteze
diferite i din experiene diferite.
 Participanii contribuie cu cunotine semnificative i importante la procesul de
nvare.
 Cursanii nva mai bine atunci cnd li se acord timp pentru a ordona
informaiile noi i a le asocia cu cunotinele vechi.
Procesul de predare - nvare trebuie s aib un caracter activ i centrat pe
cursant. n acest sens cadrul didactic trebuie s aib n vedere urmtoarele aspecte i
modaliti de lucru:
 Diferenierea sarcinilor i timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uor la dificil, utiliznd n acest sens fie de
lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care cursanii s le abordeze n ritmuri i
la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferii, n funcie de
abiliti;
- prezentarea temelor n mai multe moduri (raport sau discuie sau grafic);
 Diferenierea cunotinelor, prin:
- abordarea tuturor tipurilor de nvare (auditiv, vizual, practic sau prin
contact direct);
- formarea de perechi de cursani cu aptitudini diferite care se pot ajuta
reciproc;
- utilizarea verificrii de ctre un coleg, verificrii prin ndrumtor,
grupurilor de studiu.
 Diferenierea rspunsului, prin:
- utilizarea autoevalurii i solicitarea cursanilor de a-i impune obiective.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 124


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

EVALUAREA la disciplina Managementul proiectelor se va face prin:


lucrri individuale studii de caz/analize
 1 lucrare prin care s se identifice o surs de finanare pentru proiecte din domenii
de activitate cunoscute de ctre cursani i realizarea unei comparaii ntre ciclul
de via al proiectului din suportul teoretic i cel identificat n documentaia
oferit de finanator.
 schia de proiect pentru sursa de finanare identificat la lucrarea anterioar, (va
conine ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurt justificare, analiza
SWOT, scopul, grupul int, obiectivele, documentele specifice).
 1 lucrare prin care s se identifice resursele necesare realizrii proiectului.
 un eseu prin care se identific echipa de proiect i planul de comunicare.
 O lucrare prin care se reprezint planul de proiect care va conine: structura
detaliat pe activitile identificare, duratele, dependinele dintre activiti,
constrngerile, alocarea resurselor.
 O lucrare prin care se identific i se analizeaz (eliminare/diminuare) posibilele
riscuri din proiectul realizat.
 O lucrare prin care s se analizeze etapele identificate ntr-un proiect.
 Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat.
proiect propriu sau n echip

Se evalueaz numai competenele din acest modul, evaluarea altor competene nefiind
relevant. O competen se evalueaz o singur data. Demonstrarea unei alte abiliti n
afara celor din competenele specificate este lipsit de semnificaie n cadrul evalurii.
Cursanii trebuie evaluai numai n ceea ce privete dobndirea competenelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluare continu, prin aplicarea
instrumentelor de evaluare continu prevzute n Standardul de Pregtire Profesional
(probe scrise, probe orale), iar la fritul lui se realizeaz evaluare sumativ, pentru
verificarea atingerii competenelor. Rezultatele evalurii continue vor fi consemnate n
foaia matricol, alturi de rezultatele de la celelalte discipline de cultur de specialitate i
de la disciplinele de cultur general. Dobndirea competenelor pentru nivelul trei+ de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obinute n urma aplicrii instrumentelor de
evaluare a competenelor.
La ncheierea cu succes a unei evaluri, este suficient un feedback de felicitare. n
cazul unei ncercri nereuite, este esenial transmiterea unui feedback clar i
constructiv. Acesta trebuie s includ discuii n legtur cu motivele care au dus la
insucces i identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum i a sprijinului
suplimentar de care cursantul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioad
de ctre evaluator sau de ctre cursant, dar numai n limitele orarului colar.
Reevaluarea trebuie s utilizeze acelai instrument, dei locul de desfuare a
evalurii poate fi modificat.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 125


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numrului de ore alocat


fiecrei teme, n funcie de:
dificultatea temelor
nivelul de cunotine anterioare ale grupului instruit
complexitatea i varietatea materialului didactic utilizat
ritmul de asimilare a cunotinelor i de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.

ntre competene i coninuturi este o relaie biunivoc, competenele determin


coninuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigur dobndirea de ctre cursani a
competenelor dorite.
Pentru dobndirea de ctre cursani a competenelor prevzute n SPP-uri, activitile de
nvare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv i
centrat pe cursant, cu pondere sporit pe activitile de nvare i nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei i dezvoltarea la cursani a competenelor vizate
de parcurgerea modulului, recomandm ca n procesul de nvarepredare s se utilizeze
cu precdere metode bazate pe aciune, cum ar fi:
efectuarea unor lucrri de laborator
realizarea unor miniproiecte din domeniul calificrii

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct, observarea


independent, analiz), metode expozitive (explicaia, descrierea, exemplificarea) poate
conduce la dobndirea de ctre cursani a competenelor specifice calificrii.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 126


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul II.: MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE

 Nota introductiva

Modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE face parte din


pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical de laborator.
In modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE se regasesc
abilitatile din unitatea tehnica de baza MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN
MICOLOGIE . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore de teorie si 24 de ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea
competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va
utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitatilor de competenta


corespunzatoare modulului:

1. Specifica insusirile generale ale ciupercilor.


2. Analizeaza principalele micoze la om.
3. Aplica masurile generale de profilaxie antimicotica.
4. Determina specii de fungi patogeni la om.

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor


Unitatea de competenta: MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE
(60 de ore din care 24 de ore de laborator tehnologic)
Nr. Unitate de Competente Continuturi
crt. competenta
1. Micologie si C1 Specifica 1.1. Alcatuirea corpului ciupercilor monocelulare si
tehnici de insusirile pluricelulare, cele pluricelulare nuceliu tal
laborator in generale ale (filamente pluricelulare tubuloase
micologie ciupercilor hife/Ascomycetes si Basidiomycetes) tipuri
morfologice gimnoplast; biologia ciupercilor:
nutritia, inmultirea:
- pe cale vegetativa;
- asexuata;
- sexuata
1.2. Toxigenitatea ciupercilor parazite exo si
endocrine.
1.3. Patogenitatea patrunderea pe caile respiratorii
( Aspergillus), inflamatia si iritatia tesuturilor,
actiune necrotica asupra tesuturilor.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 127
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1. 4. Clasificarea micozelor:
- micoze superficiale dermatomicoze(la
nivelul pielii si al fanerelor) si cutaneo
mucoase, candidoze;
- micoze profunde (sistemice) tesut subcutanat,
muschi, oase si viscere (candidoze si altele)
C2 Analizeaza 2.1. Micoze superficiale:
principalele 2.1.1. Micoze cutanate agenti etiologici: Specii
micoze la om patogenice la om, apartin la genurile
Trichophyton, Microsporum si
Epidermophyton caracteristici, agenti
etiologici ai dermatofitiilor: pilomicoze
tricofitia uscata si microsporiile (tinea capitis
tondanta) agenti etiologici Trichophyton
violaceum, Microspora cavis, M. audouini,
M. ferrugineum, in barba adultilor foliculita
supuranta sicozis tricofitic (tinea barbae)
Favusul ( Tinea favosa) agentul etiologic -
Trichophyton Schoenleini. Omnicomicozele (
Tinea unguium). Dermatofitiile pielii globare
(epidermozitii) tinea pedis (epidermofitia
piciorelor), tinea cruris (epidermofitia mainii)
tinea corporis sau circinata (herpesul circinat)
aspecte clinice ale dermatofitiilor, metode
de diagnostic si tratamente. Keratomicoze
(micozele cele mai superficiale keratofile):
Pitiriazisul versicolar agentul etiologic
Pityrosporum orbiculare (Microsporum furfur
sau Malassezia furfur) caracteristici;
Eritrasma agentul etiologic
Corynebacterium minutissmum ( bacterie
filamentoasa) caracteristici, epidemiologie,
aspecte clinice, metode de diagnostic si
tratament.
2.1.2. Micoze cutaneo mucoase: Candidoze: ale
mucoaselor, bucala, vaginala etc. si ale
tegumentelor intertrigo interdigitaloplantar
(inghinal, fesier, submamar etc.) agentul
etiologic Candida albicans caracteristici
morfo biologice, manifestari clinice, metode
de diagnostic, tratament etc.Actimicoza
cervico faciala si micetomul raspandire,
agentul etiologic Actinomyces Israeli si mai
rar A. bovis; caracteristici morfo biologice,
pozitia sistematica, aspecte clinice, metode de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 128
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

diagnostic si tratament.
2.2. Micoze profunde (sistemice) generalitati:
Aspergiloza agenti etiologici: Aspergillus
fumigatus, A. niger, A. flavus, caracteristici
morfo biologice, tablouri clinice, zone de
colonizare aspergiloza Crouhopulmonara,
aspergilomul, aspergiloza invaziva,
aspergilozele otice si sinuzale; Candidoza
agenti etiologici Candida albicans si C.
tropicalis - caracteristici morfo biologice,
tablouri clinice, metode de diagnostic si
tratamente, Criptococoza agent etiologic
Cryptococcus neofomans catacteristici:
Histoplasmoza agentul etiologic
Histoplasmacapsulatum si H. duboisii
caracteristici; Mucormicoza agenti etiologici
fungi din familia Mucoraceae cls.
Zygomicete, genurile: Mucor, Rhizomucor,
Rhizopus si Absidia caracteristici,
epidemiologie, tablouri clinice, metode de
diagnostic si tratament: Sporotricoza agent
etiologic- Sporothrix shenckii metode de
diagnostic si tratament.
C3 Aplica 3.1. Caile de transmitere directe si indirecte a
mesurile generale fungilor patogeni la om, metodele de blocare
de profilaxie a cailor de transmitere evitarea contactului
antimicotica cu sursele de infectie: omul bolnav, animalale
sau surse neanimate din mediul exterior
solul, apa, alimentele diverse obiecte sau
incinte contaminate.
3.2. Profilaxia micozelor
C4 Determina 4.1. Prezentarea caracteristicilor si a domeniilor
specii de fungi de utilizare a reperelor din laborator
patogeni la om instalatii, aparaturi, reactivi, coloranti,
sticlaria, etc.
4.2. Metode si procedee de recoltare a probelor
patologice adecvate diferitelor tipuri de
micoze:
- superficiale: secretii fire de par contaminate,
false membrane, puroi etc.
- profunde (sistemice) aspirate bronsice,
lichide pleurale, sange, biopsii etc., tehnica de
efectuare a frotiurilor si tehnici de colorare
simple, diferentiale (Gram) sau selective.
4.3. Timpi de realizare a examenelor
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 129
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

microscopice, efectuarea frotiurilor, punerea


in functie a microscopului si manevrarea
acestuia pentru a observare optima.
4.4. Timpuri de realizare a culturilor de fungi
pregatirea mediilor de cultura, insamantarea,
asigurarea conditiilor de cultivare si recoltarea
pentru identificare.
4.5. Formularea rezultatelor la analizele micotice

