Sunteți pe pagina 1din 355

,I11

'ffir 'q
'ftFF
ii.^^ ,

'1".{llllir
W'
ffffit
.ffit;rwffi"
lHffii i

i, rfitt**r ...I i.
jwi .rl

w*'"
!{ir rrri
.,.,i!x,,[|

riL:i.':t1!l1i;illiiil

{ dfir t
tiffi'."r[, ;:f l
n i

,@ffi
Qur0nt inainte
Qartea Q(Jc enicufu i Qrajitor
qi Scoo[a fenuqie de cQrdjitorie

llrll
qutor :$essc c\[tof tHardin,
memhru o[ [onsitiului rprdjitorifor fcnuEii

Prietenul meu Oberon Zell-Ravenheart este Mai Marele Vrijitorilor,


plrintele unei nobile tradilii magice, cu redecini mult mai strivechi decAt
cele ale lui Merlin Si ale ucenicilor sii - o tradilie pistrati cu sfinlenie de vra-
cii din vechime, primii care au descoperit Puterea magiei 5i setea de cunoaEtere.
Dar pentru noi a fost intotdeauna o ,,profesie", pe care am transmis-o din
,i rl.rln Lakes,
generalie in generaqie, pe cale orali, de la dascil la ucenic' Manualul de
iniyiere in ar,ijitorie (Grimoire For Tbe Apprentice lVizard) scris de Oberon
Zell-Ravenheart, reprezintd primul manual contemporan de vrijitorie, demn
de incredere, care descrie pe larg credinlele 9i practicile magice. Acest ghid
este al doilea volum dintr-o serie de scrieri destinate magiei, ce vI oferi leclii
qi exercilii, prin care sn inlelegeli mai bine arta vrdjitoriei 9i sn vd perfeclionali
capacitllile magice.
Veli descoperi, agadar, exercilii practice interactive, provoclri incitante,
dar gi alte instrumente care vd vor ajuta si vi
schimbali structura sufleteascl
5i realitatea inconjuritoare. Veli gisi, in paginile acestei
cir1i, desene ale unor
lucruri magice fascinante Ei obiecte de ritual Pe cafe le puteli fiuri singuri,
dar 9i sfaturi utile cu ajutorul cirora vom Putea crea impreuni un univers
mai bun. Accentul se pune, a$adar, mai mult ca niciodati, pe practicd, nu

('drteq ucenicu[u i .''rdjitor 5


pe teorie. oamenii au fost intotdeauna fascinali de magie, dar numai pe care doream si le dobAndesc nu erau apanajul gcolilor de stat. PAni la infiin-
cei
cu adevirar daruili isi inchind viaqa acestei arte. larea $colii Cenuqii de Vrijitorie, nu exista nicio institulie unde si-1i insuqe;ti
Mulgi dintre noi cresc qi imbdtranesc in societili unde rareori i9i dezviluie capacitiqile gi practicile asociate cu aceasti and Ei vocalie.
adeviratele sentimente sau planuri, trezindu-se adesea inconjurali
de min- A trebuit si cercetez gi si trec prin filtru nenumiratele teorii Promovate
ciuni 9i lucruri artificiale... de la incalliminte din imitagie de piele pani la de a;a-numitele ,,ci4i luminate" ca si descopir pulinele adeviruri pe care le
zAmbete false 9i copaci din plastic. conqineau. $i pentru cd nu exista un consiliu al inleleplilor, cdrora sd le cer
Foane multe dintre poveqtile despre vrijitorie pe care le citim abundd sfatul, mi-am petrecut ani intregi, stribdtend mii de kilometri, prin lumea toatd,
in inflorituri artistice gi iluzioniri menite se ne faci si ne simlim bine. pe pentrlr a-i putea intAlni pe marii vizionari ai timpului meu: Alan $(atts - adept
de alti parte, fiecare dintre noi are gansa in viali de a-$i dezvilui al religiei budiste, Gary Snyder poet cu vederi radicale, Rolling Thunder -
-
adevirata
personalitate, chiar daci asta presupune si plitim un anumit pre1. vraci indian, Teles Goodmorning - liderul spiritual al indienilor din Taos
Ne-am
niscut cu toqii intr-o lume miraculoasd, plinn de valori pe care irebuie
si le 9i mulli alli preoli gi preotese apa4inAnd nenumiratelor culturi ezoterice'
pastrdm cu sfinlenie - noi inqine, semenii no;tri gi planeta Geea sunt Am studiat misticismul oriental, practicile'ilflicca, arta striveche a magiei qi
unele
dintre ele. Ni se oferi, de oportunitigi - .rr- este, de exemplu,
asemenea, gamanismul, dobAndind in acelagi timp cunoEtinqe de la Mama Naturi, dar
aceasti carre - pe care le descoperim fie prin munci asidud, fie ne sunt pur Eide la forlele 9i spiritele pe care le-am intAlnit in cdlitoriile mele.
;i simplu diruite de spirite. Existi, e-adevdrar, vrijitori de paie magii fa1se, Deqi eu nu regret drumul greu pe care l-am stribitut in via1i, voi trebuie
9i
dar gi vrijitori adevirali care infrptuiesc lucruri uruitoare. viala pe care sd considerali $coala Cenugie de Vrijitorie ca pe o adevirati binecuvAntare,
agi
primit-o in dar reprezintd gansa, gi poate misiunea voastrd, de a cdci vd oferd toate informaliile, sfaturile, invdliturile gi sprijinul de care avegi
,,transforma
un vis in realitate": de a crea adevirate opere de magie gi de a modela aceasti nevoie. Trebuie si vi considerali, de asemenea, norocogi pentru cd aveli aceasti
lume minunati in fel incAt si devini ideale.
aga
carte - un adevdrat ,,ghid" in peregrinirile voastre fire de sfArgit in care veli
Credelimi, natura v-a inzestrat cu porenlial mintal, spiritual, fizic gi ex-
porni ca si dezlegali tainele vielii, si decoperili arta viziunii 9i se dobAndili
trasenzorial pentru a vi indeplini cel mai nobil scop: infeptuirea miracole- inlelepciune Eiputere. Astfel, nu vd veli simli niciodatd singuri.
lor. Termenul de ,,mister" provine din cuvantul gr...r. Poate ci la inceput unele cuvinte sau concepte din aceasti carte vi se vor
,,Lusterion,., care
nu se referi la necunoscut, ci la ,,lucrurile pe care numai cei iniliali pirea inaccesibile. Sunt convins insi ci va merita efortul de a-i parcurge pa-
inviqagi ;i
le cunosc". Pentru ci v-a1i hotdrat si
ginile pAni la capit. Oberon vi va ajuta si treceli peste toate obstacolele pe
pitrundeli tainele acestei ane, vd putegi
considera printre cei aleqi - cei care vor descoperi misterele secretele care le veli intAlni in cale, cici fiecare stavili nu este decAt o alti provocare.
;i unei
Nu trebuie si uitati ci - deEi a*ezi are barba alba - sufletul i-a rimas la fel
lumi magice... devenind astfel pdstrdtori nu ai unei credinle, ci ai unei curio-
de tAndr qi de vesel. Poate ctr, asemenea voui, in vechime a fost gi el un vraci,
zitdli nesdqioase ;i ai dorinlei de a descoperi mereu ceva nou.
In acum dornic si vd impirtigeasci elixirul fericirii.
zile, sunt gazdaanumero;i elevi gi ucenici de toate varstele, aici,
aceste
. Aleturagi-vi, agadar, $colii noastre CenuEii de Vrijitorie ca si dobAndim
in sanctuarul nosrru din inima pustietiqii, un roc sacru gi strivechi, inzestrat
noi cunogtinle, si fim ,,altfel", sd ne ajutim unii pe aliii, dar gi pe Mama Naturi
cu puteri magice. Nu trebuie si uitali insd ci invigiturile noastre
9i toate cele gi si devenim niqte vrijitori temerari, care si le diruiascr semenilor lor dra-
cinci ci4i publicate, inclusiv Gaia Eros (New page, 2oo4), sunt rodul a peste
goste gi armonie!
patruzecide ani de cercerare qi studii temeinice. Aceasti munci instruire
Ei de-o Asa si fie!
viagi au inceput de la o varsta fragedi, cand intuilia mea fantastici qi
uluitoa-
rea capacitate de cunoaqtere m-au transformat intr-un lup singuratic. pentru
Jassr Worr HaRon
ci nimeni nu-mi inlelegea sentimentele qi nici potenliarul .*r."orJi.r^r, u* Proiectul pentru Spiritualizarea Geei
fugit de la qcoala militard la varsta de treisprezece ani. Aga am pornir in
ceurarea Gila \fildlands, New Mexico
inlelepciunii gi a scopului meu in via1i. Nu trebuie si inlelegeqi cd profesorii
de la gcoala militard au fost prea exigenli cu mine, dar cunoagterea e"pe.ienla
Ei

Q6eron $ef[-tlQlenhearr

--u\---'!.--
,,Noui inele i-au fost oferite Omuiui, dar El igi doregte puterea mai pre-
sus de toate." (Stapinut inelelor). in rlt. doud filme - Omul care inf,lptuia
miracole 9i Dumnezeu pentru o zi, cu Jim Carey - am vdzut cum zeii i-au
conferit puteri divine unui muritor, dar consecinlele au fost devastatoare.
Fiecare versiune a acestei povegti are o morala: ,,Ai griji ce-1i doregti, pen-
tru ce s-ar putea si 1i se implineascil" Eroul i;i dore;te intotdeauna bogigie,
glorie qi putere, dar soarta ti este pecetluiti.
Morala altor versiuni este insi mult mai profunde. Protagonistul cugetd
indelung asupra ultimei dorinle Ei, in final, face alegerea corecti: in loc si-9i
cpr oto g doreascd ceva pentru el, i;i indreapti gAndurile spre semenii lui. Iar atunci
blestemul celor trei dorinte devine o binecuvAntare.
Qea de a treio, dorintd Sensul povegtilor este si ne faci sd chibzuim asupra chemirilor, nizuin-
lelor Ei operei viegii noastre, in funqie de care ne rrasim dorinlele. Aceasta
qutor : Oberon $eft-lIS .venheart
este menirea magiei - ne ajuti si creiondm gi si dam viali viselor noastre.
Astfel, cAnd am descoperir aceste povefri, in copilirie, am inceput sd mi
gindesc la dorinla cea mare, care trebuia sd fie prima, nu cea din urmi. $i am
CAnd eram copil, am aflat legenda ,,Celor trei dorinle magice,,. povestea
reugit si dau glas visului suprem: ,,imi doresc ca puterile psihice pe care fie-
existd aproape in toate culturile din lume, indiferent cine este
cel care le inde- care individ le poarti in sine si prindi aripi Ei si se pogoare asupra universu-
plinegte - spiritul lempii fermecate din povesrea rui Aladin, pegtiqorul
din bas- lui", pornind de la premisa ci in lume existi mai mulli oameni buni decAt rii.
mul frajilor Grimm sau un inel fermecat, precum cel al lui solomon
ori al Toli magicienii qtiu ci nu-1i poli pune o dorinli, ca apoi s-o uili ferecatd
eroilor lui rolkien. tn celebra povesre a lui w.v.
Jacobs, din r9o2,o laba de intr-un sertar al minlii. Trebuie s-o rransformi in realitate, concentrAndu-1i
maimuli joaci rolul talismanului fermecat, in timp ce, intr-un film recent,
un toate gAndurile 9i acliunile in acea direclie. Mi-am pus, agadar, dorinla de
praf cu puteri magice rransformd in realitate visurile eroilor.
carevi spun acum cincizeci de ani ;i tot ce am ficut apoi in viali a avut
lJneori, cei care oferd sunt zeri (vd mai amintili, probabil, cum Hera,
drept linti aceasrd ndzuinqi.
Atena;i Afrodita au incercar, fiecare in pane, si-l cumpere pe paris, povestea
La inceputul anilor '70, am hrgit granigele dorinqei mele dintru incepu-
culminand cu Rezboiul Troian). ln mitologia cregtini, ispita vine
i.rtotdeauna turi, transformAnd-o intr-o viziune, care avea drept scopt trezirea la viaga a
de la diavol, care a incercat si-l ademeneasci gi pe Iisus (r\4arc
r:1.3; L.,ca
4:2). congtiinlei planetare - degteptarea Geei inse;i. Crezul acestei misiuni sacre a
Povestea medievald a doctorului Faust gi a lui Mefisto stitlabazaliteraturii
devenit astfel ,,nizuinla de a crea o relea de informalii, credinle mitologice
moderne, dar gi a unor filme precum Fantoma paradiswlui, Eric,
dup,a roma_ ;i experienle pentru a ridica, din negurile unde zace adormiti, Spiritualita-
nul lui rerry Pratcherr sau pactul cu diavoripa, avandu-i in rolul p.incipal
tea Omului, dar gi pe Geea, printr-un context emulativ, adunAndu-i pe toqi
pe Elizabeth Hurley qi Brendan Frazer.
copiii ei intr-o comunitate tribali care si i se dedice pe deplin ;i si o conduci
In Biblie, diavolul il ispitegte mai intai pe Iisus cu bogdliile lumii. Apoi
responsabil gi, de asemenea, care si se diruiasci evoluliei congtiinlei umane."
cu putere. $i, in cele din urmi, cu glorie. Iisus le respinge pe
toare, spunAnd: Am plasat astfel dorinqa originald gi munca de-o viala sub un singur
,,Piei, Satani!" Dar acesre trei lucruri rdmAn obsesiile qi dorinlele dintotdeauna
slogan:,,Trezi1i-vi!"
ale omenirii, in funqie de care indivizii igi caleazd toate
acliunilg (inclusiv
mulli dintre preogii 9i politicienii care pretind ci urmeazi inviliturile lui
Iisus).

Q6eron $e[[-![$r'enheart
St"[tumiri
A; vrea si-i mullumesc in primul rAnd iubitei mele panenere de ,,Moonwriter" Pesznecker, John ,,Apoilonius" Opsopaus 9i Ash
via1tr, Morning Glory, care - dupd 32 de ant - continui si md incu- ,LeopardDancer" deKirk. Ei sunt gefi de catedrd ai diverselor de-
raleze qi str mi sprijine in activitatea pe care o depun scriind ci4ile partamente din cadrul institutiei, directori gi profesori cu normi
de care vd vorbesc si ginAnd cursurile din cadrul $colii Cenu5ii de
intreagi la gcoala noastrl. Sunt, de asemenea, autorii unor capitole
Vrijitorie.
Aceste proiecte imi ocupi foane mult timp, dar ea acceprl
importante ale prezentului manual.
cu generozitate si mi impani cu voi. Aq vrea sd-i muljumesc dragului meu prieten gi frate Jesse Volf
in al doilea rind, ag vrea s1-i mullumesc lui Julie Epona O,Ryan Hardin, membru tn Consiliul $colii Cenu;ii de Vrijitorie qi inigiator
pentru sfaturile ei inlelepte gi pentru dirnicia cu care mi-a oferit aju-
al Proiectului pentru Spiritualizarea Geei. Este autorul a numeroase
torul ori de ori i l-am cerut. Aceasttr carre nu ar frvLzutlumina
cAte
unor opere de ani cu adevirat unice
anicole din aceasti cane, dar Ei al
tiparului fere contributia ei nepretruite. gi magice.
tn al treilea rAnd, trebuie si-mi exprim respectul gi recunostinla faqi Le mulqumesc, de asemenea, prietenilor care ne-au ajutat si strAn-
de membrii extraordinari ai colectinrlui Facultifi Cenugii de Vrijitorie.
gem fonduri ;i si ne mutem, cici am fost nevoili sI cdutdm o cltrdire
Cu mulli dintre ei veti face cuno$rin{i in paginile acestei cd4i, bucu-
noui in timp ce lucram la realizarea acestui proiect.
rAndu-vd de aportul lor necondiqionat. Pe primul loc o situez peEliza-
$i, ln final, vreau sd le mullumesc lui Tracy Swangler gi solului
beth Barretre, decanul qcolii noastre, ale cirei poezii tulburitoare deschid
ei, Joe Butt, doi artigti desivirgiqi tn ana tatuajelor, care ne-au oferit
fiecare capitol in parre. $a implicat in toare subiectele abordate de Scoala
desenele lor minunate pentnr a impodobi aceasti cafie.
Cenugie de Vrijitorie, dovedindu-se un suslinlror extrem de prelios. Vi mullumesc, Maiestilile Voastre!
Dintre ceilalli membri ai ;colii noastre, care 5i-au adus con-
tribulia \a reahzarea acestei cir1i, vreau si-i mentionez pe Susan OsrRoN Zu-l-Ra.vENHr.aRt
,'{fost odqtd cq niciodc.td...
...Se intAmpla, de fapt, in luna septembrie a anului 1961. Doi tineri s-au

intllnit la inceputul primului lor an de studengie la un mic colegiu din Mis-


souri. numeau Lance Christie Ei Tim Zell 9i amAndoi impindgeau senti-
Se
mentul ci nu aveau nimic in comun cu pirinlii gi oamenii din preajma lor.
Astizi, i-am numi ,,changelings", termen care provine dintr-o credinli
strdveche potrivit cdreia zinele rdpeau un copil dintr-o familie de muritori,
cpr ef a(d inlocuinduJ apoi cu un copil-spiridu;. Cei doi tineri plecaseri de acasi in
cdutarea unor fiinle asemenea lor.
AmAndoi citeau cu pasiune romane gtiinlifico-fantastice 9i ci4i de benzi
",{fost odqtd, cq niciodcrtd...,,
desenate, fascinali de tema unei noi etape in evolulia umani (Homo Nopus
sau ,,Omul Nou"). Se considerau predecesorii unei noi generalii de indi-
abloul meu preferat este o lucrare originald, pe care vizi, care igi vor putea folosi toate puterile minlii descrise in cirlile pe
o admir ade_
care le citeau.
sea in lui Chaz;i Debi LeFaye, decanul Academiei de Arte
casa
Una dintre povegtile lor preferate era cea aZenner Henderson, intitu-
Strdvechi din apropierea lacului Tahoe, NorCalifia.
Tabloul ii lati,The People", care depdna soarta supravieluitorilor unei planete dis-
aparline lui James c. christiansen qi se numette
,,A fost odati ca nicio- truse. Acegtia au ajuns pe pimAnt cu bircile de salvare dupd ce nava lor
dati"'" ca vrdjitor gi povestitor, md identific foarte mult cu personajul
spaliala a explodat pe orbiti. tmpreqtiindu-se care incotro Ei neputAnd si
central al picturii, motiv pentru care il reproduc
;i aici, cu permisiunea ia legitura cu semenii lor, au inceput si fie persecutali pentru puterile gi
lui Chaz qi a lui Debi. capacitilile lor ,,nepimAntene". Cei care au supravieluit au invilat sd-qi as-
cundi trisiturile care ii diferenliau de pimAnteni, devenind nigte indivizi
retragi Ei paranoici. Povestea relateazd, mai departe cum reugesc ei sd se
regiseasci generalii mai tArziu...
inca de la prima lor intAlnire, Tim gi Lance au realizatcr au foarte multe
lucruri in comun. De-a lungul lunilor care au urmat, s-au intAlnit deseori ;i
au stat de vorbd pdndtdrziu in noapte, plenuind cum si ia legitura cu cei
asemenea lor gi ce sd faci atunci clnd ii vor gisi. Se gAndeau si puni bazele
unui club, ale unei comunitili, fundalii, gcoli sau institut - chiar gi ale unei
migciri culturale, dacd aveau sd fie destui adepli.
Ca si afle cum sd-gi ducd planul la bun sfArqit, Tim s-a inscris intr-una
dintre frdqiile studenle;ti. Lance qi alqi ,,inadapta1i" au fondat o frdlie, precum
cea din frlmulAnimal House (Peripepii la colegiu), care se numeaMu Omicron
Alpha - MOA (rnoa era o pasire uriagd din Noua Zeelandi, incapabili si
zboare, acum dispdrutd).

(-.art e a ucoricufu i ""rdjitor r3


c()ia(a hate
fic(iunea l'inal - mdcinati de conflicte interne, disensiuni gi lupte pentru putere -, s-a
destrimat pentnr totdeauna. Soarta ei tragici a spulberat energiile celor care
Apoi' in octombrie lg6r,Lance a gdsit in cutia pogtari romanul lui Roben
ar fi dorit si se implice 9i in alte proiecte. Tim a adoptat apoi alte identitili -
A' Heinlein - stranger in a Strange Land (Strdin pe un tdrim necunoscut)
- aceasta Otter ;i, mai tArziu, Oberon. Da, eu sunt cel de acolo, cu piliria in formi
fiind desemnati carrea lunii de clubul de cane science Fiction. A reusit
s-o cle con! tn timpul acestei lungi cdlitorii, am devenit vrijitor.
citeasci in luna marrie, fiind cuprins apoi
- dupd cum singur a mirturisit - ,,de $i acum sunt directorul $colii Cenugii de Vrijitorie... mi-am implinit ast-
un sentiment extraordinar de d6j)-r.'u". Lance i-a dat canea iui rim
pe 4 apri- lel destinul.
lie, spunandu-i cd regisise in paginile ei multe dintre gandurile
si ideile lor.
Romanul relateazd. povestea lui valentine Michaer smith, un pimantean
niscut pe Marte gi singurul supraviequitor al unei expedilii e$uate pe
Scoala Qenuqie de c()rdjitorie
aceasti
planeti' El a crescut, a;adar, printre margieni, un popor strdvechi;i inlelept.
CAnd ajunge din nou pe pdmAnt, doudzeci de ani mai tirziu,in
urma celei de
a doua expedilii, Michael (qi, impreuni cu el, cititorul) ,,$i ce e cu $coala asta Cenu;ie de Vrijitorie?" parcd vd gi aud intre-
are prilejul si cerce-
teze cultura;i instituqiile omenirii cu ochii unui striin. Apoi, alaturi de alli bAndu-vd. Ei bine, ca si rdspund la intrebare, trebuie si vi spun o altd po-
adepqi, incearcd si schimbe lumea... veste, cici viala mea este impletiti numai din povegti.
ca si-;i protejeze micuqa comunirare, unde ideile sale incep se prinda ridicini, CAnd am inceput sd scriu Manualul de inipiere in arrijitorie, nu md gAn-
Michael infiinleazi Biserica Tuturor Lumilor, invocand p.i*rrl deam sd pun gi bazele unei;coli de vrijitorie. Cartea era destinatd si fie un
amendament din
constitulia Statelor unite ale Americii: ,,congresul nu va adopta nicio manual, care sd-i indrume pe cititori spre diverse site-uri 9i gcoli online,
lege care
si ingrideasci drepturile instituliilor religioase nici libertatea de exprimare... de unde vor putea obtine mai multe informaqii in acest domeniu. Deoa-
9i
Pentru ci Marte este o planeti inghelati aride, apa este considerari rece concepusem manualul in aqa fel incAt si le fie accesibil adolescenlilor
;i cea
mai preqioasd materie din univers. Iar in povestea noastri, apa pe
care o bei (in special fanilor lui Harry Potter), 9i site-urile pe care urma si le acceseze
gi o imparli cu cei din jur capiti sensuri mult mai adanci,
devenind sino- cititorii mei trebuiau sd fie la fel de accesibile.
nimi cu deruirea de sine. cand oferi api cuiva
9i devii ,,frate de api.., legitura Dar, in timp ce scriam, am descoperit in curAnd ci nu existau site-uri
care se incheagi intre cele.doui fiinle esre mult mai puternice
decat relatriile sau forumuri pe tema vrijitoriei sau a magiei destinate adolescenlilor pi nici
de sAnge sau prin alianli. in zi,t de z aprilie 1,962,Lancesi
rim s-au hotirat pagini web care si le ofere informalii utile despre tVicca sau religiile p,igine.
si dea viali unui nou vis, atrigandu-i pe algii in aceastd misiune
;i nobila.
Au dat numele PdgAnismul ce magia qi vrdjitoria
Wicca reprezintd, orienttiri religioase,intimp
Atl
acesteifrdlii a apei, deoarece in graiul aztecirorcuvan-
de Ei

tul inseamnd qi constituie studii Si practlcl independente de orice religie. Era important ca
"api", dar ;i ,,silaEul strdmo5ilor...
Cam in aceeagi perioadd, editura Marvel Comics a creat personajele cititorii mei si inleleagi aceasti diferenli. Pe de alti parte, toare site-urile
de
benzi desenate ,,X-Men", un grup de tineri mutangi, inzestrali serioase Ei Ecolile online care oferi studii de magie sunt destinate numai
cu puteri qi
capacitili supranaturale, care devin elevii profesorurui charles Xavier adulqilor - cursurile sunt concepute la nivel universitar, iar studenlii trebuie
Ia
,,$coala tinerilor supradotaqi". Ideea este preluatd de tinerii frali-de-api si aibi peste optsprezece am. in plus, sunt ;i foarte scumpe.
;i din
anii '60. Tim a devenit profesor gi a rucrat mulli ani in gcolile de statli CAnd mI obsedeazi gAndul ci un anurnit lucru nu existi, il transform intr-o
pri-
vate - ca profesor gi consilier. Dar abia pesre patruzeci de ani viziunea lui
a imposibila" 9i fac tot ce-mi sti in putinln ca visul si prindi aripi. A;a
"misiune
prins cu adevirat viald sub forma unei $coli de Vrijitorie online. / s-a intlmplat Ei de aceastd dati. Am recmtat un vrijitor de renume (Steven Day)
In aceasti perioadi, eroii nogtri au creat o Bisericd a Tuturor Lumilor, gi am creat - impreuni cu cAliva profesori bine pregntili gi devotali trup gi suflet
care a cunoscut, timp de patru decenii, o dezvoltare uluitoare, dar care, in acestei gtiinle - ,,$coala Cenugie de Vrijitorie" pe site-ul www.GreySchool.com.

t4
Qber on $e[[- {fo .''enfr eart Qarlea ucsnicu[ui lrdjitor r5
Elevii se pot inscrie de la unsprezece ani, iar cursurile sunr concepute la ni
velul celor de gimnaziu gi de liceu (de9i avem cursanli de toate vArstele - chiar
qi treculi de 70 de ani). Mi-am asumar responsabilitatea de director, iar programa

de invigdmAnt sebazeazd,pe Manualul de inipiere in vrdjitorie. Durata studiilor


este de Eapte ani, la finalul cirora studenlii primesc diploma de calfe vrdjitori.
Anul 2003 l-am dedtcat Manualului de inipiere ln nrdjitorie,iar 2oo4 a fost
anul in care am infiinlat $coala cenugie de vrijitorie. Nici nu am rerminat
bine cu aceste doui proiecte, ci editorul meu mi-a cerut si mai scriu o carte -
aga a prins viaqi cea de fali! Este evident ci nu am ajuns inci la finalul cilitoriei

noastre. Dupi, Ghidwl ucenicului ardjitor, va urma Manualul calfei vr,ijitor, clntr o duc er e
care va trebui insolit de un ghid. Apoi, vor urma un manual (qi un ghid) al
maestrului vrijitor gi unul al profesorului doctor in domeniu. Iar $coala
cenugie de Vrijitorie va trebui organizeze cursuri universitare pentru cal-
sd Cdldtorie printre cdrpi
fele vrijitori,care vor si devini maegtri vrijitori, dar qi postuniversirare pen-
tru maeqtrii vrijitori care vor si devini doctori in domeniu. Precwm o carte,
Iati mdrturisirea unuia dintre studenlii noEtri: l{u ne poartd peste mtiri ;i pdri nicio fregat,i,
$i niciun cal iute ca aintul
Spre z,iri-ndep,irtate nu poate sd ne poarte
Lumea noastrd peste zece ani... Mai mult de o sutd de eleai vor ab- Ca poezia dintr-o carte.
fi
soloit cursurile $colii Cenu;ii de Vrdjitorie, der.,enind calfe vrdjitori, si Eutv DrcrrNsoN
peste o mie de ucenici i;i asteaptd rindul. Talismanele pe care le purtdm
nu mai sunt doar simple ernbleme ale ;co/ii pe care o frecaentdm, ci re-
prezintd simbolul ordinului nostru. Iar acesta nu rnai este doar un sim- Lwmea granite nu are ce-o carte sd le-nldture nu poate,
bol de recunod$tere printre frayii ;i surorile noAstre, ci ;i un simbol in Si nici taine pentru ele nu existd.
fapa c,iruia se inclinti o lume intreagd - atit cea a ar,ijitorilor, cit si cea Ea putere le insufla ;i cuointele prind aripi,
laicd. Suntem respecta;i pi considerapi un izvor de intelEciune;i speranld Iar cunoayerea tdcerea, ca o pasdre, o strdpunge.
pentru comunit,iyile in care tniim. Puterile ne sunt recunoscute in con-
gres, in armatd, tn sabaturi ;i conclaoe, iar pentru infiptuirile noastre O carte e wn dasc,il ce sfaturi el ipi da
suntent recunoscupi ca o organizapie care militeazd pentru eoolutia lumii. Si inadldturi cum nicdieri nu aei g,isi.
S racv,,\TruowRuNt" RonnsoN in ale sale slove o lume-ntreagd se ascunde.
S,i de n-ai g,isit ce iyi dore;ti, adaug,i singur, dac,i popi!
Er.rz-a.sEtu BaRREttE
cred ci un timp voi fi foarte ocupat. Dar vesrea buni este ci sunt insolit de
o companie minunati in aceasti aventuri magicd. $i ca siJ parafrazezpe hobbi- ine aqi revenit, dragi prieteni, in lumea minr.rnatd a vrdjitoriei!
tul Bilbo Baggins: dea Domnul sd trdim fericili pana la adanci bdtraneli!" Cartea pe care am scris-o inaintea acesteia - Cartea wcenicw-
"Si
lui vrdjitor - este doar o introducere in universul vrijitoriei,

('drteq ucenicufui lrdjitor t7


unde v-am prczentatformele gi aspectele ei variate. Am abordat acolo Cenuqii (sau ,,Vrijitorii Curcubeului", cum igi mai spun unii dintre
toate subiectele pe care - impreuni cu membrii consiliului cenugiu ci) nu se specializeazd,intr-un anumit domeniu, orizonturile cunoa$terii
al Vrnjitorilor - le-am considerat temelia celei mai vechi qi mai do- lor fiind extrem de extinse. Unele vrijitoare au adoptat Ei ele acest
cumentate profesii din lume. Am incercar sA dim viaji ci4ii pe care
cod al culorilor, devenind Vrtrjitoare Albe sau Verzi. $i zlnele pot fi
ne-am fi dorit s-o avem cAnd am pornit in aceasti cilitorie magici -
recunoscute in funclie de culori.
gi cred ci am reugit. Sper cd o aveli la indemAni, penrru cd voi face
in Stapinwl inelelor al lui J.R.R. Tolkien, fiecare dintre cei cinci
adesea referiri la ea qi nu vreau sd mi repet.
mari vrijitori (cunoscuji in lumea elfilor sub numele de Istari)
Acum, in acest volum, mi voi axa mai mult nu asupra teorii-
lor, aga cum am procedat in manualul precedent, ci asupra exerci- clin PdmAntul de Mijloc este identificat tot prin intermediul unei
giilor practice menite sd vi ajute si vi perfecqionaqi capacitigile culori. Dupn ce Gandalf cel Sur l-a distrus pe Balrog, a devenit
psihice gi magice prin intermediul instrucliunilor, desenelor qi gra- Gandalf cel Alb, inlocuindu-l astfel pe Saruman cel Alb, pe care
ficelor. Aceasti carte este un curs practic, deoarece pune in prac- l-a sedus Lordul tntrrrr.."t Sauron. Un alt vrd,jitor din PimAntul de
tici teoriile. Am vrut s-o intitulez curs practic pentru ucenicwl Mijloc este Radagast cel Cafeniu, care are o legiturd speciah cu ani-
ardjitor, dar editorul meu s-a remut ci titlul nu ii va atrage pe ci- rnalele. Ceilalqi doi Istari nu sunt niciodati menlionali in trilogie,
titori' aqa cd am optar pentru Ghidul wcenicului ar,ijitor. Membrii dar apar in alte cdrli. Ei se numesc Pallando gi Alatar qi sunt amln-
Consiliului Cenugiu al Vrljitorilor, pe care r-agi cunoscut deja in doi Vrijitori Albaqtri.
volumul precedent, gi-au adus qi acum contribulia la realizarea aces- Descoperim acest concept gi in lumea universitari, unde culorile
tei cirli, iar pe noii colaborarori i-am coptat de la $coala Cenugie robelor purtate de profesori sunt alese in funcjie de domeniul lor de
de Vrijitorie, unde sunr director. activitate. Acest sistem iqi are radacinile in secolele al XIIJea qi al
Multe din materialele prezentate aici constituie programa $colii XIIIJea, cAnd Biserica Romano-Catolicd a infiinqat primele univer-
cenugii de vrnjitorie. Fiecare dintre cele gaispre zece departamente
siuqi. Majoritatea cursurilor erau religioase, iar profesorii qi studenpii
ale gcolii noastre - despre care voi vorbi si in acest volum - are ca
erau clerici. Astfel, uniforma universitard (tichia, roba qi gluga) se
emblemi o anumiti culoare.
aseamini cu linuta preo[ilor din acea perioadi.
in cadrul consiliului de la Oxfor d din 1.222, Stephen Langton, ar-
hiepiscop de Canterbury, in Anglia, a decretat ca toli preolii din ju-
Qodut cu[ori[or in artq,or$itoriei
risdicgia lui sd poarte cappa clawsa (,,pelerini inchisi"), o roba largi qi
De-a lungul istoriei, au apirut mai multe ,;coli", ordine 9i prac- lungi, in stilul modei de atunci. Cum Oxford;i Cambridge se aflau
tici specializarc de magie qi vrdjitorie. Multe dintre acesrea se dis- in arhiepiscopia lui, preotii de la ambele universitiji au fost nevoili
tingeau prin culori. CAnd elevii gcolilor Flogwarrs sunt acceptagi si se supunl decretului. De-a lungul anilor, clericii englezi au adop-
in clasele Gryffindor (roqu), Ravenclaw (albastru), Hufflepuff (gal- tat alte stiluri, dar profesorii - dintre care rnulli erau vrijitori - au
ben) sau Slytherin (verde), ei desf;qoari activitdli gi primesc continuat si poarte cappa clawsa) care a devenit in cele din urmi uni-
invipituri in funcgie de practicile de magie specifice acestui cod formi universitard.
al culorilor. in codul universitar, in funclie de disciplina pe care o predau pro-
Absolvenlii adoptau culorile gcolii respective, devenind Vrnjitori fesorii, existi douizeci gi gapte de culori asociate robelor. Iate cAteva
Rogii, Vrnjitori Yerzi, Vrdjitori Albi, Vrijitori Negri etc. Vrijitorii dintre ele:

(-)6eron $e[[' llQrlenfr eart (arte a uce nicufui lrdjitor


populare) qi negru (asociat cu vrijitoria qi gtiinlele oculte). Am dedi
$tiinlefe exqcte - ga[ben-auriu cat fiecireia dintre acesre culori cAte un capitol din carte.
$tiin{ete umqniste - q[b Cu toate acestea, existi gi a treisprezecea culoare, despre care uce-
$raptut - purpuriu nicii nu indriznesc si vorbeasci. $i anume culoarea roz, ale cirei ca-
ftedicina - terda racteristici misterioase sunt explorate la nivelul calfelor vrijitori. Dar,
]Qrcica - roz dupd multe dezbateri cu membrii gcolii noastre, am hoterAt s-o in-
pofitehnica - portocafiu
troducem in programr penrru a o integra printre capitolele volumului.
frlete pfastice - cafeniu In acest context, culoarea roz este asociati cu relaqiile pe care le aveqi
St ozolta - q[b qslru -inchis cu alqi oameni.
Qratoric - gri- argintiu celelalte trei culori prezente in cursurile noasrre, dar qi in carrea de
{eotogia - stqcojiu faqd, nu sunt culori propriu-zise, ci mai degraba domenii de studiu, pe
care eu le consider extrem de utile, motiv pentru care le gi introduc in
acest ghid. Este vorba despre indigo (asociat cu arra vrdjitoriei), argin-
UrmAnd, agadar, exemplul universitar, elevii care trec in anul al
tiu (asociat cu $tiinfele naturale) Ei auriu (asociat cu pracricile magice).
doilea de studiu la $coala Cenugie de Vrijitorie trebuie si opteze pen-
Toate acesre culori reprezintd domenii de specializare penrru ele-
tru una dintre culorile specifice fiecirui departament din cadrul aces-
tei instituqii. Culorile sunr asociare cu domeniul de specializare al vii noqtri, dupi modelul universitar.La fel cum un student se poare
specializa in botanici, un ucenic vrijitor igi poate completa studiile,
studentilor, fiind, de asemenea, prezente qi pe diploma de calfe vrijitori
pe care o vor primi la finalul studiilor. Elevii sunr incurajaqi si poarte specializAndu-se in gtiinga plantelor gi devenind Vrijitor Verde.
o mantie simple, prinsd de umir, in stilul celor pe care le poarri
vrajitorii cAnd fac anumire tipuri de vriji, dar Ei alte qinute magice in
culorile pe care gi le-au ales. Ei pot, de asemenea, si le foloseascd atunci Qbsar.rra{ii despre sti[
cAnd se implici in diverse acrivireli magice: aprind lumAniri de o anu-
mit; culoare, practicd cromorerapia, igi aleg hainele 9i bijuteriile in Iati acum cAteva observalii legate de stilul meu de a scrie! tn pri-
functie de culoarea respecrivi etc. mul rAnd, cAnd mi refer la o persoani importanti din istorie, adaug
Veli observa ci, spre deosebire de culorile despre care am vorbit imediat dupi numele acesteia anul nagterii qi al mo4ii, ca de exem-
in Manwalul de inipiere tn ardjitorie, aici voi aborda inci patru culori, plu: (t+15-1520). Dacd,, persoana respecrivd atrdrt mai aproape de era
gi vreau sd vi explic de ce fac acest lucru. Iati care sunt cele doui- noastri, datele vor ri.mAne exact ca acelea de mai sus.
sprezece culori tradigionale din arta vrijitoriei: acvamarin (asociat cu Daci, insi, personalitilile la care fac referire au trdit - sd spunem -
metafizica sau ,,magia minlii"), albastru (asociat cu puterea de vin- in vremea romanilor, atunci voi adauga inipialele e.n. - ca de exemplu
decare), verde (asociat cu griinta plantelor sau fitoterapia), galben (aso- 376 e.n,Inigialele sunr sinonime cu AD (anno domini - anulDomnului,
ciat cu arta divinagiei), roEu (asociat cu alchimia 9i gtiinqele magice), in latind, care se referi la era cregine). De asemenea, voi folosi abrevie-
portocaliu (asociat cu invocarea puterilor magice gi infiptuirea ma- rea i.e.n. (inaintea erei noastre) pentru perioada de dinainte de Hristos,
giei), cafeniu (asociat cu imblAnzirea animalelor), violet (asociat cu spre deosebire de algi scriirori, care folosesc abrevierea i.H. S-ar putea s;
metaf rzica gi cosmo lo gia), transparenf a (aso ciar i cu matematica), alb intAlnili aceasri abreviere in multe scrieri gtiinqifice sau pe teme de magie,
(asociat cu ritualurile magice), cenugiu (asociat cu legendele gi credinlele de aceea ne-am glndit ci acesre note explicative v-ar putea fi de folos.

Qberon $ef [' tl{a.renfr eart (-.arlea ucenicufu i lrdjitor


IJneori, nu avem data exactd a nagterii sau a mo4ii unei persoane,
motiv pentru care adoptdm anumite abrevieri clasice: ,,c." inseamnd
circa, aproximativ; ,p.g." se referd la perioada de glorie a unei perso-
nalitngi; iar ,,n." gi ,rn." inseamni ,,niscut" ;i ,,mort". in cazul regilor,
reginelor, imperagilor ;i papilor, ,,d." indici perioada de domnie.
Pentru cd multe cuvinte din arta magiei provin din limbi mai vechi
ca englez.a (in special, din greaci 9i latinn), voi da o mici definilie clnd
le voi folosi prima datd: polybedron $n greacri, obiect cu multe laturi).
Vi voi atrage atenlia asupra acestor cuvinre, scriindu-le - prima oari
cAnd vor apdreain text - cu litere italice. ,{e[ieru[ clt
,{t o 1r'r dj it or i e i 1in di go;
Agadar, oreli sd devenipi ardjitori?

Vrei s,i afli ale lurnii ;i magiei taine Iar inapoi de oei veni,
Dupd cite in;eleg? Porpile deschise tu le aei gisi.
Dar e;ti abia la incepwt de drum,
Iar orizontul e departe. Dar nu tnpelegi...
Incd nu poli sd inpelegi...
Tu ardjitor arei sd devii
Cw umbrele inaapd sd oorbe5ti
$i invdpdturile strd,rrecbi arei sd le
stii? $i luntina s-o asculpi!
Prin foc incearcd sd pd5e5ti
Dar, micule cdutdtor, mulpi au pornit
$i cu noaptea sd dansezi!
$i au dir;it pe acest drum!

Riuri ndaalnice incearcd sd strdbali


Dar nu inpelegi...
Pin,i-n m,iri de se reaarsd!
inca nu popi s,i inpelegi...
Lacrimile-n fulgi de nea obraji-pi
br,izdeazd
Nu asculta ce spun menestrelii,
Pe cind furtunile le-nfrunyi!
C,ici nu este doar frumwsepe!
Este o misiwne ;i un privilegiu Dar nu inpelegi...
Ce noppile ;i zilele pi le aa bintwi. Incd nu poli sli intelegi...

A te tnatipa nu pot de sufletul pi-e gol. Canioanele tu le sudbate


Du-te ;i lumea tu o aezi, $i-n qte;teri tu te ascunde!

Qartea ucenicufu i rrrdjitor 21


In cimitire te strecoard Te primesc ca ucenic t. clntroducere
$i printre monninte mediteazd! Si povapa mi-o asculpi:
Ca ;tiinpa s-o pLltrunzi,
virfurile munpilor incearcd sd
rijitoria este sinonimi cu ingelepciunea. Aqa cum artizana-
Pe Sufletul yi-l d,iruie;ti.
ajungi,
tul este megtegugul unui artizan, vrijitoria este me$te$ugul
Trecind peste mla;tini, cimpuri Ca puterea *o prime5ti, unui vrijitor.
;i
depertwri! Onoarea toatd li-o pristrezi, Care diferenla dintre ingelepciune gi prostie? Rdspunsul e foafte
^este
De pe st,inci incearcd sd te-aoinyi, $i ca rnagia *o inpelegi, simplu. Ingelepciunea presupune si vezi tabloul de ansamblu $i sd te
Luind totul de la capdt! Via{a - ei - tri-o h,irazepti. gAndegti la consecinlele fiecirui cuvXnt pe care il rosteqti qi ale fiecirei
fapte pe care o comiti. Prostia presupune si-gi urmireqti numai inte-
Dar nw inpelegi... Dar nu ingelegi... resele meschine, ignorAnd urmirile. Un exemplu edificator in acest
Incd nu poli sd inpelegi... Incd nu poyi s,i inpelegi... sens ni-l oferi politicienii din ziua de astdzi.
Culoarea asociati cu vrijitoria este in general indigo, care se leagd,
Speranpele de;a.rte.yi par acum Pdmintul, Aerul ;i Apa, de asemenea, de percepgie, imaginaqie, iluzie gi de capacitatea de a vedea
Focul 5i Spiritul - forme gi modele. Nuanqa ultraviolet a indigoului se numegte ,,culoa-
$i cdutdrile zadarnice...
Prezentul 5i aiitorul Pe toate tu le.ai infruntat rea magiei", fiind, de asemenea, culoarea robelor purtate de vrijitori -
Ca trecutul-nncgur,tt iti par. Si de la toate-ai inadyat. presarate adesea cu stele, cu luni gi cu alte simboluri astrale.
In acest atelier, vom explora perceptiile gi iluziile gi vom analizaci-
Dar ceaa tot nu intelegi
Stelele pe cerse-nairt teva jucirii inteligente, inventate de-a lungul timpului, ca sd intrelegem
$i sufletul 1i-l chinuiesti.
$i mii de z,oci auzi ln gind cum funcgioneazd, capacitigile noastre vizuale ;i mentale, cu ajutorul
gi pentru o clipa tu rc infiebi: Lasd-m,i oglinda sa m,i fac
Ca prin ntine sd te vezi! cirora am creat lumea inconjurdtoare. Vegi inviga cum pot fi mani-
,,Mai trdiesc ori am murit?" pulate percepfiile umane qi cum putem crea iluzii.
Dar nu inpelegi... Dar, inainte de a trece la acest capitol, trebuie si vi creali jurnalul
Dar nu inpelegi...
Incd nu poli sd intelegi... magic, in care va trebui si notali diverse lucruri extrem de importante.
Incd nw popi s,i inpelegi...
Sarcina predarii acestei prime leclii vitale ii revine profesorului de la
Si astfel taina o descoperi, $coala Cenugie de Vrdjitorie, Susan Pesznecker ,,Moonwriter", deca-
$i deodat,i tw o simti
Taina ar,ijitorilor: nul catedrei de Cosmologie 9i Metafizici.
Ca o sdgeatti ce inima-pi sndpunge - Magia cind o prind de mAnd,
Tainele yi se dezleagd ;i puterea o
Sodld pe aeci sii le devin,i.
pdtrunzi -
$i porne;ti din nou la drum.
$i puterea te inu,iluie z. Surna[u[ magic
Ca o mantie ea te cuprinde.
Vii din now la ula mea
Vrdjitorule, din clipa asta qutor: Susqn pesznecker,,fioonu'riter" lindigoy
Cum ai f,icut demult cindva.
Tu numai binele s,i-l sdvir;e;ti.
$i-n prag te miri
Cind poryile pi se deschid. Istoria jurnalulwi
$i acum intelegi...
In sfir;it, tw intelegi.
Unele dintre primele manuscrise - qi poate chiar primele jurnale -
Dar nu inpelegi... au fost concepute pe suluri de pergament, de papirus sau de hlrtie,
Incd nu poli s/i inpelegi... ELTzABETH BanRE'ttr materiale care se foloseau pe-atunci pentru scris.

24 Q6eron $e[[- tf{r",renlrecrt (-,qrte a ucen icufu i lr{jitor


Pergamentul se confecqio neazd. dinpiele de vilel, de oaie sau de capri,
Itcute de la o lecqie la alta 9i de la un an la altul. Veqi putea sI vd
-
pe cAnd papirusul era obginut din tulpina plantei de papirus. A fost
rrotrrli lucrurile pe care le-a1i descoperit, ritualurile la care aqi partici-
folosit pentru prima dati in Egiptul anric in jurul anului 3oo0 i.e.n.,
[):rt sau sirbitorile pe care opiniile profesorilor
le-a1i petrecut, dar gi
iar prin anul 1000 i.e.n. locuitorii din Asia de vesr au inceput si cum-
voStri. Vegi putea imortaliza astfel momentele importante din dru-
pere papirus de la egipteni care folosiseri pani arunci numai tablite
rnul vostru spre lumea magici a vrljitoriei.
din lut. Au descoperit insi ci papirusul era mult mai ugor tle folosit.
Pe scurt, jurnalul - impreuni cu cAteva instrumente utile - vI va
Ca si-l confeclioneze, oamenii tdiau, pe lungime, tulpinele plan-
.rjuta si invilaji. $i si progresaqi.
telor gi le lisau sd se inmoaie in apa plni incepeau sd putrezeasci. Le
a$ezau apoi unele peste altele, risfirate, 9i le zdrobeau, inci ude, pAni
le netezeau qi deveneau o foaie platl precum cea de hArtie.
De dragwl pldcerii
tn."r.a1i si faceqi un sul! Avegi nevoie de o bucate de hArtie, o pan-
Sulwrile slici lungi de douizeci de centimetri qi o linguri din lemn sau un diblu
;i cdrpile g.or. irrfiq.rraqi hArtia pe diblu, apoi legali-o strXns cu panglica! Lisali-o
Sulurile au fost folosite de civilizatiile strevechi cu mult inainte
de secolul I, cnnd s-au inventat primele cirqi. Plantele de papirus care .rpa siptimAni, pe urml desfaceii panglica ;i scoategi diblul! Veli avea
o
cre$teau in Egipt erau folosite cu precidere pentru confectionarea su- .rstfel un sul de hirtie pe care veli putea si scriegi vrijile, sI desenali
lurilor. Maitirziu, oamenii au incepur sI taie plantele de hirqi secrete sau si notagi fazele lunii.
papirus sub formi de foi.
Codexul (carte in latini) esre un manuscris
care dateazd, din Evul Mediu. Inventarea co- flurna[u[ mq7ic
dexului a reprezentat un progres, deoarece -
spre deosebire de suluri - putea fi deschis la Cwm sd alegepi un jurnal magic
orice pagini. in pl.rs, urhzareaambelor pirli Ca ucenic vrijitor, unul dintre cele mai importante
ale paginii uqura lecrura gi scrisul. Codexul inlesnea, de asemenea aran- lucruri pe care trebuie si le faceqi este si lineqi un jurnal
)
jarea documentelor intr-o biblioreci, pentru ci putea fi agezat pe raf- magic. De ce este el atAt de important?
turi in pozigie verticale. o NotAndu-vi capacit5gile 9i abilitigile nou-dobAndite, vegi putea
Istoria atesti faptul ci - odati cu aparigia materialelor de scris - sd vi analizali progresele.
oamenii au inceput si tind jurnale. Acestea au jucat un rol extrem de r Vrijile, ritualurile qi alte proiecte descrise cu lux de aminunte
important in expediqii. cand coribiile porneau in larg, jurnalul de in jurnal vi vor ajuta sd vi le amintiqi mereu ;i si le folosili
bord devenea cel mai pregios obiect, iar cel in grija ciruia se afla se ori de cAte ori avegi nevoie.
bucura de un respect aparre, dupd cel acordat cipitanului. Aceste jur- o Consemnarea in jurnal a datelor, a fazelor lunii, a informa-
nale ofereau detalii despre cdlitorie, care mai tirziu aveau si fie eva- qiilor meteorologice etc. vi va ajuta si corelaqi aptitudinile
luate de monarhi;i oameni de gtiingn. Fird un jurnal de bord, importanqa voastre cu anumite fenomene magice sau naturale.
unei cilitorii s-ar fi diminuat considerabil. o Disciplina joaciun rol extrem de important in arta vrijito-
La fel cum jurnalele de bord consemnau aventurile exploratori- riei. A jine un jurnal presupune impunerea unei autodisci-
lor, jurnalul vostru magic trebuie si inregistre ze caldtoriavoastrd ca pline, acesta fiind un motiv suficient pentru a vi indemna
ucenici vrdjitori. cu ajutorul lui, veqi putea si vi analizagiprogresele
si treceli la treabi.

Qberon $cff - {I{r'enhecrl Cqrteq uccnicu[ui lrdjitor


Ce jwrnal ar tebwi sti alegepi
Unde trebuie sd lineli jurnalwl
In primul gi-n primul rnnd, trebuie sd alegegi un jurnal
-_ pe care si_l
.f urnalul magic este un obiect personal Ei intim. Nimeni nu tre-
folosili cu ugurinli qi in acelagi timp si v; fala plac"r".
lrt.rtgi ,r..rri.i lrrrie si-l citeasci firi permisiunea voastri. Unii vrdjitori cred cd ni-
vrdjitori aleg modele tradigionale - agende cu
iagini albe sau iirri"r". ttrcni n-ar trebui si citeasci jurnalul magic al altei persoane, pentru
Unii preferi mapele cu foi, penrru .; l. p.r*ii ,l qi sd_qi rea_
ranjeze colile. "d",rg" t :l ii
diminueazd, prfierea.
Clnd nul folosiqi, pistragi-l intr-un loc sigur ca si nu cadi pe mAini
Jurnalul trebuie si fie destul de mare pentru a-r putea forosi cu
profane! Poate ci ar fi bine seJ inveliqi intr-o pAnzi care si corespundi
uguringi, dar destul de mic penrm a purea inira intr-un
*.rr. sau inrr_o , trlorii obiectului vostm de studiu (vezi introducerea legati de aso-
geanti' Poate si aibe cope4ile tari sau moi; cele cu
copergile rari sunr ..'icrea culorilor). Puneli-l pe un raft, intr-un sertar sau in cutia lui!
mai rezistente.
, E uEor si gdsili astdzi jurnare cu elemente decorative. putegi sd vi-l
alegeli in funclie de aria inrereselor magice,
de numele vosrru magic,
de un animal fantastic sau de ,rr, ,or.ri etc. puteli Cum sd fotosif i jurna[u[
alege, de aseme_
nea' o culoare care si vi oglindeascd interesul
pentru .,1 do- Ce ar trebwi sti scriepi ln el
meniu din universul vrdjitoriei, cum ar fi, de exemplu, "rrrr-it
culoarea verde, Rispunsul este simplu: scrieqi ce vreli Ei orice vi se pare relevanr
dacd' vdr simlili atraqi de lumea planteror,
sau negru, daci suntegi fas- din ciletoria voastri ca ucenici vrijitori! Fiecare insemnare trebuie
cinagi de gtiinlele oculte. Daci sunreri ambigiogili
aveli siml artistic, s;i congind:
puteli siJ decoragi dupi bunul vostru plac.
ucenicii vrdjitori, adepqi ai tehnologiei moderne, por
o Data
un computer sau un_laptop intr_un jurnal magic, noiAnd.r_gi
transforma o Ora
nirile in format word. Daci folosiji un compurer, vi sfituiesc
insem_ o Starea vremii
mereu cu voi o agendi micd in care si vi puteli
si aveli o Locul (de unde scriegi sau unde a avut loc ritualul, vrala ori
scriegi ideile atunci evenimentul?)
clnd nu vi afla1i in fatra calculatorului.
. Tema sau ideea principali
Ce formwle magice alegepi cd motto
Putefi si notagi ;i alte lucruri in funcqie de interesele voastre:
pentru jwrnalul oostru
Unii vrnjitori sdvargesc anumite rituaruri ca si-qi ocroreasce jur-
o Faza lunii sau pozigiazodiacall, a planetelor

nalul de duhuri rele. sau scriu formure magice pe


o Aspecte legate de studiile voastre magice
prima pagini a
lui. cu ajutorul ritualurilor gi al formuleror magice, j.rr.r"lrrl
. Evenimente din viaga voastrd legate de familie, prieteni,
i.rrir" munci, gcoali sau cilitorii etc.
un izvor de ?ngelepciune, o cdrduzd,'i un obiecJde
formuld magici:
meditalie. t"ta o o Evenimente din lumea profani
. Vise qi gAnduri legate de aceste evenimente
. Sentimentele, stdrile sufletegti sau opiniile referitoare la un
Cuvintele mi le pdzeSte
anumit subiect
$i asupra lor vegheazd, r Citatele preferate
Ca s,i fie-n sigwranld
o Poezii, povegti, desene, he4i, grafice sau alte lucrrri artistice
In acest loc binecuv,intat.
o Lucrdri magice - ritualuri, vrIji, talismane sau alfabete
z8
Qb er on $c[f - t(alenheart (lartea ucenicufui lrdjitor
o Ci4i gi filme despre magie sau ahe surse educarive ,lirr lumea vrijitoriei. (De exemplu, un descAnrec pentru vindeca-
. Obiective sau planuri de viitor bolilor poate fi scris cu albastru, iar re[eta unei pogiuni magice
o Pe parcurs, vi sfituiesc si vi gAndigi la aceste intrebari ','.r
gi se prrrte fi scrisi cu verde.) Cariocile pot avea, de asemenea, nuante
notali rdspunsurile in jurnal: rrr.'t,rlizate gi strdlucitoare. Cele metalizate sunt mai durabile. Cele
o Vedeti vreo legiturd intre evenimentele din naruri (starea str.ilucitoare sunt impresionante, dar efectul se pierde odati cu fre-
vremii, fazele lunii, zile 9i nop1i, anorimpuri etc.) gi univer- t.rrca paginilor.
sul vostru launtric? Vir sfdtuiesc sI nu folosili creionul, pentru cI insemnirile se gterg
o V-ati perfecqionat in vreun fel cunoqtingele in arta vrijitoriei? r.'pc.le.
o Vi se pare cd viaqa voastrd emopionali sau spirituali a evo- Unii vrijitori igi scriu insemnirile importante cu un pix special.
luat? lrrr, de exemplu, imi notez lucrurile pe care le consider extrem de im-
unii vrijitori
igi stabilesc anumire repere - solstigiile, echinocaiile,
l)ortante cu un stilou cu penija din argint.
inceputul sau sfArgitul lunii etc. - 9i atunci igi revizuiesc insemnirile. Altii preferi si foloseascd pana de scris cireia ii inmoaie peniqa in
Acest lucru ii ajuti si-gi analizeze progresele gi sn-gi evalueze viaga t':ilirnari. Poate fi distractiv, cu atAt mai mult cu cAt ne aminteste de
de vrijitori. vrijitorii din vechime. $i totuqi, dacl adoptali acest stil de a scrie, va tre-
Puteli, de asemenea, sd desenatri in jurnal - graficele, desenele, he4ile bui s-o faceqi intr-un loc sigur, unde nu existi pericolul si virsagi celimara.
;i alte ilustralii sunt o parre complementari a insemndrilor. (lcrnelurile folosite pentru pana de scris sunt imposibil de gters. Ve{
gasi regeta unei cerneli magice in capitolul 9 dedicat Alchimiei.
Cdnd ar trebui sti scriepi in jwrnal
La inceput, incercaqi si scrieqi in fiecare zi! Acest lucru vd va im- Caligrafia
pune o rutini gi o disciplini, aspecre exrrem de importante in viaqa Vrnjitorii inzestragi cu simg arristic pot folosi creioane sau pixuri
unui ucenic vrijitor. Dupi ce veli cdpita mai multe experienqi, veqi colorate ca si-qi infrumuseleze paginile, creind jurnale cu aspecr me-
scrie doar cAnd veli simqi nevoia. clieval, realizat prin anluminuri. Sau pot sd-gi decoreze filele jurnalu-
Va trebui si consemnagi in jurnalul vostru orice eveniment impor- lui cu ajutorul caligrafiei. Caligrafia (termen compus in greaci din doui
tant pe care l-a1i trrit ca vrrjitori - parriciparea la un ritual de vrijitorie cuvinte - ,,frumusege" + ,,scris") reprezintd arta scrisului decorativ.
sau dobAndirea unui nou talent magic. Un stil special de a caligrafia este socotir un adevirat talent.

$u6rd:vi1i jurna[u[ intr - o pa[etd coloristicd


Gatigrafie
Caligrafia este o arti. Cum comunicarea prin cuvinte scrise de mind
Cerneluri, stilouri ;i materiale de arbiaare devine o raritate, caligrafiaa devenir evenimenrelor gi al oca-
unii vrnjitori preferi sd foloseasci pixurile in locul stilourilor sau "prttrlnl
ziilor speciale, cum ar fi, spre exemplu, invitaliile de nunti.
al cariocilor atunci cAnd scriu in jurnalele lor, pentru ci nu curg si Putegi cumpira cirli care si vi inveqe noliunile de bazd ale cali-
nu piteazd,hArtia. Aljii preferd cariocile. tr, cazuri,p.rt"gi giri grafiei sau ale artei anluminurilor. Le puteli invlla, de asemenea, gi
"*b"1.
materiale de calitate, care sI rreaci testul timpului. de pe internet. Daci aveli norocul si cunoagrefi pe cineva din cadrul
Avantajul cariocilor il reprezintd varietarea culorilor, lucru care ne Societnlii Anacronismului Creator, putegi apela la ajutorul unui pro-
permite si ne alegem nuanla doriti in functrie de un anumit domeniu fesor de caligrafie.

Qb er on $e[[- tl{rlenhecrt (-.artea ucan icufu i rrdjitor


Cwm sd puneli in practicd ce ali tnodpat Aceasti trisituri se manifesti atunci cAnd ne aflim intr-o situagie pe-
Iati cAteva proiecte pe care le putegi pune in aplicare penrru a vi r ir rrkrmi, cind scena care ni se deruleazi prin faga ochilor devine dintr-odate
perfecjiona capacitigile magice: lo.rrte clari, cAnd suntem con$tienli de fiecare m$care Ei sunet ;i putem
o Scrieli clte o insemnare din jurnal folosind o anumiti culoare , lrier si anticipim ce se va intAmpla mai departe. Acest proces apare fira
sau un anumit tip de cerneali!
i r r r plicarea vreunui comentariu sau a unui glnd abstract - se manifesti cu
o Apelati la ajutorul unui profesor de caligrafie sau cumpiragi
.r, t't'a;i rapiditate cu care sirim in picioare in clipa in care auzimun guie-
o carte despre caligrafie de la un magazin de papetirie!
r,rt la picioare, deqi cuvAntul ,$2{p" nici nu ne-a trecut prin minte.
Exersagi literele plni reugigi si le scrieqi corect! Adoptagi apoi
acest stil ,,decorativ" clnd scrieqi in jurnal! Adepqii religiei budiste numesc acest instinct prezenld de spirit -
o Folosili tehnica anluminurilor gi/sau caligrafia ca si scriegi o , ,rp:rcitatea de a fi congtient de momentul prezent. Vrijitorii gi rizboi-
felicitare pentnr un prieten sau pentm un membru al familiei! rricii spirituali imbinn aceasti prezen:',lde spirit cu acliunile delibe-
r'.rtc ;i consecinqele intengionate pentru a influenla evenimentele gi
l)cntru a remodela lumea in mod con$tient. Numai indivizii perfect
.'ongtiengi pot lua deciziile corecte... iar in cazul vrijitorilor, fiecare
q con$tientiza, -
' c.pc"na,jufde
S. Cqpacitqtec
rrrdjit ori[or
.rc1iune, mici sau mare, este consecinqa unei hotirAri congtiente.
Degi cu togii ne nagtem cu aceasti capacitate de a congtie ntiza, ma-
i
r r ritatea oamenilor nu-gi perfec tioneazl, aptitudinile native, preferXnd

qutor: (Wotf (Hqrdin sri le ignore pentru a nu-gi asuma anumite responsabilitiqi. Vrijitorii, pe
Sesse lorgintiu;
,lc altd parte, gi le asumd gi igi petrec intreaga viagi, perfecgionlndu-gi -
Pentru un vrijitor, fiecare moment este decisiv gi toate acliunile sale prin practici indelungati - talentele native gi capacitatea de care vor-
sunt consecinqa unei decizii deliberate. Nu suntem victimele propriei bcam. Ca si inveqe si meargl, un copil exerseazl de nenumlrate ori
nechibzuinge, de aceea nu ne pllngem niciodati de ce ni se intAmple. pasii inainte de a porni la drum.
Prin aceastd caracterisrici ne distingem de oamenii obi;nuiqi - nu doar Cei mai rapizi atleli sunt cei care muncesc din greu, oameni care
prin capacitigile noastre supranaturale, prin modul in care ne imbrdcim iqi depfuesc limitele Ei iqi imbunitlgesc inzestririle naturale, exersAnd
sau glndim. De fapt, rrisitura definitorie a unui vrijitor esre capacira- in fiecare zi. $i vrijitorii trebuie sd-gi perfecqLoneze firi preget capa-
tea de a conqtientiza. Aptitudinile noasrre magice ne ajutd doar cAnd sun- citatea de conqtientizare.
tem pe deplin congtienli de potengialul nostru uluiror, dar 9i de limitele ince.cagi gi voi aceste exercitrii cAt se poate de simple:
noastre, de situagia gi de contexrul prezent, de intengiile congtiente $i de o Fiti mereu atenti de unde risare gi unde apune soarele, chiar
energiile magice ale altor indivizi... de efectele intenqionate gi nein- dacd vI aflaqi intr-un oraE striin sau cerul este acoperit de
tengionate ale vrijilor, rugiciunilor gi acliunilor noastre. nori! Observali, de asemenea, daci luna este descrescdtoare,
Natura ne-a tnzestrat cu o capacitate uluitoare - aceea de a glndi crescitoare sau plini! tncercaqi sd sesizagi direclia in care curge
9i de a inqelege, dar vrijitorii trebuie si-qi perfecgioneze;i un instinct o api, qinAnd seama de locul in care vd afla1i, dar ;i de cel
primar, care este prezent nu doar in mintea, ci qi in trupul nostru, mai apropiat golfuleq! Observagi direcgia in care bate vln-
facAnd parte din structura noasrrd genetici - un instinct care i-a ajw tul, chiar daci adierea lui abia vd mAnglie obrajii!
tat pe strdmo;ii nogtri sI supraviequiascd gi si evolueze. il observem o Natura este locul ideal unde vi putegi perfecgiona aceasti ca-
in vigilenla unei pisici carevineazi o pasire sau un qoarece, aga cum pacitate - chiar daci vd aflagi in gridina din spatele casei sau
a liclrit cAndva in privirea unui tigru preistoric cu dinqi ca sabia. intr-un parc - dar nu este singurul loc. Fiti mereu cu ochii-n