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare


Modulul MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE poate fi
parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia,
descoperirea , demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea speciei de
fungi patogeni la om, experiente effectuate in laborator pe soareci, scheme, proiecte(ex:
efectele unui fungi asupra animalelor de laborator)
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrela didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o
sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia,
procesul.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 130
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Sugestii metodologice

Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va


desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de teorie/semestrul I si 24 de ore/pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind MICOLOGIE SI TEHNICI DE LABORATOR IN MICOLOGIE.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage,
preparate formolizate, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector,
preparate microscopice, soareci de laborator, etc.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 131


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul III: HEMATOLOGE

 Not introductiv
Modulul HEMATOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul I, pentru
calificarea : asistent medical de laborator.
In modulul HEMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de
competenta tehnica de baza HEMATOLOGIE . Modulul are alocate 60 de ore
din care 24 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se
asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire
profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:
1.Interpreteaza valorile hematologice normale si pe cele din cursul anemiilor

2.Analizeaza datele caracteristice din bolile mieloproliferative

3.Pregateste transfuzia de sange

4.Evalueaza diferite aspecte din bolile si sindroamele hemoragice

5.Caracterizeaza tumorile solide dezvoltate in organele hematopoietice precum


si pe cele apartinand sistemului limfatic

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : HEMATOLOGIE
( 60 de ore din care 24 de ore de pregtire practic prin laborator tehnologic)

Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 132


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

C.1. 1. Celulele stem hematopoetice: definitie , origine ,


1. HEMATOLOGIE Interpreteaza morfologie , celule progenitoare , celule precursoare ,
valorile migrarea celulelor stem
hematologice - componenetele seriei eritrocitare : proeritroblast ,
normale si pe macroblast, eritroblast bazofil , eritroblast
cele din cursul policromatofil, eritroblast acidofil , reticulocit,
anemiilor - componentele seriei mieloide normale (seria
alba): mieloblasti , promielocite metamielocite ,
neutrofile nesegmentate si neutrofile segmentate ,
granulocite eozonofile , celule bazofile si mastocitare
componentele seriei megacariocitare:
megacarioblasti, promegacariociti, megacariociti
netrombocitogeni , megacariociti trombocitogeni,
nuclei liberi
- componentele seriei limfoide, celulele macrofage
2.Valori hematologice
Valorile normale ale hemoleucogramei: numar
eritrocite , hemoglobina, hematocrit, constante
eritrocitare normale in functie de varsta, valori
normale ale leucocitelor, leucocite diferentiate pe
grupe de varsta, valori normale pentru numarul de
celule medulare diferentiat pe grupe de varsta
sideremia, bilirubinemia, electroforeza
hemoglobinei, testul Coombs, prezenta anticorpilor
iregulari
3. Anemii
Clasificarea anemiilor : morfologica, fiziopatologica
carentiala feripriva: etiologie patogeneza , patologie
, aspecte clinice , date de laborator
anemia posthemoragica acuta si cea cronica, etiologii
si patogenez, patologie aspecte clinice date de
laborator
anemiile hemolitice prin factori globulari si
plasmatici: hemoliza ,clasificarea anemiilor
hemolitice, etiologie si patogeneza , aspecte clinice si
patologice anemii hemolotice prin factori globulari si
plasnatici
anemiile hipoplastice si aplastice: etiologii si
patogenez, patologie aspecte clinice date de laborator

Poliglobulii: definitie , clasificare , poliglobuliei


C.2 Analizeaza primitiva boala Vaquez): definitie aspecte clinice si
datele paraclinice , formele secundare sau simptomatice:
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 133
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

caracteristice definitie aspecte clinice si paraclinice


din bolile Leucemii:- semne clinice semnificative ale
mieloproliferati leucemiilor: semne patognomonice (paloare), febra
ve neinfectioasa, fenomene hemoragice cutaneo-
mucoase (epistaxis, gingivoragii, petesii, echimoze),
adenopatii periferice, hepatosplenomegalie, dureri
osoase, astenie
- date clinice privind evolutia diferitelor tipuri de
leucemie si investigatii de laborator
Diferentiere: - buletine de analiza de la cazuri de:
leucemie acuta limfoblastica, leucemie acuta
mieloblastica, leucemie cronica limfoida, leucemie
cronica mieloida
- buletine de: hemoleucograma, mielograma, punctii
biopsie osteomedulara

Grupe sanguine ABO si Rh


Notiuni de sistem ABO, Rh ,
C.3Pregateste
Metode de determinare:- metoda cu ser hemotest
transfuzia de
(proba Beth Vincent determinarea aglitinogenelor ) si
sange
metoda cu eritrocite - test (proba Simonim
determinarea aglutininelor): metoda interpretarea
rezultatelor. Factorul Rh determinarea pe lama ,
interpretare
Produse hematologice: - sange total, concentrat
eritrocitar, concentrat trombocitar, concentrat sau
leucocitar, plasma proaspata nativa sau congelata
Incidente si accidente transfuzionale:cauze , aspecte
clinice, princiipii terapeutice
Incidente transfuzionale :- urticaria, febra, frison,
cefalee, tetanie; accidente grave : frison sever ,
hematurie icter, hemoglobinurie, soc transfuzional,
embolie
Tipuri de aplazii: aplazia medulara idiopatica,
aplaziile medulare secundare (invadare medulara cu
celule maligne, metastaze medulare, boala de
iradiere, viroze, substante toxice
- semnele clinice si de laborator in diferitele
forme de aplazie medulara

Coagularea : aspecte fiziologice ale hemostazei : faza


C.4 Evalueaza vasculara, trombocitara , de activare a factorilor de
diferite aspecte coagulare , faza de fibrinoliza fiziologica , faza de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 134
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

din bolile si actiune a asistemului monocit- macrofag, faza


sindroamele reologica mecanica , faza de actiune a
hemoragice anticoagulantilor naturali
Bolile si sindroamele hemoragice : - definitie,
clasificare
Semne caracteristice: - eruptii hemoragice cutanate
(petesii, echimoze), hematoame cu diferite localizari,
manifestari hemoragice ale mucoaselor (epistaxis,
gingivoragii), hemartroze, hematuria, hemoragii
digestive
Trombopenii si trombocitopatii calitative: -
fibrigenopeniile, hipoprotrombinemia, hemofilia tip
A si B, boala von Willebrand, coagularea
intravasculara diseminata :definitie , etiopatogenie ,
aspecte clinice , dignostic , principii terapeutice
Evaluarea hemostazei: - proba garoului, timpul de
sangerare si de coagulare, fibrinogenemia, timpul
complexului protrombinic (Quick), timpul de
consum al protrombinei, dozarea factorilor VIII si
IX, timp de recalcifiere Hawell, timpul de
tromboplastina partial activat (APTT): tehnici , valori
normale, interpretare

C.5Caracterize Mielom multiplu:- definitie , patogenie ,semne


aza tumorile clinice si analize specifice: adenopatii periferice sau
solide interne cu caractere tumorale progresive, si duritate
dezvoltate in caracteristica
organele Limfoame maligne hodgkiniene:- tipuri / categorii pe
hematopoietice baza criteriilor clinice,a tabloului, a evolutiei si
precum si pe prognosticului: cu celularitate mixta, cu
cele apartinand predominanta limfocitara, cu depletie limfocitara, cu
sistemului scleroza nodulara, etc.
limfatic Limfoame maligne nehodgkiniene:-pe baza criteriilor
clinice, a tabloului histologic, a evolutiei si
prognosticului: cu malignitate ridicata, cu malignitate
intermediara si malignitate mica, avand numeroase
tipuri celulare

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 135


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul HEMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.


In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.
Determinarea grupei sanguine si a Rh - ului), proiect (exemple : analiza mecanismelor
fiziologice care realizeaza hemostaza.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,
investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice

Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 60 de ore pe an Cadrele


didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa
sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 136


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Instruirea se va realiza in laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in


laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor
pentru viitorii asistenti medicali generalist.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind HEMATOLOGIE .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase, cataloage,
casete video, diapozitive, planse, desene, folii de retroproiector, preparate microscopice, ,
etc.

Bibliografie :

1. R.Paun Tratat de Medicina Interna Hematologie, Ed. Medicala , 1997


2. D. Mut Popescu Hematoogie clinica, Ed. Medicala, 2000
3. V. Kondi Laboratorul Clinic Hematologie, Ed. Medicala, 1981
4. A. Stan Hematologie. Laborator, Citologie, Ed. Medicala Bucuresti, 2004

Modulul IV : TEHNICI DE HEMATOLOGIE

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 137


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Not introductiv

Modulul TEHNICI DE HEMATOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul
III, pentru calificarea: asistent medical de laborator. In acest modul se regasesc
abilitatile din unitatea de competenta specifica TEHNICI DE HEMATOLOGIE . Modulul
are alocate 120 de ore din care 54 de ore de teorie si 66 de ore de pregatire practica.
Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in
standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu
standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:

1. Precizeaza specificul recoltarii probelor hematologice


2. Aplica tehnicile de explorare a seriei eritrocitare, leucocitare si trombocitare
3. Analizeaza tehnicile de explorare a oragnelor hematopoetice
4. Descrie tehnicile de explorare a hemostazei
5. Identifica testele de imunohematologie si rolul lor in transfuzia de sange

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competenta : TEHNICI DE HEMATOLOGIE ( 120 de ore din care 66 de
pregatire practica )
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 138
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Nr.
crt. Unitate de Competene Coninuturi
competen

1. Tehnici de C. 1. Precizeaza 1.1. Recoltarea sangelui pentru examenul


hematologie specificul recoltarii morfologic:
probelor hematologice - sange capilar: materiale necesare, conditii de
recoltare, locul punctiei tehnica, erori;
- sange venos: substante anticoagulante,
materiale
necesare, tehnica recoltarii, executare frotiu,
coloratii simple si specifice, accidente de
recoltare, erori.
1.2. Tehnica colorarii panoptice May Grundwald
Giemsa:
- coloranti, rezultate obtinute in functie
de colorare, reactii si materiale, timpi de lucru,
C. 2. Aplica tehnicile
(fixare, colorare)
de explorare a seriei
eritrocitare,
2.1. Numararea eritrocitelor, leucocitelor,
leucocitare si
trombocitelor,
trombocitare
principiu, materiale necesare, tehnica de
numarare, observatii (erori, interpretari);
2.2. Dozarea hemoglobinei metoda
cianmethemoglobinei (solutia Drabkin);
2.3. Determinarea hematocritului: principiu,
materiale necesare, tehnica, calcul, valori
normale, interpretare;
2.4. Calcularea constantelor eritrocitare derivate,
indici;
2.5. VSH principiu, materiale, tehnica
(Westergreen), valori normale, interpretare;
2.6. Cercetarea reticulocitelor tehnica de
colorare;
2.7. Cercetarea enzinofilelor tehnica de
C. 3. Analizeaza numarare;
tehnicile de explorare 2.8. Determinarea hemoglobinei fetale.
a organelor
hematopoetice
3.1. Punctia medulara:
- locul de electie,
- materiale necesare,
- tehnica (dupa locul de electie),
- mielograma: - numararea elementelor nucleate
din maduva, numararea megacariocitelor in
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 139
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

camera, formula medulara, raport granulocite


eritroblaste semnificatia modificarilor
medulare evidentiate in mielograma.
3.2. Punctia ganglionara:
- materiale necesare,
- coloratii,
- valoarea diagnostica.

C. 4. Descrie tehnicile 4.1. Testele coagulabilitatii globale:


de explorare a - timpul de coagulare: materiale, tehnica,
hemostazei interpretare;
- timpul Howell: tehnica, interpretare
4.2. Testele hemostazei vasculare:
- directe: timp de sangerare (tehnica,
interpretare), rezistenta capilara (semnul
garoului) tehnica, interpretare;
- indirecte: retractia cheagului (tehnica,
interpretare); agregabilitate trombocitara
(metoda, valori, interpretare)
4.3. Explorarea fazei I a coagularii:
- tehnica de consum de protrombina;
- timpul de cefalina Kaolin
4.4. Eplorarea fazei II a coagularii:
- timpul de protrombina Quick
4.5. Anticoagulantii:
- tratamentul cu anticoagulante, accidente;
- hipercoagulabilitatea

C.5. Identifica testele 5.1. Determinarea grupelor sanguine AOB:


de imunohematologie - proba Beth Vincent: tehnica, materiale,
si rolul lor in citire, erori;
transfuzia de sange - proba Simonin- tehnica, materiale,
citire, erori;

5.2. Determinare de Rh (D): materiale, tehnica,


interpretare;
5.3. Testul antiglobulinic Coombs (direct,
indirect):
materiale, tehnici, interpretare, erori;
5.4. Teste de compatibilitate in transfuzia de
sange;

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 140


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

5.5. Indicatiile principale si secundare in


transfuzie;
5.6. Erori in transfuzia sanguina;

5.7. Reguli privind administrarea Ig Anti D in


prevenirea izoimunizarii mamelor Rh
negative.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul TEHNICI DE HEMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent, insa este


mai eficient si recomandabil sa fie corelat cu modulul HEMATOLOGIE.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza teme cu caracter
practic: tehnica de recoltare a sangelui pentru examenul morfologic: erori, accidente,
specificitati, norme de protectia muncii; seria eritrocitara: boli si metode de explorare;
seria leucocitara: boli si metode de explorae; studiu asupra sindroamelor hemoragice:
metode de investigare, semnificatii patologice; transfuzia sanguina: indicatii si
contraindicatii, accidente, determinarea grupelor sanguine si Rh.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza


evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 141


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea
sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile
fata de o sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa,
investigatia, proiectul.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an i se va
desfura astfel: 3 ore de teorie/saptamana/semestrul I si 66 de ore de pregatire
practica/semestrul I. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind TEHNICI DE HEMATOLOGIE .
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: ace, container cu
anticoagulant (EDTH), pipete pentru numarat eritrocite, leucocite, trombocite, camera de
numarat, microscop, hematocrit, centrifuga, lame microscop, coloranti, baie de inactivare,
cronometrie, sticla de ceas, eprubete pentru VSH.

Modulul V: BOLI DERMATOLOGICE SI CU TRANSMITERE SEXUALA

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 142


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Not introductiv

Modulul BOLI DERMATOLOGICE I CU TRANSMITERE SEXUAL face parte din


pregtirea specific din anul III pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat BOLI
DERMATOLOGICE I CU TRANSMITERE SEXUAL (VENERICE). Modulul are 60 ore, din
care 36 teorie i 24 ore de pregatire practic n secia clinic.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise
n standardele de pregtire profesional.
Coninutul modulului are n vedere faptul c asistentul medical de laborator intr
n contact cu persoanele bolnave, cu produsele biologice i patologice ale acestora la
toate cele trei niveluri de ngrijire (primar, secundar, teriar) astfel nct informaiile
despre bolile de piele i bolile cu transmitere sexuala sunt necesare pentru a nelege
modificrile unor constante biologice i a unor structuri anatomice precum i apariia
unor neoformaiuni.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului

1. Analizeaz semnele i simptomele specifice bolilor de piele i cu transmitere


sexual
2. Coreleaz informaiile despre afeciuni cu examenele de laborator i
histopatologice
3. Particip la implementarea msurilor de profilaxie a bolilor de piele i cu
transmitere sexual (venerice)

 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen BOLI DERMATOLOGICE I CU TRANSMITERE SEXUAL (60
ore din care 24 pregatire practic n secia clinic)
Nr. Unitatea de
Competena Coninuturi tiinifice
crt. competen
Boli C.1. Analizeaz 1.1. Semne i simptome n bolile de piele
dermatologice semnele i - Leziuni elementare produse prin
i cu simptomele modificarea coloraiei tegumentelor: pete
transmitere specifice boilor vasculare, pete produse prin discromii,
sexual de piele i cu pete nepigmentate.
transmitere - Leziuni elementare cu coninut solid:
1
sexual papula, tubercul, nodoziti, vegetaii,
lichenificarea, tumori.
- Leziuni elementare cu coninut lichid:
vezicula, bula, pustula.
- Leziuni elementare prin pierdere de
substan: eroziunea, ulcerul de gamb,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 143
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

fisura sau ragada.


- Deeuri cutanate: scuama, crustele,
sfacelul.
- Sechele cutanate: cicatricea, atrofia.
1.2. Semne i simptome n bolile cu transmitere
sexual (venerice)
- secreii ale aparatului genital (vaginale i
uretrale): purulente, spumoase, asociate
cu prurit i usturimi
- manifestri cutaneo-mucoase: macule,
ulceraii cutanate i mucoase cu caractere
specifice unor boli, adenopatia
- manifestri nervoase: cefalee, durere de
tip nevralgic, paralizie progresiv
1.3. Principalele boli noiuni generale
1.3.1. Boli de piele
- Piodermite stafilococice i streptococice.
- Tuberculoza cutanat. Lepra.
- Viroze cutanate.
- Micoze cutaneo-mucoase superficiale i
profunde.
- Dermatoze provocate de paraziii animali
scabia i pediculoza.
- Genodermatoze.
- Manifestri cutanate alergice: urticaria,
eczema, dermatita atopic, eczematide,
prurit, prurigouri, vascularite.
- Dermatoze profesionale.
- Colagenoze sistemice: lupus eritematos,
sclerodermii, dermatomiozite.
- Boli buloase penfigus
- Psoriazis.
- Tumori cutanate benigne.
- Nevii.
- Leziuni precanceroase. Cancere cutanate.
1.3.2. Boli cu transmitere sexual.
- Sifilisul.
- Infecia gonococic.
- Alte infecii cu transmitere sexual
produse de: chlamydia, ureaplasma,
trichomonas, candida, alte infecii
negonococice.
- SIDA.