Q6eron jeff - tl{rlenheort far tea ucenicu[ui rrrdjitor


patru gi observagi ror ce vi inconjoare, indiferent dacd vd, si schimbe sau si realizeze? Oamenii sunt con$tienli de pre-
plimbagi sau sunteli la;coale! zenga celorlalli 9i cum interaclioneaz|tuniicu allii? tncercagi
Atenjia nativ pe care trebuie sil folosim la maxim.
este un har sil identificaji pe cel sau pe cei care inspiri teaml ori dragoste!
Cind mergeti pe trotuar, incercali si identifica{ plantele care Incercali sn simqigi prezen+aenergiilor qi a entitiqilor nevezute,
cresc pe margine! Observagi modelele create in cimentul crdpat care siligluiesc intr-un anumit loc! in momentul in care
Ei florile de pdpndie care se ivesc printre ele! Acordaqi atenqie incepegi si captali aceste fo4e, vI implicagi intr-un joc ca acela
zgomotelor diferite pe care le fac maginile care trec dintr-o cu ,,Apa gi focul". Cu clt vi apropiali mai mult de aceste pu-
parte in alta, de;i vi se par nepldcute! Luagi seama gi bucuragi-vi teri nevlzute, cu atAt prezen+a spiritului devine mai intensd,
in acelagi timp de cAntecele pdsirilor, chiar daci sunteli pringi provoclndu-vi fiori ;i fiind cu neputinpl de ignorat. Apoi,
intr-o discugie! clnd trecegi pe lAngn el, intr-o alti direcgie , senzalia dispare.
Incercagi si vi perfeclionali percepliile senzoriale! Putegi, de Invigagi din greutilile pe care destinul vi le presari in cale!
exemplu, si vd legati la ochi ;i si incercagi si gdsigi un prieren, invagaji ce inseamnd deruirea de sine Ei luptagi mereu sub
ghidnndu-va doar dupi zgomotele pe care le face sau sd gisigi stindardul binelui!
o portocali dupi miros. Un alt exerciliu presupune si gustali, Identificali lucrurile care vi conferi senzaliade confort, dar
cu ochii inchigi, diverse mlncdruri sau produse alimentare gi disconfon! Nu uitali cI - pentru un vrdjitor - confortul
gi sd le identificagi. Nu este atAt de ugor precum vi imaginaqi. este cel mai mare duqman! Ca si putem doblndi puterea
Oriunde vi aflaqi, incercagi si gisiqi plante comestibile qi surse magici, trebuie si urcim pante abrupte
de api potabile! Fili cu ochii-n parru ca sa descoperiji orice
Ei si deschidem ugi in spatele cdrora
posibih ameninpare - de la traficul periculos la linii de inalti se ascund secrete pe care ne temem { vr..*)rt
tensiune cdztfie la pimAnt, oamenii imbufnali gi gata de si le dezleglm. ,,,'' , 't::--;
":::
cearti, porliuni inghegate, pe care pogi oricAnd si aluneci, n
Analizali gradul de influenqd pe
.,;j

sau locuri primejdioase. care il exercitaii asupra.oame- 'ff jtq$tdi


Daci mai cunoaEteli persoane dornice si-gi perfecl joneze ca- nilor ;i asupra mediului "".
pacitiqile native, pureti sI vi implicagi cu togii intr-un joc inconjuritor! Ce impact au {il fj,fi
care si vi testeze aptitudinile. Rugalil pe un prieten si treaci asupra oamenilor ." ;r;; ili'' \ -"
\*ffi,
j;;ffi, , ,i
prin cameri cAnd nimeni nu se agteapti, apoi intrebapi-i pe venitiin contact atitudinea, ",, :'." , I.\,. . l:;1\$*w:.'
.,sr.:<i.4 !l.11;...1
"{
ceilalqi ce au observat! Cine a trecut prin cameri, cu ce era exemplul, atentia, disprequl, ,'{ .]i\'l " 1,. \:
imbricati gi ce-a ficut persoana respectivn? linea ceva in t.ml;
ideile si acliunile voastre? : ,'i't ' :,:
mlni? Cum au reaclionat sau interaclionat ceilalgi? $i-a trddat Sunteli mai bine informati I "fflf?:'
cumva intengiile sau scopul? decAt semenii
sau inspirali declt
t
."-,..j:-{tr , ' :"' a;'t':-;
o Priviti-i cu atentie pe oamenii din jurul vosrru! Ce vi trans-
ri .,]r[i
voqtri? Cum influengeazd
mite limbajul trupului? Este diferit de expresia de pe chipul . 'r r r vrala - t.- Mama Nalurd, sursa inepuizabild a cunoa-
strlul vostnr oe rn
pterii^si a ne aa inttnde intotdeauna
lor? Jinlnd seama de hainele, coafura gi linuta lor, cum mod direct sa' indirect - 7a{ei'
"J',i!ri"i !'l,l!r',::
;:;:,':,' :] !]ii]-;,
credeqi ci vor sd-i percepem? $i cum ii percepegi? tqi reprima formele vii ale Geei - pdrnar,-
sau igi proiecteazi energiile? Daci le proiecteazd, careeste efec- tul, apa qi aerul? Le influen- sd ascuhdm.
tul pe care vor sdl creeze) spre ce le direcgioneazd gi ce vor peazd in bine sau in riu? Desen realizat de Jlssr' $(l'orr HanolN

34 Qberon $e[[- tQalenhearl ('.artea ucen icu[u i vrdjitor


Schimbaqi-vd adesea percepgiile qi acliunile pentru binele pentru ci mintea noastre com-
lumii 9i al semenilor vogtri! penseazi ace$ lucru - ii percepem
Concentrali-vi cu atenfie asupra obiectivelor voastre gi vedepi mirimea corecti. Aga l-ar fi infe-
ce se intAmpla! Vi se pare cS,lucrurile pentru care v-a1i rugat qigat artiqtii medievali.
qi pe care vi le dorigi cu ardoare devin realitate? Credegi ci Iatd un tablou amuzant reali-
anumigi prieteni sau anumite idei, conversatii, activitlji, emi- zatin !754 de \X/illiam Hogarth,
siuni de televiziune sau obiceiuri personale vi distrag atenlia care a vrut astfel si le atragi aten-
9i vn impiedici sd vi ducegi intenliile la bun sfArgit? lia oamenilor asupra importantrei
o La sflrgitul fiecirei zlle,incercagi si vI amintigi detaliile tu- perspectivei, invdllndu-i cum s-o
turor evenimentelor Ei lucrurilor care vi s-au intAmplatinziua foloseascd in picturi. ,,Cel care
respectivi gi notapi-le in jurnal aleturi de reaqiile gi sentimen- face un desen feri si cunoasci teh-
tele voastre! Consemnali nu doar aspectele pe care le-aqi nica perspectivei va comite absur-
observat, ci gi modul in care agi reacqionat ;i efectele sau con- ditdgile din acest frontispiciu."
secinlele care au rezultat! Regizorul Peter Jackson a fo-
losit acelagi principiu al perspectivei cAnd a realizat Saipinul inelelor -
:l creat unghiuri pentm camera de luat vederi, bazXndu-se pe ,,perspec-
tiva forqatd" in aga fel incAt hobijii par mai mici decAt sunt actorii in
4. cperceptii qi i[uzii realitate. El i-a plasat pe Frodo sau pe Bilbo putin mai departe fagi
cle Gandalf sau Aragorn, feclndu-i astfel sd pari mai mici. Pentru ca
autor: Obaron lcenuqiu; iluzia si fie perfecti, Jackson a consrruit pentru hobili un decor mult
mai mare in comparaqie cu ei.
Aga cum am explicat in Manualul de inipiere in vrdjitorie, magia vi Un alt exemplu il constituie ,,iluzialunii" - una dintre cele mai cu-
invagl sI vedeli lucruri inaccesibile altora. O modalitate prin care noscute iluzii optice. Cnnd se afle
vrijitorii realizeazi acest lucru qi pe care au perfecgionat-o de-a lun- la orizont, luna plini pare mult
gul timpului o reprezint| afia iluziilor optice. mai mare decAt atunci cAnd este sus
Multe iluzii se bazeaz6,pe perspectiud (,,privire inliuntru"), unde min- pe cer. Cu toate acestea, luna - care
tea umani coreleazl, automat mirimea cu distanga, astfel incAt - dacd se aflA la o distantri de 383.023 de
un obiect pare mai mic decAt altul - noi il percepem ca fiind mai de- kilometri de pdmAnt - pdstreazd
parte. $i daci pare si fie mai depane, ne agteptdm si fie mai mic. Acest intotdeauna acelaqi unghi cAnd este
fenomen ni se pare astdzi atit de firesc, incAt pare greu de crezvt cI pic- pe cer. Pare mai mare la orizont
torii au folosit tehnica perspectivei de-abia in perioada Renaqterii. tn deoarece mintea umand percepe
arta medievale, figurile infaqigate in depirtare aveau aceeagi mlrime pre- orizontul ca fiind mai departe
cum cele prezentate in prim-plan, aga cum gtim cI sunt in realitate. Daci decAt cerul de deasupra noastrd.
il rugagi pe un prieten si stea la o anumiti distanqi de voi 9i apoi inchideli Desenul aliturat, intitulat,,T erra
un ochi 9i intindeqi o mAnI, veli avea impresia cd il puteli cuprinde intre Subterranea", realizat de Roger
degetul mare gi cel arititor. $tim insi ci este vorba doar de o iluzie qi - Shephard, este o iluzie care se

:6 Qberon $eff -({r."enheart (-.art ea ucen icu[u i .'rrdjitor 17


bazeazd pe tehnica perspectivei false. Care personaj este mai mare - pr>sibill. Existd nenumlrate variante ale
micuqul care aleargd.speriat in prim-plan sau uria;ul care il urmiregte? ,rcestui desen, cum ar fi elefantul lui Roger
De fapt, cei doi sunt identici din toate punctele de vedere - inclusiv Shepard, intitulat ,,Dilema elefantului cu
ca mirime. n picioare". CAte picioare are elefantul?
O alta formi de iluzie optici sebazeazi pe ambiguitare (,,cu doui Putegi vedea qi alte desene de acest
tiiguri" - cevace are doui sau mai multe inlelesuri). gcn - unele chiar in culori - pe site-ul:
ltttp: / / members.lycos.nl/ amazingart
) .T,T:::;fl'i:il:i::T::::fr:$:'J;!* 14lC
((
ffi#:";:i'J::*'ffilT;:TH"',,: [
,1
care priviii desenul. Ele se mai numesc gi ima- r I i
rpasdrea cqre te vrmd,re.;ta.

Existi un alt efect al iluziilor optice, cu multiple utiliziri. Se ba-


ginimetamorfi.ce.ChipuldinstAnga, realizatde \ )
G.H. Fisher, este un exemplu clasic. Priviqi cu \/ 'r.etzd.pe proiectarea unui obiect 3D pe o suprafagi concavi spre de-
atenlie! Ce vedeqi? Distingegi chipul mamei, al tatilui Ei al fii- osebire de proiectarea normah, convexl, a obiectelor reale. Pentru
cei? Dar desenul din dreapta ce infaii;eaze - o lebeda sau o veverili? t'i ne agteptlm ca obiectele reale si fie convexe, imaginile ne pdcilesc
tn celebrul exemplu din dreapta, efectul este creat prin cr.r uqurinqi. Aceste iluzii optice sunt foarte vechi - le-am vizut in pic-

inversarea imaginii din fundal cu cea din prim-plan, in ttrrile murale din Franla realizate de oamenii de Cro-Magnon cu 20000
funcgie de imaginea pe care o priviqi - cea albe sau cea rle ani in urmi. tn grot"l" lungi, animalele pictate plreau sd se indrepte
neagri. Puteqi vedea in acelaqi timp gi vasul, ;i chipu- spre ieqirea din pegteri ca sd renasci. Unele erau pictate pe suprafege

Ittrl
rile umane? plate; altele pe suprafege rotunjite qi bombate, create natural pe pere-
tele de stAncI. Dar cele mai uluitoare erau pictate in adAnciturile din
piatri - iar cAnd treceai pe llngd ele, lumina de la lempile cu ulei se
rasfrAngea asupra lor, trezindu-le parcl la viaqi.
Aceasti tehnicd se folose;te astdziin crearea migtilor concave, pic-
tate pe dinluntru in a;a fel incit par convexe. tnremate ca nigte portrete
obignuite, ele par si te urmireasci pretutindeni
prin camerd intr-un mod insplimAntitor.
Ce reprezinti desenul de deasupra? Am creat gi eu un model, pe care il puteli
Aceste imagini par complet diferite daci le face qi voi la rlndul vostru, dupi ce il
intorci. Ati avea incredere in barbatul din desenul copiaqi pe o hArtie mai rezistentd. L-am
din dreapta? numit,,Pasirea care teurmireqte". tnainte
Desenele vd joaci feste. Apoi, existi imagini care par cle a incepe si decupali, folosili un cutit
destul de reale pe hArtie, dar nu pot de bucltdrie 9i o rigle pentru a marca locul! Lipipi
si existe in realitate. Iati cAteva exem- apoi pasirea cu aracet!
ple! Primul gi cel mai cunoscut este Dupi ce a1i asamblat-o, a$ezali-o pe un raft
,,Enigma lui Schuster" sau furca im- la nivelul ochilor,lnchideqi un ochi 9i plimbaqi-vi

38 Qberon $e[[- tl{r'cnh aart (-.arte a ucen icufu i lrdjitor 39


prinfaga ei! Vi se vapd,rea ci igi va intoarce capul dupd voi gi vi va Taumatropwl
urmiri peste tot cu privirea. Iluzia dispare insd cAnd o priviqi cu ambii in 1,824, fizicianul englezJohn Ayrton Paris a inventat un dispo-
ochi. Imi puteti spune de ce? zitiv simplu ca si le demonstreze fenomenul phi membrilor Colegiu-
Apropo, impresia este ;i mai puternicd dacd puneli pasirea intr-o Irri Regal Britanic al Fizicienilor. Acesta consta intr-un disc cu imagini
vazd, de sticli sau intr-un acvariu rotund. pe ambele pdr1i, de care erau ataqate doui sfori. Clnd discul se invAr-
tca intre cele doud sfori, imaginile de pe ambele pirli ale sale pireau
sa fuzioneze, crelnd impresia unei singure imagini. Doi ani mai tAr-
z.iu, aceste discuri au devenit primele obiecte de animalie vlndute
5. Qbiecte optice de anima[le lrr Londra, purtlnd numele de tawmatrop (in greaci ,,disc minune").
lniaginile infeqiqau pisiri in colivii gi qoareci in cugti, circari Ei lupte
La inceputul secolului al XIX-lea, clqiva inventatori Ei oameni de intre cAini 5i pisici. Aceste discuri au fost primele obiecte optice de
gtiinli au descoperit ci o serie de imagini statice pot crea efectul unei .rnimalie, care au continuat si funcqioneze ca mijloace de distracgie
imagini in migcare. Acest lucru se intAmpla deoarece creierul nostru plni la inventarea cinematografiei rnoderne.
refine un timp imaginile pe care le vedem ca si nu ne cufundim in
intuneric de fiecare datd cAnd clipim.
Procesul este cunoscut sub numele de fenomenwl phi sau,,persis-
tenga imaginilor". Observat ;i analizat pentru prima oari in 1820 de
Peter Mark Roget, fenomenul se referi ia perioada de timp in care
retina (ecranul de proiecgie, sensibil la lurninl, din spatele ochilor)
re[ine o imagine. Daci vedem o lumini aprinzAndu-se gi stingAndu-se
la fiecare zecime de secundi sau mai putin, o percepem ca arzindincon-
tinuu. Fiecare scAnteiere de lumini persisti pe retinl cel pulin o ze-
cime de secunde. Din cauza acestei persistenle, nu ne dim seama cAnd
se stinge lumina gi se aprinde alta. O percepem, in schimb, ca pe o Puteli si vi creaqi propriul taumatrop, ghidAndu-vn dupi mode-
lumind continui. lele pe care vi le-am oferit la sfArgitul ci4ii. Copiali imaginile la xerox
Fenomenul stilabaza tuturor filmelor si desenelor animate. Ne la o mirime de 150%, apoi lipigi imaginile pe o bucati de carton! De-
sunt prezentate o serie de imagini cu o vitezi de cel pulin zece ima- cupali cartonul in formi de cerc 9i lipili-le pe ambele pirqi ale sale!
gini pe secundi, cu o pauzi intre ele pentru ca acestea sa nu intre una (lmportant: Avegi grijd se lipiqi una dintre imagini cu capul in jos fali
intr-alta. Creierul face apoi o legituri intre cele doui imagini, care - de cealalta!) Dupi ce se usuci lipiciul, faceli o gauri pe fiecare parte
deqi statice - par acum in mi;care. (V-agi uitat vreodati cu atenlie la a cartonului, ca in modelele prezentate! Introduceqi apoi prin fiecare
un film ca sd vedeli toate imaginile individuale? Este nevoie de 24 de gaurl cAte o sfoari lungi cam de douizeci de centimetri qi faceli un
cadre de film pe secundi pentru a convinge ochiul uman cI ceva se nod la fiecare capit! Puteli folosi elastic in loc de sfoari, faclndu-i cAte
migci pe un ecran de proieciie.) un ochi la capete. Vi sugerez, de asemenea, si coloragi canarul cu gal-
Denumirile obiectelor optice de animalie, bazate pe acest fenomen, ben gi frunzele copacului cu verde.
provin din greacl qi au sufixul trop, care inseamni,,a se risuci" sau Introduceqi degetele ardtdtoare in ochiurile sforilor sau ale elasticu-
scop -,.a privi". lui, apoi risucigi Jisc.rl de mai multe ori! tntindeqi sfoara sau elasticul

4o Qberon $cff - tl{rlorheort (.urteo ucenicu[ui .rrdjitor 4t


pentru ca discul si se roreascl incontinuu! Veli observa astfel ci im- Stroboscopul lui Von Stampfer implica un al
aginile de pe ambele pnrji ale discului fuzioneazd., pirAnd si fie una doilea disc, static, care ave o ferestnrici infaia
singuri. Copacul cel mort va infrunzi; canarul va inrra in colivie; gi celuilalt disc, pentru a putea vedea imaginile
atunci veli rosti cuvAntul ,,Magie". in migcare flrrlt utrlizarea unei oglinzi.
Chiar aga qi este. CuvAntul tawmaturgie (,,purerea de a face minuni") Ca si vd creafi propriul fantascop, copiagi
vine din greacd, Ei inseamnd punerea in practici a magiei. F t" xerox discurile de la sfArgitul cn4ii qi apoi
I
Desenaji acum propriile voastre imagini destinate unui taumatrop! decupali-le - inclusiv ,,ugile" de pe unul din-
Puneji-vd imaginalia la contribulie! Desenagi un cal pe o parte, iar pe tre ele! Folosind o pionezd, fixali discul pe
cealaltl un om in aqa fel incAt sd pari ciar fi cilare; sau un jongler un diblu din lemn, in aga fel incAt - atunci
pe o parte, iar pe cealalti nigte mingi amncare in aer; capul unui berbat clnd ginegi diblul orizontal - fereastra si fie pla-
chel pe o parte gi peruca pe cealalti; sau un pegte qi un pescar! Dis- satl in partea de jos! Lipigi apoi diblul cu scotch!
traji-vi creAnd ,,jumitdgi de imagine", care vor deveni un intreg atunci Fixaqi-l apoi, folosind aceeaqi pionezi, astfel
clnd invArtiji taumatropul! ?ncAt desenul cu cei doi dansatori si se
vadi prin fereastri! @
Fenakistiscopwl Ca si observagi efectul, priviqi imaginile (,
Urmitorul pas in
dezvokarea obiectelor de animagie a fost desco- prin fereastrn 9i invArtili discul pAnI cindvtteza
perireafenakistiscopulul. Acesta a fost inventat in 1830 de Joseph v;i va crea impresia ci cele doui personaje din
Antoine Ferdinand Plateau din Belgia, dar Ei de profe- desen danseazi impreuni! Veli fi astfel martorii pn-
sorul Simon Ritter von Stampfer de la Institutul Poli- mului obiect de animagie inventat de-a lungul timpului.
tehnic din Austria in anul 1832. Plateau qi-a numit Daci veqi folosi o luminl stroboscopici, vegi putea
inv engia fena b is t is c op (,,cilindrul cu imagini "), iar Vo n vedea miqcarea direct, fareutilbarea discului cu fereastrr.
Stampfer l-a botezat stroboscop (.,titirezul lncercagi acum si vI creali propriul fantascop!
cu imagini"). In 1833, Ackerman vindea imp;4igi cercul in 12 sau 1.6 pd4iegale - ca
aceste discuri la Londra sub numele de si clnd desenali imagi
,,fantascop" - eu prefer aceasti denu-
^litiiapizza- 9i
nile pe care vi le dorigi!
mire. Se mai numea insF,, Eifantamascop,
kaleidorama sau discul-minune. Astizi, ,,irtrc lwmi"
din plcate, se folosegte mai mult termenul de Vi voi prezenta acum adevlrata lecqie de vrijitorie Pe care fantas-
fenakistiscop - un cuvAnt imposibil de pronunlar. copul o poate dezvllui:
Acesta era un disc pe marginea cdruia se desenau 8-16 imagini in Tot ceea ce percepem ca fiind ,,Lumea Reali" sunt, de fapt, vibragiile
pozi1',liugor modificate gi despi4ite prin nigte fante. Imaginile infaqi;au unor frecvenqe diverse pe care le captim cu simlurile gi cu instrumen-
de obicei desene abstracre, jongleri sau acrobali. Discul putea fi mon- tele noastre qtiinlifice. Fie ci vorbim despre frecvenqele de vibraqie
tat pe un cilindru, iar imaginile rrebuiau privite in oglinde prin acele ale atomilor elementelor, fie de cele ale spectrului energiei electro-
fante. CAnd se invAftea, persoana care privea imaginile prin fante, din magnetice sau de cele ale sunetului, totul - materie, energie, timp
spatele discului, avea impresia cd vedea, reflectati in oglinda, o imagine
;i spaqiu - se materializeaza ca frecvenle de vibraqie. $i pentru cr
in continui miScare. simlurile noastre sunt menite sd capteze anumite frecvenqe - cum

42 Qberon $a[['<I$r'enheart (-orlea ucenicufui lrdjitor 43


ar fi, de exemplu, lumina gi sunetul, ne-am dezvoltat mecanisme ce- Clte alte lumi Ei universuri paralele sau dimensiuni alternative existi
rebrale ;i de percepgie, care inleture discontinuitatea vibraliilor, ast- irrr re rata vibragiilor pe care le ,redem qi le auzim? ,,trrtr. aceste lumi"
fel inclt le percepem ca fiind continue. t'xisti TirAmulZinelor, Lumea Spiritelor, Lumea de Dincolo - gi,
Iar noi seminim cu dispozitivele de selectare a canalelor de radio l)()rlte, alte tirAmuri responsabile pentru multe fenomene stranii despre
sau TV, care trtazd nenumiratele frecvenle pe care le capteazl., ale- ('.rre oamenii au relatat de-a lungul timpului.
gAnd in final postul dorit. Diferenla consti in faptul cd ,,dispozitivele
noastre interne de selectare" sunt programate si capteze doar anumite ,,Ce simpuri ne lipsesc de nu aedem pi nu awzim lumea care ne inconjoardt
frecvenqe, inleturAndu-le din start pe celelalte. FnaNr Hrxrrxt, Dwne
Fantascopul ne demonstreazd cu elegangi acest lucru, cu ajutorul
imaginilor qi al vitezei sale de rotalie. Zootropul
Dar daci toate lucrurile pe care le percepem fac parte dintr-un Zootropwl a fost inventat in Anglia in 1834 de William George
ciclu de frecvenge corelate cu receptorii nogtri, ce se intAmpla cu pau- Ilorner, care l-a numit daedalum (,,roata ingenioasi"). S-a bucurat insi
zele dintre aceste frecventre? tntre imaginile fantascopului existi anu- de popularitate de-abia clteva decenii mai tArziu, clnd
mite spalii goale, pe care noi nu le percepem din cauza ,,persistenlei producltorii din Franqa (1860), Anglia qi America
imaginilor". Ce se intAmpla daci mai adiuglm o altd serie de imagini (1,867) au brevetat invenqia gi au introdus-o pe piali ca
in acele spagii goale, dar cu o rar.d diferita a frecvenqei? Si ludm ca obiect optic de animagie. Omul de afaceri american
exemplu discul lui Plateau cu cele Eaisprezece imagini ale balerinei Villiam Lincoln l-a redenumit zootrop (,,roata viegii").
care face piruete (reahzat in 1S32)! Pentru ca ele si pari in migcare Zootropulse baza pe aceleagi principii ca fantascopul,
continui, discul trebuie si se invArtd cu o vrtezd de o rotalie pe se- dar imaginile erau desenate in interiorul unui dispozitiv
cundl, ceea ce pentru ochiul nostru inseamnl Eaisprezece cadre pe cilindric din metal, cu fante. Dispozitir-ul se monta pe
secundi. Retina noastrr refine imaginea respectivi suficient clt si fie un suport care se rotea astfel incAt cei care priveau dese-
succedatd de cealalti. in continud miqcare.
nele le percepeau ca pe o imagine
Dar hai si introducem (aga cum fecut eu) o serie de patru zXne Yrteza zootropului este variabila. Cu cAt cilindrul se rotegte mai
plasate la o distanle egali intre cele qaisprezece tare, cu atlt imaginile sunt percepute mai clar, iar migcarea pare mai
cadre! Decupaqi qi acest disc 9i fixagi-l cu o pio- fluide. CAnd zootropul incetinegte gi vedeti fiecare imagine la o ze-
nezd de diblul din lemn, ca in modelul prece- cime de secund;, iluzia miqclrii incepe si dispari.
dent! De data aceasta insi, trebuie sI gineli diblul
astfel incAt fereastra sI fie plasati in partea de sus. Praxiniscopwl
Daci vegi invlrti discul cu o vitezi de o rotajie Zootropul presupunea insi o problemd: lumina nu pitrundea su-
pe secundi, vegi observa cd balerina face piruete ficient prin fantele cilindrului. tn 1878, Emile Reynaud din Paris il
pe loc. Dar dacd veqi invlrti discul 9i mai repede, perfecgioneazd, inlocuind fantele cu oglinzi. El a numit noul dispo-
cu o vitezi de patru rotalii pe secundi, imaginea ba- zitiv praxtnoscop (,,cilindrul practic"). Acesta era alcituit dintr-un
lerinei va deveni neclari, dispirAnd in cele din urmi, in cilindru, la fel ca zootropul, iar imaginile erau desenate tot in inte-
timp ce imaginea zAnei se coreleazd cu perceptia noastri riorul lui. Dar in locul fantelor prin care spectatorii priveau imagi-
vizuali^ de gaisprezece cadre pe secunda, materializAndu-se nile, acestea se reflectau in oglinzile plasate pe marginea cilindrului.
dintr-odati in fala ochilor noqtri. O lumlnare alezatd deasupra le lumina gi mai bine.

Qberon $eff -i[{r'enhcart Cqrlea ucenicu[ui lrdjitor 45


Praxinoscopul era, de aseme- vr':ljitori, nu trebuie sl studiali doar aspectele practice ale acestei arte,
iJ'' " -.
nea, insolit de anumite elemente . i ;i ideile care stau labazaei. in alte lecqii veli explora subiecte cu
.t ( .rrilcter etic qi tehnic; in cea de astizi vom vorbi despre creativitate
de decor pentru obqinerea efectu-
fi\
F"I
, \*,: ft
tnF!4 '\' lui maxim. Cilindrul era plasat 1i irrterpretare. Trebuie sd incepegi sd vn gAndiqilavri,jitori gi la arta
intr-o cutie de lemn, care avea un rn,rgiei, dar gi la semnificalia pe care o au pentru voi aceste nofiuni.
*Filqq orificiu in capac. Prin acest orifi-
1*i. 4'r'
1
ciu, spectatorul vedea o sceni care
Vom analiza, aqadar, treisprezece filme de animalie, care-iplaseazl,
irr centrul atentiei pe vrijitori gi evenimentele magice. Le-am inter-
introducea imaginile intr-un anu- lrrcl-:rt in ordinea aparipiei lor in cinematografe. Priviji fiecare film in
rfh.- mit context. l);rrte $i notagi-vi opiniile in jurnalul magic! (Pot fi procurate uqor din
Toate dispozitivele de animalie se numeau ,Jucirii filozofice" in pe- nr.rgazinele de specialitate, unde se inchiriazi sau se vlnd casete video
rioada victoriani. Ele sunt precursoarele filmelor moderne de astizi, ,rri DVD-uri, dar sunt difuzate qi la televizor.) Aga cum se intAmpla
cici benzile desenate ale zootropului au fost transformate in pelicule irr lumea vrdjitoriei, nu toate intreberile au un rispuns ,,corect". Scrietri
de film. Procesul a implicat desenarea a sure sau mii de imagini gi trans- ,'t' credegi despre asta!
punerea lor pe band; transparenti ) care - agezatd. in fala unei lumini
puternice - proiecta imaginile pe un ecran. Iar in momentul in care
oamenii au reugit sd faci fotografii cu o frecvenli suficient de mare, incAt
Jitme de animc.tie
si simuleze o imagine in migcare, s-a niscut cinematografia moderni.
Cele mai moderne proiecroare de filme funcjioneazi cu o vitezd Alakazam cel mare (Taiji Tonomura, 1.96L,
de 24 de cadre sau imagini pe secundi. Aparatele video inregistreazd. vechi film de animaqie pe care
( )) este cel mai
gi redau casetele cu o vitezi de 30 de cadre pe secundi. Dar vechile vi-l recomand in lecjia de astizi. S-ar putea si
aparate, care proiectau filmele mute, aveau ovitezl,de doar 16-1g cadre vi se pari pulin stangaci daci sunteti obiqnuili
pe secundi. Mergeau atat de incet, incat imaginile pireau si rremure. cu filmele moderne, dar are foarte mult far-
$i acest subiect ne poarti spre urmitoarea noastri leclie - ,,Magia rnec. Personajul principal al pove$tii este o
in filmele de animalie", unde o veli avea ca profesor pe Elizabeth rnaimuqi riuticioasi, pe nume Alakazam. Ne-
Barrette, decan al $colii Cenuqii de Vrljitorie. rnulqumiti de statutul siu de rege, igi doregte
cu ardoare puteri magice, pe care in final le
furd. Pentru ci nu le poate stlplni, Alakazam
invagd pe tot parcursul filmului cum si le foloseasci.
6. cQrajitorii ;i magia in fitmete de anima(ie
Sabia din stdncd (Disney, 1963, G). Adaptare dupd romanul cu
' autor Q[izabeth $,arrette lcenusiuy acelaqi nume, scris de T.H. Vhite, filmul este o transpunere ciudatl
(Adaptare dup.i articolul ,,O lume plind de magie: Teme sacre in filmele a legendei arthuriene. Ni-l infeligeazd pe tAnirul Anhur intr-un mo-
de animalie Disney", revisra PanGaia, edijia din toamna anului 2OO0) rnent crucial din viala sa. Pelicula conline unele dintre cele mai com-
plexe observagii despre magie din istoria filmelor de animagie. ,,Nu-qi
Multe filme au ca subiecte magia qi vrijitorii. Scopul acestei lecaii imagina" - il avertizeazdMerlin - ,,ci magia igi va rezolva toate pro-
este sd analizd,m clteva personaje din filmele de animatrie. ca ucenici blemele, cici nu va fi deloc aga!"

46 f)baron $e[[ - ($.,renh eorr (.artea ucenicului lrajitor 47


Unele dintre secvenqele memorabile ale fil- t rolilor, goblinilor, elfilor qi ale pdienjenilor
mului sunt momentele in care Arthur se meta- rrrilqi. Bilbo gnsegte un inel cu puteri magice,
morfozeazdin pasire, veverigi gi pegte (trecAnd ..'.rrc la inceput pare si-i ajute, dar care, mai
astfel prin toate cele trei tirAmuri ale vechilor tirziu, devine mirul discordiei. Aventurile
celli: PlmAntul, Apa 9i Cerul). Duelul epic din- ,rt ing punctul culminant odati cu infrAngerea

tre Merlin Ei Madame Mim, unde cele doui b,rlaurului Smaug gi lupta pentru preluarea co-
personaje iau diverse forme, este extrem de amu- rnorii redobAndite. Bilbo descrie succinr 9i plas-
zant; cutoate acestea, mesajul pe care ni-l trans- t ic intAmplxrile prin care au rrecur: ,,Neplicute

mite despre principiile morale ale magiei este clt ;i incomode; din cauza lor nu pot si-mi iau
se poate de grav: Merlin igi foloseEte inteligenla nr,rsa in tihnl."
ca si-gi infrlngn rivala (care recurge la orice mijloace siJ picileascl),
fd,rd, ca el si tncalce regulile. Uhimul inorog (Rankin/Bass, 1982, PG).
Magia gi gtiinla pot conlucra foarte bine impreuni; inleleptul llirzat pe romanul lui Peter S. Beagle, filmul ne
Merlin le stlpAnegte pe amAndoui. Filmul pune accentul pe impor- infiliEeazi o povesre impresionanti. Eroina
tanga inteligenqei, care trebuie sd fie mai presus de fo4a fizici^; in final, pove$tii, un inorog, descoperi cd a rimas singurl
nu aceasta il ajute pe Arthur sd smulgd sabia din stAnci, ci puritatea in lume. Ea pornegte in ciutarea semenilor sii,
inimii sale ii asiguri tronul. realizind cd doar cAgiva oameni ii vld adevdrata
inf;qiqare. Cdzilnd inmlinile vrijitoarei Mommy
vrdjitorii (Ralph Bakshi, 1977, PG) abor- l]ortuna, inorogul reugeqte si scape cu ajutorul lui
deazd o temi rard in filmele de animaqie, dar Schmendrick, un magici an care ne demonstreazl
preferatdin literatura gtiinqifico-fantastici: vii- citi dreptate a a'v'ut Isaac Bonewits cAnd a spus -
torul post-apocaliptic care a urmat unui rdzbor ci ,,sinceritatea nu inlocuie$te competenga". Ei cildtoresc impreuni spre
nuclear. Fiinge fermecitoare, precum zAnele, se castelul regelui Haggard, unde Taurul Rogu ii gine caprivi in mare pe
nasc din plmAnturi roditoare in timp ce inorogi. Metamorfozat intr-o fiingi umani, inorogul aproape ci igi uitd
mutanti respingitori apar din linuturile pustiite misiunea, pletind in final un pre! uriag ca si-gi salveze semenii.
de rdzboiul nuclear. Doi vrijitori gemeni - sau
mai degrabd un vrijitor gi un vraci - se lupti Regele leu (Disney,1994, G) exploreazi con-
si salveze lumea. Avatar qi Blackwolf folosesc metode diferite, atlt ceptul de statut sacru al regelui, conform ciruia
magice, cit qi laice, ca sI-gi atingi scopul. intre el gi gara pe care o conduce existd o legiturd
mistici. Fugind de pericol, tAndrul erou Simba
Aaenturile unwi bobit (Rankin/Bass, 1980, U).Bazat pe roma- se imprietene$te cu Timon gi Pumbaa, adop-
nul cu acela;i nume, scris de J.R.R. Tolkien, filmul ne prezintd po- tAndule {llozofiade viagi ,,Hakuna Matata" (Si
vestea unui spiriduq paqnic gi comod, Bilbo Baggins, care este atras, triieqti fer e gri)i), care ii mar cheazd. adolescenga
feri voia lui, intr-o aventuri in urma intrigilor puse la cale de prie- lipsiti de povara responsabilitipilor. Simba nu
tenul siu vrijitor, Gandalf cel Sur. tn compania celor treisprezece vrea sd se mai intoarcd in Pridelands. Rafiki, ca
pitici, pornesc si recupereze o comoard furati - infruntAnd atacurile orice gaman bun, incearci si-l aduci pe calea cea

48 Q6cron,je[[- il{rlenheart l'.qrlea ucenicu[ui lrdjitor 49


dreapti pe eroul incipigAnat, dar Simba ingelege care ii este meni- T. Cdf.dtoriq
rea pe plmAnt numai in clipa in care tatel ii apare in vis. Simba se
intoarce acas5, unde gisegte un ginut pustiu qi arid, distrus de ne- 4utor: !}foonwriter lindigo;
priceperea regelui. Odati cu victoria lui Simba, se intorc ai ploile,
iar pdmlntul se treze;te din nou la viagi, celebrAnd intoarcerea Studiaqi ana vrdjitoriei, dobAndiqi talente noi, scrieli in jurnalul
regelui de drept. rrr,rsic $i, incet-incet, incepegi si adunati in jurul vostru instrumente
si lrrrine care vi conferi infagigarea unor vrijitori.
Fantasia 2000 (Disney,1999, G) continui I)ar, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe.
tradiqia inceputi cu varianta originala din Vrijitoria este o cilitorie plini de aventuri gi de neprevizut Ei nici
1940. Tema ,,lJcenicului vrijitor" a lui Paul
' zi nu va semina cu cealalta.
Dukas apare in amAndoui. tn aceastr poveste, in lecgiile de pAnI acum am vorbit despre scopul acestui drum,
Mickey Mouse imprumutl peleria fermecati ,lt'spre menirea unui jurnal magic, dar gi despre instrumentele care
a stlpAnului sIu in timp ce vrljitorul doarme, r.,:i ajuti sI vd duceqi misir.rnea la bun sflrgit.

in speranqa ci sarcinile sale vor deveni mai Cu toate acestea, metamorfoza - trecerea de la ucenici la vrijitori -
ugoare. Descoperi insi cd este mai greu decAt .rrc loc inliuntrul vosrru. cehtoria pe care trebuie s-o intreprindeti
gia imaginat si stipAneasci puterile magice. ('ste una spirituala.
O altn capodoperi este ,,Pasirea de foc", suita Cititi cu atengie urmdroarele povegti gi incercali si le deslugili sim-
de balet compusi in 191,9 de Igor Stravinski. Un elan insufla viaga l'.lurile! ce semnificalie au ele pentru voi gi cum v-ar purea fi de folos
unui sloi de gheali, creAnd un spirit feminin - o zind - care, prin 1't'drumul pe care l-aji inceput?
puterile ei magice, insuflelegte pdmAntul. Dar eatreze$te astfel cum-
plita Pasdre de Foc, care sdligluiegte in mun[i qi care aproape ci o
distruge pentru totdeauna. Aceasti poveste ne atrage atenqia asu- tprima porl'sste
pra surselor de magie, dar gi a modului in care trebuie s-o Punem
in aplicare. Pe clnd ceata se risipegte, barca plutegte in ricere spre mal, cAr-
rnuitd de doi b;rbagi arqi de soare, imbricaqi cu niEte pantaloni po-
Spiritele (Disney I{ome Entertainment; nosili. Acostim pe un mal nisipos, iar ei mi privesc in ticere cAnd
Hayao Miyazaki, 2001, PG) este povestea unei irni cufund pAni la glezne picioarele in apa pe care o simt nea$reprar
fetile care porneite impreund cu familia ei sI de cald;.
se mute intr-un nou cimin. Dar, pe drum, Ma indepirtez de barci qi o pornesc pe plaji. Esre momentul in
piringii o iau pe o scurtlturi care ii poarti spre cirre incerc si ingeleg penrru ce mi aflu aici. CAteva femei stau pe mal
un linut magic, unde rimAn captivi. Este un ;i mi recunosc, dar nici nu-mi zAmbesc, nici nu par ostile. tmi arate
loc de intAlnire a spiritelor altor lumi, iar . clrare care duce spre pidure. tn timp ce urmez poteca aceea, le simt
micuqa Chihiro trebuie si-gi croiasci drum cum md urmiresc cu privirile. Soarele e sus pe cer, vAntul aduce o
prin acel linut ciudat ca si-;i elibereze pdrinqii. boare cu aromd de fructe de pidure, iar copacii si iarba par pictaqi
Bogat in simbolistici japonezi, filmul abor- irrtr-o nuantri fantasticr de verde. Am senzaqi a cd" am pigit intr-o altd
deazdtema increderii, a devotamentului 9i a obligaqiilor familiale' lume - o lume la care doar am visat pAni acum.

Qbcron jeff-llUrtenhccrt ('.rrteq ucenicufui lrdjitor


5r
Dupd cAteva minute de mers, cd,rarea mi poarti spre un lumini;.
Intr-o parte vdd o alcituire simpla din piatri gi lemn. Mi indrept spre
'.rsi qialbastre. intr-oparte observ o ravd cu fructe, o pAine cu ce-
o carafd,devin. in prrt"" cealalti se afl; o carte - o .arte
structura aceea, unde mi se sugereazd, s5, intru singuri.
'e.rle -i-
rrunati, cu coperli din piele qi argint. Pare si strdluceasci sau chiar
Piqesc in intuneric. CAnd incep si mi obignuiesc cu obscuritatea, s.i freamrte, dornici si-mi impirtd$easce din cunogtinqele ferecate
trec de prag gi intru in camera principali. int.-o parte, arde un foc in i' paginile ei. simbolurile incrustare pe copertd sunt criptice pen-
cimin, iar lAngi el sti o femeie. Nu seamlni cu nicio femeie pe care t ru ochiul meu profan. Realizez deodati cnt de siricicios
sunt
am vizut-o in viata mea, deqi pare in acelagi timp intruchiparea tutu- imbricati, iar miinile-mi sunr goale.
ror femeilor din lume. Are pirul negru, presirat cu Euvile de un Ferneia imi zAmbeqte, aritlndu-mi piinea gi fructele.
alb-argintiu. Ochii pe care Ei-i alintegte asupra mea par cenuqii. Este - vino!spune ea. Probabil ci 1i-e foame. Hai si mancdm mai intai!
imbricati in voaluri de un albastru diafan. La glt poarti piatra lunii Apoi vom incepe.
gi deasupra ei un colier din argint cu inscriplii runice. in
-i.ra dreaptl
line un toiag simplu, in vArful ciruia se afld o piatri strilucitoare de
cuarg. Pe incheietura mAinii drepte are un tattaj, care infilise azd,luna \doua poreste
crescitoare, in aceeagi nuanqi de albastru ca rochia ei. in .iurul taliei
are o cingitoare din satin, de care este prins un sdculel din piele, ingesat Bniatul stribate singur dealurile. Poarti o vesti gi o pelerini, ghete
de obiecte pe care nu mi le pot imagina. s.lide si o ciciuli cilduroasi. tr, ,rr.sac.rl pe care il qine in spate are
Intr-un coll al camerei se afli o misuli rotundi, acoperiti cu o faqi citiva cartofi, un cugit, o frlnghie, o piturd si materiale ca s; aprinde
de masd de un verde atAt de strilucitor, incit pare locui. urci porvlrnisurile cu ajutorul unui toiag din lemn de anin si
incrustat cu firigoare de aur. Lucrurile de pe poarti cu el un burduf cu apd.
masi par lasate la intlmplare, sugerAnd in Poposegte pe unul dintre versanlii inalqi ai muntelui. ,,Este un loc
acelagi timp o ordine fireasci. Ved lumA- bun unde si innoptez", isi spune b;iatul. Apoi, aprinde focul la
niri, scoici, un pocal plin cu api, un .rclipostul unei stxnci penrru ca vAntul sd nu i-l stingi, iar cildura sd
cuqit strilucitor din obsidian 9i multe se rlsfrAngi asupra lui.
alte minuni pe care nu le pot numira. Verifica burduful gi vede ci este aproape plin. Lulnd cutitul, se
Pe peretele din spatele mesei se vid aclincegte in pidure gi taie cAteva crengi de brad, pe care le duce la
mai multe rafturi pline de sticle de adipostul lui, unde isi incropeEte un pat. $tie ci, daci se va culca
diverse forme, mirimi gi culori, direct pe prmint, i se va pirea gi mai frig; crengile de brad vor fi pe
unele conqinAnd lichid, altele post de saltea. Dupd ce gi-a flcut patul, porne;te si caute lemne pen-
frunze sau seminge uscate. LJn tru foc, pe care le aduni de pe jos, mullumind pidurii penrru gene-
clntar cu un set de greut;li e ,< (.
rozitatea.i. tn ,..rrt timp, stringe un vraf de lemne.
agezat in apropiere, alituri de un , Biiatul a pornit intr-o cildtorie iniliatici. El trebuie sd srea pe
jurnal cu coperli din piele si o munte pani cand i se va ari.ta viziunen. iqi caur; spiritul-animar qi
pani de scris. noul nume pe care il va purta. Dar intre ele existd o legdturi pu-
De cealalti parte a ciminului
Ucenicii inxay'i, simt ;i pwn in practicti - ternici, astfel cr - penrru a-gi afla numele - trebuie si-si identifice
pentru binele lumii - darurile pe care le
se afli o masi obignuiti, cu doud printesc. spiritul-animal. Este tandr pentru acest ritual - abia a implinit paispre-
scaune. Este acoperit; cu o faqa de Desen de JEssE.
\il/orE HaRorN zece ani - dar el a cerut si plece, iar rugiminrea i-a fost indepliniti.

Q6eron $e[[- tl{rlenheort Qartea ucenicufui lrdjitor


$tie ci mulji se a$teaptl si dea greg, convingi ci nu va fi destul de viziune nu se pogorase noaptea asupra lui, dormise bine gi vi
'rcio
puternic si indure vitregiile naturii pAni cAnd va avea viziunile do- sase. Acum, in aerul plicut al diminegii, are minrea limpede. ZAmbegte
rite. Dar el nu le impirti;egte pirerea. Se simte in largul lui in mij- pi se apucd si facd focul. Lulnd un trciune de pe marginea focului, igi
locul s;lbdticiei, cdci qtie si citeasci in stele, si descifreze semnele rLrseneazl o linie pe ambele braje. Cea dintAi noapre rrecuse.
naturii Ei sa audi ritmurile pdmAntului. Stie si giseasci surse de api Diseari, iqi spune el. Diseari...
gi mincare, si aprindi focul gi sI simti prezenla animalelor inainte gi iqi incepe ziua fluierAnd.
ca ele s-o simti pe-a lui. I se pare ci e pregitit pentru cea mai mare
aventure a vietrii sale.
Pentru ci se lasi seara, biiatul construiegte un rug, in stilul coli-
belor indiene. GhidAndu-se dupi apusul soarelui, identificn vestul ;i
agazl pietre in jurul focului pentru a marca punctele cardinale. CAnd
soarele se ascunde in spatele munlilor, rosre$te o rugi, se inchini cu
fala inspre toate cele patru puncre cardinale, mullumegte naturii pen-
tru darul focului qi apoi aprinde rugul. Flncnrile il cuprind, trosnind
in aerul ,..". tn timp ce arde, biiatul pune ,m .".tof printre ticiunii
incingi ca si se coaci.
tntunericul se pogoari incet, iar culorile apusului incep si se es-
tompeze. Bliatul se sprijini cu spatele de stAncl, bucurAndu-se de
cildura focului, infruptlndu-se din cartoful copt gi potolindu-qi setea
cu o inghilituri de ape. tgi atinre$re apoi privire" fl;cirilor, se
relaxeaz'a si invoci viziunile.
"r.,pr"

Spirite ale vestului 5i ale apei d,itdtoare de uiapri, r,egheapi asupra mea!
Spirite ale vestulwi, sc,iLdapi-mi swfletul in ale voastre puteri!
Spirite ale nordului, ale P,imAntului, ale stAncilor gi p,idurilor oerzi,
ocrotili-rnli in aceastd noapte ;i-n grija aoastrd voi md luapi!
Spirite ale estului, ale aerwlui fi ale norilor, spirite ale vintului, care
improspdtapi natura, insuflapi-mi inpelEciunea aoastrd!
Spirite ale sudului;i alefoculwi, dansapi cu mine j viziunea aoi mi-o d,iruipi!

El privegte apoi in ticere cum fliclrile se ridicd in aer, aude rros-


netul lemnelor mugcate de foc, simte mirosul de fum qi cildura lui
dogoritoare. Pentru ci noaptea devine rece, igi trage pitura pe umeri
gi adoarme.
A doua zi,bliatul se treze$te in aerul ricoros al rislritului. Culo-
rile diminepii se revarsi asupra stAncilor din granit pe care sti. Cum

Qberon $eff -tQrlanhearl


Dar rnai departe noi putem sd mergem
I prin arta magiei sd ne remode/dm;
sd eztoludm con;tient noi putem sd inatiydm.

Personalitatea nu yi-o popi sclsirnba


! nici destinul; popi doar s,i le influenyezi.
Nu popi schimba ins,i aluatul
din care natura pe tine te-a pl,imridit -
ata cum nici stejarul salcie nicicind nu oa putea fie
,4(e[ierut :ICI
s,i

5i nici salcia trandafir...

qfuturc- lar7intiuy Popi insri crengile sd pi le tnodeLezi


ca lurnina s-o cuprinzi ;i acl,ipost ttticilor v-ietuitoare
tu sd le creezi. Cu ce ai /a indeminri,
Entelehiel cit mai departe trebuie sd ntergi.

Orologiul bate clipele-n parte


DestinuL e o fortd de zei h,irrizit,i.
si uiala parca o r('aczi:
Entelehia eo forp,i ce dinlduntru se nage,
din seminye-ai aptirut ;i drum spre lumind ti-ai croit;
a aoinpei manr.festare
flori si fructe ai conccput
;i a esenpei expresie.
spre regatul inyelepciunii tot mereu incerci sd tinzi.
;i
Este destinul unui prinp ca rege s,i devin,i.
Calea in aialti tu pi-o rnodelezi
Entelehia transfortnd insri ghinda irt stejar.
;i aripile tot nTdi mult yi le intinzi
ca la cap,ituL cril,itoriei tu s,i-ajungi.
intinde aripile 5i zboar,i, c,ici altfel z;ei muri!
pi
Eaolueazri, ciici altfel oei pieri! Fiecare pas pe care-l faci
propriile concluzii te-ajutti sti le tragi.
Sufletul se modeleazd, Nu albia dd na5tere riului,
cdptitind propria inmgine. ci riul modeleaz,i albia dupd cursul pe care ;i-l urnteazii.
$i crepte - intrinsec si natural -
inc,i de la incEut. Ne credm singuri lumea in care trdim
;i rolul ni-l juc,im.
scena pe care
Scinteia in foc se transformd, Iar amprenta pe care asupra Lwnii vrem sti o lris,im
Iar dintr-o sdminpd un copdc spre cer se-nalp,i. f,ir,i de pata ea trebuie s,i fie.

Noliune filozoficl indicAnd perfecqiunea


1
ca scop liuntric al dezvolterii tuturor Kartna nu trebuie s,i fie o scuzd pentru prostie
lucrurilor (n. t r.). ;i nici in spatele ei s,i te ascunzi

56 Qberon je[['cQrlorheart ('urteq ucenicufui lrdjitor


ca de responsabiliate tu s,i fugi! 1. Seva naturii este spiritul.
Adopta enrclebia, ctici te ajutd sd-pi vezi calea ce-o urmezi ?. Natura nu este o intAmplare. Ea are o semnificapie gi un scop
ntt ca pe o aointd de zei impus,i, bine definit.
ci ca pe o rnanifestare a propriei esenpe! -1. Anumite aspecte ale naturii sunt invizibile.
4. Natura face parte dintr-un lntreg, care este mai presus de timp
Entelebia pa;ii yi-i cdlduzelte
9i de spagiu.
tn aceastd c,il,itorie 5. Frumusetea naturii are valoare intrinseci.
a descoperirii de sine. 6. Cel care pdstreazl" frumusegea gi armonia naturii este bun. Cel
care le distruge este riu.
Fii increz,itor in propria-pi perfecyiune 7. Toate animalele, plantele qi locurile din naturi sunt sacre.
;i calea pi-o urmeazd! 8. Toate fiinlele trebuie si se dezvolte 9i si-gi implineasci desti-
Consult,i-tri busola lduntricd nul.
ce spre entelehie te oa conduce! 9. lJniversul liuntric face parte din naturi.
Euz,A.serH BenRnrrr' l0.Trebuie si sirbitorim natura prin cAntec, dans, arti, poezie gi
povegri.
1l.Stiin1a este un instrument indispensabil pentru cunoa$rerea
naturii.
r. clntroducere (Larry Cates; http: / / ponalproductions.comlspiritNature)

ine a1i venit in lurnea naturii! Lecgiile despre narure includ Prima lecpie din cadrul acestui Atelier v-o implrtigegte \X/olf
Jesse
toate aspectele care 1in de metafizici gi misticism corelate cu llardin, membru al Consiliului Cenusiu al Vrajitorilor:
natura si cu misterele ei. Acest capitol joaci un rol atAt de
important in arta vrijitoriei, inclt vrljitorii au mai fost numili qi
,,Filozofii naturii".
in
"."rt
Atelier, vefi pltrunde in tainele narurii 9i ii vegi explora z. Qeea, {pd,mdntuf r'riu
toate aspectele. Vegi primi sfaturi utile pe care le puteli pune in prac-
tici atunci cAnd plecali in excursii, in expedijii sau in rabere, sau qutor:
lgessc
cWoff fiardin lar6intiu;
dacd,vd, ocupali cu grddiniritul, bucurAndu-vi de aventuri uluitoare
atlt in silbiticie, cAt 9i in agezirile urbane. Veli studia, de aseme- in centrrrl altarului meu de acasi rroneazi o sculpturd verde ca
nea, ecologia ;i vegi afla de ce este ameninlat ecosistemul - qi cum pidurea, care infijigeazd, o femeie linigtiti, frumoase 9i puternicd: Geea!
putem si-l aplrim. Ira ne binecuvinteazd"qi ne vegheazi acqiunile atunci cAnd organizim
Culoarea asociati acestui atelier este argintiul, reprezentAnd ener- .rcolo conferinqe sau festivaluri. Artistul qi vrd.iitorul Oberon i-a in-
giile feminine ale intuigiei, raqiunii, viselor, harurilor psihice 9i darului strflat viali statuii, reprezentind-o sub forma unei femei puternice,
prezicerii. Argintiul este culoarea lunii, a tainelor narurii, a misterelor crre sta cu picioarele incruci;ate sub ea, avAnd trisiturile fegei preluate
feminine gi a artei magiei qi vrijitoriei. percd din toate rasele lumii. Emani nu doar puterea unei mame pro-
GAnditi-vn la urmitoarele lucruri: t cctoare, ci gi senzualitatea unei tinere fecioare. Pe picioare are gravate

58 Qbaron $eff - (f{r.,'enh eart ('urteq ucenicu[ui ."rajitor


forme de pegti qi crustacee, atAt din timpurile gi, clnd murim, ne intoarcem cu togii la sAnul ei - chiar si cei care
strdvechi, cAt gi contemporane. Pe braqele Geei .ru negat-o sau au batjocorit-o.
sunt schigate planta viegii gi copaci uriagi de Trdim intr-un univers plin de inspiragie qi imaginaqie creatoare.
sequoia, care se afla in pericol sd fie tiiaji de ma- lrrdiferent care este percepfia noastri asupra acestei zeige, azeilor sau
rile corporapii din California de Nord. Cosigele .r lui Dumnezeu, ;tim cd este o fo4i care cuprinde sub aripile sale
impletite 9i impodobite cu diverse simboluri ocrotitoare tot ceea ce existd ;i va exista vreodati. Dar pentru cei care
ADN in forme care amintesc de toate speciile de s-rru niscut din pemlnt, divinitatea o reprezinti,planeta insigi. Nu rre-
viaqd - de la cele mai vechi gi mai simple la cele buie decAt si atingem pimAntul sau sd imbripigim un copac pentru
mai complexe. Pe vArful capului troneazebalena e stabili o legdturi cu acesr zeu/zeigit gi toati purerea universului de-
cu puteri telepatice ;i un copil care line in mAini vine a noastri - prin forta naturii gi prin capacitiqile noastre magice.
un glob albastru - simbolul planetei noastre pe (]eea nu este doar o sceni pentru activitigile noastre noi suntem
-
care trebuie s-o ocrotim. Ea este Geea - Mama niqte pirgi complementare, organele senzoriale qi agenqii ei magici.
Naturl, zeiga pdmintului pe care piqim, Avem cu totii un rol pe care trebuie si-l jucim - ca ucenici gi profe-
dar qi a viequitoarelor gi a plante- sori, muzicieni Ei artiqti, rizboinici qi iubili.
lor printre care triim. Toate culturile ne invaqi ci trebuie si incheiem un pact sacru cu
Geea are diverse nume -
Cybele, Manra Naturd, iar dacavom da gre$, soarta ne va fi pe veci pecerluit;.
Mami Aruru, Nu Kwa sau Terra. Faptul ci ne-am ignorat misiunea gi indatoririle pe care le avem fagi
BiEtinagii Yoruba ii spun Assaya, abo- tle ea a dus la deciderea civilizaliei gi la aparilia unei crize de mediu
rigenii - Kunapipi, hindusii - Prithivi, iar de propo4ii inspiimlnt;toare. Dar, in acelaqi rimp, roare lucrurile de
popoarele indigene din Peru - Pachamama, din trupul cdreia ne-am cilre avem nevoie sunt chiar aici, in faga noastri - un dar spiritual al
niscut cu totii. Numele de Geea sau Gaia (care rrmeazi cu Maya) pro- zeigei Geea. Cu toqii am fost binecuvAntati cu harul de a face Narura
vine din greacaveche. Legendele elene spun ci ea s-a niscut din Haos, sa ne ofere viziunile ;i lecpiile de care avem nevoie ca si devenim
dAndu-i apoi nagtere lui lJranus, zeul cerului. Dupi ce s-a unit cu Eros, Ciutdtorii, eroii gi eroinele timpului nosrru.
iar acesta af.ertilizat-o cu energiile sale, Geea a devenit simbolul vielii
inseqi, deruindu-le ingelepciunea sa celor care cunosc nogiunile de
empatie gi congtientizare.
Cele mai vechi reprezent5ri ale Mamei Naturi dateazd, de peste
100000 de ani, fiind printre primele dovezi care atestd ritualurile o tncercali si vI imaginaqi PimAntul ca pe o fiinlI vie, capabild
gi arta umani. Geea este ,,mama tuturor zerlor gi cea mai bitrAne sd simtd satisfaclia, bucuria gi durerea! Aceasta esre Geea. Astfel,
dintre toti", spune Homer. Ea ii ispirl pe fondatorii 9i pe adeplii veli evita si-i faceqi riu, acordlnd in acelaqi timp atenlie dorin-
tuturor practicilor spirituale sau magice, printre care vrijitoria gi qelor, sfaturilor, harurilor 9i lecqiilor ei.
religia \7icca, panteismul ;i neopigAnismul, ecologia generalisti qi o tncercati s-o desenagi a$a cum v-o imaginagi, ferasn vn glndili
druidismul. Indiferent de religia pe care o imbragi;im, Geea repre- la perfecqiunea sau imperfecgiunea desenului! Imaginagia este mai
zintd, izvorul vielii qi al viziunilor noastre. Este forqa care le oferi importanti decAt realitatea.
curaj qi ii cdlduzegte pe toli ciutdtorii si cercetitorii, iar viziunile r Imaginali-vi acum ci sunteqi unul dintre organele ei senzoriale
ei conferd claritate gi putere tuturor practicilor spirituale gi magice. sau de perceplie! Ori de cAte ori sunteli rentati sd comiteqi un

Qberon $e[f -!Qr.i'enheart ('artao ucenicu[u i lrdjitor 6r


act de abuz fagi de trupul vostru, cum ar fi, de exemplu, sd ajuta pe Geea si restabileasci echilibrul - prin metode magice
mAncagi peste misuri sau si vi infometagi, si beqi prea mult ori gi evolutive.
sI vI drogaji, sau orice altceva ar purea sd vi facd riu, gAndili-vd Bucuragi-vl de harurile pe care le-aji primit, diruindu-le la rAn-
ci aceste abuzuri pe care le sdvArqiqi asupra voastri le resimte dul vostru! Geea se va simqi astfel fericiti.
qi Geea! a Descltugaqi-vd bucuria de a trd.i, cici astfel i-o vegi impirtd;i Geei!
9i
a Desenaqi-vi ca o parte complementari a Geei, dar a Creali un cAntec sau un descAntec in onoarea Geei!
;i ca silaqul
spiritual al zeiqeit a tn fiecare ritual pe care il desfigurali, recunoa$teli gi inchinaqi-vi
Respectali-o pe Geea, firi s-o venerati, cici putegi sd scoateji in fapa puterii Geei, care este mama ruturor spiritelor gi entitdlilor,
la iveah tot ce e mai riu, dar gi tot ce e mai bun din ea! dar gi un izvor permanent de cunoagtere!
Construili un altar dedicat Mamei Naturi intr-un loc cu totul o Scrieti ;i desfigurali ritualuri in care si atrageli arenfia partici-
special! Alegepi obiecte reprezentative pentru fiecare regn al Geei panlilor asupra caracterului imanent al Geei!
(pene pentru pdslri, pietre pentru minerale, un vas cu apd ca o Diruiti ceva in schimb penrru fiecare lucru pe care i-l ceregi
simbol pentnr rXurile qi marile ei, bucipi de blani sau coarne Mamei Naturi gi pe care ea vi-l conferd!
de cerb pentru animale gi a;a mai departe)! Adaugaqi qi alte
obiecte care v5. aminresc de anumite momenre dificile din viala
voastri, cAnd a1i invilat niEte lecgii grele, care insi v-au ajutat
si devenigi vrijitori inqelepqi! 3. Qomuniunea, cu nqtura,
o Aqezaqi in mijlocul altarului un singur obiect ca simbol al Geei
-
un desen inrimat, un colaj de imagini din naturi decupate din qutorr A66t gTiflowroot lo16inliu;
reviste gi lipite intr-un glob de sticld sau reprezentarea unei femei!
O sculpturi reprezintd. o alegere ideala - fie una creatdde Obe- Comuniunea cu natura presupune procesul de conEtientizare a ci-
ron, fie propria voasrri creaqie din lut, impodobiu cu mareriale clurilor care ne influengeazi existenja - exterioari qi liuntrici. Tre-
naturale - scoici, fosile, lemn sau cristale. Daci vegi reuqi sI creali buie si invigim si apreciem micile miracole, dar gi momentele efemere
o statueti rudimentari, cu atAt mai bine, cici va semina cu Venus clin viala noastri. Trebuie sd experimentim lumea fire ,,si capturdm,,
din Villendorf sau cu alte reprezentdri din timpuri imemoriale. cxperienla. Trebuie si invigim si percepem qi sI inlelegem natura)
a Nu incercali sd impunegi cu fo4a cultul Geei! Putepi, totuqi, si-i punAndu-ne la treabe gi perfeqionAndu-ne simqurile gi percepgiile sen-
ajutagi pe alli ciutdtori volunrari si simti gi si capteze energiile z.oriale- vom trezi astfel la viali instincte qi aptitudini pe care le-am
Geei - atAt din jurul, cAt gi dinliuntrul lor! Este un lucru be- r-ritat sau nu le-am folosit niciodati. un vrdjitor devine cu adevrrat
nefic pentru cei cu care venigi in conract) dar gi pentru PimAntul vrajitor numai atunci cxnd percepe subtilitdqile lumii inconjuritoare.
de care depinde viaga insigi. in fiecare dimineajl, in."p.1i o noui cdlitorie in viala voastri, iar
a Folosiqi un limbaj care sd-i inspire pe oamenii care nu fac parte rnodul in care va decurge aceaste cilitorie depinde de felul in care vi
din comunitatea voastri! Puteqi inlocui, de exemplu, termenul trezili. Procesul de interaclionare cu narura intr-un mod cXt mai po-
de ,,Geea" cu ,,Mama Naturd", pentnr ci in acest fel mesajul zitiv cu putinli, cu rezultate curative qi magice, reprezintd. o provo-
vostru va ayea mai multi rezonantd' care zilnici. Daci veli reugi si vi fixaqi ,,alarma interioard" in aqa fel incAt
tnc.rcali sI captali energiile negative, care dezech ihbreaza atit si vi trezili in fiecare dimineaji cu o jumitate de ori inainte se sune
existenla voastri, cAt ;i pe a lumii tntregi! in ,..r, fel. o veqi ceasul, veji incepe zi:ua fard, stres, insogili de viziunile sau imaginile din

Qberon $,cff '{Qarrenheart ('.arle a ucenicu[ui lrdjitor 61


visele noplii. Ceasul biologic reprezintd, o modalitate ideale prin care lrogilia acestor resurse adAncegte gi mai mult misterele vieqii qi meca-
puteti demara procesul de congtientizare. tr, ,..r, fel, puteqi, de ase- rrismele puterii. Nevoia de a pune in practici gi de a exersa artele me-
menea, controla ciclurile de somn gi de visare. t.rl'izice a devenit acum cu adevdrat vitale.
Pe parcursul clldtoriei de ucenici vrijitori, veli avea ocazia sd, Mama Naturd ne vorbegte tuturor. Mesajele ei ne sunt aduse uneori
invalaqi nenumirate lucruri utile, dar nimic nu este mai important tlc vint, alteori le auzim in momente de meditagie sau in timpul ri-
ca dezlegarea misterelor gi tainelor naturii. Ele constituie temelia vielii trrrlurilor. Cei care danseazd sub clar de luni, celebrlnd-o pe Geea,
insegi. in fiecare zi avegi ocaziasi invipagi ceva nou de la naturi, chiar r'inti adesea: ,,Din pAntecele zeilei noi ne na$rem qi la slnul ei ne
dac[ locuigi la orag. Daci privigi cerul in fiecare zi, vegrinviqa si pre- intoarcem - ca o picdturi de ploaie in marele ocean..." Cuvintele ne
zicegi starea vremii. Daci veli acorda atenlie aerului sau vAntului care rcrrmintesc faptul ci aceasti comuniune cu natura ne une$te gi ne con-
vi atinge pielea, veqi putea simqi ploaia cu o ori inainte de venirea ei. (ope$te viaga gi destinul.
Daci veli privi un copac pe lAngI care treceli in fiecare zi,vegi observa Vrijitoarele qi vrnjitorii verzi, dar gi vracii triburilor din intreaga
schimb;rile subtile care survin in naturi. incercali si vorbiji cu anima- Irrrne incearcd sd vindece mediul inconjuritor gi si reaprindi fl.acdra
lele pe care le intllniqi in cale! Toate aceste lucruri simple reprezintd, spiritelor sacre ale naturii. Vedete precum Sting, Bono sau Al Gore
niqte instrumente vitale pentru un vrijitor. ,rtrficut tot ce le-a star in putinli sI ne rransmiti mesajul legiturii
Lumea care ne inconjoari se afli intr-o permanenti schimbare. strinse dintre om 9i naturi, dar Ei al fragilitatii mediului narural. Chiar
Unele sunt stresante, altele ne deschid calea spre un alt univers - un 1i oameni de afaceri de talia lui Ted Turner si Bill Er Melinda Gates
univers plin de visuri, idealuri qi posibilitali cu totul noi. Obiceiurile .ru donat sume impresionante de bani pentnr programele de ajutorare
gi credinqele adAnc inridicinate in cugetul gi in existenta noastrd incep ,r oamenilor gi a planetei, penrru ci inqeleg comuniunea dintre om gi
si se schimbe odati cu dobAndirea noilor modalitdti holistice de a ne nrturi. Schimbiri dramatice sunt pe cale de a se inflptui. Noi, vriji-
folosi puterile. Trdim intr-un timp al Renagterii, un timp al inflori torii, ne extragem purerea din univers gi pimAnt ;i trebuie s-o folo-
rii intelectuale gi artistice, dar gi un timp al schimbarilor climatice ;i sim ca si vindecim planeta-mamd. Talentul ;i fo4a noastre magici
de mediu. Ucenicii vrijitori joaci un rol extrem de important, deoa- i;i au ridicinile in capacitatea de a inqelege narura, de a ne inqelege
rece capacitdtile si principiile lor morale influenqeazi intr-un mod scmenii gi pe noi inqine.
covlrgitor evenimentele viitoare. Pentru cd omenirea trece printr-un Ca vrijitori, veli dobAndi puterea de a modela viitorul. Cu cAt veti
moment de crizi. comuniunea cu natura reprezintd o condilie sine ingelege mai bine natura Ei legile universului, cu arar capacitateavoastrd
qua non pentru toli vrijitorii. .le a modela viitorul va deveni mai puternici. Se apropie timpul cAnd
Misticismul, spiritualitatea gi autoexprimarea se contopesc cu in- puterile vrijitorilor inlelepli vor juca un rol crucial in restabilirea echi-
fluenlele culturale din intreaga lume. Vrijitori, ;amani, preotese, librului lumii noastre. Lecgiile naturii - simple sau dificile - vd vor
cilugiri, ingelepgi ai triburilor gi oameni de toate credinqele Ei tradiliile ajuta sd pornigi in aceasti mare aventuri a viegii voastre. trrcercagi,
se intAlnesc gi cauti solulii pentru problemele 9i schimbirile globale. ,rgadar, si invdgagi in fiecare zi ceva nou despre naturi, observAnd-o
Pentru prima dati in istoria omenirii avem gansa de a dobAndi cunogtin- cu atenfie! Exercigiile de observaqie vi vor perfecliona perceptiile sen-
qele 9i practicile curative specifice multor culturi. Acum ni se deschid 'toriale - instrumente extrem de importante pentru un vrijitor.
porqile 9i ochii nogtri pot privi deopotrivi misterele antice gi tehno- tn fiecare celule din trupul uman existi o memorie generice. Comu-
logia moderni. Descoperim faptul cd tocmai mogtenirea noastri ge- niunea cu natura vi alutd sa stabiliqi contactul cu aceste memorii ge-
netici 9i diferenlele culturale au l^puterea de a ne imbogngi gi de a ne r-retice. Este vital ca rofi vrijitorii sd-gi intinde anrenele senzoriale
uni dincolo de orice granile ;i obstacole. Intr-un mod paradoxal, insd, pentru a c pta inqelepciunea existentd in ele. Daci veqi invlga si