C.2. Coreleaz 2.1. Examene pentru stabilirea diagnosticului


Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 144
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

informaiile n boli de piele:


despre afeciuni - Examenul microscopic micologic direct:
cu examenele scuame, fire de pr.
de laborator i - Examenul la lampa Wood pentru
histopatologice studierea tulburrilor de pigmentare.
- Examenul parazitologic al lichidului din
tunelul acarian pentru ectoparazii
(sarcoptes, scabiae).
- Examene citologice din leziuni (frotiu
colorat examinat la microscop pentru boli
buloase, herpesuri).
- Biopsia cutanat examenul
histopatologic.
- Imunofluorescena.
- Teste epicutanate.
- Teste prin scarificare.
- Intradermoreaciile.
- Examene de snge pentru celule lupice i
proteina C reactiv.
2.2.Examene pentru stabilirea diagnosticului si
n bolile cu transmitere sexual:
- Reacii serologice.
- Examenul secreiei vaginale la femei i
uretrale la brbai: frotiuri i culturi.
- Teste de evideniere a anticorpilor serici
antiHIV testul ELISA.
- Examene histopatologice.

C.3. Particip 3.1. Profilaxia bolilor de piele


la Msuri:
implementarea - depistarea precoce i tratarea;
msurilor de - evitarea contactului cu bolnavul i
profilaxie a obiectele acestuia;
bolilor de piele - aplicarea normelor de igien individual;
i cu - evitarea factorilor agravani n alergii;
transmitere - eliminarea tensiunilor nervoase;
sexual. - educaia individului.
3.2. Profilaxia bolilor cu transmitere sexual
- Strategia OMS Sntate 21, obiectivul
7 cu privire la bolile cu transmitere
sexual.
- Lupta n focar, depistarea i izolarea.
- Informarea epidemiologic.
- Ancheta epidemiologic.
- Profilaxia individual.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 145
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- Educaia sanitar antivenerian.

 Criterii de aplicare didactic i de evaluare

Modulul BOLI DERMATOLOGICE I CU TRANSMITERE SEXUAL poate fi


parcurs independent dup nsuirea tehnicilor de lucru n bacteriologie i anatomie
patologic.
Prin parcurgerea acestui modul elevul primete informaii despre bolile de piele i
cu transmitere sexual a cror morbiditate este destul de ridicat n ara noastr i pentru
care n ultima vreme se folosesc tehnici de investigare perfecionate.
Asistentul medical de laborator trebuie s fie capabil s fac legtura ntre
manifestrile cutanate i investigaii, dintre care n prim plan se afl examenul
histopatologic. Avnd n vedere faptul c multe din aceste boli au afectare pluriorganic,
profesorul trebuie s orienteze elevul i ctre alte investigaii dect cele cuprinse n
modul astfel nct, pe lng stabilirea diagnosticului, s contribuie i la orientarea
tratamentului.
n elaborarea strategiei profesorul va ine seama de volumul relativ mare de
informaii care necesit o foarte bun structurare avnd n vedere numrul de ore acordat
modulului. De asemenea, va avea n vedere:
- implicarea activ a elevilor n efectuarea examenelor de laborator
- stilurile diferite de nvare, cunotine pretiinifice i experiene de via
diferite pe care le au elevii;
- participarea cu cunotinele dobndite anterior (n alte module, cunotine
pretiinifice) la procesul de nvare;
- capacitatea elevilor de a efectua tehnici investigaionale de laborator i de
histopatologie
- nevoia de timp a elevilor pentru nsuirea activ i contient a
cunotinelor, pentru a analiza, sintetiza i compara informaiile n vederea
ordonrii i fixrii aspectelor semnificative care stau la baza dobndirii
competenelor.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, se vor realiza activiti de
nvare cu caracter practic aplicativ bazate pe: fie de lucru, aplicaii pe caz concret,
studiul de caz, folosind metode ca observaia, descoperirea, demonstraia, problematizarea,
brainstorming-ul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale, teste scrise, probe practice,
planuri de investigaii.
Evaluarea trebuie s fie corelat cu criteriile de performan i cu tipul probelor
de evaluare care sunt stabilite n standardul de pregtire profesional.
Modul de evaluare are n vedere nivelul de pregtire pe care trebuie s-l
demonstreze elevul indiferent de locul, momentul i persoana care face evaluarea.
Standardul de pregtire profesional stabilete un nivel comun de performan care trebuie
respectat pentru a asigura pregtirea unitar a asistentului medical de laborator.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative care permit cadrului
didactic s identifice unele aspecte asupra crora s insiste n vederea atingerii criteriilor
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 146
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

de performan stabilite pentru dobndirea competenei. Evaluarea sumativ realizat la


sfritul modulului verific dobndirea celor trei competene specifice.
Durata evalurii fiecrei competene, numrul de evaluri i distribuia acestora
pe parcursul parcurgerii modulului rmne la latitudinea cadrelor didactice implicate n
predare-nvare.
Se recomand metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea n grup,
observarea sistematic a comportamentului elevilor care permit aprecierea atitudinii fa
de o sarcin dat n condiiile de aplicabilitate stabilite prin standard.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 147


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VI: ANATOMIE PATOLOGICA

 Not introductiv
Modulul ANATOMIE PATOLOGICA face parte din pregatirea generala din anul
III, pentru calificarea : asistent medical de laborator
Modulul ANATOMIE PATOLOGICA reflecta abilitatile din unitatea de
competenta tehnica ANATOMIE PATOLOGICA. Acest modul are alocate 120
de ore din care 66 de ore de pregatire practica. Parcurgerea programei scolare
asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala.(SPP)
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:
(1) Pregateste spatiul si aparatura unei prosecturi.
(2) Asigura conditiile PSI si Securitatea Muncii necesare desfasurarii
activitatii in prosectura.
(3) Selecteaza reactivii si materialele folosite in prosectura.
(4) Utilizeaza instrumentarul folosit in prosectura si sterilizarea acestuia.
(5) Identifica regulile uzuale pentru efectuarea necropsiei.
(6) Aplica tehnicile de prelevare; conservare si transport catre alte laboratoare.
 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competenta : ANATOMIE PATOLOGICA

Nr. Unitate de Competene Coninuturi


crt. competen

1. Anatomie Competenta 1. Organizarea spatiului unei prosecturi: spatiul


Patologica Pregateste spatiul si propriu-zis, respectiv sala de primire defuncti cu
aparatura unei descrierea amenajarii interioare, respectiv captusirea
prosecturi peretilor si pavimentul cu materiale usor lavabile si
rezistente la substante dezinfectante etc
o camera frigorifica, sala de necropsie si
capela amenajate conform standardelor de
protectie mentionate atat in legislatia
romaneasca, cat si in cea europeana.
o amenajarea biroului pentru eliberarea actelor
si a anexeleor (depozite, muzeu, grup sanitar
prevazut cu dus).
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 148
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.1 Organizarea intretinerii spatiului: bioprotectia


speciala, curatenia si igienizarea, sterilizarea
incintelor, aerisirea corespunzatoare, iluminarea
spatiului, alimentarea cu apa /evacuarea, fosa
septica intermediara. Conditiile ideale:
independenta sistemelor alimentare-evacuare de
restul unitatii de sanatate publica sau privata
1.2 Supravegherea aparaturii folosite:
pornirea/oprirea agregatului frigorific functie
de temperatura mediului ambiant (temperatura
interioara ~ 4 grade Celsius), supravegherea
functionarii negatoscopului, ventilatorului,
pupinelului pentru sterilizare, a lampii UV etc.
1.3 Controlul functionarii corecte a aparaturii in
prosectura: functionarea agregatului frigorific
care intretine temperatura optima in camera
frigorifica, a negatoscopului, ventilatorului,
pupinelului si a lampii UV; parametrii:
temperatura, timp etc.
1.4 Aplicarea normelor PSI pentru aparatura,
legislatia in vigoare (interna si europeana),
conditiile speciale de oxidare din aceste spatii
(reactivi, apa), independenta alimentarii cu
energie electrica a acestui spatiu.

2.1 Normele PSI, legislatia in vigoare


Competenta 2. corespunzatoare riscului electric, riscului chimic si a
Asigura conditiile instruirii personalului. Exercitiu practic de simulare a
PSI si Securitatea unui accident.
Muncii necesare 2.2 Normele de Sanatate si Securitate a Muncii n
desfasurarii tehnica necropsiei corecte, echipamentul de protectie
activitatii in adecvat, noxe chimice, reguli de bioprotectie si
prosectura. biosecuritate speciale. Instruirea personalului din
subordine

3.1 Reactivii uzuali si speciali folositi in prosectura:


Competenta 3. diferitele tipuri de alcool, acizi organici si
Selecteaza reactivii si anorganici, formaldehida, etc.
materialele folosite 3.2 Aprovizionarea cantitativa cu reactivii necesari
in prosectura. folositi in prosectura, intocmirea referatului de
procurare, receptia prin completarea bonierului de
magazie, transportul si depozitarea reactivilor in
conditii adecvate
3.3 Materiale folosite in prosectura, raportul
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 149
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

cantitate - calitate a materialelor consumabile,:


manusi de cauciuc-vrac, chirurgicale si de ata; masti,
vata, tifon, comprese sterile, seringi de diferite
capacitati, cutii Petri, recipienti pentru fixarea
materialului biologic recoltat, recipienti pentru
piesele de muzeu etc.
3.4 Aprovizionarea cantitativa (apreciativa) cu
materialele necesare folosite in prosectura,
documente necesare aprovizionarii: condica
farmacie, bonier magazie, documente necesare
transportului si depozitarii

4.1 Instrumentarul general folosit in sala de


Competenta 4. necropsie: bisturie de diferite marimi, pense
Utilizeaza anatomice, chirurgicale, foarfece drepte si curbe,
instrumentarul folosit sonde butonate si canelate etc.
in Prosectura si 4.2 Instrumentarul special: cutite de amputatie,
sterilizarea acestuia. cutite mari pentru creier, cutite mari pentru
(Trusa de necropsie)e dezinsertie intestin, enterotom, costotom, ferastrau
cu dos mobil, ferastrau simplu, ferastrau electric,
ferastrau pentru lame vertebrale, ciocan cu carlig,
rahiotom, rahiotom electric, dalti drepte si in T etc
specifice trusei de necropsie.
4.3 Intretinerea instrumentarului: spalarea,
curatarea si stergerea acestuia respectand normele de
bioprotectie, impachetarea acestuia in vederea
sterilizarii si depozitarea in spatii special amenajate
de asemena in vederea sterilizarii.
4.4 Selectarea instrumentarului folosit la necropsie
funcie de tipul de necropsie cerut (totala sau
partiala). Instrumentar pentru necropsia capului, a
maduvei spinarii, a cavitatii bucale, gatului si
toracelui, abdominala si a pelvisului, a membrelor
superioare si a celor inferioare.
4.5 Sterilizarea corecta a instrumentarului,
intretinerea instrumentarului si pregatirea pupinelului
in vederea sterilizarii, cat si la impachetarea acestuia,
a timpilor de sterilizare precum si a parametrilor
temperatura, timp etc.

5.1 Acte pentru nregistrarea corecta a defunctului:


Competenta 5. fisa de insotire, banderola de identificare, registrul de
evidenta, act de identitate defunct, foaie de
Identifica regulile observatie clinica, condica de protocol necropsic, iar
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 150
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

uzuale pentru in cazurile speciale dupa extrasul oficial pentru uzul


efectuarea necropsiei organelor de stat.
5.2 Reguli generale la necropsie: timpul scurs de la
declararea decesului, numarul de persoane care
participa la necropsie (medic curant, sef sectie, alte
cadre medicale clinice care au avut in ingrijire
subiectul). Controlul tegumentului mainilor
prosectorului, controlul instrumentarului, toaleta
personala a prosectorului dupa necropsie, regulile de
practicare a sectiunilor in organe si a
instrumentarului folosit (recuperare si clatire).
Cazuri de stropire sau ranire in timpul necropsiei.
5.3 Aplicarea mijloacelor generale de cercetare
macroscopica si implicarea organelor de simt (vazul,
palparea, mirosul).
5.5 Recunoasterea timpilor fundamentali de
executare a necropsiei complete: inregistrarea
defunctului, foaia de observatie, protectia
individuala, pregatirea instrumentarului, constatarea
semnelor mortii (altele decat cele clinice), examenul
intern al cadavrului (segmente si ordinea de lucru),
imbalsamarea si refacerea cadavrului.

6.1 Metodele de prelevare a tegumentelor si


Competenta 6. tesuturilor pentru histopatologie cu referire la
Aplica tehnicile de necropsia capului si a nevraxului; necropsia cavitatii
prelevare, bucale si a gatului; necropsia toracelui, necropsia
conservarea si cavitatii abdominale si a membrelor superioare si
transportul inferioare.
materialului biologic 6.2 Prepararea materialului fixator pentru
catre alte laboratoare. fragmentele de tesut recoltate in vederea studiului
histopatologic: dilutiile formaldehidei, tamponarea
formaldehidei si filtrarea acesteia, depozitarea
dilutiei de formaldehida in conditii optime, recipienti
si recipienti gradati etc. Executarea amprentelor si
frotiurilor in conditiile din sala de necropsie.
6.3 Metodele de prelevare a fragmentelor de tesut
pentru bacteriologie: recoltarea pe placi Petri, in ser
fiziologic sau direct in eprubete sterile in cazul
lichidelor. Executarea amprentelor si frotiurilor.
6.4 Metodele de recoltare a produselor patologice
lichide: pentru histo-i citopatologie si pentru
bacteriologie. Completarea corecta a buletinului de
insotire a probei. Instrumentarul si materialele
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 151
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

folosite.
6.5 Metodele de transport a produselor patologice
pentru: bacteriologie, citologie, histologie,
respectand normele de biosecuritate si bioprotectie.

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul ANATOMIE PATOLOGICA poate fi parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, planul de interventie etc.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ : scheme, fise de lucru, planuri de interventie,
simulari.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale, test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz, plan de interventie).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor
instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an din care 66
ore de instruire practic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 152
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in sali de curs si in unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea practica are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind ANATOMIE PATOLOGICA.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, simularea, observatia, exercitiul,
discutiile si lucrul in grup, studiul de caz, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata de materiale:
planse, scheme, cd-uri, folii de retroproiector, echipament de protectie etc.

Bibliografie selectiva: - TEHNICA NECROPSIEI SI SEMIOLOGIE


ANATOMO-PATOLOGICA VOL. I, INSTITUTUL DE MEDICINA IASI
CATEDRA DE ANATOMIE PATOLOGICA, AUTOR PROF. DR. SERBAN
BRATIANU SI DR. MAX LEIBOVICI 1956;

- CURSURILE DE ANATOMIE PATOLOGICA UMF BUCURESTI 1980;


1985; 1988.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 153


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VII: TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOLOGIE

 Nota introductiva

Modulul TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE face parte


integranta din curriculum ce are la baza Standardul de Pregtire Profesionala in
calificarea Asistent medical de laborator si corespunde unitatii de competenta specializate
TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOLOGIE.
Modulul are alocate un numr de 120 de ore din care 72 de ore de teorie si 48 de
ore de pregatire practica.
Curriculumul se va utiliza mpreuna cu Standardul de Pregtire Profesionala.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunztoare


modulului :

1. Pregtete spaiul, aparatura si instrumentarul folosit in histo-, si


citopatologie.

2. Asigura respectarea PSI si SSM necesare desfasurarii activitii.

3. Selecteaz reactivii si materialele folosite .

4. Aplica regulile generale de primire si verifica integritatea si repartizarea


probelor supuse prelucrrii.

5. Aplica tehnici de preparare a coloranilor si reactivilor folosii.

6. Aplica tehnicile prelucrrii produselor biologice potenial patologice in cito si


histopatologie.

 Tabelul de corelare a competentelor si coninuturilor


Unitatea de competenta: TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE
(120 de ore din care 48 de instruire practica).
Unitatea de Competente Coninuturi tematice
competenta
Tehnici de C1. Pregtete spaiul, aparatura si 1.1 . Amplasarea si
histopatologie si instrumentarul folosit in histo si organizarea spaiului pentru
citopatologie. citopatologie. laboratorul de histo si citopatologie:

- camera de primire si
nregistrarea probelor;
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 154
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- camera de lucru pentru


histopatologie;
- camera de lucru pentru
citopatologie;
- depozitul pentru reactivi,
colorani si materiale consumabile.
- anexe, circuite funcionale.

1.2. Masuri pentru ntreinerea


spaiului :
- curatenie si igienizare
- sterilizarea incintelor
- aerisirea corespunztoare
- iluminarea spaiului
- alimentarea cu apa/evacuare
- bioprotectia (echipament,
igiena personala).

1 .3. Aparatura si instrumentarul


folosite in laboratorul de anatomie
patologica (termostat de 370 C;
termostat pentru parafina; microtom
parafina; microtom gheata;
nclzitor apa pentru seciuni; hota
cu ventilaie; poupinel pentru
sterilizare; bec Bunsen pentru ansele
de platina; lampi pentru ultraviolete;
foarfeci; bisturie; pense, cuite
microtom parafina), ntreinere i
utilizare

C2. Asigura respectarea condiiilor 2.1. * Normele PSI conform


de PSI si SSM necesare desfasurarii legislaiei in vigoare.
activitii. * Instruirea personalului pentru
prevenirea riscului de accidente (risc
electric, risc chimic).

2.2. Normele de Sanatate si


securitatea muncii:
- respectarea tehnicilor de pregtire
a materialului biologic pentru
prelucrare;
- folosirea echipamentului de
protecie adecvat;
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 155
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

- aplicarea regulilor de bioprotectie


si biosecuritate speciale;
- instruirea personalului
C3. Selecteaz reactivii si 3.1. Reactivii folosii in funcie de
materialele folosite. natura preparatului si de grosimea
acestuia (organici, anorganici).

3.2. Aprovizionarea cantitativa cu


reactivii necesari: etape (referat de
procurare, recepie, transport,
depozitare).

3.3. Materialele utilizate pentru


prepararea si examinarea probelor
prelevate:
- materiale de protecie individuala;
- materiale farmaceutice;
- recipiente mari cu fundul lat din
sticla, etc.

3.4. Aprovizionarea cantitativa cu


materiale; etape, condiii de
transport i depozitare. Reglementri
legislative
C4. Aplica regulile generale de 4.1. nregistrarea probelor:
primire si verifica integritatea si documente necesare, buletin de
repartizarea probelor supuse nsoire a probelor, registre,
prelucrrii. verificarea integritii.

4.2. Probe din Prosectura (probele


obinute din organele de necropsie):
- probe fixate in formaldehida
- probe nefixate.

4.3. Probe din alte secii:


- fragmente recoltate din leziuni
diverse prin biopsie, puncie,
endoscopie, biopsie intraoperatorie,
chiuretaj biopsic etc.
- probe fixate in formaldehida si ali
fixatori uzuali.
- probe nefixate.

4.4. Probe de histopatologie


(biopunctura hepatica, splenica,
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 156
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

ganglionara, sternala; endoscopie


bronsica , gastrica, rectala, etc.)

4.5. Probe de citopatologie


- material recoltat pentru examen
citologic pe frotiu, prin puncie
simpla, din leziuni tumorale sau
colecii.
- material recoltat prin puncie
ganglionara pentru adenograma.
- material pentru citologie
exfoliativa ( citovaginal, amprente).
C5. Aplica tehnici de preparare a 5.1. Coloranii folosii in cito si
coloranilor si reactivilor folosii. histopatologie.

5.1.1. Colorani uzuali folosii in


cito si histopatologie: tehnici de
preparare, condiii de conservare.i
depozitare

5.1.2. Colorani speciali folosii in


cito si histopatologie: tehnici de
preparare, condiii de conservare i
depozitare

5.2. Reactivi folosii in cito si


histopatologie.

5.2.1. Reactivi uzuali, organici si


anorganici: tehnici de preparare,
condiii de conservare.