64 Qberon jeff - il{alenfr earl l'.qrleq ucenicu[ui lrdjitor 65


cunoa$teli natura, veli descoperi cum si vi cunoa$teli pe voi ingivi - t) agendi veche de telefon
si vi cunoaqtegi adevirata personalitate neingriditi de limite sau opreligti. ( loli de hArtie format A.4
Poate ci vd. atrage ideea de a rrece repede pesre acesr capitol dedi- Un marker cu pasri durabili
cat studierii naturii pentru a ajunge mai repede la aspectele fascinante ( lreioane colorate (daci vregi si vd colorali desenele)
(;entute mai mari sau mai mici (intr-una trebuie si vd
ale vrijitoriei, dar nu vefi putea dobAndi puterile magice fdrd capaci- lineqi jurnalul)
tatea de a ingelege mecanismele naturii. l);rsti corectoare
()trtiule: ca acelea in care se pistreazi filmele foto sau truse goale de
machiaj
l]orcane goale cu capace bine strAnse
Un borcan cu capac giurit (pentru insecte sau animale de mici dimensiuni)
4. c\rtura[istu[ a,mator l,;lnternl
l.upi
qutor: Koonwritar lindi1o 1
Un briceag multifunclional
l)enseti
Ce este naturalistul? Este cel care studiazd gi interacli oneazd,cu na- ()le;te (un instrument opfional, dar util)
tura. Prin observajii gi interacaiuni, naturalistul inpelege mecanismul lioarfeci
Sloari din bumbac
viejiigi conexiunile dintre lumea noastri gi natura inconjuritoare.
() roli
de scotch transparenr
Mottoul $colii Cenugii de Vrnjitorie esre: Omnia viaunt, omnia inter
Un metru (lung de cel pugin 90 de centimetri)
se conexd - ,,Totul este viu, rotul interaclioneazd". (Cicero)
Aracet
l.ipici
Un ziar impiturit
anstrumente[e nec esgtr e studiului natvrii Un aparat de fotografiat (puteli folosi orice gen de aparat - de la cele
de unicd folosingi la cele digitale)
Puteli citi ci4i despre naturd, puteti urmdri emisiuni la televizor
Ei putegi chiar sd faceli vizite la gridinile zoologice din oraqele in care Este, de asemenea, extrem de important si avegi cu voi un ghid de
locuili. Dar nimic nu se compari cu incursiunile in inima naturii, unde cilitorie. Vi recomand:
puteli urmdri pe viu qi invila din ceea ce se perrece in jurul vostru.
Ca si puteji desfigura activitilile din aceasti leqie, avefi nevoie A Practical Guide for the Amatewr Naturalist (Ghid practic pentru
de urmitoarele instrumente (pe multe dintre ele s-ar putea si le avepi naturalistul amator)- de Gerald Durrell. Este ugor si gisili online
deja prin casi): un exemplar la mAna a doua la un prej derizoriu (putegi ciuta pe
Amazon.com sau Powells.com). Este un ghid util, presirat cu foto-
Un jurnal gol r4rafii minunate gi instrucgiuni detaliate.
Pixuri Boy Scout Handbook qi Boy Scowt Fieldbook, publicate de Asociapia

Wr
Creioane (iercetagilor din America (www.scourstuff.org), sunr alte doui ghi-
3-4 carioci in culori inchise cluri extrem de utile.
Celofan rogu Putegi, de asemenea, si cumpdraqi cd4i - in funclie de domeniul
Un carton gol de oui [)e care il studiali - despre pisiri, flori, minerale, mamifere erc.

Qberon $eff - !fu ."cnfr eort l'.arl es ucenicufu i rrdjitor 67


4. Nu lasagi urme ale prezengei voastre! CAnd plecapi de undeva,
|VOTA: Multe dintre informatiile din aceste c,irpi pot
fi gtisite pe nimic nu trebuie sd.trddeze faptul ci agi fost acolo.
internet. Cu toate Acestea, este bine sd aoepi cu ooi un gbid practic. Cele 5. ca ucenici vrdjitori, trebuie si respectaji intotdeauna integri-
din coleclia ,,Golden Pochet Guidei', scrise de Herbert Zim, sunt minu- tatea gi caracrerul sacru al naturii. cnnd pdtrundeji intr-un loc
nate ;i extrem de ieftine. Am gisit pe site-ul Arnazon.com exemplare la
sau luapi cuvoi un anumir exemplar, trebuie sd vedeqi mai intAi
mina a doua pentru 0,59 dolari exemplarul. dacd acliunea voastri nu exerciti o influenjd negativi asupra
ecosistemului. Dupi ce vi incheiali misiunea, mullumigi ener_
giilor emanate de locul respectiv! N-ar fi riu chiar si desfiquraqi
un mic ritual sau sI rostiti o binecuvlntare.
9rgfi qi principii
Salbeticia este definitt in dicgionar ca fiind ,,o regiune nepopulati
gi necultivati, lisati in stadiul ei primitiv Ei caracterizati prin imen-
ffisuri de precautie
sitate, pustietate qi o complexitate neexploratd". cand lucragi in naturi, aveli grij; si vi luagi toate mesurile de pre-
Definilia mea preferati pentru salbaticie elste: ,,IJn loc pe care il poqi caulie pentru ca nimic si nu diuneze mediului inconjuritor: focul,
vizita, dar unde nu ai voie se rimAi". uneltele ascuqite etc.! Precum in cazul tuturor aspectelor legate de
CAnd iegiti din casi, faceji primul pas in selbeticie. poate cI grddina vrijitorie, ;i cand e vorba de mdsurile de siguranqi ere trebuie apli-
voastri nu este un loc silbatic (degi, cu pulin noroc, ar purea si fie), cate asupra celor patru elemente: pimAntul, Aerul, Focul gi Apa.
dar fiecare pas pe care il facegi in naruri vi apropie de un astfel de spagiu.
CAnd ieqigi in naruri, pigipi intr-un loc sacru, guvernat de ciclul Pdmdntul
anotimpurilor, un loc al vielii gi al morjii, dar gi un loc al crealiei. Folosirea unui basron vava ajutasd vd menlinegi echilibrul pe pan-
Nu uitagi niciodati ci pigiji pe un pimant sacru, iar Terra gi stelele tele abrupte pe care s-ar putea sd le stribategi, dovedindrr-r" ,r.rlrrtru_
v-au dat viagi! Si trebuie si inlelegeqi acesr lucru in sens propriu: fie- ment extrem de util.
care atom din trupul nostru s-a niscut din viaqa qi moartea stelelor
- . Algseti un b;1 lung, cu un diametru de cinci centimetri, care si vi ajungn
atomii care zboard.prin spagiu pitrund in atmosfera noasrri gi se sta- plni la umir, apoi curiqagi-i coaja cu un briceag! il prrtegi d..or" d.rpa
bilesc pe pimAnt, unde incep procesul dltetor de viaqi. Astronomul cum dorigi sau il puteli lesa aga cum esre. Ata;ati-i o .rrr"" de varf, care sd
gi cosmologul Carl Sagan spunea ci ,,suntem plimediqi din stele,,. vi poatd intrape incheietura mlinii, a$a cum vedegi in imaginea aliturati!
Ca naturaligti, trebuie si respectagi anumite legi qi principii etice:
1. Nu culegeqi plante sau flori daci nu e un loc unde cresc din Aerul
abundengi! +
Inainre de a porni intr-o incursiune prin naturi sau de a desfiqura
2. Alegeqi doar exemplarele cele mai mici! un ritual in aer liber, ar fi bine sd analizali srarea vremii. Astfel, vetri
3. Sunt situalii cAnd trebuie si. vI limitagi doar la fotografii. Nu putea evita surprizele neplicute. invdgagi ,,si cirili" semnele de pe cer
trebuie si luali exemplare din specii aflate pe cale de dis- cu ajutorul observagiilor qi al notigelor din jurnal! perfecliona reaha-
parigie, si deraniafi vizuinele animalelor sau si profanafi rului de a prevesti anumire lucruri vd va imbundtdli qi capacitatea de
vestigiile culturii amerindiene. Fotografiile vd vor ajuta si a prezice starea vremii.
pistrali aceste descoperiri fere si le tulburaqi. Puteqi consuha in acest sens site-ul: http:/ /wunderground.com

Qberon $eff - cl{alcnfraart Qarlea ucenicu[ui .,'rdjitor


Focwl strrprinde gi inregistreazdrtrdirile qi emoliile naturalistului care observd
Daca folosigi surse de foc (lumAniri, arugaze cu spirt, focuri de ('urn un flurure iese din cocon sau studiazi o eclipsi de luni.
tabiri etc.), avepi griji s; utilizagi suprafeqe ignifuge! Jurnalul trebuie si fie destul de mic ca si incapi
Evitagi sI pinegi hArtii sau obiecte din hArtie in preajmi! gi aveli irrtr-un rucsac sau in buzunar in timpul aventurilor
grija se indepartali orice lucruri care ar putea si ia foc cu ugurinli! v();rsrre prin naturi. Poate sI fie o agendi simple sau
Nu purtaqi robe, eEarfe sau haine cu mAneci foarte largi, care s-ar unir cu cope4i tari gi coli albe. Ideal ar fi sd aibe micar
putea aprinde repede! , fue.va coli albe, unde putegi face desene, ha4i etc.
Daci sunteli nigte ucenici foarte tineri, folosigi chibriturile in pre- in afari de notipe scrise, jurnalul trebuie sI conlini
zenpa unui adult! tlt'scne, he4i, grafice gi orice alte lucruri utile. putetri, de
Trebuie si faceqi focul de tab;r; numai in locuri amenajare, .rs('menea, se lipiqi fotografii sau ahe materiale practice.
inleturAnd in prealabil materialele inflamabile gi crengile care atArni Notagi in jurnal observagii legate de locurile pe care le-a1i vizut
deasupra focului. s.ru unde v-a1i ridicat rabdra, de studiul aqtrilor sau de aventurile prin
Nu ldsapi NICIODATA nesupraztegbeate sursele de foc! t'.rre ati trecut impreuni cu familia! Desenaji un fluture interesanr, un
Nu vd uitapi niciodatd la soare printr-un binoclw sau telescop! V-api ,'.rcubeu minunar sau grddina voasrri cu plante medicinale! Adiugagi
putea pierde pederea pentru totdeauna. , r lotografie din excursia preferati! Indiferent cum il
concepeli, jurnalul
t rcbuie si v5. bucure sufletul.

Apa Iati o listi cu cAreva intrebiri pebaza cdrorasi vd notaqi observaqiile:


CAnd vi aflati in naturd, nu beli api direct dintr-un rzvor,lac, Unde vi afla1i?
helegteu, rAu sau orice alti sursi! Apa ar putea fi contaminati cu bac- In ce zi suntegi?
terii purtitoare de boli. inainte de a o bea, trebuie s-o purificaqi in Cum e vremea?
felul urmitor: Care este faza lunii?
o Prin filtrare - folosind un filtru de api modern. Descrieli zonain care vi aflagi, folosind cat mai multe adjective cu
o Prin fierbere - timp de unu-dou5 minute. lrrrtingi! Adjectivele sunr cuvinre descriptive, care aratd,insugirea unui
o Prin tratamente chimice cu tablete de iod (cumpirate de la ma- ,biect sau a unei fiinge, ca de exemplu: cafeniu, minunat sau moale.
gazinele de specialitate) sau adeugAnd doui picituri de clor Ce viequitoare vedeji?
intr-un litru de api. Ce energii sau prezente percepefi?
Ce mirosuri simqigi?
Ce sunete auzigl? irrcercagi sd stali pe loc, si inchideqi ochii qi sI
,rscultaii cu urechile ciulite. Apoi, scriegi sau desenali ce api auzit!
5. Cum sd tii un jurnqt, cum sd cu[egi p[ante Revenili in acelagi loc in diverse momenre ale zilei sau seara! ce
vi se pare diferit? ce a rimas neschimbat? tntoarcegi-vr in acelagi loc
qi cum sd, alegi minera[e.te irr condigii mereorologice diferite! ce vi se pare diferit? ce este la fel?
Ce plante gesigi? Desenagi-le! Ce au acesre plante in comun? prin
Cwm sd folosipi jurnalwl . t' se diferenqiazi?
Cel mai valoros instrument al naturalistului este jurnalul, in care Scriegi o poezie despre narura carevd,inconjoarr! Nu uitaji ci poe-
iqi noteazi cilitoriile, observaqiile gi descoperirile f;cute. Jurnalul ziile au rimr, dar nu este o condigie obligatorie! cine spune ci treluie

Q6eron $eff -(f{r'enheart \' urle a ucenicu[ui rrrdjitor


si scriegi o poezie in versuri? Dacd" muzainspiragiei voastre este o floare, inepuizabili de simboluri Ei instrumenre magice: crengi de copac, lemn
incercaqi si scriegi cuvintele in forma unei flori! tncercali sd creaqi un putrezit, scoici, roci, plante medicinale, plante uscate, conuri de brad
haiku - gen literar cu formi fixi, din tradigia japonezd, care are rrei ctc. - pe toate (9i multe altele) le puteli folosi in practicile de magie,
versuri: primul vers are cinci silabe, al doilea are $apte, iar cel de-al in studierea naturii sau ca obiecte de cult.
treilea are cinci.
Poate ci simgigi dorinla sd scriegi o povesre. Cum sd cwlegepi ;i sti ptistrapi plantele
Ori poate cI locul magic in care vi afla1i vd inspiri si sivArgiji un Adunali plantele dis-de-dimineate, pentru ci atunci au culorile cele
ritual sau si spuneqi o rugiciune. rnai intense ;i seva plini de uleiuri naturale! Puneli-le apoi intr-o pungi
de plastic ca sI nu se ofileasci!
Proceswl de obseraare Dupi ce le-api adunar, pestrati-le inrr-un
Procesul de observare presupune studierea cu foarte multd atenlie loc intunecat, ferite de lumina soarelui!
a unui anumit lucru qi inregistrarea fenomenelor sau a intAmphrilor Presali-le apoi cAt mai repede cu putingd.,
pe care le observali. In timpul acestui proces, trebuie si fiqi numai dar nu mai devreme de trei-patru ore
ochi qi urechi ca sd nu v5. scape nimic din tot ce vi inconjoari. clupi ce le-aji adunat!
Din picate, insd, fenomenul nu vine de la sine. tn.riaga noastrd de Botanigtii profesioniqti pdstreazi plan-
zi cu zi, ne concentrdm doar asupra unui anumit lucru care ne soli- tele intr-o cutie de ierborizare, afa cum este
citi atentia pe moment, de aceea nu observim tot ce se petrece in jurul cea din imagine, inainte de a le presa gi de
nostru. Din fericire, vefi purea dobAndi experiengl qi vegi exersa pro- a le introduce in ierbar. cand adunagi plantele, faceqi o descriere in
cesul de observare, a$a cum vd veli insugi - pe parcursul perioadei voas-
iurnal a fiecirei specii in parre, pentru cd in acest fel veli reugi si le
tre de ucenicie - toare celelalte calitnli magice. identificagi mai tirziu - lucru cu atat mai important daci adunali mai
Ca naturaligti, veli inviqa ci procesul de observare implici doui multe specii deodati. vi sugerez si desenaqi sau si descrieti zona de
lucruri: rdbdare gi repetare. unde agi cules planta. Aqi gdsit-o la umbri? Sau la soare? Cregte intre
Daci vreli si vedegi cu adevirat ce se petrece in jurul vosrru) tre- stXnci sau sub un copac?
buie si vi inarmaji cu multi rdbdare qi si dedicaqi foarte mult timp Presagi apoi plantele, aranjAnduJe insi cu grij;, cici se vor usca exacr
acestei activitigi. Pentru cele mai bune rezultate, trebuie si pe- in pozigia in care le veqi a;eza!
^ ^vea
treceti cAt mai mult timp in naturi 9i si observaji in tdcere tor ce se Plantele uscare fixagi-le apoi pe o foaie alba de hArtie gi scrieqi cu
intAmple acolo. Odati ce vieguitoarele se vor obignui cu prezenta un marker in colqul din dreapta, de jos, urmiroarele dare:
voastrd, nu vor mai fi atAt de timide gi igi vor continua existenla firi
sd mai fie tulburate de compania voastri. o Numele popular al plantei
Pe de alt; parte, ca si inlelegeli comporramentul plantelor gi al ani . Genul;i specia (oplional)
malelor sau ca sr deslqili semnele vremii, trebuie sd le cercetagi inde- o Locul unde agi glsit planta
lung. Fapt care permite sI vedegi lucruri care poate ci v-au scipat o Descrierea
altidate 9i sn obqineqi rdspunsuri legate de ciclul anotimpurilor. . Data clnd aji gisit planta
n In tot acest timp, vegi descoperi Ei veqi vedea natura cu algi ochi. . Numele naturalistului
Ii veqi aprecia calitilile magice, pe care le puteli integra in ritualu-
rile gi ceremoniile de vrdjitorie. Natura este, de asemenea, o sursi Iati un exemplu:

Q6eron $e[[- !fu ."enheart (-1rtea ucen icu[u i lrdjitor 73


Roci magmatice: Acestea sunt compuse din minerale cristalizate
Lqldqrusq si s-au format prin solidificarea prin rdcire a magmei,
Aquilegia Canadensis ...rrc provine din mantaua superioari a pimAntului.
Cregtea intr-un loc insorit la marginea unei piduri ( lel mai bun exemplu de roci magmatici este ba-
Planti cu tulpina mici (are cam 25 de centimetri inellime) d"
z.rltul - o rocii des intAlniti in scoarla pimAntului.
Are flori galbene cu inflorescenqe roqii Irundul celor mai multe oceane este compus din
6 august 2006 I'rzalt, ca qi teritoriul din nord-vestul Statelor
Naturalistul - Ima IJnite. Granitul este o alti roci magmatici impor-
t.rnti. Cea mai mare parte a lanqului muntos din Sierra Nevada este
.rlcituit din granit.
Puteqi introduce apoi paginile ierbarului intr-o folie protecroare, Notd: Ca sd vi arnintiti mai u$or cum se formeazl rocile magma-
plstrAnduJe intr-o agendi, inrr-o curie sau le puteli inrima 9i agdga t ice, glnditi-vi la denumirea lor, adjectivul ,,magmatic< provenind de

Pe perete. l:r ,,magmd" - masa minerale fluida ;i incandescentd din interiorul


scoarlei pimAntului.
Cum sd presd{i plantele
Plantele pot fi presate qi uscare prin diverse modalitagi. Roci metamorfice: Iau naqtere din alte roci prin
Cea mai buni hArtie in care le putegi presa esre cea de ziar, pentru cd,
1'rocesul de metamorfozd produs de presiunile gi
estemoale gi absorbantd. A;eza1i plantele intre paginile deirar,apoi apisaji tcmperaturile inalte provocate de miqcdrile scoa4ei
ca si se lipeasci strAns sau punefi o greutate peste ele! Lisali-le asa careva tcrestre. Gnaisul este o rocl metamorfici, ce-a luat
zile sau chiar sdptimlni pAni cAnd sunt complet uscate! n.r$1ere din zdrobirea gi topirea granitului. Marmura
Cea mai simpli modalitate prin care le putepi presa esre si le aqezaqi ('ste o alti roci metarnorfici.
tntre doui coli de hArtie, punAnd apoi peste ele cAteva cd4i volumi-
noase. Putegi folosi, de asemenea, o carre de telefon. Paginile cd4ilor Roci sedimentare: Se formeazi prin procesele de eroziune, trans-
de telefon sunt din hArtie de ziar, astfel cd pureli inrroduce plantele port ;i depunerea aluviunilor aduse de apele curgitoare. Calcarul este
direct intre ele. Agezaqi apoi cartea de telefon intr-un loc ferit, iar peste o roci sedimentarl.
ea punefi cAteva ci4i grele! Verificagi starea plantelor in fiecare Clnd adunali roci, infiguragi-le pe fiecare in
sdptimAni, scolAnduJe arunci cAnd vi se par complet uscate!
lrrrrte in hlrtie de ziar sau puneli-le in gentule
,.lc plastic pentru a nu le zg\,r.a sau sparge!
Cum sd adunapi gi sd eticbeta[i rocile Inainte de a le infigura, notafi in jurnal
Mineralele au o compozigie chimici specifici tlrrta gi locul unde aqi gisit rocile, precum qi des-
gi o structuri cristalini unicl Rocile sunt com- , r'ierea fiecireia in parte! Punelile cAte un numir,
puse din doud sau mai multe minerale. De .rPoi scrieli-l pe o bucati de hArtie qi plasali-o in acelaqi loc cu roca
exemplu, cua4ul este un mineral. Granitul este rcspectivi! In acest fel, veqi reuqi mai t|rziu sd identificati corect
o roci, alcituiti din minerale precum cuarlul, t oate pietrele.
ortoza sau microclinul. CAnd ajungeli acasi, spilaqi-le cu griji, indepirtAnd mizeria, noroiul
Rocile sunt de trei tipuri: t'tc., apoi hsagi-le si se usuce!

74 Qh er on $eff -
cl{r'enhaort ( .rrlca ucoricu[ui .lrdjitor 75
Stabiligi care dintre suprafegele rocii reprezinti ,,vArful,, qi ,,baza,, Cum sti gtisipi nordul, swdwl, estwl ;i aestwl
pentru a le ageza alituri de celelalte piese din colecgia voastri! cu ()rientarea cu ajutorul celor patru direcgii ale busolei - cunoscute
ajutorul pastei corectoare, facegi un punct clt un bob de mazdre pe ri sub numele de cele patru puncte cardinale - poate fi extrem de im-
fundul rocii, apoi - dupn ce s-a uscat - scriegi cu un marker numi.rul )( )rtante atunci cAnd desenagi o harti, cAnd vreli si vI intoarcegi intr-un
I

ei de identificare! ,rrrurnit loc sau clnd doriqi si desfiEurali un ritual gi si invocagi anu-
tn final, alcituiqi o listi in jurnalul vostru cu rocile pe care le-a1i nrite fo4e spirituale.
gdsit gi numirul lor de identificare! Puteli nota informalii legate de Cea mai simph modalitate de orientare este folosirea busolei. Acul
locul unde le-agi descoperit, pimAntul etc. puteli, de asemenea, si r .,su (magnetizat) al busolelor standard de orientare arati intotdeauna
desenali roca sau zona unde aqi gisit-o. Lisali pugin spaliu penrru rrrrrdul. Jineti busola in faga voasrri, la acelagi nivel cu pimAntul!
observalii suplimentare! lrrtoarceli-vi ugor pAne cAnd staqi cu faga in direcqia pe care o aratd
Puteli pistra rocile gi mineralele intr-un carton de oui, pentru ce .rcul busolei - adici spre nord! Sudul va fi atunci in spatele vosrru,
aga nu existd pericolul si se frece una de alta gi sd se zgarie. N-ar fi t'stul in dreapta, iar vestul in stAnga.
riu si aEezagi etichete cu numele rocii in fala fiecrrui comparrimenr O alti modalitate la fel de simple este orientarea dupi soare. Soa-
in care se afli pietrele. rcle risare intotdeauna la est qi apune la vest. Laprinz, se afli intre
Unii oamenii preferd sd, etaleze rocile in cutiuqe albe, fdre cst $i vest. Daci vegi determina pozigia soarelui, veli descoperi cele-
^ acest caz,vi sfdtuiesc si cdptugigi fundul cutiei cu o bucatd decapac.
In pos-
lalte puncte cardinale.
tav sau de bumbac pentru a nu se zgiria. De exemplu, daci este ora patru dupi-amiaza, iar soarele se apro-
Rocile ii pot oferi naturalistului o experienli cu adevirat unici. pro- pie de unul dintre orizonturi, spre ce direcqie se indreapti? (Rdspuns:
cesul de formare a lor se desfigoari de milioane gi milioane de ani. Astizi, spre vest. Soarele apune intotdeauna la vest.) Daci vedegi ci soarele
in munqii Guadalupe din vestul statului rexas, vezi rerase din calcar apune, unde este nordul? (Rispuns: in partea dreapti. Daci vi agezagi
acolo unde, in urmi cu 250 de milioane de ani, exista un recif de corali cu faga spre soarele care apune, atunci stagi cu faga spre vest, iar nor-
pe fundul unei miri tropicale. tn mungii Verzi din Vermont, vezi stAnci
dul este in partea dreapta.)
Ca sI gisiqi nordul pe timp de noapte, trebuie sd gnsili Sreaua Polari.
din schist, o rocd metamorfici, acolo unde cAndva se afla girmul unei
Localizagi Carul Mare (sau Ursa Mare) 9i trasali o linie intre ultimele
miri. Muntele HalfDome din Yosemite valley, california, care are
doud ,,ro1i" ale carului in partea dinspre baza mare a trapezului, pre-
altitudinea de 2 693 de metri deasupra nivelului mirii, este compus din
lungind apoi de cinci ori segmentul ce une$te acesre doui stele. Aqa
adamellit gi granit, roci magmarice care s-au solidificat la mii de metri
veji gisi Steaua Polard, cunoscuti qi sub numele de Steaua Nordului.
adlncime, sub suprafala pimAntului.
Rocile pot fi talismane magice minunate. Ori de cAte ori un prie-
ten sau un membru al familiei mele pleaci intr-o cihtorie, il rog si-mi \-*--
aduci o piatri. Iar eu le adun din toate locurile in care cilitoresc. Sunr, 6 Steaua Nordului 6
agadar, posesorul unei impresionanre colecgii de buciqi de roci din
intreaga lume - granit de pe varfurile mungilor Sierra Nevada, roci
O
din lava pahoehoe din Hawaii, nisip de pe coasta statului Maine ;i rq
sr

minerale din Rusia, Suedia qi Arctica. Pe multe dintre ele le-am folo-
sit in diverse ritualuri de magie. Sr

Qbaron $e[f ' !Qr""enheort Qartea ucenicufui vrdjitor ((


Termometrwl greierilor (Obero n) rrrct'di: clnd vedegi un fulger, numiragi secundele
pani auziti tune-
CAnd auzili lArnitui unui greier, putegi calcula cu multi rrl! La nivelul mirii, sunetul se propagi
r
cu o vitezi de L224kilometri
r: precizie temperatura din aer. Numiragi de clte ori tnriie
greierul in decurs de L5 secunde qi adunaqi apoi cu 401 Vegi
Pt' ,ri sau 335 metri pe secundi. Asta inseamni cd parcurge 1,61 ki
I.'rctri in cinci secunde. Trebuie, agadar, sr gisiti un adipost cand
afla astfel temperatura in grade Fahrenheit. Aceasta
Irrlgerul se afli la 4-5 kilometri disrangi - adici in decurs d" to-ts
este legea lui Dolbear - A.E. Dolbear (1.537-Igj.A) ,"-
('unde de clnd agivdzut fulgerul gi pXni agi arzittunetul.
a fost profesor de fizrcila Colegiul Tufts.
Sunetul pe care il scot greierii se numeste stri-
Cum sd cdldtoripi tn sigwranpd
dwlapie - din cuvintul latinesc stridulws, care in-
seamnd ,,1Arlit". Greierii scot acest sunet ascutit si
1. Concepeli ,,un plan de cilitorie.,! Spuneqi cuiva unde, cu cine
pitrunzdtor prin frecarea elitrelor. Doar masculii produc 9i clnd plecaji, dar Ei cand vi intoarceli! unii iqi iau telefoanele
girlitul, dar numai femelele il pot auzi. mobile penrru mai multi sigurangi.
2. Urmagi,,Regula celor patru,,l plecaji intotdeauna intr_un grup
Cum putepi aprecia distanpa fapd de wn fwlger (Oberon) de cel pugin parru persoane! in acest fel, daci cineva esre rinit,
Daci sunteli afarlr gi se apropie o furtuni, trebtrie si ciutati irne- o persoani poare si rimanr cu rdnitul, iar ceilaltri doi sd plece
diat un loc unde si vi addposrili - cu atat mai rnult daca 9i fulgeri! dupi ajutor.
Descircirile electrice care au loc intre nori si pimAnt pot si ucidi sau 3. Nu uitapi sd punegi in
bagaj ,,Cele zece lucruri vitale intr-o
si provoace rini grave direct sau indirect. Fulgerele pot si loveasca o cdlitorie"! LualiJe cu voi pe orice drum, indiferent de vreme!
persoani dupi ce curentul a trecut mai intai printr-un copac, un gard, Nu gtii niciodatl cAnd i1i pot salva viala:
un stAlp sau alte puncre inalte. Pot la fel de bine si loveasci o persoand, . Provizii
descrrcxndu-se in pimant dupi ce au lovit un obiect inalt. curentul a O lanterni
poate, de asemenea, si treaci prin liniile de telefonie sau de inalt; ten-
. Un briceag
siune, dar gi prin conductele instalagiilor de canalizare, daci in momen-
. Trusa de prim ajutor
tul descdrcirilor electrice folosigi telefonul sau alte aparate electrice,
sau reparagi instalagiile. in mod similar, fulgerele pot lo..i direct obiec-
. Haine de schimb
tele, provocAnd explozii, arderea sau dis-
. O hartl gi o busoli
trugerea totald a acestora.
. Brichete qi materiale de aprins focul
Evitaqi, agadar, si stagi afard,intimpul o Echipament de ploaie sau folie de supravieluire""
descircirilor electrice sau si vi aflaqi in . Lotiuni antisolare gi/sau pelirii ;i ochelari de soare
apropierea unor obiecte inalte! Cel mai . O butelci sau o sticll cu api
eficient mijloc de protecgie impotriva
fulgerelor este si gnsiqi cnt mai repede 'r Folia de supraviepuire este confeclionati dintr-un material
un loc unde si vI adipostiqi inainte de ugor, rezistent qi impermeabil, cu care vi putegi infegura in caz
izbucnirea furtunii. de ploaie sau putepi incropi un corr. La fel de utild este gi o folie
Puteli sd apreciaji distanqa fali de un din plastic, precum cele pe care le folosigi ca sd protejaji mo_
fulger punAnd in aplicare urmdtoarea bila atunci clnd zugrivili casa.