5.2.2. Reactivi speciali folosii in


cito si histopatologie:tehnici de
preparare, condiii de conservare.

C6. Aplica tehnicile prelucrrii 6.1. Tehnici folosite in


produselor biologice potenial citopatologie.
patologice in cito si histopatologie.
6.1.1. Tehnici uzuale folosite in
citopatologie, etape:
- fixarea
- amprentele si frotiurile
- coloraia GIEMSA
- coloraia Papanicolau.
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 157
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

6.1.2. Tehnici speciale in


citopatologie:
- coloraia Perls (albastru de Prusia),
pentru evidenierea fierului in
esuturi;
- coloraia pentru Cryptosporidium;
- coloraia P.A.S. pentru
evidenierea M.P.Z. neutre.
- coloraia Giemsa pentru
Pneumocistis Carinni.

6.2. Tehnici folosite in


histopatologie:

6.2.1. Tehnici histologice uzuale;


etapele tehnicii:
- Recoltarea
- Fixarea, condiii de fixare
- Icluderea in parafina
- Secionarea; condiiile secionrii
corecte
- Deparafinarea; solveni folosii
- Colorarea cu Hematoxilina Eozina
- Montarea pe lama a seciunilor.

6.2.2. Tehnici speciale folosite in


histopatologie:
- coloraia Gramm pentru bacterii
gram-negative si gram- pozitive.
- coloraia Ziehl- Nielssen pentru
evidenierea bacilului Koch.

 Sugestii metodologice

Modulul TEHNICI DE HISTOPATOLOGIE SI CITOPATOLOGIE poate fi parcurs


independent.
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore dintre care 72 de ore
de teorie ( 4ore/saptamana 18 saptamani) si 48 de ore de pregatire practica in
laboratorul de histopatologie si citopatologie.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 158


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de predare-
invatare cu caracter interactiv si practic- aplicativ ( conversaia euristica, simularea,
exerciiul, jocul de rol).
Se vor face aplicaii practice in laboratorul tehnologic ce va fi dotat corespunztor cu
aparatura si materialele necesare pentru exersarea tehnicilor.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de perforanta si cu tipul probelor de
evaluare precizate in Standardul de Pregtire Profesionala pentru a obine acelai nivel de
performanta, indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:


- probe orale (ntrebri, discuii de grup)
- teste scrise cu rspunsuri preformate
- probe practice exerciiul, observaia, experimentul.

Se recomanda folosirea metodelor alternative de evaluare (autoevaluarea, coevaluarea in


grupul de lucru, rapoarte de la teri) pentru dezvoltarea simului critic si a
responsabilitii.
Se evalueaz numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind
relevanta. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor
printr-o evaluare:
- formativa (continua, ritmica, pe secvene mici)
- sumativa (la sfritul modulului ).
Cadrele didactice care asigura pregtirea la acest modul, isi stabilesc numrul de ore
alocat fiecrei teme, durata evalurii, numrul de reevaluri si distribuia acestora pe
parcursul perioadei de instruire teoretica si practica.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 159


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul VIII : TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE


PATOLOGIC

 Not introductiv

Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGIC


face parte din pregatirea generala din anul III, pentru calificarea : asistent medical de
laborator.
Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGIC
reflecta abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza TEHNICI
MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGIC. Acest modul are alocate
120 de ore din care 66 de ore de pregtire practic. Parcurgerea programei
scolare asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire
profesionala.
Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala
specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitii de competen corespunzatoare


modulului:
(1) Recunoaste starea de deces si semiologia cadaverica.
(2) Identifica leziunile principale macroscopice ale extremitatii cefalice si
gatului.
(3) Identifica leziunile principale macroscopice ale toracelui.
(4) Identifica leziunile principale macroscopice ale abdomenului.
(5) Identifica leziunile principale macroscopice ale organelor genitale externe;
(6) Identifica leziunile principale macroscopice ale membrelor superioare si
inferioare;
(7) Identifica leziunile principale macroscopice ale zonei posterioare a
cadavrului.
 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor
Unitatea de competenta : TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE
PATOLOGIC ( 120 de ore din care 66 de ore de pregtire practic)

Nr. Unitate de Competene Coninuturi


crt. competen

1. Tehnici Competenta 1. 1.1 Identificarea modificarilor cadaverice externe si

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 160


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

macroscopice Recunoaste starea de semnele sigure ale mortii reprezentate de


de anatomie deces si semiologia racire; rigiditate; relaxarea musculaturii striate
patologic cadaverica si netede; articulatii. Descrierea lividitatilor
cadaverice si diferentierea acestora de
eventualele echimoze intravitam.
1.2 Stabilirea tipului constitutional dupa mai multe
tipuri de clasificare.
Clasificarea normostenic, astenic, hiperstenic;
tipurile constitutionale in raport cu diferite boli.
1.3 Observarea aspectului general al tegumentelor si
principalele leziuni macroscopice prin studiu
diferentiat intre modificari intravitam
observate si modificarile cadaverice.

2.1 Examinarea externa a extremitatii cefalice cu


modificarile morfopatologice principale: cutia
craniana si masivul facial.
Competenta 2.
2.2 Examinarea externa a gtului cu modificarile
Identifica leziunile
morfopatologice principale: tumefactiile, retractiile
principale
tegumentare si orificiile observate (fistule TBC,
macroscopice ale
parazitare, congenitale).
extrimitatii cefalice
si gatului.
3.1 Examinrea externa a toracelui cu modificarile
morfopatologice principale: emfizemul subcutan,
Competenta 3.
Identifica leziunile edemele, reteaua venoasa superficiala, mataniile
principale costale si formele toracelui.
macroscopice ale
toracelui.
4.1 Examinarea externa a abdomenului cu
modificarile morfopatologice principale: studiul
vergeturilor, edemului peretului abdominal,
Competenta 4.
bombarea abdomenului, abdomenul in rahitism, tipul
Identifica leziunile
de circulatie colaterala superficiala, excavatia
principale
abdominala etc.
macroscopice ale
4.2 Examinarea externa a bazinului cu modificarile
abdomenului.
morfopatologice principale: studiul bazinului rahitic,
bazinului osteomalacic, bazinului in lordoza, scolioza
si cifoza, bazinului viciat, precum si anomaliilor de
dezvoltare ale bazinului.

5.1 Examinarea externa a organelor genitale externe


cu modificarile morfopatologice la barbat: edemul
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 161
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Competenta 5. scrotului si prepusului, hidrocelul, hematocelul,


Identifica leziunile varicocelul, fimoza, parafimoza, vegetatiile,
principale secretiile,si malformatiile de diferite tipuri.
macroscopice ale 5.2 Examinarea externa a organelor genitale externe
organelor genitale cu modificarile morfopatologice la femeie: edemul
externe. buzelor mari, hipertrofia inflamatorie, formatiunile
chistice, ulceratiile, secretiile, malformatiile de
diferite tipuri.

6.1 Examinarea externa a membrelor superioare cu


modificarile morfopatologice principale: edeme,
atrofii musculare, bratari rahitice, degete hipocratice,
dactilita TBC, fracturi, anchiloze, deformari,
Competenta 6. hipertrofia ganglionilor axialari, supuratii
Identifica leziunile ganglionare, malformatii congenitale.
principale 6.2 Examinarea externa a membrelor inferioare:
macroscopice ale malformatii si deformatii congenitale, tibia in
membrelor rahitism, tibia sifilitica, atrofii musculare, tumefactia
superioare si articulatiei genunchiului, edeme, varice, gangrene,
inferioare. fracturi, adenopatii inghinale etc.

7.1 Examinarea externa a coloanei vertebrale cu


Competenta 7. modificarile morfopatologice principale: scolioza,
Identifica leziunile cifoza, lordozai, spina difida (tipuri).
principale 7.2 Examinarea externa a regiunii sacro-fesiere cu
macroscopice ale modificarile morfopatologice principale:escare.
zonei posterioare a 7.3 Examinarea externa a anusului cu modificarile
cadavrului. morfopatologice principale: hemoroizi, formatiuni
vegetante si a secretii

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 162


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

 Condiii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul TEHNICI MACROSCOPICE DE ANATOMIE PATOLOGIC poate fi
parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele
principii moderne ale educatiei :
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare;
- elevii au stiluri diferite de invatare;
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare;
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea
informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode : observatia,
descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, practica la cadavru etc.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ : scheme, fise de lucru.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi : probe orale, test scris, probe practice
(demonstratie, studiu de caz, practica la cadavru).
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor
instructor) constand dintr-o proba scrisa si o proba practica.

 Sugestii metodologice
Coninutul modulului este proiectat pentru un numr de 120 de ore pe an. Cadrele
didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie
de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare
ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 163
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa


sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in sali de curs si in unitati sanitare cu o buna dotare
materiala. Instruirea practica are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, observatia, lucrul in grup, studiul
de caz, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale, pentru a se putea tine
cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme,
CD-uri, folii de retroproiector, echipament de protectie etc.

Bibliografie selectiva: - TEHNICA NECROPSIEI SI SEMIOLOGIE


ANATOMO-PATOLOGICA VOL. I, INSTITUTUL DE MEDICINA IASI
CATEDRA DE ANATOMIE PATOLOGICA, AUTOR PROF. DR. SERBAN
BRATIANU SI DR. MAX LEIBOVICI 1956;

- CURSURILE DE ANATOMIE PATOLOGICA UMF BUCURESTI 1980;


1985; 1988.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 164


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul IX: PARAZITOLOGIE

 Nota introductiva

Modulul PARAZITOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul III, pentru
calificarea : asistent medical de laborator.
In modulul PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de baza
PARAZITOLOGIE. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de teorie si 24 de pregatire
practica. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor
descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna
cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

 Lista competentelor specifice unitatilor de competenta


corespunzatoare modulului:

1. Interpreteaza esenta si urmarile relatiilor parazit-gazda


2. Analizeaza speciile de paraziti patogeni la om si parazitozele care le
produc
3. Aplica masurile de prevenire, depistare si combatere a bolilor
parazitare.