78 Qberon .j,cf f - t[{o ven h earr (


-
qrtec ucen icu[ui ri'riijitor
Alte lwcruri wtile pe care trebuie sd le lwapi cw tsoi: 1i rnult mai eficiente decat chibriturile. Dar dacd, se intampli sa vi
o Frlnghie sau sfoarl rr czili in mijlocul naturii fara brichetd, va trebui
si gtipi -- ca niEte
o Spray anti-insecte vriiitori destoinici ce sunte{ - cum si aprindeji focul fere si avepi niciun
o Strugurel de buze irrstrument modern la indemani. Acesta esre unul dintre cele mai vechi
o O cdciuli sau o pelarie cilduroasd trucuri magice.
. Un fluier din plastic (nu din metal, pentru Este ugor si aprindegi o sclnteie - mai greu e si rransformafi scan-
cI vi se lipegte de buze cAnd este foarte frig afarlt) tt'i.r intr-un foc adevirat. Pentru asta avegi nevoie de materiale care
s,i ia foc cu uguringi. tn afara de insrrumentele pe care
Moonwriter
Cwm sd ad creali propriwl atelier sAL! ,,muzeu" vi Ie descrie in cele ce urmeazd,, purefi folosi ca materiale combusti-
Trebuie sd vI rezervati un loc destinat atelierului sau muzeului bilc cuiburi de qoareci, scoa4d de mesteacrn, plante uscate, scoarfi
naturalistului. ,lc cedru, pinzdsau carton scdmo;at, pinzd carionizatirsau ciptugeala
Acesta trebuie sd congini o masi mare de lucru, rafturi gi diverse ,lc bumbac din interiorul jachetei ori a sacului de dormit.
dulapuri. Trebuie si ave1i, de asemenea, o chiuvetl qi o sobe. Capito-
lul ,,Tehnici qi echipamente" din manualul vostru vi oferd nenumirate ,,Re{ete" pentru materiale combwstibile ;i instrumente
idei referitoare la experimentele gi investigaqiile pe care le puteli face de facwt focul (Moonwriter)
in atelierul vostru, precum qi la echipamentele de care avegi nevoie. Este extrem de important sd qtigi cum si aprindegi focul cum
Muzeul vostru de gtiinle naturale poate fi pe cAt de simplu, pe atAt li
si-l menginegi viu. Iatd citeva,,refete,. cnt se poate de simple:
de complex, in funcgie de preferinqele voastre. Naturaliqtilor le place
l. Rulali doui-patru foi de ziar, creA,nd un sul lrrng, ,r., foane
si etaleze rezultatele muncii lor de teren. Putegi si agezagi pe un raft
strlns! InfdEuraji sulul cu sfoari alba din bumbac, legand-o bine
sau pe o masi diverse obiecte adunate pe parcursul peregrinlrilor voas-
tre, ghidurile care v-au cdhuzit sau o anumitd pagind din jurnal. 9i lesandu-i capetele lungi! Tiiali sulul cu foarfeca frintre rnn-
durile de sfoari! Topili parafind,intr-un vas din .oriro, a$ezat
IatI cAteva sfaturi referitoare la modalitilile prin care vd. puteqi
pistra gi etala materialele de lucru: in prealabil intr-o cratigi cu apd fierbinte! Introduceli sulul de
Cutiile de pigdri sau orice alte cutiuge solide reprezintd o varianti ziar in parafina topiti, linAndu-l de capetele de sfoari lesati-l
ri
ideale in acest scop. sd se inmoaie cateva minute! Scoateqil apoi din vasul cu para-
Puteqi, de asemenea, sI glsigi la tArgurile de vechituri rafturi sau dule- fine qi lasali-l sd se usuce!
pioare la prequri derizorii ori si le confecqionali din sclnduri. Multe ma- 2. Umplepi compartimentele unui carron de oui cu scame qi puf, pro_
gazine oferi rafturi ;i cutii din plastic la preguri extrem de convenabile. venind de la haine din fibre narurale - lana, bumbac int ropiji
;i
pararinF' gi apoi turnali-o in compartimenrele de oui! Lisatri-o si
se riceasci gi sd se intireasci, apoi tii4i compartimentele!
Veqi avea
astfel la dispozigie doudsprezece mareriale combustibile.
6. Qum sd faceli focu[ 3. un ciot vechi de lumanare este, de asemenea, un material com-
bustil eficient.
c-vtor., Oberon lcenuqiu ; Introduceli unul4intre acesre insrrumenre inflamabile in groapa unde
vregi sd facegi focul! tnconjuraqi-l cu surceluge gi paie, apoi'aprindegi-l!
CAnd plecagi in drumelii prin naturd, trebuie si luaqi intotdeauna Oind incepe si ardi cu purere, mai puneqi l"-.r", dai rrrArrd grije se
cu voi un briceag gi doud brichete Bic. Acestea sunt extrem de valoroase nuJ indbqili!

Qber on $e[[ - cllrtorheart ('qrlcc ucenicufui rrr{iitor


(Oberon)Daci veli sufla in foc, il vegi ajAga qi mai tare - mai ales ,lt' r'argine, apoi crestagi marginea, sub forma unui qang,
ca sd permiteli
dactr folosiqi un tub gol pe dinduntru sau o tulpini de trestie. tn -o- r.it'iunilor si cadd pesre materialul inflamabill (Fig. 1)
mentul in care materialul combustibil se aprinde gi focul incepe si Cont-ecqiona{i un burghiu dintr-un beq lrrrrg c"rn
ardr, trebuie doar si-l intreqineqi, adiugAnd din cAnd in cAnd lemne. ,lt' l0 de centimetri gi gros cam de 2,5 centimetri!
Acestea trebuie puse cu foarte multi grije - procesul presupune un liotunjiti-l la capete 9i cojigi-l lateral, in asa fel
adevdrat ritual! Jineqi la indemAni un bdp pe post de vitrai ca si aranjagi irr..'it s,i devini octogonal (frlnghia arcugului
lemnele atunci clnd se prrbugesc arse de foc! st' va prinde mai bine de el). (Fig. 2)
Minerul este un soi de capac care se fixeazit
Piatra de cremene Ei oplul: Piatra de cremene, cua4ul gi alte roci in vArful burghiului. Trebuie si-i faceti o
dure produc scAntei dacr le lovigi cu lama din ogel a briceagului. Cu gaurl in mijloc, adAnci de 2,5 centi-
ajutorul acestei scAntei, aprindeli materialul inflamabil, fecAnd mAi- metri, unde se va fixa vArful burghiului. il p,rt"qi corr_
nile ciu; in jurul lui, apoi suflaji incet pini cAnd focul se integeqte! fecliona din lemn, os sau piatrd, dar ostrf sau piatra
Inv5gali si recunoagteli piatra de cremene gi, dactr o gisigi in timpul sunt mult mai bune, daci le puteli gdsi, deoarece un
drumegiilor voastre, begali-o in buzunar! mAner din lemn se poare inc|lzipr." ,"... (Fig. :)
Arcusul este alcituit dintr-o creangi indoiti, lungi dJ s centi-
Lentilele: Puteli aprinde focul, cu ajutorul unei lupe, focalizind rrrctri gi legati la capete cu un gnur, seminand.rr rrn
viniroare.
razele soarelui asupra materialului inflamabil. Puteqi folosi, de aseme- I ):rci nu aveli altceva la indemani, putegi "r.1.
folosi siretul de la pan-
nea, lentilele de la ochelari, de la binoclu sau de la aparatul de foto- ry,li; in caz de urgenli, putegi impieti un gnur dintr-o
plnzl rupti
grafrat. Daci agi pornit in drumejie pe timp de iarnd, puteli pune in li1ii, o gesituri degirati sau chiar din plante rezistente ori fA;ii
din
aplicare acelaqi principiu folosind gheaqa in locul lentilelor. Gdsiii un sct':arti de copac. Legaqi-o de capetele crengii introduceli
si burghiul,
rAu, un lac sau o balti inghelati - sau turnali apr intr-un vas gi ldsali-o ,,r in desenui 2!
sr inghepe! Desprindeli o bucati de gheaqd groasd cam de doi centi- Montali apoi ,,dispozirivul,., pinAnd cu
metri, cu un diametru de 5-7 centimetri! Frecali-o apoi intre mAinile lriciorul placa de bazd, si migcali arcugul
goale pAni clnd caplte forma unei lentile! DupI aceea rimAne doar r:rpid, inainte gi-napoi, apisAnd cu putere
si vi rugaji ca soarele si striluceascS. rnlnerul burghiului! Vegi vedea in cu-
,1,'
rind cum fumul se ridici de pe placa de
Burghiu de aprins focul: Dacd nu avegi o piatra de cremene, olel lrrrza. Puneli ticiunii aprin;i pe materia-
sau lupi, puteti si faceli pe loc un burghiu de aprins focul. Acesta este lrrl inflamabil si suflati usor penrru ca
alcituit din patru elemente: placa de bazi, burghiul, arcqul gi mi- Iocul si prind; putere!
nerul. Le puteli modela cu culitul sau cu o piatri asculite.
Pentru placa de bazi trebuie si alegegi o bucatd
de lemn uscati gi plati ca sa aiba stabilitate. NOTA: Nu ldsapi niciodat,i focul nesupravegheat _ nicimicar *n foc
O coaji groasi de copac sau o bucati sl ins. care inci mai fumegi! Aveli griji
ca inainte de culcare sj stingeli
plati dintr-un copac uscat reprezinti o locul complet, ar-uncAnd api qi pimAnt pesre el pAnd cAnd
Fig. nu ," -.i
variantd ideah Facegi o gaurd in ea,
1
vid niciun ticiune aprins gi nicio urmi de fum!
adAnci de 2,5 centimetri, foarte aproape .'','''.'''.',,:

Qber on $efl- !fu r'enhcart ( (rrteq ucenicufui I'rnjitor


8;
T. Cum sd gdtili in ae'r [iber Apoi, trebuie si faceli focul fie cu cirbuni, fie cu lemne, lesAndu-l
sr ardi plnd se transformr in jar.Jarul este necesar penrru ci asiguri
qutorr g(oonlvritcr 1indi6o1
. cdlduri constantr. Focul intens nu este bun pentru grdtarepentru
t'i preparatele se ard pe dinafari, iar pe diniuntru rimAn crude.
Gltitul in naturl poate fi o activitate distractivl, Pe care si o puneli Putem infige produsele in frigare sau le purem infigura in jurul ei,
in practici nu doar clnd sunteli plecaqi in drume1ii. Puteli face gritar in rrrtindu-le apoi pe jar. cele mai obignuire preparare gdtite in felul acesta
aer liber sau in gemineul din casi. Puteqi sipa in curte o groapd pentru strnt hotdogul Ei kebabul - bucrgi de carne asoftate cu fructe;i legume
foc temporari sau permanentl. 5i fripte. Rotiqi-le incet deasupra jarului pAni cAnd capdtdo culoare aurie!
Un meniu special ar fi ,,angels on horseback": tiiaqi pe lungime
Cum sd facepi tn cwrte o groapd pentrw foc rrn cArnat, creAnd un ,,buzunar". Introducegi

tnaint. de a porni la treabr, va trebui sr cereqi permisiunea proprie- irr el felii debrinzd,sau cagcaval. infagurali-l
tarului grndinii respective, dacd locuigi cu chirie, impreunl cu un coleg ;rpoi intr-o bucati de gunci qi fixati-l cu
de camerd sau cu pnrinlii vogtri. Va trebui, de asemenea, sl cercetaqi scobitori. Rotiti-l incet pe jar pAnd se
legile zonei ,.rp..li r.. in.rnele locuri, poate fi interzis si faci focul in priyegte qunca.
aer liber, dar si fie, totugi, permis pentru gitit. Bomboanele marshmallows (tip fondante) si friginelele din felii
Aveli grijd sd faceli groapa de foc la o distanqi de cel pulin trei metri ,le cozonac pot fi qi ele gdtite pe jar. Prdjigi-le uqor pani cand se umfli
de copaci, arbugti, case sau alte structuri! Clt timp este aprins, lineli ;i capiti o culoare aurie. Daci o bomboani ia foc, nu incercatri siJ
mereu la indemAni o lopatl, o gdleatd cu apI Ei un furtun! stingegi, fluturAnd prin aer bomboana infipte in bal, cici s-ar putea
Pentru o ,,vatri" permanenta, indepirtali iarba gi plantele de pe o sii cadi in poala cuiva, provocandu-i arsuri grave! Lisali-o in foc ca

suprafaqi cu un diametru de un metru! Incercuiqi apoi groapa cu pie- pe o ofrandi adusi salamandrelor care seliqluiesc acolo!
tre sau cardmtzil. Ca si faceqi friginele, inmuiagi cAteva felii de cozonac in lapte
Pentru o ,,vatrtr" temporarl, trasaqi pe iarbe un cerc cu un diame- i.dulcit ;i presiraji peste ele nuci de cocos. infigeqi-le apoi in tel
tru de un metru. Facegi apoi o groapl adAnci de 90 de centimetri, ii prajiti-le pe jar.
indepdrtAnd stratul de iarbe. A;eza1i la umbri bulgnrii de prmlnt cu Frigirile pot fi folosite gi pentru anumite preparare din pesmet. pen-
iarb; gi acoperili-i cu un prosop ud. trll acestea, avegi nevoie de un be1 mai gros - cam de mirimea degetu-
Faceli focul in mijlocul cercului de pe care a1i indeprrt at iarba. Irri vostru mare. Amesrecali pesmetul cu api sau cu lapte (in funclie de
Dupi ce aqi terminat gritarul, l*aqi focul sd ardd complet! Aruncali releti) intr-un vas mic pAnr se formeazd.o coci groasi. FrimAntagi apoi
maitirziutlciunii gi cenuga (cenuqa o putefi pune peste strarul de com- coca gi rdsucili-o pe o suprafaqa plau gi curari, pand cand ia forma unui
post). Udali suprafaga cu furtunul gi puneli la loc bulgirii de pimAnt ,,;arpe" puqin mai gros ca diametrul dege-
t ului vostru mare gi strecuraqi uqor bilul
cu iarbd. Udaqi apoi din nou. Iarba se va reface peste doui-trei
siptimlni. Aveli griji s-o udaqi mereu in tot acest timp. printre rotocoalele de cocd. Puneli apoi e
.,9arpele" pe jar, risucinduJ din cXnd in
Prepdrdte gdtite la frigare cind ca sd se prijeasci uniform. Este im-
Multe preparate pot fi gdtite la frigare. Aveqi nevoie de un bil gros Portant siJ frigegi incet ca si nu rimAni crud in interior - un exerciqiu
cam cAt degetul vostru mic. Cojigi begul cu briceagul qi ascugili-l la un de rdbdare penrru ucenicii vrdjitori. Este gata in momentul in care s-a

capit! Ca sn prejiqi hotdog, avegi nevoie de un be1 cu un capit bifurcat. trmflat gi a cdpltat o culoare aurie. Se serve$te cu unt qi dulceatrI.

84 Qberon $e[[-!fu r'enhearl \' qrlea ucen icu[ui rrriijitor 85


Preparate gdtite tn folie de aluminiw irr rromentul in care ii intepagi cu cuqitul. Se servesc cu sare, unr, smAn-
Aveli nevoie de jar, de o folie de aluminiu rezistenti, o pereche rinl gi arpagic proaspit.
de minugi gi nigte cleEti. Daci gdtigi la un foc de tabire, puteti folosi Ca desert, puteli si incercali Banana Dreamboars. Desco.iipi pa4ial
o paletd in loc de clesti. , r lunani 9i tiiapi-o pe lungime! Introducegi in interiorul ei bomboane

Aproape toate meniurile pe care le gitili la cuPtor pot fi prepa- ,lt' ciocolati qi bomboane fondante, apoi
rate pe jar, invelite in folie de aluminiu. Cea mai renumiti relete irrligurali-o in folia de aluminiu, avAnd
este cea cunoscuti sub numele de ,,foil dinner". Puneqi in miilocul gr iji si nu risturnatri bomboanele.
unei folii duble de aluminiu, cu dimensiunile de 40/45 centimetri, L.lsalio si se coacd pejar cam 20 de mi-
2OO de grame de carne tocata de viti, o jumitate de cartof (curllat rrrrtc, firi s-o invAniji de pe o parre pe
de coaji 9i tiiat in bucilele) 9i clteva legume, dupi gust: felii de ceapi, ,rlte, pentru ci in acest caz bomboanele topite vor incepe sl curgi. Se
qelini, ciuperci, ardei, morcovi etc. Turnagi Peste ele doui-trei lin- s('rvegte cu linguriga.
guri de supi-cremi de ciuperci gi una-doui linguri de api. Impituriqi Merele coapre sunt o alt; delicatesi pe care o putegi pregiti cu aju-
cu grij; folia de aluminiu, astfel incit pachetul si devini ermetic, $i r,rul foliei de aluminiu. Jineli mdrul in pozigie verticali gi scoateli-i
punegiJ apoi pe jar. Lisali-l si se coaci in jur de 40-45 de minute, rrricz.ul, pistrAndu-i fundul intact. Curngagi-i cam doi centimetri din
intorcindu-l de pe o parte pe alta cu clegtele sau cu paleta la fiecare , . r,rja de la vlrf qi indesali-l cu zahdr brun, stafide, nuci
;i unt. Addugaqi
10-15 minute. Daci avegi un auz extrem de sensibil, veqi putea dis- .rpoi o jumitate de linguri de api. infaqurali-l in folia de aluminiu,
tinge sunetul ingredientelor sfArlind pe jar. Desfaceli apoi cu grija li*indu-l in aceeaqi poziqie verticali. Punejil pe urmr printre ticiunii
pachetul 9i, daci nu este gata, impdturili-l la loc ai lesa1i-l si se coacd irrcin;i 9i lasalil si se coaci timp de 15-2Q de minute.
'frebuie si
incn 10 minute. lineji seama de clteva principii fundamentale cAnd
Odata ce cunoa$teqi aceasti reteti de bazd,,ii puteti schimba ingre- Prrneqi in aplicare aceasti metodi de gitit. in primul rAnd, trebuie si
dientele: qunci tiiati cubulele cu ananas gi cartofi dulci, carne de porc irrpachetali ermeric preparatele sd nu se scurgi zeama. tn al doilea
cu mere gi ceapi sau carne de pui cu cartofi galbeni Yukon, praz ;i rirrd, trebuie si intoarcegi pachetele de pe o pafte pe altalafiecare 10
ceapi dulce. Cremele de supi vor conferi meniului vostru diverse rninute, avlnd grij; se nu rupegi folia.
arorne, la fel ca gi plantele gi condimentele folosite. Daci aveli gemineu acasd, vi puteqi distra in serile reci de iarnd,
Porumbul este foarte ugor <le gitit in folie de aluminiu. inainte de s.itind pe jar preparate delicioase invelite in folie de aluminiu. putetri,
aJ pune peiar,lesaqi gtiuletele (cu pinu5i cu tot) si se inmoaie in api ,1.' asemenea, si le bigaji la cuptor., unde sd le lisagi la o temperaturd

rece timp de 30 de minute. Infasurali-l apoi - aga ud cum este' firi dc 176 de grade Celsius timp de 40 de minute.
si-i inlituraqi pinugile - in folia de aluminiu! Puneqi-l pe jar 9i lisali-l
si se perpeleasci timp de 30 de minute, intorclndu-i de pe o parte pe Cwpe din ceapd ;i portocdle
alta la fiecare 5-10 minute. Se serve;te cu unt, sare gi piper. Puteli, de Cupe din ceapi: Teiaqi in jumitate, exact pe mijloc, o ceapi mare!
asemenea, siJ coaceli direct pe jar invelit in pinugile lui. Scoateli-i conlinutul gi umplegi-o apoi cu carne de
Cartofii copgi reprezinti un alt meniu delicios, preparat pe jar in r.,ita si cu condimente!
folie de aluminiu. Spdlagi bine cartofii 9i facegi cAte patru-cinci gluri Cu ajutorul unor clegti lungi, puneli cupa
in fiecare dintre ei. Infiquraqii strAns in folie qi agezaqii printre uciunii ,lin ceapi direct pe jar, avlnd griji se nu se
incingi. Lisaqi-i si se coaci in jur de 30-40 de minute, intorcAndu-i de ristoarne! Lasapio acolo pAni cAnd carnea vi
pe o pafte pe alta la fiecare 5-10 minute! Sunt gata dacl vi se par moi \e pare rumenitl, iar mirosul vI imbati

Oberon $e[[- cfurlcnhecrt ( urteq ucenicufui rrrdjitor 87


simgurile! Q,{ot,i: Dacd ad temepi cd cenu;a ar putea sd pdtrundti in carne, ,ru gitit pe pietre din cele mai vechi timpuri - cu mult inainte de a
tnoelipi cupa intr-o folie de aluminiu!) st' inventa metalul 9i cratigele.
Incazul cupelor din coji de porrocald ,tdiagi o portocale in jumltate Aveli nevoie de o piatrd mare qi plati - latd cam de 30-35 de cen-
gi scoateli-i pulpa, lesAnd coaja rntacr.d! (Pulpa o puteli folosi la o salati t irnetri gi groasi cam de 10-12 centimetri. Nu alegeqi piatra de pe fun-
de fructe sau o puteli mAnca a doua zi la micul-dejun.) Pregitili o cremd ,lul unui golfulel sau al unui rAu, pentru ci acestea pdstreazi apa qi
de prijituri;i turnagi-o in cupele din coji de ponocale! Puneli-le apoi pot si explodeze cAnd se incilzesc.
pe jar gi lasagiJe sd se coacd! Veqi avea ca desert o prdjituri delicioasi Spnlaqi-o cu api gi sipun 9i ungeli cu ulei vegetal suprafaga pe care
cu gust de portocali. ,r veqi folosi! Ca si gntigi pe piatri, aveti nevoie
de jar fie pebazd, de cirbuni, fie de ticiuni.
Cwm sd prdjipi owti ;i ;uncd tntr-o pungd de bdrtie Aqezali, cu ajutorul unei greble sau palete,
Aceasta este o metodd,amuzantd,, care ii va surprinde pe foarte mulli straturile de ticiuni qi punegi piatra peste ele!
oameni. Avegi nevoie de o pungi de cumpirlturi din hArrie maro, rrei A;teptali aproximativ 30-40 de minure ca si
felii de qunci, unu-doui oud gi o vergea din lemn. sc incingi! Ca sd verificali ce frige, virsagi puginl
Mai aveli nevoie gi de jar mocnit, nu incins. epi peste ea! Dacd sflrAie $i se transformd in abur, o puteli folosi ca
Desfacegi punga qi aqezagi pe fundul ei feliile de pe orice tigaie sau cratiql de gitit.
puncd, tiindu-le in prealabil ca si acoperigi toate Inainte de a incepe, ungeti inci o dati piatra cu ulei, apoi puneqi
suprafaqa! (I..I.t . nicio problemi daci feliile de clirect pe suprafaga ei gunca, oui, clitite, hamburgeri etc.! Lisali-le acolo
qunci se phazl.pe perelii pungii.) StrAngeqi o pungd pAni sunt gata! Dupi folosire, stingeli focul ;i lesagi piatra si se rlceasci.
la guri 9i fixaqi-o de vergeaua din lemn, folosind Curlgagi-o, ungeqi-o cu pulin ulei, infaguragi-o intr-un prosop curat
clegti pentru prins foile de hArtie sau ahe dispozitive pe care le gisili qi pistragi-o pentru alte drumelii.
la indemAni.
Jineqi punga deasupra jarului! S-ar putea ca procedeul si vi se pari
mai greu la inceput: gunca trebuie sd se coacd fdrd ca punga si ia foc.
In timp ce ;unca incepe si se topeascl, punga se imbibe cu grdsime. 8. papadia 9i furnica: p[ante[e qi animo[e.[e -
In momentul in care punga se incilze;te qi este bine imbibatd, des-
faceli-o la guri Ei adiugati ouile crude chiar deasupra guncii. Nu gtergeli cd[duze pentru lwdjitorii din [ume.a urband,
grdsimea de pe pungi! StrAngegi-o din nou la guri, fixaqi-o de vergeaua
din lemn 9i lisali-o deasupra jarului plni cAnd gunca gi ouile se prijesc, g.vtof . (E[izabeth (Barrette lcenusiu;, 1996
avAnd griji tot timpul ca hArtia sd nu ia foc.
Verificagi continurul la fiecare 5 minute! CAnd este gara, punefi Aceste leclii despre spiritele-totem din mediul urban au debutat
punga pe o farfurie, tiiali-o la gurd, preslragi sare gi piper 9i mAncagi sub forma unei scurte expuneri pe care am ginut-o \n 1996 in faga mem-
direct din ea. brilor Grupului de Studii P;gAne din Mediul Urban. De arunci, au
devenit mult mai complexe, adresAndu-se unei ramuri a pdgAnismului
Cum sd gdtipi pe o piatrd platd din ce in ce mai rispAndite in lume... aceea a oraqului vrdjitoarelor.
Aceasta este o alte modalit ate amuzanti de a gnti in naturi, deqi Adeplii acestei credinle religioase se adapteazd. cu greu vielii de la
nu este deloc simpld. Nu veti regreta insi cd a1i invljat-o. Oamenii oraq. Pentru unii dintre noi adaptarea vine de la sine, dar cei mai mulqi

Qb er on,je[[' !Qo.,renheort (--,or t e a u cen iculu i ."rdj itor 89


simt cd igi pierd identitatea, pierd o legituri vitali cu ciclurile vietrii. Ginko biloba: ,,Gdndipi-vd bine inainte de a
$i totugi, natura exerciti o purere la fel de mare asupra lumii urbane ,rtltona! Luapi in calcwl consecin;ele!" Acest arbore
ca gi asupra vielii in salbeticie - sd nu uitdm curremurele din San Fran- st umbri binecuvAntati. Cu toate aces-
rrivechi oferd o
cisco, valurile de cilduri din Los Angeles, uraganele din Tampa! Chiar t c;r, atunci cAnd incep sd cadi, fructele lui emani un
gi cimentul gi metalul din ,,jungla de beton" provin din pimAnt. rniros inlepitor gi nephcut. Puterea arborelui ginko
Indiferent de vitregiile sorlii, narura izburegte si colonizeze orice biloba se nagte, insi, din experienga qi vArsta lui
spaliu vacant. Riddcinile copacilor stricd rrotuarele. Animalele qi rrr.rtusalemici, povdguindu-ne si luim decizii cu
pdsirile care se hrdnesc cu hoituri srribar in fugn aleile parcurilor. Plan- rnulti cumpltare.
tele qi vieguitoarele reulesc si supravieguiasci chiar gi in mediul urban.
Puterea de adaptare este o virrute. Steruinja de roade. Studiali com- Gardul viuz ,,Gardurile bune ipi asigur,i aecini bwni."
portamentul acestor locuitori ai junglei de beton, cici aveli multe de Acest arbust omniprezent ne oferi un zid de verdea1tr.
invdjat de le ei! Nu este pretenlios, reugind sd supraviequiascd in condilii
destul de vitrege: pimAnt nefenil sau smog. Gardul viu
stabileqte granije qi oferi adepost.
CP[qntele - cd[duzd
-i' I ..,\
)'Ll ,-,lI--
/..'/
\--' Cenu;arul (Ailanthus altissima): ,,Ce dezastru! Nu-i nimic, o
Iarba-albastrd: ,,Priztipi ce puteli implini dacd rdmhnepi rtzolv ew."Dezvoltatorii din mediul urban urisc acest arbore,
unipi!" Este o planti pereni, care nu cregte niciodati ietarii de pepiniiere refuzi sa-l vAnda; gi totugi, este
t.lr propnetanr
solitar, ci numai in tufe, creAnd un covor moale, ca \\ y rureori integrat in programele de plantare, devenind rapid
de plug, ce vi mAngiie picioarele obosite. Ea ne invagi
\ <' adevilatd pacoste. Cenuqarul crqte in soluri poluate,
l,\>+!H
valoarea lui ,,a fi impreund." gi a rezistentrei. ..Jt ,rctionAnd precum un canar intr-o mind de cirbuni - pre-
v'ine pericolul. Puterea lui consti in capacitatea de trans- \ .i\--<
Pipidia: ,,Nu vepi sc,ipa niciodatd de noi cu totwl." lirrmare: creqte in condijii vitrege, imbunitaqinduJe qi
Puterea de rezistenjd a pipddiei este uluitoare. DacI .'rcAnd habitate pentru alte specii.
ii rupeli frunzele, ridicina va conrinua si dlinuie. Daci
ii scoateji rxdecina, seminlele ii vor asigura continui-
tatea. Sursele de supravieluire ale piprdiei ne indeamni c$ i e{u ilo qr e[e - cd[d,vzd,
si mergem mereu mai departe. Cuvintele gi acjiunile noas-
tre se rispAndesc precum seminqele gi prind rldncini in lo- Furnica: ,,Lwmea noastrd e la fel cu a aoastrd," Puterea furnicii
curi tndepirtate. constl in mdrimea ei. Este atAt de mice, incAt nimic nu pare s-o de-
rlnjeze. Lumea ei este redusi la o scari atAt de ne-
Forsilia: ,,Nu vd temepi s-o luapi mereu de la capdt!" semnificativi, tncAt viapa de la orag nu-i afecteazd
O planti care cre$te la fel de bine ca un gard viu, dar c'xistenga. Nici ea nu pare si-i observe pe locuitorii
gi ca arbust individual, forsiqiarreze;te prima la viajd,
se rnediului urban. Daci insi aji putea pitrunde in
dupi o iarni indelungatd, etalAndu-9i florile de un lumea ei, v-agi simli ca acasi, cici civilizalia lor este
galben-aprins. la fel de complexi ca a noastrl.

Qberon $eff - tT{atenfr aart \'.ar le s ucenicu[u i rrrtijitor


$oimul-cilitor: ,,Nu o,i dapi niciodat,i b,itupi!" Deqi in rrrbrn - oriunde existd un copac ;i o bucati de pimlnt, vedem
urml cu clteva decenii era pe cale de disparijie, aceasta si o veverili. Ea a devenit sinonimd cu ideea de a face eco-
pasire de prada - temuti qi frumoasd - a reuEit sa su- rr,rurii 9i provizii. Daci vegi vedea o veverigi ingropAnd nuci,
pravieguiasci intr-un mod uluitor, in ciuda pierderii r,'t'1i intelege imediat de ce face asta. Aveli nevoie de ajutor
habitatului, a pesticidelor qi a altor schimberi drama- ( ,r s;i strAngeli provizii de iarni? Cerepi sfatul unei veverige!
tice survenite in naturi. CAnd vi simtili neputinciogi
in faqa vitregiilor sortii, amintipi-vi cd 9i voi puteti
trece peste ele ,,in zbor"l (-unr sd aduce(i un prinos cdtduze[or urbane

flt Porumbelul: ,,O stAncd artificidl,i - ce loc perfect pen- O puteli face in mod direct sau indirect. Metoda indirecti este mai
rrloari si mult mai discreti. Creali un altar in dormitorul vostru gi
$*";"',:;::{^:l,Tl;i"ll':::h*,?'::"'i:*T:;
intr-un h.abitat
,lt'coraqi-l cu simbolurile animalelor sau ale plantelor care vI con-
artificial decAt in cel natural. It'ri inspiraqie!Fotografiile sau obiectele de artd care infiligeazdplan-
d ^"t:rtnqd
Dacd suntegi adepgi ai tehno-pdgAnismului, vi puteqi tt'le sau vieluitoarele respective reprezintS, o varianti ideali. Puteli,
inspira din stilul de viati al porumbeilor. ,1,' ,rsemenea, si addugali simboluri fizice-- frunza unei plante sau un

l)un1n de pdmAnt de pe un muguroi de furnici.


$obolanul: ,,Gwnoiwl? Este raiul meu." Acest gurmand neobosit ne Metoda directi implici anumite acliuni prin care afi putea imbu-
aminteqte sd conferim alte intrebuinqiri lucrurilor pe care vrem si le rr.ltati habitatul urban. Daci avegi un teren - sau micar un balcon -
aruncdm. Ca gi cenuqarul, sobolanul transformd gu- l)ureti crea o ,,minigridini" ca si atrageli vieguitoarele. Construili un
noiul intr-o adevlratd comoari. Puterea lui consti \uport ca si hrinigi pisirile! Cre;tegi plante care si le ofere adipost
in capacitatea de a se adapta in orice situagie: poate s,ru hrani viequitoarelor-ciliuze! Oferiqi-le, cel pugin, api! Sursele de
si triiasci oriunde, si minAnce orice gi si foloseasci .rpi atrag pisirile gi animalele, pentnr cd nu sunt ugor accesibile. Apoi,
indiferent ce-i cade intre hbu1e. Daci vreqi si scdpagi t'crleti cine iEi face aparigia!
r4's44;u1!'""
de obiceiul nociv de a mai cumpira obiecte de unici Dacd nu aveli spaliu, ciutagi resurse publice! Putegi si hriniqi
folosinqi, inspirali-vi din comportamentul Eobolanului! p.isirile gi veverilele sau si admiraqi plantele dintr-un parc aflat in apro-
picre. Incercali sa vi implicagi in acqiuni de voluntariat! A1i putea si
Vribiula: ,,Nicio firimiturd nu e prea micd." Jopiind eontribuili la plantarea copacilor sau la ingrijirea straturilor de flori.
printre picioarele oamenilor, vribiula aduni resturile In unele orage existi ,,programe de gridinirit", unde puteli planta di-
aruncate de algii. Aceasti pasire micugi igi face cuibul vcrse specii, pe un teren mic, alituri de alqi grddinari.
in locuri strAmte, inaccesibile altor pisiri, se ascunde
in desiguri qi scapi de priddtori ciripind zgomotos. Conclwzie
Vrdbiula ne invagi si triim modest gi si sclplm de pe- Plantele Ei animalele despre care am vorbit nu sunt tocmai extra-
ricol, pierzAndu-ne in anonimat. ,,r'rlinare... Ba chiar, unele dintre ele nici nu se bucuri de o reputalie
1,rca buni. Comparagi insi situalia lor cu cea a vulturilor, a urgilor
Veverila: ,,Pune cet;a d.eoparte pentru zile negre!" Zburdalnici gi iute, \,ru a copacilor secquoia! Pipidia, furnicile qi restul plantelor qi al
veverila este o prezenli constanti in parcurile gi gridinile din mediul uicquitoarelor din mediul urban au inviqat si se adapteze. Acegti

Q6eron $re[[-![Qrlenheart ( (u'(eq ucenicu[ui lrdjitor 9i


supravieluitori se descurci de minune in orage, poate chiar mai bine
decat in habitatul natural. Poate ce par nesemnificative, dar puterea
lor de adaptare dep{eqte orice imaginaqie. in momentele in care vi
simqiti copleEili de lumea urbani, ganditi-vi la acesre vieguitoare, crci
avegi multe de invilat de la ele!

Proiect de cercetare
Dacd locuigi la oraq, cercetati imprejurimile. Daci stali la lari, vi-
zitayiun orag din apropiere! cate specii de plante si animale identi-
ficali? Vi se pare ci au o aurl magici? Comentaqi in jurnalul vosrru
descoperirile pe care le-a1i flcut! '{e[ierut aclA:
practici de ard,jitorie @uriul
Vldstar de Soare, Bagbetd de Cdnt

{ )tpil de
foc, Din os domnesc,
NJ uaLnic { strdlucitor, Tovards pe vecie
lh te inalpi puternic Si nest,iailit $i cdlauza oie spre lumind
\ ,,|rzind in /Iacari aurii pe cer Str,iin de orice-i rdu ;i nefiresc
I )r ncpdtruns, de necuprins... Tu, talisman, apdrdtor pdzitor
Si
l4dszr de Soare, Bagbet,i de Cint Pdstreazi sas lurnira nr,tei ale drzdtoare.
EI-rzasrtu BaRnsrrr

t. clntroducere
ine aji venit in lumea practicilor magice! Acest atelier vi
va oferi echipament:uJ fizic ai conceptual care o sI vi ajute
si puneli tn practici teoriile magice: instrumentele, costu-
rnul, altarul (sanctum sanctorum), dar qi simboluri, semne, vrdji
ii descAntece.
culoarea asociatr cu acest atelier este auriul, care reflecti energiile
nasculine precum purerea, vitalitatea qi dorinqa de a conduce. Auriul
sirnbolizeazr culoarea soarelui, zodia leului, adolescenqa, bucuria,

\ ertea ucenicufui rrrdjitor


95
rodnicia qi noblelea. Vrijitorii preferi adesea instrumente, amulete
Ei bijuterii din aur, bronz sau alami. a Agende mici (cu pagini liniate sau albe)
Capitolul ,,Practici de vrijitorie" este impl4it in doui subcapitole. a Creioane 9i pixuri obignuite gi colorate
^ prima parte, vom vorbi despre echipament gi costume, iar in par-
In a Ci4i de taror sau alte instrumente de divinatie
tea a doua, despre vraji gi descAntece. Ca si puneli in practici vrdjitoria a Plante uscate
qi lecgiile din acest ghid, dar gi din Manwalwl de inipiere, va trebui mai a Ce4i (de citit sau de studiat)
intli sa vI pregdtigi instrumentele necesare unui vrijitor. Profesorul a Aparat foto de unicd folosinqd
$colii Cenugii de Vrejitorie, Moonwriter, vd prezintd, urmdtoarele a Chibrituri
lectii: a LumAndri
o SfoarI
o Foarfeci
a Trusa de prim ajutor
partea r - Q,chipamentu[ a Briceag
o Ghiduri despre viala in naruri
clnstrvmentele. necesqr e unui rr4iitor o Metru
o Jurnalul magic
autor: }(oonu'riter lindi6o; o Echipamentul de supraviequire (Vezi ,,Cele 10 lucruri vitale
in drume1ii" din subcapitolul ,,Cum si cildtoripi in sigurangi..
Vrijitorii trebuie sA fie intotdeauna pregitili pen- din Atelierul II, Srudii despre naturi)
tru orice. Ca ucenici, trebuie sI alcdtuiqi o truse . Lucruri in care putefi pistra diverse articole: cutiule, pungi '
i

pe care s-o qineli mereu Ia indemAni pentru de plastic etc.


orice eventualitate. o O pungi de milai (ca prinos adus pimAntului)'t ;

Aveli nevoie de un rucsac sau de o cutie i

de cosmetice. Trusele de ustensile - in spe-


cial, cele cu multe compartimente - sunt milaiul in practicile indienilor americani,, - scrie
'r-,,Folosesc
la fel de utile. Gengile pentru aparatele Elizabeth Barrette, decanul ;colii noastre.
foto sunt, de asemene a, o varianti ideali, 'cu toate aceste a, prefer
sir aduc ca ofranda lucruri cu o intrebuingare imediati: mxncare p.n-
cu atAt mai mult daci anumite comparti- tru pisiri, ingrdgimAnt narural qi seminqe de planre sdlbatice. vrrjitorii
mente se pot scoate. Indiferent de forma sau mI- intreprinzitori pot si infegoare semingele gi ingrigimAntul cu un strat
rimea ei, trebuie si fie o trusd portabile, destul de cle pimAnt, care se va dizolva treptat in ploaie..,
mare, in care sd putegi transporta lucrurile de care Aceasta este o listi par:liale. cu timpul, odati cu evoluqia voasrrd
aveli nevoie. .le la ucenici la vrijitori, vegi veni cu propriile idei, schimband sau
Unii vrljito ri pdstreazd, in trusa lor materiale gi imbunitigind trusa magici. De exemplu, dacd vi intereseazd studiile
instrumente magice. Iati cAteva sfaturi utile refe- clespre naturi, pureti pune accentul pe ghidurile despre viaga in narurr
ritoare la articolele care nu trebuie si lipseascl din sau alte materiale provenind din aceeagi sferi de interes. Daci devenigi
trusa niciunui vrijitor: lascinali de practicile magice, rrusa voasrri va congine cd4i despre vrrji

Qber on $reff - cllrrrenfr aart (- srteq ucenicu[ui lrdjitor


Si desclntece. Daci vi simlili inclinatri spre arta divinaliei, articolele lixisti, de asemenea, gi magazine pe internet care vlnd articole ma-
principale din trusa voastrd vor fi ci4ile de tarot sau runele. 1ir..'c online. tnainte de a cumpira, verificaqi daca obiectele sunt de
ir, -o-"n,rrl in care vegi incepe sd inregistraqi progrese in vrijitorie, I'trni calitate qi citili cu atenlie politica de returnare! Unii vrijitori
veli doblndi qi ,,instrumentele" unui vrijitor. \'.1 rc'comande se nu cumplragi articole magice ferd se le vedeqi gi si
Se limurim un lucru: puteli si figi vrejitori fire sd purtali mantie It' srudiaqi in prealabil. Ca ucenici, v-ag sfitui si le urmaqi indemnul.
sau si agitali bagheta magici. Dar este ugor (9i distractiv) si iucali rolul
in toati deplindtatea lui. Ca in orice profesie, me$te$ug sau hobby, Cdrli gi reaiste
vrijitoria devine mult mai interesantl gi amuzantl dacn ii adoptagi prac- Niciun sancturn sanctorum nu esre complet fnrn o biblioteci magici
ticile qi costumele. Sunt situalii in care un anumit instrument magic
1i - odati ce interesul vostru pentru arta vrijitoriei incepe si se dez-
sau o qinuti corespunzdtoare vi vor susline eforturile gi munca.
r,rlte * vegi dori si achizilionaqi cit mai multe cirqi cu putingd. Una
IatI cAteva lucruri la care trebuie sl vd glndigi atunci clnd vreqi si
tlirrtre cele mai ieftine modalitiqi prin care puteli face acest lucru este
va creali spaliul magic:
s:i cumpirali cn4i la mAna a doua. Powells.com gi Amazon.com sunt
,l,rua dintre cele mai cunoscute site-uri de unde puteli cumpdra cirli
Jwrnalwl de ardjitorie
Ca si 1inegi un jurnal, aveqi nevoie de agende, pixuri' creioane, li-
l.rlosite, adesea la preluri derizorii. O alta sursl la fel de buni este
l,rrrtrul de magazine online ABE Books, care vinde cn4i la mAna a doua
pici etc. Va trebui sI achizilionaii cutii speciale, mape' dulapuri sau
un birou in care si qineii toate instrumentele de scris, proiectele qi in toati qara. Puteji si studiagi, de asemenea, ziarele, revistele sau
tlieturile dtn ziare, reviste etc. I )VD-urile care trateazi subiectele magice.

Haine ;i instrwmente Alte articole


tn timpul perioadei voastre de ucenicie, va veni un moment cAnd Nu putem cuprinde gama variati de obiecte care i-ar fi trebuin-
veli dori si adoptali portul vrijitorilor. Mulgi \i creeazlpropriile linute t ioase unui vrljitor. Lumlndri, statui, plante, haine de ritual, po-
gi instrumente, subiect despre care am vorbit qiin Manwalul de iniyiere. ...rle, uleiuri, oglinzi in care sI citili viitorul, instrumente de divinagie,
Daci veqi face o plimbare prin magazinele de lesituri, veli gisi modele rrstensile pentru modelarea obiectelor magice, cristale, sticluqe gi
gi materiale ca si vi croigi mantii, tunici, rochii ;i alte ginute magice. t trtiuqe, ceasuri, calendare, ci4i de tarot, articole de artizanat, bi-
Unii vrijitori preferi sI-qi cumpere de-a gata hainele 9i ustensilele. juterii, materiale de caligrafie, suluri de pergament, stilouri sau ac-
tn -.rlte comunitiqi, existi magazine care vAnd articole magice. TAr- t csorii pentru astronomie - de toate s-ar putea si aveji nevoie la
gurile ;i festivalurile inchinate Renagterii 9i religiilor piglne vi oferi
un moment dat.
ocaziasi cumpiraqi astfel de obiecte, cdci se organizeazd, expozilii cu
Dintre obiectele mai mari, menfionam rafturi, dulipioare, un birou,
vinzare pentru petreceri, spectacole qi baluri mascate.
o cuti de bijuterii qi alte piese de mobilier, care s-ar putea s[ vI ajute
in lrrna octombrie puteli gisi o gami largi de articole magice,
in activitatea voa$re de vrdjitori.
pentru ci lumea se pregiteEte sd slrbitoreascd Halloweenul. Puteli
cumpira, agadar, haine, mi;ti, obiecte cu efecte speciale, beli;oare Pe multe dintre aceste obiecte le putegi confecgiona sau cumpira
l.r-ito"r., lumAniri deosebite gi multe altele. tn aceasti perioadd, le prequri foarte mici. Puteqi face, de asemenea, o listi cu obiectele pe
magazinele de specialitate se intrec in oferte care mai de care mai ,.'.rre vi le dorigi, astfel incAt - dact cineva vrea sI vd ofere ceva in

tentante qi mai fascinante. tlrr - sd ii sugeragi ce v-ar plicea mai tare.

Qbcron $eff -tl$r'enheari ('drteq ucenicului .'rrrijitor


z. Qum sd aducem ce.[e cinci etemente .tita[e voastre magice! Pentru fiecare dintre ele, scriegi (a) dacd ali putea si
le creaqi voi ingivd gi cum anume 9i (b) dacr trebuie si le cumpirali,
in spo{iu[ nostru ma6ic cum puteli s-o faceli fArA se cheltuiqi prea mulgi bani.
Apoi, puteqi line evidenga lucrurilor pe care le-api obqinut. Unii
Pentru ci aceste elemente ne influenl eazd toate aspectele vieqii vrijitori noteazl data qi locul achizigionirii fiecirui articol in parte.
magice, va trebui si le integraqi in casa gi in spagiul vostru magic.

PimAntul: PlmAntul este temelia gi centrul universului nostru.


Folositi articole din ceramici gi lut! inconjurali-vi casa cu pietre, roci 3. Qostumu[ de. rrAjitor
qi cristale! CAnd gdtiqi, folosiqi sarea de mare!
cutor: Oberon lcenu;iuy
Aerul: Aerul este energizant qi ne ajuti sd ne facem ordine in
gAnduri. Ca si improsprtagi aerul din casr, deschideli ferestrele! in Manualwl de inipiere in ardjitorie, am dedicat un intreg capitol
Aprindeli lumAniri 9i ardegi timAie sau uleiuri aromatice! AtArnali niodalitlgilor prin care vd puteli croi costumul de vrijitori. Nu am
la ferestre clopoqei qi stegulele! At|rnaqi prin casl carusele de jucirie! de gAnd si repet cele spuse acolo, dar ag vrea si descriu cu lux de
.rm;nunte cAteva piese vestimentare pe care le-am tratat ceva mai su-
Focul: Focul intruchipeazd energia in forma cea mai puri. Ca si lrerficial. Este vorba despre pdleria, mantia gi cizmele de vrijitor.
invocagi energiile focului, ardeli lumAniri sau plante aromattzate! Daci
avegi gemineu, aprindegi focul qi menqinegi-l aprins ca pe un loc de
veghe gi de meditagie! Atlrnali cristale la ferestre! Folosigi condimente pdtdria qscutitA [a .tdrf
Ei ardei iute in preparatele pe care le gitili!
Pilnriile inalte gi ascuqite lavirf sunt invariabil asociate cu vrijitorii
Apa: Apa calmeazi,linigte;te qi vindeci. Una dintre cele mai bune 1i vrijitoarele. Istoricii de la Muzeul de Istorie din Berlin sustin ci
modaliteqi prin care puteli aduce api in spaliul vostru este sA instalali o vr:ijitorii din Epoca de Bronz, din Europa, purtau pelnrii
fAntAna arteziand demici dimensiuni. Sau umpleqi un vas cu apl gi presiraqi t't>nice din aur, impodobite cu simboluri astrologice, care
petale de flori sau puneli lumAnlri plutitoare! Cochiliile de scoici, sticla ii ejutau si.prezicd migcarea soarelui Ei a stelelor.
de mare sau coralul invocd ;i ele energiile timiduitoare ale apei.
Se spunea cd aceste personaje, numite ,preo!i-regi",
.rveau puteri supranaturale datoriti capacitllii lor de a pre-
Energiile spirituale: Energiile spirituale reprezintd, chintesenga
zice cu multi precizie timpul potrivit pentru seminarul,
vitalitnqii qi emogiilor noastfe, ne conecteazl cu lumea inconjurltoare
,. trltivarea qi strAngerea recoltelor.
qi ne insuflI inspiragie ca sd reahzdm lucruri uluitoare. Ca sl invocim
,,Erau consideraji StapAni ai Timpului, inzestrali
acesre energii spirituale, putem si impodobim casa cu fotografiile celor
( u o cunoagtere divini, care le permitea si prezici
dragi sau cu lucruri incircate cu o bogatl semnificalie spirituah.
viitorul", spune Vilfried Menghin, directorul mu-
,,'trlui din Berlin, care studiazi o pllirie conicd,
Temd
rrrrnati ln aur, inalti de 74,5 centimetri, care da-
Alegetri o pagini goale din jurnalul vostnr 9i faceqi o listl cu cel
tt'.rz.i din Epoca Bronzului gi a fost descoperitl
pugin zece lucruri pe care vregi si le achizilionali pentru activitllile

( .l'lcd ucenicufui rrrdiitor


Qberon $e[[ - n{r enh e art
in Elvelia in 1995, fiind cumpirati in anul urmitor de directorii {antic de cd[dtorie
muzeului din Germania.
Domnul Menghin gi echipa sa de cercetitori au descope- Mantia de cihtorie trebuie sr indeplineasci gi rolul de pituri in
rit cI cele | 739 de simboluri astrale, care impodobesc conul, sittratiile in care vegi fi nevoili sd dormili sub cerul liber. ca formi,
reprezinti un cod qtiingific, ce corespunde aproape in tota- st'rrrnind cu pelerinele Tabard, firi mxneci gi cu colguri rotunde.
litate ,,ciclului metonic" descoperit de astronomul grec Meton ( ierrdalf purra o mantie de acest gen in
Frdpia inelului. ca sd vi croiti
in anul 432i.e.n. - la aproape 500 de ani dupl ce piliria fu- vi voi una la fel, aveqi nevoie de un marerial precum cel de pituri, lat
sese create -, lucru care explici relalia dintre calendarul lunar ,lc 90 de centimerri, in culori inchise penrru a nu fi observaji pe timp
qi cel solar. ,,Simbolurile de pe pelerie reprezintd, o tabeh tlt' noapte (verde-oliv, gri-inchis, indigo, maro sau negru). putegi sd
de logaritmi, care permite calcularea in prealabil a q;isigi un material asemdnitor celor folosite penrru camuflaj.
migcdrilor solare si lunare", a spus domnul Menghin. Misurali distanqa de la umeri la tilpi si dublati lungimea respec-
"Ele
sugereazl faptul ci vrijitorii din Epoca Bronzului puteau t ivi pentru fiecare dintre cele doui piese! coaseqi-le apoi la jumitatea

si faci observalii astrologice empirice pe termen lung." Irrngimii! Parrea cusutr va constitui spatele mantiei, in timp ce pa4ile
O alti pelerie conici, descoperitl lAngd oraEul german libere vor constitui fap - la fel ca pelerinele Tabard.
Schifferstadt in 1835, are atagate o curelugl, care se prinde sub barbie. Despicaqi-o la mijloc in aga fel incat sa creali un T la gat (tdietura
Incrustati cu simboluri solare gi lunare, este cel mai vechi exemplar, trebuie s; aibi camT-lo centimetri)! Tivigi marginile tiiate Ei lasagi
datAnd inci din anul 1300 i.e.n. rcverele sd atArne! Maitirziu,le puteli prinde cu o broEi.
Alli arheologi germani ne sugereazi cI preoqii-regi cu pelerii din intindeli mantia clt e de lrrrrge p" pod.", in a9a fel inclt si creati
aur triiau in aproape toate Europa preistorici. Profesorul Sabine Ger- tr' dreptunghi mare! Punegi sub ea la mijloc o bucati plati de lemn
loff, arheolog german de la Universitatea Erlangen, susline aceaste teo- 5i tnfigeli o pionezi chiar unde se imbini ,,T"-ul! Luali o bucati de
rie, oferindu-ne ca dovezi cinci pilerii similare din aur, descoperite slbari Ei legali-o la un capit de pionezd! intindeti sfoara cAt lungimea
in Irlanda in secolele al XVII-lea qi al XVIII-lea. lclei despicate a mantiei qi innodagi-o la capdt! Fixagi un marker in nodul
(Articolul de deasupra ii apa4ine lui Tony Paterson 9i a fost pre- rcspectiv gi, jinanduJ srrans, folositi-l ca pe un compas ca si trasagi un
luat din The Berlin Nezas Telegraph, edigia din 17 /3/2002: ,,Misterious ccrc de jur imprejurul mantiei (rugaqi pe cineva sd tini bine pioneza
gold cones - hats of ancient wizards" ,,Conuri din aur mis- ca si nu se desprindi de pe lemn)! Porniqi dintr-un puncr afTat la
terioase - pilirii de vrijitori din timpuri strivechi.) jumitatea distanlei dintre cenrru margine (vezi desenul de jo$!
;i
tn deqertul Gobi din vestul Chinei, a fost descope-
riti mumia unei femei cavcaziene, datAnd de2200
de ani (vezi poza din stAnga), c re avea pe cap o ,t
pihrie inalti, ascufiti Ei neagri, ca acelea purtate
de vrijitoare.
Pildriile de vrnjitori gi vrijitoare se bucuri
astizi de multi popularitate, astfel inclt puteqi gi^di
un model perfect in orice magazin de specialitate - in special,inprealma
sdrbitorii de Halloween. Daci vregi insi si vd creaqi propria pelirie,
puteli alege un model simplu, cu boruri, precum cea din imagine.

to2 Qbcron $eff ' lQrrrenhearl ( 9fiea ucenicufui lrdjitor


Tiiagi materialul, urmAnd linia trasate 9i tiviqi marginile! Daci vreli orice haini -magicd sau nu. Poate fi folosit ca piesi vestimentari de
si-i ataqali ;i glugi, puteli folosi aceste resturi, urmXnd modelul din ritual sau il puteli pune pe umeri in timp ce scrieqi in jurnalul magic.
Manwalul de inipiere in ar,ijitorie. Crearea unui gal nu implicd eforturi financiare sau fizice prea mari.
Adiugaji in final doul gnururi lungi de 30 de centimetri cu care l)cntru ci pot fi croite foarte u$or, ali putea si faceli mai multe, in
si legagi partea din faja cu cea din spate, creAnd gluri pentru mAneci! Itrncqie de scopul pe care il aveqi sau de culorile magice.
CAnd vreqi sd vd inveliqi cu ea, desfacegi-i ;nururile gi vi vepi bucura Ca si creali un qal, aveqi nevoie de urmitoarele lucruri:
de o pituri cilduroasi! o un material lat de 70-90 centimetri Ei lung cAt bralele voastre
intinse
a ald de aceeaqi culoare ca galul
Qizme[e de vrdjitori . mafini de cusut
. fier de cIlcat
Fireqte ci aqi putea sd vi confecgionagi singuri cizmele daci lucragi CAnd alegegi materialul, va trebui sd qineli seama de interesele gi
in domeniul pieliriei. Dar procedeul este mult mai dificil gi nu pot pasiunile voastre magice. Este posibil si vi dorigi un model anume.
sn-i dedic prea mult timp. Eu vi recomand sI vd [)entru ci ador natura, eu am un gal verde presirat cu modele in formi
cumplragi o pereche de cizme convenabile de pe cle frunze de stejar gi ghinde. Mai am, de asemenea, un gal din satin,
site-ul www.MuseumReplicas.com, unde va trebui ?n nuanle de violet-indigo, presdrat cu modele solare gi lunare, pe care
si ciutagi la ,,Haine barb;teqti; pantofi, ghete, san- il folosesc atunci cAnd studiez cosmologia.
dale". Cizmele potrivite pentru un vrijitor sunt cele inainte de a vd apuca de treabi, spilaqi materialul linlnd seama de
din velur, inalte sau joase, care se incheie cu gireturi, indicagiile de pe eticheti! Uscali-I, respectAnd acelea;i indicalii! tr,
model pe care il poartd qi Gandalf in seria StAphnul fel, vedegi daci pesltura ,,intrd la apd", procedeu extrem de important,
"."rt
inelelor. Le puteli gisi cu sau firi franjuri, negre pe care trebuie si-l realizagi inainte de a incepe si coaseqi.
sau maro. Sunt foarte comode, iar prejul este Dupi uscare, tdiaqi cu foarfeca marginile scimogate!
rezonabil. Sunt foarte incAntat de ale mele! Crearea Ealului este un proces extrem de simplu, pe care il puteli
desivlrgi ,,cAt ai zice pegte" sau cAt ai tivi cele patru laturi. Asta inseamni
si coaseli marginile pentru a nu se destrima.
$atut mq7ic tndoiqi pe dos cele patru margini - clte una o datl - 9i apoi trecefi
qutor: Koonwriter indi6ol
1 cu fierul de cilcat peste ele! Prindeqi-le apoi cu ace de siguranli pentru
a nu se desface! Le putegi insiila inainte de a le coase cu maEina de cusut.
in Manualul de inipiere tn vrdjitorie,v-am invlqat Dupi ce a1i terminat de insiilat, tiviqi marginile cu magina de cusut,
cum si croigi o pelerini Tabard - un soi de mantie avAnd grtje ca qalul si fie pe dos! Nu vi faceqi probleme daci opera
prinsd de umeri, care acoperi pieptul. Aceste pele- voastri nu este perfecti - nu va observa nimeni!
iine trebuie purtate in functie J. .od.rl ..lor s"irpr"- a- ry},rffill Dupd ce terminali, indoiji marginile inci o datl pentru a crea tivul!
zece culori despre care am vorbit in introducere. ,ll'.. { "-.rt GaJ -H ttr..p"pi cu laturile mai lungi ale galului! tndoigi-le tnci o datd peste
Unii vrdiitori- in special fetele si femeile -
lr.- i,'rr)'e;;;41'
feri si poarte un qal in locul pelerinelor Tabard, res- 4 ,ap-');r. ,''i11
tivul deja cusut gi prindegi-le cu ace de siguranjl, avAnd griji - ca ;i
pAnd cum - ca materialul si fie pe dos! Tivif-le apoi cu magina de
pectAnd acela;i cod al culorilor. Poate fi purtat peste /o'!.r, cusut! Repetali procedeul qi cu celelalte doud laturi mai scurte!

lo4 Qartea uce nicu[ui lrdjitor


Dupi terminali, scoatepi acele de sigurangi gi cilcali pe dos toate
ce (calendarele vI oferi o gamtr variatdde imagini)! Puteli, de asemenea,
cele patru tivuri! DacI galul este din satin sau din alte materiale ,,exo- si capitonaqi peretele genlii cu o folie de plastic, introducAnd dede-
tice", nu incilziqi fierul de cilcat pentru a nu arde gesitura! subt diverse fotografii. La mijloc putefi si plasagi o imagine Pe care
Asta este tot - galul e gata! vrefi s-o vedegi cu o anumitd ocazie.
Luali apoi trei bucigi de burete de cauciuc qi tniaqile pugin mai mari
decAt dimensiunea fundului gentii! Doui dintre ele trebuie si fie groase
Sqtq de mqsd pentrv q[tqr de 2,50 centimetri. Adaptali grosimea celeilalte in funcgie de spaiiul
qutor: $(oonrvriter lindi7o's rimas, astfel incAt toate cele trei bucili si incapi perfect in geantl.
Puneli una dintre bucnqile groase de2,50 centimetri pe fundul gentii!
Fala de masd este o piesi decorativi pe care agezagi altarul. O putegi tn final, aveli nevoie de o bucati sublire dintr-un material rigid, care
folosi 9i pentru alte activitiqi magice, cum ar fi, de exemplu, ghicitul va constitui baza altarului gi pe care o veti a$eza deasupra. O bucatd
in ci4i de tarot sau in oglinda care spune viitorul. solida de carton sau o placi de lemn Formica reprezintdo variantd ideale.
Ca gi in cazul costumului sau al qinutei voastre de vrijitori, trebuie Alegeqi apoi cAteva obiecte mici care sI simbolizeze cele patru ele-
sI alegeli culoarea felei de masi pentru altar in funcgie de interesele mente! Puteti introduce, de asemenea, instrumentele voastre magice,
sau intenqiile voastre magice. Putegi face mai multe fege de masi, nu cum ar fi, de exemplu, Bagheta Magici, Atham6 (Cugitul Sacru), Cupa,
doar una singuri. Cidelniga qi Pentagrama. Din altar nu trebuie sd lipseascl lumlnirile
Dacivregi o fali de masi simpli, alegeqi un material de 0,6G0,90 metri votive sau sfeqnicele pentru lumAniri (albe gi negre), tamiia,lumAnirile
pitraqi in culorile sau modelele dorite! Alegeqi mirimea in funqie de de uz curent gi o brichetl
spaliul alocat altarului - dimensiunile putAnd astfel sd fie mai mari Puteqi opta gi pentru obiecte cu totul speciale - figurine care intru-
sau mai mici decAt cele pe care vi le-am sugerat. chipeazd zeitdgi, totemuri, lucruri personale care vI sunt foarte dragi,
Spilali materialul aga cum agi ficut qi pentru gal! fotografii, amulete etc.
indoigi marginile 9i apoi tivili-le, urmAnd instrucqiunile descrise DupI ce agi adunat tot ce vreli sr luagi cu voi in altarul portabil,
in capitolul destinat galului! Le puteli coase cu maqina de cusut sau aranjali-le pe toate pe fundul genlii, lasAnd-o deschisi pentru a vedea
le puteqi lipi, folosind o solulie speciah. Q,'lot,i: Aveti grijn ca in timp cum arate altarul in forma finala! Poate veli dori si renunqati sau sI
ce lucrapi si ginegi materialul pe dos!) adiugali alte obiecte.
A;ezagi apoi toate piesele altarului pe suprafaia din burete de cau-
ciuc, lesAnd un spaliu intre ele! Trasagi cu un
marker o linie in jurul fiecirui obiect in parte!
4. {taruf portabi[ Daqi piesele la o parte 9i - folosind o foar-
fecl qi un culit ascufit - decupaqi buretele,
aulor:. Oberon lcenusiu; urmAnd linia trasatd! Daci obiectele sunt
inalte, tiiaji buretele pAnd la fund! Dacd
Daci plecagi adesea in cilitorii, ar fi bine si vi concepegi un altar sunt mici (ca bagheta magici, cutitul
portabil pe care siJ puteli folosi oriunde vi aflagi. Pentru asta aveli sacm sau lumAnirile), gaura nu trebuie
nevoie de o geanti-diplomat. Lipili pe peretele interior al genpii o fo- si fie prea adincd,. (Pentru cele plate -
tografie care simbolizeazd chintesenla domeniului vostru de interes precum penele, begigoarele parfumate sau

ro6 Qberon $eff-(f{rrenheort (-.qrtea ucen icu[ui lrdjitor


fotografiile - nu esre nevoie sr decupapi buretele; ele srau foarte bine
rrniversului o experiengd covArgitoare gi timiduitoare. Bagheta magicd
-
deasupra lui.) Aqezali apoi in geante bucata decupati deasupra celeilalte!
ca si conferigi un plus
.. un simplu obiect static; este un obiect viu gi dinamic,
este doar
de magie altarului vosrru) putefi capitona
rrrr instrument de canalizare a energiilor puternice. Din clipa in care
buretele decupat cu o bucati de catifea, introducAnd-o in gruriodata
incepeli si o modelagi, fo4a gi misiunea pe care i-o incredingagi igi fac
cu piesele de altar. Folosiqi acelagi material ca sd capitonapi gi bucata
sirnqitd prezen)a.
de burete care vajuca rolul de capac.
Materialele din care puteli crea baghetele magice sunr extrem de
Alegeli o fali de masd frumoasd pentru altar, pulin mai mare decat
tliverse. Puteli folosi, firegte, materialele tradilionale precum lemnul
geanta-diplomat, care si acopere interiorul servietei!
gi metalul, dar existi gi alternative. Trdim in se-
ca si inchideli altarul portabil, puneji toate piesele la locurile lor!
colul XXI qi - de;i poate vi se pare romanric
Aqezagi deasupra bucata rdmasd, pesre ea obiectele plate, imprturili gi
fala de masd, punegi apoi bucata de carron sau placa J. l"-r, gi inchidegi
si apelagi la trecut atunci cAnd modelaqi in-
strumentele magice - prezentul qi viitorul
geanta! viputeqi bucura acum de un ahar portabil minunar, pe care
ne oferi alternative la fel de inreresanre.
il putegi folosi oriunde gi oricand pentru activitalile voasrre magice.
Un vrijitor din secolul al XIII-lea nu
_ (vhiskerwind, prefectul Lojei Focului din cadrul $corii cenuqii are neapdrat o putere mai mare decAt
de Vrnjitorie, adaugi urmitoarele)
rrn vrijitor din secolul nosrru. Tradigia joacd un rol exrrem de im-
o alti variantd. este si vi concepefi altarul dintr-o cutiuli, cum ar
portant, dar nu trebuie si vi limiteze orizontul posibilitalilor.
fi, de exemplu, un pachet de qigiri, pe care s-o colorali sau si lipili fo_
Pregitirea spirituald pentru crearea unui instrument magic repre-
tografii, atagAndu-i apoi piese specifice in miniaturi (mulgi o"-"nirtrArrg
't.intiparteacea mai imponanti din procesul creator. Implicn diruire
anumite obiecte miniaturale rocmai in acest scop). capacul devine baza
sufleteascd gi increderea in univers qi in propriile percepgii. Talentul
altarului, iar corpul cutiei se rransformi in suprafaqa i.ri, ca o diorami.
t'ste gi el un factor care conteazi, deEi nu e nici pe departe cel mai im-
o dupi bunul vostru plac. chiar gi cutiugele ,,Altoids..
putetri decora apoi
portant in procesul de creare gi modelare a unui instrument metafi-
pot sA joace {oarte binerolul de ,,altare de buzunar,,.
zic atit de puternic - scopul gi puterea de concentrare sunt decisive.
Ele sunt des intllnite in Mexic ai ln alte triri ,,latino". sunr exrrem
Ca si puteli pune in practici principiile metafizice, trebuie sd incepegi
de.interesante. Le putegi folosi 9i acasd, ascunzanduJe cu ugurinld de
sa meditali asupra aspectelor intangibile ale baghetei magice: senti-
ochii indiscreli.
mente, energii elemenrare, misiunea gi scopul pe care i le tncredinqagi.
Felul cum arati, lungimea sau pietrele care o incrusteazi sunt toate
2rspecte secundare.
CAnd imaginea baghetei pe care v-o dorili incepe si prindi con-
5. Cum sd mode.tati baghe.te[e mc.1ice tur, putegi sd alegeqi materialele. Pe parcurs vI puteqi, insi, rizgAndi.
Adesea, cAnd avem ceva minunat in minte, universul ne oferd o alter-
qutor: 466l cWi[fowroot largintiuy
nativd gi mai bund.
Nu vi grebili si terminaqi bagheta - modelagi incet gi cu ribdare!
Crearca;i modelarea baghetelor magice este un proces
Nu trebuie sd lucragi contra cronometru atunci cAnd dagi viaqi unui
complex, care implici sondarea resurselor leuntrice qi ac-
instrument magic. Cu cAt avegi mai multi ribdare, cu atAt vor apdrea
ceptarea unor noi experienle gi provoclri. Trebuie si
mai puqine frustriri de-a lungul drumului care vi a$teaptd, la fel ca qi
vi largigi orizonrurile cunoagterii;i si captagi energiile
in viagl. CXnd ajungegi intr-un punct unde nu mai gtipi ce sd-i faceli,