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor


Unitatea de competenta: PARAZITOLOGIE (60 de ore din care 24 de pregatire
practica)
Nr. Unitate de Competente Continuturi
crt. competenta
1. Parazitologie C.1. Interpreteaza 1. Asociatii de vietuitoare simbioza; tipuri de
esenta si urmarile relatii in cadrul simbiozei: forezia, comensalismul,
relatiilor parazit- mutualismul si parazitismul caracteristicile
gazda fiecarui tip, indeosebi ale parazitismului originea
vietuitoarelor parasite si umarile relatiilor parazit-
gazda, pentru paraziti: organe si enzyme de
penetrare si invazie, organe de fixare- carlige,
ventuze etc., dezvoltarea mare a aparatelor de
reproducere si complicarea ciclurilor biologice pe
mai multe gazed, forme de rezistenta si de
raspandire chisti, spori etc. pentru gazde
parazitoze cu diferite grade de patogenizate si
aspecte epidemiologice
C.2. Analizeaza 2.1. Protozoare parazite
speciile de paraziti 2.1.1. Clasa Rhizopoda (amibe) entamoeba
patogeni la om si histolitica, E. coli colite ambiene, Entamoeba
parazitozele care le gingivalis gingivita hemoragica; Naegleria
produc fowleri meningoencefalita ambiana primara
acuta; Achanthamoeba castellani cheratita ulcer
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 165
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

corneean, encefalo-meningita cronica


2.1.2. Clasa Flagellata (mastigophora) Flagelate
cavitare: Giardia intestinalis (lamblia) giardioa;
Trichomonas vaginalis trichomonoza uro-
genitala; Hemaflagelate: Trypanosoma brucei
gambiense ( Africa de vest si
Centrala);Trypanosoma brucei rhodesiense (Africa
de est si sud) trypanosomiaza africana sau boala
somnului, vector, musca Glosina palpalis (Tze-
Tze); Leishmania L donovani leishmanioza
viscerala; L tropica leishmanioza cutanata,
vector Phlebotomidae (musculit de nisip sau
paroase)
2.1.3. Clasa Ciliata _ balantidium coli
balantidioza sau dizenteria balantidiana
2.1.4. Clasa Sporozoare (Sporozoa) :
a) Coccidii Cryptosporidium parvum
coyptospondioza; Isospo belli, specifica omului
coccidioza intestinala (isosporioza); toxoplasma
gondii, cu transmitere transplacentaracu
malformatii;
b)Haemosporidia Plasmodium vivax, P. ovale,
P. malariae si P. falciparum Malaria (paludism)
vector Anophelles maculipennis (femela)
c)Piroplasma Babesia divergens- babesioza,
vector Ixodesricinus capusa)
2.2. Metazoare parazite la om
2.2.1.Helminti (viermi paraziti), cu cele doua
increngaturi care cuprin viermi paraziti la om
2.2.1.1. Plathelminthes cu clasele:
a)Trematoda cele de importanta medicala apartin
omului
Digenea subord Distomieni - Fasciola hepatica
- morfologie, ciclul evolutiv, clinic fasciloza;
Opistorchis felineus, morfologie, ciclul evolutiv
clinic opistorchiaza; Dicrocoelium lanceatum
cu ciclul biologic legat de melcii teresti si de
furnici - frecvent la cornute dar, accidental, poate
parazita si omul
b) Cestoda (cestoidea): - familia Taeniide Taenia
Solium tenia de carne de porc; T. Saginata
tenia de carne de vita ciclurile biologice,
morfologie, chimic: tenioze Echinococcus
granulosus hidatidoza ( chist hidatic gazda
intermediara, omul si gazda definitive, cainele);
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 166
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

familia Hymenolepididae Hymenolepsis nana


higmenolepidoza, gazda de transport purecii
Xenopsylla si gandacii . Nosopsullus; fam.
Dipphyllobothoidae Diphullobothoium latum
botrioceafaloza, se transmite prin consumul de
carne, icre de peste (stiuca, biban, pastrav, somon,
rosioara etc.) insufficient tratate termic.
2.2.1.2. Nemathelminthes cu clasa Nematoda
Geohelminti digestive: Ascaris lumbricoides
ascaridoza, specifica omului, transmiterea prin oua
embrionate, ciclul evolutiei;
Trichuris trichinoza; specific omului, din fam.
Trichinellidae, din care face parte si Trichinella
spiralis trichineloza, forma lavara in musculature
active la porc si sobolan, la care in intestin se afla
si forma adulta, transmiterea prin consum de carne
de porc infestata; fam Oxiuridae Oxiuris (
Erterobius) vermicularis enterobioza (oxiuraza)
se manifesta in colectivitati transmitere digestive;
Filarii filarii limfatice Wuchereria bancrofti si
filarii cutanate Dracunculus medinensis
filanoza limfatica si, respective, dracunculoza.
2.2.2. Increngatura artropode subancrengatura
Tracheata, din care intereseaza pentru medicina
cele doua clase:
a) Arachnidae din care ordinal Acarieni fam.
Ixodidae Ixodes ricinus: ciclul evolutiv, vector
pentru flavivionsuri, care pot determina encefalite;
fam. Argasidae (ambele familii sunt denumite
capuse), capuse cu corpul moale, cu doua genuri
de interes medical Argas si Ornithodoros,
vectori pentru Borrlii si virusul Zirqa; fam
Demodecidae Demodex folicularum ciclul
biologic, vector mechanic pentru bacilul leprei;
fam. Sarcoptidae Sarcoptes Scabiae, varianta
hominis, parazit intradermic femela, iar masculii
si larvele pe epiderm Scabia (raia)
b) Insecta din ord. Anoplura (fara aripi
paduchii) Pediculus corporis, p. capitis si
Phthirius pubis; ord. Hemiptera, fam. Cimicide (
plosnite) Cimex lectularius, cu metamorfoza
incomplete vectori pentru Rickettorii si Borrelii
si, respective, hepatita B; ord. Diptera fam.
Culicidae (tantari); genurile Anopheles A.
maculipennis- metamorfoza completa vector al
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 167
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

sporozoarelor din gen Plasmodium, agentii


maladiei si genul Culex C. pipiensis
malamorfoza completa legata de balti ca si
Anopheles A. maculipennis metamorfoza
completa vector al sporozoarelor din genul
Plasmodium, agentii malariei si genul Culex C.
Pipiensis metamorfoza completa legata de balti
ca si Anopheles, vectorii virusului encefalitei;
fam. Muscidae musca domestica etc., vectori
mecanici ai multor microorganisme.
C.3. Aplica 3.1. Caile de circulatie si transmitere a parazitilor
masurile de in natura; cicluri biologice simple, interesand o
prevenire, depistare singura gazda si cicluri biologice complexe,
si combatere a implicand doua sau mai multe gazde intermediare;
bolilor parazitare parazitoze transmisibile direct (contagioase) prin
ouale, larvele, formele chistice sau vegetative
prezente in fecalele sau secretiile bolnavului, care
sunt eliminate in mediul exterior infestandu-l si
parazitoze transmisibile indirect prin sol si apa
contaminate cu oua embrionate, chisti sau forme
vegetative, care trec apoi pe legume si fructe sau
vectori; cum sunt unele artropode hematofage si
unele rozatoare; parazitoze de importanta
mondiala, raspandite aproape pe toata suprafata
globului (ascaridioza, hidatidoza, oxinoaza etc)
parazitoze de importanta endemica
(botnocefaloza, malaria, anchilostomiaza etc.) ;
patrunderea parazitilorin corpul omului se poate
face prin ingerare (majoritatea) penetrarea pielii
sau a mucoaselor actiunea unor vectoriartropode
hematopage; pe cale sexula 9venerica),
congenitala (transplacentara), aerogena
(respiratorie), transfuzionala, transplant de organe
si tesuturi
3. 2. Tehnicile si aparatura de recoltare a probelor
parazitologice , aparatura optica si reactivii
necesari pentru efectuarea frotiurilor, observarea
la microscop si depistarea surselor de paraziti in
vederea aplicarii masurilor adecvate pentru
blocarea si distrugerea acestor surse; masuri
profilacticeindividuale spalarea mainilor inaintea
manipularii alimentelor, dupa utilizarea WC-urilor
sau a altor instalatii prezumtiv infestate, examene
periodice parazitologice obligatorii, indeosebi,
pentru lucratorii din alimentatia publica
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 168
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

3.3. Controlul sanitar veterinar obligatoriu al


alimentelor de origine animala carne, peste,
lapte, oua, etc.; sacrificarea animalelor de
consumnumai in abatoare sub asisteta sanitar-
veterinara; prelucrarea termica coresounzatoare a
alimentelor, evitarea contactului alimentelor cu
muste, gandaci de bucatarie si rozatoare, spalarea
insistenta si corecta a cruditatilor legume, fructe;
efectuarea de dezinsectii pe baa cunoasterii
ciclurilor biologice a vectorilor de boli parazitare;
deratizare
- Aplicarea unei terapii eficiente bazate pe
cunoasterea ciclurilor biologice ale parazitilor
C4. Identific 4.1 Insecte de interes medical:
principalele insecte - pulicide purici
de interes medical i - pediculide-pduchi
rolul patogen al - cimicide-plonie
acestora - culicide-nari
- muscide-mute
- acarieni- sarcoptes scabie
- cpui
4.2 Rolul patogen al insectelor
- boli transmise prin intermediul insectelor: pesta,
tifos, tularemie, febra recurent, boala somnului,
malaria, vectori mecanici pentru boli microbiene,
scabia.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare


Modulul PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.
In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de
urmatoarele principii moderne ale educatiei:
- elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare
- elevii au stiluri diferite de invatare
- elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare
- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea,
analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode: observatia,
descoperirea , demonstratia, problematizarea, proiectul.
Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de
invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor parasite la
om, exercitii de grupare a diferitilor paraziti in functie de criterii date, rezolvarea de fise
de lucru (exemple: combaterea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de paraziti, caile

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 169


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

de prevenire si cobatere, proiect ( exemple: schema ciclurilor biologice, schema cailor de


transmitere si raspandire a parazitilor).
Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie, fise de lucru, fise
autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs/proiect.
Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.
Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l
demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-
ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se
asigura un nivel unitar de pregatire.
Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente
nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.
Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se
realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor.
Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata
evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul
anului scolar.
Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica
a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile fata de o
sarcina data si a comunicarii, autoevaluarea, coevaluarea, tema in clasa, investigatia,
procesul.

 Sugestii metodologice
Continutul modulului este proiectat pentru un numar de 60 de ore pe an si se va
desfasura astfel: 2 ore/ saptamana de teorie/semestrul II si 24 de ore de pregatire
practica/semestrul . Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore
alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte,
deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de
formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca
parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a
competentelor cu continuturile.
Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.
Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a
competentelor pentru viitorii asistenti medicali de laborator
Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor
privind PARAZITOLOGIE.
Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta,
simularea, observatia, exercitiul, discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic
si creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la
probleme reale, pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.
Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage,
insectare, poze, casete video, diapozitive, planse, desene, folii retroproiector, preparate
microscopice, etc.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 170


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Modulul X: TEHNICI DE PARAZITOLOGIE

 Not introductiv
Modulul TEHNICI DE PARAZITOLOGIE face parte din pregtirea specific din
anul III pentru calificarea: Asistent medical de laborator.
n acest modul se regsesc abilitile din unitatea de competen specializat
TEHNICI DE PARAZITOLOGIE. Modulul are 60 ore, din care 18 teorie i 42 ore de
pregatire practic n laboratorul de specialitate.
Prin parcurgerea programei colare se asigur dobndirea competenelor descrise
n standardele de pregtire profesional.
Programa se va utiliza mpreun cu standardul de pregtire profesional specific
calificrii.

 Lista competenelor specifice unitii de competen corespunztoare


modulului

1.Identific metodele de examinare parazitologic a materiilor fecale.


2.Descrie examinarea parazitologic a sngelui.
3.Specific metodele de examinare n parazitozele urogenitale
4. Descrie examenele parazitologice efectuate din spun, bil, vrsturi, vomica.

3.4 Tabelul de corelare a competenelor i coninuturilor


Unitatea de competen TEHNICI DE PARAZITOLOGIE (60 ore din care 42 pregatire
practic n laboratorul de specialitate)
Nr. Unitatea de
Competena Coninuturi tiinifice
crt. competen

Tehnici de C.1. Identific 1.1. Recoltarea materiilor fecale pentru examene


parazitologie metodele de parazitologice
examinare - Respectarea indicaiilor de recoltare:
parazitologic a din scaun spontan, fr purgativ,
materiilor fragmente suspecte, cu mucoziti sau
fecale alimente (produse nedigerate);
expedierea la laborator n maximum 4
ore sau pstrare la +4o C maximum 24
1 ore;
din scaun dup administrarea de
purgative pentru: teniaz,
strongiloidoz;
recoltarea cu sonda Nelaton pentru
protozoare
folosirea recipientelor speciale,
conservarea cu formol 5% sau alcool

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 171


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

1.2. Pregtirea probelor pentru examinarea


macroscopic
- Determinarea consistenei.
- Prezena sngelui.
- Identificarea proglotelor de tenii.
- Examinarea nematodelor dup clarificare
n glicerin.
1.3. Pregtirea probelor pentru examinarea
microscopic
- Examinarea direct (ntre lam i lamel).
- Examinarea n strat gros (Kato-Miura).
- Metode de concentrare:
metoda hidrostatic (Willis-Hung);
metode de flotare n sucroz, n sulfat
de zinc;
metoda Bailenger;
metoda de sedimentare n formol-eter.
- Metode de colorare:
examenul direct cu Lugol;
coloratia cu albastru de metilen;
coloraia rapid Weathley (cu soluie
iodo-iodurat i colorant tricrom);
coloraia cu colorant Quensel-Svenson.
1.4. Metode larvoscopice i metoda culturilor
- Metoda Baerman
- Metoda culturilor cu crbune pentru:
amibiaz, anchilostomiaz, strngiloidoz;
- Diagnosticul oxiurozei.
C.2. Descrie
2.1. Recoltarea sngelui pentru examene
examinarea
parazitologice
parazitologic a
- Afeciuni produse de parazii: malaria,
sngelui
leishmanioza visceral, tripanosomiaza,
filarioze;
- Orarul de recoltare n funcie de parazit (n
timpul accesului febril (ziua sau noaptea).
2.2. Metode de examinare
- Examinarea direct: frotiul, tehnica
realizrii; examenul n pictur groas:
material necesar,tehnica de lucru;
colorarea preparatelor, material necesar,
tehnica de lucru.
- Metode de concentrare a microfilaiilor cu
Hematoxilin Delafield tehnici de lucru,

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 172


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

de recoltare, de preparare a soluiilor,


colorare, examinare.
C.3. Specific
metodele de 3.1. Recoltarea urinei pentru examene
examinare n parazitologice
parazitozele - Condiii de recoltare, respectarea orarului,
urogenitale pstrarea produsului.
- Tehnici de lucru: sedimentarea i filtrarea.
3.2. Recoltarea secreiilor aparatului urogenital
- Respectarea condiiilor de recoltare la
femei i brbai.
- Tehnica de recoltare la ambele sexe.
3.3. Metode de examinare
Pentru urin:
- Examinarea sedimentului pentru:
trichomonas vaginalis, entamoeba
urogenitalis, entorobius vermicularis, ou
de schistosoma hematobium, croete de
echinococus granulosus.
- nsmnarea pe medii de cultur.
Pentru secreiile urogenitale:
- Diagnosticul trichomoniazei urogenitale:
examinarea parazitului viu ntre lam i
lamel;
examenul direct ntre lam i lamel cu
colorani vitali;
examenul direct al secreiei dup
reactivarea paraziilor n bulion glucozat;
examenul parazitului fixat i colorat
(metoda frotiului colorat;
examenul prin culturi de parazit pe medii
selective;
C.4. descrie
examenele 4.1. Recoltarea produselor
parazitologice - Recoltarea bilei (B, C) prin tubaj,
efectuate din centrifugarea, examinarea n decurs de 30
sput, bil, de minute de la recoltare.
vrsturi i - Recoltarea sputei: din expectoraie
vomica matinal, prin spltura laringo-traheal.
- Recoltarea lichidului din vrsturi i
vomic.
4.2. Metode de examinare (tehnici)
- Examenul direct ntre lam i lamel.
- Metode de mbogire a produsului
patologic: metoda Sibenik-Pasini cu hidrat
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 173
Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

de sodiu i aceton (material necesar,


tehnica reaciei, interpretarea);
centrifugarea i examinarea sedimentelor.

 Criterii de aplicare didactic i de evaluare


Modulul TEHNICI DE PARAZITOLOGIE poate fi parcurs n corelaie cu cel de
PARAZITOLOGIE n care elevul primete informaii despre parazii i rolul patogen al
acestora.
n elaborarea strategiei profesorul va ine seama de:
- implicarea activ a elevilor n efectuarea examenelor imagistice;
- stilul individual de nvare;
- capacitatea elevilor de a valorifica n procesul de nvare cunotine
nsuite n alte module sau din experiena proprie (alte tehnici de
explorare);
- capacitatea elevilor de a aplica n practic tehnicile de explorare n
laborator, n special cel de parazitologie;
- nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara i sintetiza
informaiile n vederea formrii abilitilor necesare pentru a lucra n
calificarea Asistent medical de laborator.
Pentru atingerea competenelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode
active: observaia, demonstraia, exerciiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fie de lucru,
alte materiale necesare efecturii examinrilor.
Numrul de ore de teorie i lucrri practice afectat fiecrei competene rmne la
latitudinea cadrului didactic n funcie de particularitile grupului de elevi, precum i a ale
fiecrui elev, de dificultatea executrii tehnicii de explorare, de ponderea i, respectiv,
frecvena folosirii tehnicilor de lucru n cadrul laboratorului.
Elevul va fi pus n situaii concrete care s-i permit ndeplinirea criteriilor de
performan n condiiile de aplicabilitate din standardul profesional.
Evaluarea are n vedere nivelul de performan pe care elevul l-a atins n diferite
etape ale pregtirii sale i la ncheierea instruirii.
Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, n funcie
de tipul de competen i criteriile de performan care atest dobndirea acesteia.
Pe parcursul modulului se realizeaz evaluri formative iar la sfritul acestuia se
face evaluarea sumativ pentru verificarea atingerii celor patru competene relevante.
Se evalueaz numai competenele din acest modul, celelalte fiind irelevante.
Cadrele didactice care asigur pregtirea la acest modul stabilesc durata evalurii
fiecrei competene, numrul de reevaluri, modalitatea de evaluare i distribuia pe
parcursul pregtirii.
Evaluarea final urmrete ca elevul s demonstreze pregtire unitar la nivel
naional n conformitate cu Standardul de Pregtire Profesional indiferent de locul,
momentul i persoana care face evaluarea.
Pentru ca evaluarea s fie ct mai corect se recomand folosirea mai multor
metode, astfel nct toate criteriile de performan s fie ndeplinite.

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 174


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat
Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica 175


Calificarea: Asistent medical de laborator
Nivelul 3 avansat