Qb er on $e[[ -
<I!l enh e ar t
(-'.qrtea ucen icu[u i lrdjitor ro9
lasali bagheta qi plecali la plimbare, rugAnd universul sd vd indrume .rpoi cusuti la capete. Poate fi impodobite cu diverse simboluri, desene,
pagii! Dupi un timp, veli $ti exact ce sd faceqi - poate dupl o ori, poare lr'.rnjuri, mirgele, amulete sau talismane.
dupi o siptdmAnd. Nu grnbigi lucrurile, cici se vor rezolva de la sine! Iati sunt cele mai obignuite baghete! Alegerea depinde de gustu-
Bagheta va deveni insoqitorul vostru permanent - lesapi-o, aEadar, si rilc, credinjele gi preferinjele voastre. Nu uitapi ci voi vegi fi cei care
parcurgi incet pagii evolujiei ei magice qi sI-gi adune puterile! \(' vor bucura de puterea ei, aga cd aveqi incredere in intuilia voastri!
Baghetele din metal pot fi confeclionate din diverse gevi pe care Vrijitorii au de obicei mai multe baghete, pe care le folosesc pentnr
le gdsigi la feronerie. Puteli cumpira jevi din cupru, alamd, sau crom, st'opuri diverse, aga ci trebuie si vn gAndili bine la misiunea pe care
scurtAndu-le chiar la magazin daci sunt prea lungi. Mulli vrijitori i o veji incredinja. Nu incercaji si-i conferigi mai multe roluri deodatS!
susfin ci bagheta magicl trebuie si fie lungi clt distanla de la cot la l)r'ntru ci o creali din elemente organice, igi va manifesta singuri ,,incli-
buricele degetelor. De;i mulgi recomandi acest lucm, nu este o condilie rrrltria", odati cu desivArEirea ei. Lesali lucrurile sd-qi urmeze cursul
sine qua non. AlegeTi lungimea care vd convine! liresc! $i nu uitagi cd o baghetl micd, simpli ;i lipsiti de strilucire poate
Ca sI modelaqi baghetele magice aveli nevoie de urmdtoarele us- li la fel de eficienti ca una mare, sofisticatl gi complexi!
tensile: ciocan de lipit, aliaj de lipit fari plumb, gmirghel, sArmI de
vase, adeziv qi mufe pe care trebuie sI le punegi la capete.
Baghetele din lemn pot fi realizate din crengi uscate, care av cdzut
la pimlnt sau din giruEi de lemn. Eu prefer crengile uscate, pentru ci 6. fum sd creq+i o baghe.td ma7icd e[ectricd
nu vreau si tai f;ri rost ramuri vii. Lemnul poate fi modelat fie ud,
fie uscat, ambele situalii prezentand avantde. Daci vreqi o baghetd ) autor Oberon (cenugiu)
laHarry Potter, puteli sd glefuiji cu qmirghel un !dru9 din lemn pAni
ii dali forma dorite. Apoi, puteqi si-i sculptali Ei se-i Elefuiqi mAnerul. Una dintre perceptiile cele mai obiqnuite referitoare la baghetele
Pentru cre rea baghetelor din lemn avegi nevoie de urmitoarele mergice ale vrdjitorilor, promovate de imagini, pove$ti gi filme (pre-
ustensile: cuqit de grav^t, lame de rezervi, Emirghel, sArmd de vase, cttm St,ipAnul inelelor;i Harry Potter), este aceea ci au un vArf de cris-
lac pentru lemn, vopsea, ceard gi adeziv. t;rl care lumineazi. Mi-a placut intotdeauna aceasti idee, aqa ci mi-am
Baghetele din sticli sau din plastic pot fi confeclionate din tuburi confecqionat o astfel de bagheta. $i voi puteli sI faceli la fel.
realizate din acelea;i materiale. Tuburile din sticle, goale pe diniuntru, Aveqi nevoie de un bi1 a clrui bazl trebuie sI aibi un diametru
pot fi umplute cu ingrediente naturale, complet uscate: ghinde, seminqe, de cel pujin 0,60 centimetri pentru a putea face o gauri unde si in-
pietricele, pietre prelioase sau semipreqioase ori boabe prdjite de po- troducegi o baterie micn AAA. tn,rArf trebuie si-i atagaqi un cristal
rumb. Ca si creagi o bagheti magici destinatd vrijilor pentru obqinerea cu acelagi diametru ca baza bajului, pe care il puteji gnsi la magazt-
unor recolte bogate, introduceji un smoc de grlu sau de iarbl intr-un nele de specialitate. \\,
tub gol din stich qi astupali-l apoi cu lut! Pentru acest gen de bagheti, Apoi, trebuie si realizapi sistemul electric. Un LED alb gi
nu mai introduceli nimic altceva acolo pentru cI veqi strica plantele! strilucitor este cea mai buni varianti, pentru cd nu se arde
Putegi infrumusela baghetele folosind un aliaj de lipit fare plumb 9i .rproape niciodatd qi se conecteazi cu fire electrice.
un ciocan de lipit. Incercagi si gisili un LED ale cdrui fire si aiba eO de cen-
Cele din piele pot fi confecgionate dintr-un fdru$ de lemn infdgurat timetri lungime! Mai aveqi nevoie de un arc de pix Ei
intr-o piele moale. $i sunt de doui feluri: acelea la care pielea se .le alte cAteva fire. Le puteli gdsi pe toate la magazi-
rdsucegte in jurul baghetei gi cele la care pielea infiqoard bagheta, fiind nele Radio Shack.

Qb er on $a [[ - <I{rt enh e ar t l-.artea ucanicufui rrrdjitor


Fig. a Facegi acum o gauri la baza begului, destul de mare penrru ca
bateria si intre gi si iasd cu ugurinla! Cavitatea trebuie sI fie mai
.rdincl doar cu 0,25 centimetri fafi, de baterie penrru ca arcul s-o
irnpingi spre vArf (vezi Fig. 4).

W
Fig. .1
M, La celilalt capit, faceqi o gaurl conici penrru LED, apoi acoperigi-o
cu un strat de lipici cleios (adezivul de cauciuc e o varianri foarte
buni). Puneli apoi o foiq; de aluminiu 9i intindegi-o cu o gumi de ;ters!
Dupi ce lipiciul se usucd, tiiali cu grijn marginile foiqei de aluminiu
(vezi Fig. 5)!
Fio 7
=-J?{
-'6',,../r----1
Mai faceti apoi inci doui giuri, in unghiuri de 45 de grade, permi-
qind astfel firelor si iasd in afari gi si conecteze barcria cu LED-ul,

Wr,
infigurAndu-se pe ;inlulequl spiralat (vezi Fig. 5-6)! S-ar putea si fiqi
nevoili si adAnciqi gdnlulequl cu o magini de gravat.
Fig. B Daci firele LED-ului nu ajung Tabazabaghetei, va trebui si le pre-
lungigi. imbinati capetele ,4.-.lor, sudali imbinnrile 9i acoperiqi-le
cu adeziv de cauciuc pentru ale izola (veziFig. T)t
V; mai trebuie un capac de metal pe care trebuie s5-l ingurubaqi infagurali in jurul bazei baghetei un fir d. .rrpr.r care si se potri-
labaza bitului (vezi Fig. 1). veasci in ;inguleqele capacului! lndoili capetele ?irului 9i fixatile in
Cel mai important lucru este sr gisili un bet inflgurat intr-o mhdigi ganlul sipat in lemn, pe urmi inEurubagi capacul! Verificagi si vedeli
de viql-de-vie, astfel incAt - in momentul in care il veli curila de coaj; - daci totul este in ordine, apoi lipiti-le cu Krazy Glue, firi si dati insi
si rdmAni un ginguleq spiralat, pe unde veli intinde firul de la baterie cu lipici pe suprafaqa exterioarl (vezi desenul 1)!
spre LED. Diametrul b;1ului nu trebuie sI depigeascd 60 de centimetri, Intindeli firele LED-ului prin ganlul spiralat 9i unili capitul unui
trebuie s; fie cAt mai drept cu putintl qi lung cAt distanqa de la cotul fir cu firul de cupru, apoi sudaqi-le qi dati cuKrazy Glue (vezi Fig. 1)!
indoit plnd la vArful degetului mijlociu. Dac; bilul este curbat, ii puteqi Aveqi grijd si nu curgd adeziv sau lipici pe firul rimas neconectat!
indrepta qinAndu-l in api fierbinte timp de o ori Ei ceva, intinzAndul Trebuie si aduceli acest ultim fir al LED-ului la suprafaga baghe-
apoi cu ajutorul unor prese de mAni cu qurub si uscAndu-l pe sobe la tei cam 7,60 de centimetri. Pentru asra, puteli si facegi o gauri prin
o temperaturi de 93 de grade Celsius (veziFig.2). gang pAni in partea opusi sau si scoateli, pur 9i simplu, firul din gantul
Cele mai bune bele sunt cele pe care se urci viqa-de-vie sau alte baghetei, fixlndu-l de un cui de alami (vezi Fig. 8).
plante agilitoare (vezi Fig. 3). Dacn vreli mai multe detalii referitoare Atagaqi acum arcul pixului de un fir scurt, infigurAndu-l gi sudinduJ
la tdierea, pregitirea gi incdrcarea ei cu puteri magice, consultatt Manwa- la un capit, apoi introducegi-l in cavitatea bateriei, hsAnd firul sI atArne
lul de inipiere in ar,ijitorie! prin gaura ficuti la 45 de grade! Fixagi-l apoi de un alt cui, plasat la
Dupi ce ati curitat cu grij; coaja de pe beq qi l-aqi qlefuit cu ;mir- o distanli de 0,5 centimetri de celelalt (vezi desenul 6)!
ghel, devenind acum fin ca mitasea, lustruili-l cu ulei de mdsline Verificatri sistemul, installnd bateria 9i strlngAnd capacul de la
qi ceard de albine, topite in prealabil la foc mic! Adiugaqi in acest bazabaghetei! Punegi degetul mare pe ambele cuie, iar pielea voastrl
melanj cAteva picituri de ulei parfumat! inmuiaqi apoi o cArpi 9i va purta mai departe circuitul electric! LED-ul ar trebui si se
lustruili bagheta! aprinde acum.

lt2 ()bcron aje[[ - iI{rlenheart [artea ucenicufui rrr4jitor tl3


Daci totul merge perfect, lipili cu Krazy Glue Gel cristalul deasu- Cunr sd creqti un catcu[ator
pra LED-ului 9i inf;guragi imbinnrile cu o slrmi de argint! Acoperiqi
firele electrice infiqurAnduJe in continuare cu sArma de argint, fixAnd-o calculatorul orelor planetare esre alcituit din doud componente: dis-
in final intr-o gdurici ficuti chiar deasupra capacului! cul planetar gi divizorul orelor. Discul planetar .orrrf.r, din doui
Lipiqi pe capac o piatrl rotundi de cabochon gi inffuurati-o cu slrmi "rt"
pi4i: placa din spate, gravard cu ingeragi gi cu numere de la L la 12, qi
de argint! discul gravat cu o heptagramd (stea cu varfuri)
;apte ;i cu simbolurile
Acum aveli o adevlrati baghetd magici, ce lumineazi ca-n povegti. planetelor. Xeroxali calcularorul de la sfarsitul ce4ii gi decupali
placa
clin spate 9i discul! Trebuie si fixali discul pe prace, in iil".a, ,t
sc roteascd liber. Pentru asta puteli sr folosigi clame de "r"
prins hartia pe
care le gdsili la papetdrie. Faceli cate o gauri in mijlocul discului
9i al
7. Cum sd, crea[i un cqtcu[qtoy q[ oye[or p[anetare phcii din spate suficient de mari ca si incapi clamele, apoi introduceqile
in giurile respective 9i prindeli
cutor: $ohn ,,,.{po[[onius" Opsopcus 1o[6y
cliscul de placa din spate! putegi
lolosi la fel de bine capse pe care
Magia planetard implicn puterile celor gapte planete ezoterice pen- le gdsigi la magazinele de textile.
tru a infiptui un act magic, cum este crearea unui talisman. De exem- Cel de al doilea componenr al
plu, putem folosi puterea lui Venus ca si aducem dragostea in viaqa calculatorului este divizorul ore-
noastrd sau puterea lui Jupiter ca sI invocim prosperitatea (vezi lor. Acesta este alcdtuit din doul
Manualul de inipiere in ar,ijitorie). lJn act magic este mult mai eficient elemente: tabelul orelor (compus
daci este infaptuit intr-un moment in care o anumitl planetl exer- din liniuge qi trei coloane de
citl o putere uluitoare. Pentru ci fiecare zi din sdptimAni este guver- cifre) 9i rigla orelor (compusi
din cifre de la 1 \a 12 de la stAnga
nate de o planeti, este bine se infeptuim un act magic guvernat de
la dreapta). Xeroxali tabelul gi
Jupiter in ziua guvernatl de Jupiter (oi). O planetd guverneazd fie-
rigla de la sflrgitul cdrjii qi apoi
care ori a unei zile, astfel ci este bine si infaptuim un act magic exact
decupagi-le! Acum puteli porni
in ora guvernati de planeta respectivi. De exemplu, intr-o zi de mier-
la treabi.
curi, Jupiter gtwerneazd, orele a 4-a qi a 11-a din zi gi pe a 6-a din noapte.
Este qi mai bine daci incerclm si imbinim ora cu ziua in care guver-
neazi o anumiti planeti. De exemplu, daci vreli se infeptuili un act
magic guvernat de Jupiter, trebuie s-o facegi in ora Ei ziua guvernate
Cum sd fotosi{i discut ptanetar
de aceasti planetd. (Dupe cum veti vedea, planeta care guverneazd, o observali ci varfurile discului marcheazd, prima literi a zilelor
anumiti zi gaverneazd gi orele 1 qi 8 din zi 9i 3 qi 10 din noapte.) Agadar, siptlmAnii (L, M, M, J, V, S, D)! Ca si descoperiqi orele planetare
este foarte important si cunoagtem aceste ore planetare pentru pentru o anumitd zi din sdptimini, rotigi discul pani cind vlrful
care
infeptuirea unui act magic, dar cum le putem determina? Calculato- marchetzd, ziu.a.ajunge in dreptul cifrei 1 de pe placa din spate!
rul orelor planetare ne poate veni in ajutor, consolidAndu-ne in acelaqi Incercali asta chiar acum! Putegi, astfel, si identificatiplaneta asociati
timp 9i percep[ia intuitivi referitoare la ciclul puterilor planetare. cu fiecare orr din zi si din noapre, in funcqie de simboiurile planetare.

tt4 Q6eron $eff - ![$r'enfreart l.artea ucenicufu i .rr{jitor n5


Observali ci cercul din interior (marcat cu simbolul soarelui) indicd Si vi dau un exemplu. Sd presupunem ci vreti si infeptuiti un
cele douisp rezece ore ale zilei, iar cercul din exterior (marcat cu sim-
.rct magic intr-o ori guvernari de Mercur intr-o zi de joi. Cu ajutorul
cliscului planetar, veli stabili ci a cincea gi a douisprezeceaori nere-
bolul lunii) indicl cele douisprezece ore ale noptii. De exemplu, ca
si descoperiti orele planetare pentru ziua de miercuri, rlsucili dis- gulati din ziua aceea sunt guvernate de Mercur. Ca sI le determinali,
trebuie sn implrgigi la doisprezece orele din timpul zilei respective.
cul pAni cind vArful cu litera M ajunge in dreptul cifrei 1. Puteqi
S:i spunem ci in locul in care vi aflaqi in zrua aceea soarele risare la
vedea atunci cI prima ori aztlet este guvernati de Mercur, a doua
(r.50 a.m.
de Luni, a treia de Saturn gi aga mai departe. itt mod similar, prima ;i apune la 8.37 p.m.
Privigi acum tabelul orelor! Liniile ingrogate reprezintd. orele cea-
ori a noptii este guvernati de Soare, a doua de Venus etc. Veqi ob-
.ului - de la 4 la 12 9i de la 1 la 9 (de jos in sus). Liniile subliri re-
serva, de asemenea, cd Jupiter guverneazi a 4-a gi a 11-a ori din zi
Ei a 6-a ori din noapte. ;trezintl. sferturi de ord. Pentru orele din timpul zilei, jumdtatea de
jos a tabelului indici orele de dimineali, iar jumitatea de sus orele
-
cle dupi-amiazd. Cu toare acesrea, in colqul de jos din stAnga tabe-
Iului vegi gisi linia risdritului de soare. Agadar, ora 6.50 a.m. va fi
Cum sd fotosi{i dhizoru[ oretor
putin mai jos de linia ingrog atd. care marcheazd, ora 7 .AO. Nu con-
Orele planetare nu au aceeaqi durati ca orele ceasului alcituite teazd pozitia orizontali a liniei pe care o alegeli, ci pozigia verti-
din 60 de minute. Agadar, ca si-gi implineasci actele magice, vrijitorii cal;i gi distanla liniei fagi de baza tabelului. Agezagi rigla orelor cu
impart ziua Ei noaptea in douisprezece pdrgi egale. Pentru ci du- sigeata care indici cifra 1 in locul de pe tabel care marcheazi risiritul

rata noplilor qi a zilelor se modifici pe parcursul anului, 9i durata soarelui! Descoperigi acum momentul apusului in partea de sus a
orelor planetare suporti modificiri (de aceea, se numesc uneori ore tabelului. 8.37 p.m. va fi intre liniile care marcheazi orele 8.:30 si
neregulate sau ore influenqate de anotimp). Modificdrile orelor de- ti.45. Poziqionagi rigla, astfel incAt cifra 12 din partea dreapti si mar-
pind qi de latitudinea la care vd aflali, deoarece - dupi cum bine cheze momentul apusului, avlnd grije ca sigeata din partea srlngi
sa marcheze momentul risiritului!
Etiqi - zilele qi nopqile suporti mai multe schimblri la poli declt
la ecuator. Acest lucru s-ar putea si vi se pari complicat, dar di- Acum puteti gisi corespondentul orelor ceasului pentru fiecare orI
vizorul orelor vi va ajuta si vi indepliniii actul magic exact la mo- planetari, citindu-le de pe righ. A;adar, daci vreli s; infaptuiqi actul
mentul dorit. magic in cea de a cincea ord., analizagi poziliile sdgejilor de pe tabel
Primul pas pe care trebuie siJ faceqi este si determinaqi momen- care marche azd ambele cifre 5 ;i veli descoperi ci a cincea ori incepe

tul risiritului qi al apusului soarelui in locul in care vreli si inf;ptuili la 1I.26 a.m. Ei se incheie la 12.35 p.m. (Dupi o pracrici indelungati,
actul magic qi in ziua in care dorigi s-o facegi. Putegi obline informaqia veli inviqa si plasali corecr rigla 9i sd citigi orele.)
dintr-un almanah - precum Almanahwl batrAnului fermier - care oferi Stabilirea momenrului pentru infiptuirea unui acr magic in tim-
informalii despre momentul in care soarele rlsare gi apune in fiecare zi, pul nopgii presupune un proces similar, cu excepqia faptului ci tre-
dar si sfaturi referitoare la stabilirea acestor momente in funcqie de locul
buie si impdrlim la doisprezece ristimpul dintre apus ;i rds,iritwl
in care vi aflati. Puteli glsi aceste informalii Ei pe internet, pe site-ul zilei urmdtoare. Pentru orele noplii, jumitatea de jos a tabelului
http:/ / aa.usno.navy.mil/dataldocs/RS-OneDay.html, care vi oferi date
indici orele p.m., iar cea de sus indicn orele a.m. Sd presupunem
qi pentru un an intreg.
cd vrem si infiptuim un act magic in timpul noplii, inrr-o

rr6 Q6eron $cff -tISlen[raart Qarlea ucen icufu i rrrdjitor i7


zi de duminici, intr-o ord guver- ffabetele coresponden[i[or ma1ici ai cifrei 5 - chintade
nati de Lund. Veqi observa) ana-
{o6ia occidenta[d ldruidism, c aba[a, a[chimiel
lizAnd discul planetar, ci a gasea
ori a noplii este guvernatl de ELEMENTE

Lund. Stabilim momentul apu-


DIRECTII (n h,)
sului in ziua de duminici (sd sPu-
nem ci e vorba de ora 8.32 P.m.) l)lRECTll (s.h.)

qi momentul risiritului din ziua


ANOTIMPURI
urmitoare (si spunem cl e vorba
IAZELE LUNII
de ora 6.55 a.m.). in caz,lo-
"..rt jos,
calizdm apusul in col1ul de PROPRIETATI

din stAnga tabelului, iar rislritul FLEMENTE


in collul din dreapta de sus. r RUPfll

Poziqionaqi rigla ca in exemplul SIMTURI

de mai sus, dar in acest caz si- DEGETE


geata care indicn cifra l trebuie sd fie in partea stAng1, marcAnd apu-
VOCALE
sul, in timp ce slgeata care indici cifra !2 trebuie si fie in dreapta, CELTICE

marcAnd rlsiritul. Cititi cifrele care indicl cea de a Easea ori Ei veli EIAPELE
vrETil
descoperi ci aceasta incepe la t2-52 a.m. 9i se incheie la I'43 a'm' MET
Nu trebuie si uitaqi un lucru extrem de important: prima ore a sANGfluL
f:l
zilei este guvernate de planeta care guverneazd qi ziua respectivi. ASPECTUL
zErIE.!91_
Aqadar, dacd putegi sa infeptuiqi actul magic in zori, nu mai trebuie ASPECTUL
zElLoR *
si faceli calcule at|ta timp cAt gtigi cAnd rdsare soarele in locul in
care vi aflagi. Cu roate acestea, s-af putea sI fili obligali sd aqteptali GHICITOARE

o siptimAni pAnI vi putegi infaptui actul magic.


Trebuie si mentionez, insi, cI divizorul orelor nu se poate aplica
TETRAMORFI
in locuri care se aflI mai apfoape de poli decat paralela 50, funclio-
nAnd, de exemplu, doar pAni in Seattle. fn locurile mai apropiate ARHANGHELI

de poli, durata zilelor 9i a noplilor depigegte mlrimea tabelului.)


coNSlrNTA
puteli apela, firegte, la programele comput ertzate) care calculeazd
orele planetare din orice parte a lumii, dovedindu-se extrem de utile, PERSPECTIVA

cu ar|r mai mult dacd nu aveli timpul necesar la dispozigie; dar nu ACTIUNI
CABALISTICE
vi ajuti sd vd perfeclionali capacitllile mentale.

Q6eron $e[[-<I$'rcnheart Qartea ucenicu[u i lriiitor il9


$(a6ia chinezd (taoistd) !\g6ic fiindusd qi tibetand

ELEMENTE APA METAL pAurArur ELEMENTE ETER FOC APA


(Tattwa) (Akasha) (Tejas/Agni) (Apas)

DTRECTil Est Sud Vest Centru DTRECTil Esl

CULORI
ANOTIMPURI Primavara Vare Toamn; Doyo (hinduism) Albastru Argintiu Galben

Vanturi Torida Uscat SIMTURI Pipiitul Vederea Gustul


CLIMA puternice

ETAPE NaStere C reStere Recoltare Transformare ACrruNr Mersul indem6narea Vorbirea Procrearea Evacuarea

Mercur Jupiter Marte


SUNETE Tunetele
Flautul
Albinele Oceanele Clopotele. qon-
PLANETE
DIVINE 5i tobele gi greierii cascadele
5r gurile pi talgerele

ORGANE (Auz) Limbi (Miros) Guri (Gust) LUCRURI


Minciuna Ldcomia Senzualitatea Hotia
Urechi Ochi (Vedere) (Vorbire) Nas
INTERZISE
Jignirea
DE SIMT

Sirat Dulce
AUTO.
Ordinea 5i
Atentia Tntretinerea
AuloexamtnareaMultumirea
GUSTUL
OBSERVARE puritatea trupului
:
de stne

SUNETUL Geamal Tipal Pl6ns Centec DEFECTE Posesivitatea Aversiunea Dorinta Egoismul lgnoranta

C ENTRE
APTITUDINI Spirituale lnsp rralre Vitale lntelectuale (trbetane) Perineul GAtul

Broasca- Paserea Pasarea


ANIMALE Draoonul
- rnoentx
Tigrul Boul ANIMALE
garuda
Testoasa
dragon
Elefantul Calul
lestoasa
Verde/
CULORI Negru RoSU Galben
Albastru
ORGANELE Splina/
Rinichii Ficatul lnima PlamSnii
TSANG Pancreasul
,
ORGANELE
FU
Vezica
urinard
vezrca Dilrara
lntestinul
suortre
lntestinul gros Stomacul
partea q clcl- q: qcte mq7ice
SENTIMENTE Bucurie Mite
Hocus focus

8. {abe[u[ corespondentri[or magici ai cifrei 5 Cu or,iji timpul mi-l ocup:


Priaiyi cum plumbul in aur tl prefac!
qutor| Oberon lcenuqiul Cheipa mea ufi ferecdte imi descbide

$i punpi dinainte imi intinde.


in Manualul de iniyiere in ar,ijitorie, am conceput tabelele cores- Poduri de lemn, c,ir,iri b,it,itorite
pondengilor magici pentru cifrele 2 (Diade), 3 (Triade), 4 (Elemente)., Cu creionul pe birtie cuainte eu aStern,
7 (Planete/Zile 9i Chakre), 10 (Sephiroth), 1,2 (Zodri) 9i 13 (Copaci). C,ici el e a mea bagbet,i magicd
Pentru ucenicii vrijitori, acestea sunt ni$te instrumente extrem de utile.
$i dintr-odatd vrdjitoare eu deain.
AE vrea si adaug aici cAliva corespondengi magici pentru cifra5.Yezi
tabelele de la paginile L!9,120 qi t}Il ErrzesstH BenRsTtr

Qberon $eff - tllrenfrcart Qartea ucanicu[ui lrijitor


tn p"rt"" a doua din acest capitol vom vorbi despre vriji gi des- la contribugie gi si privigi in jurul vosrru. Pentru cI sunteli niqte
cAntece. Dar, mai intAi, vom inviga cum si crelm talismane, amulete vrijitori din secolul XXI, putegi confecgiona insrrumenre magice din
Ei sigilii. Pe urmi va veni qi rAndul vrdjilor. $tiu cd agi vrea si treceli ,rrice material pe care il gnsigi la indemAnl gi care face parte din uni-
direct la acest subiect, dar vi sfituiesc si nu o faceli. CAnd vi con- versul vostru.
struigi o casi, mai intAi faceli fundalia qi ridicagi peregii ;i pe urmi Putegi combina, aqadar, metalul, lutul, rigina epoxidici, lemnul, hAr-
puneti acoperi5ul. tia, aqa qi sfoara, diverse qesituri ;i alte materiale, creAnd lucmri uluitoare.
CAnd alegeqi ,,ingredientele", trebuie sd vi concentrati asupra a ceea
ce vreli si exprimagi prin intermediul amulerelor sau al talismanelor
voastre, dar gi asupra energiilor pe care vreti sd le atrageli. Daci doriji
r. Qum sd rrd greqli proprii[e qmu[e.te, si chemaqi energiile focului qi ale electriciujii, nu veli folosi elemente
sl tqllsm4na .rcvatice gi nici telurice. tn momentul in care veqi identifica energiile
pe care vi propunegi sn le atrageli cu ajutorul unei amulete, veli alege
4utor: Abbt cWif[owroot largintiuy mult mai ugor materialele din care o veqi confecqiona.
Obiectele gisite reprezintd o alu modalitate de reciclare, crelnd
Talisman: Obiect inzestrat cu virtuli magice, despre care se crede ci in acelaqi timp talismane cu adevirat unice. Dintre ele menlionnm bi-
aduce noroc celui care il poarti. Gravare de obicei cu simboluri f uterii rupte sau cioburi de vase din ceramici,
jucirii mici, panglici,
specifice, talismanele pot fi confeclionate sau cumpdrate de-a gata; fotografii, diverse dispozitive qi piese de calculator, mirgele, bucili
pe de alte parte, orice obiect poate juca rolul de talisman, dacn ii de piele, capace de sticle, monede, nuci, pistli, flori uscate, ierburi,
conferim puteri magice. pietricele, bucngi ruginite din metal, mAnere, discuri, circuite impri-
Amuleti: Obiect inzestrat cu puterea de a-l proteja sau de a inletura mate, CD-uri 9i multe altele.
ghinionul celui care il poarti. Amuletele sunt de obicei con- Puteli adiuga in centrul amuletei pietre pregioase, cristale, strasuri,
fecqionate din materiale naturale, precum pietre sfinte, fosile, cris- nasturi gi alte obiecte de acest gen. Multe amulete sunt confecgionate
tale, scoici, meteorigi, ghinde, oase etc., dar pot fi gi desenate. din bucnli de piele incrustate cu cristale gi impodobite apoi cu rune,
(OnanoN, Manual de inipiere tn or,ijitorie) simboluri magice sau de altd naturi.
Pielea poate fi intinsd 9i uEor modelatl dupd ce agi inmuiat-o in
Amuletele au jucat intotdeauna un rol important in istorie. tncl apd,, intinzind-o apoi pe o anumiti formi.
din cele mai vechi timpuri, oamenii au purrar amulete Ei talismane
ca sd infdptuiasci acte magice sau sd atragd. binecuvAntarea zerlor.
Procesul de creare a unei amulete sau a unui talisman implicn fu-
{atismane din pie[e
zionarea eului vostru, a viziunilor voastre si a materialelor din care
vreli si le confecgionagi. Nu trebuie si uitagi ci acest proces de creare Materiale: piele moale, lut, cristale, mirgele, ac asculir de brode-
a amuletelor sau a talismanelor nu presupune doar modelarea materia- rie, agd, rezistenti pentnr goblenuri qi un qnur de agijat la glt.
lelor folosite, ci ;i modelarea tntregii voastre structuri sufleteqti gi spi- Modelagi din lut o lacrimd de 5-7 centimetri! Fixaqi un cristal labaza
rituale, precum gi perfecgion area capacitdqilor gi puterilor de percepgie. lacrimii gi strasuri sau pietre prelioase deasupra cristalului, l*lnd des-
Astdzi, existi o gami variati de materiale pe care le puteli folosi tul spagiu intre ele pentru a le putea ancora in lut! Daci sunteli incAntali
pentru a crea amulete gi talismane. Trebuie doar si vI puneli imaginalia de aspectul amuletei, introduceli lacrima din lut in sobi ca si se usuce,

Qberon $e[f -([Svenheart (-,arlea ucanicufu i lrajitor


T
pratra

conform instrucliunilor de pe pachelel. llcxibilitate amuletelor . Ele pot fi imbi-


Puteli modela, de asemenea, o lacrimi rrilte sau folosite ca accesorii separate
platd, o formd rotundi sau abstracti, fi-

Qm{ [)cntru talismanul vostru. Concepegi


xAnd cristalele qi nestematele pe o sin-
guri parte. In acest caz, piesa din lut
trebuie si fie groasi dea,75 centimetri.
DupI ce piesa din lut s-a uscat in
sobi, tiiagi o bucati de piele puqin mai
mare declt amuleta, avlnd griji si aveqi
(t$ cusitu ri
,rn model in care acestea si se intre-
t.rie, obginAnd un efect extraordinar.
( )rr sa creati modelul dorit, luali o
placi din lemn qi infigegi cuie in lo-
..'trrile in care sirma se va ramifica,
intinzAnd-o apoi printre ele, in funcgie
destul material in vArf ca si faceti o ,lc modelul pe care vregi si-l realtza1*r. cu margele ac
gauri pentru qnurul pe care il veqi atlrna la git! inmuiaqi pielea in api Ileteqi cuiele cu un ciocan pentru a le fixa in placa din lemn! Lustruiqi
cald; qi intindeqi-o peste amuleti, apoi faceli o crestituri pentru pia- .rpoi modelul cu gmirghel!
tra de cristal. Dupd ce fixali cristalul, intindeli pielea gi faceqi alte Daci vreqi si addugagi mirgelutre sau alte accesorii din sArmi, fixaqi-le
crestituri mici pentru pietrele sau nestematele pe care dorili si le in- in timp ce introduceqi firul printre cuie. Putefi, de asemenea, si treceqi
crustafi! Apoi tiviqi pe margini bucata de piele sau daci vrefi si aibi rle mai multe ori sirma de jur imprejurul unui cui, imbinlnd-o apoi
franjuri, hsaqi liberi o bucilici de piele pe care o veli tdia maitirziut .'u o alta mai sublire, ad;ugAnd qi cAteva mirgeluge.
Daca dorigi ca pielea si se vadi cAt mai pulin, tdiati-o cAt mai aproape Puteli si ataqali amuletei voastre si alte elemente, din lemn sau din
de amuleti 9i tiviqi-i marginile! Dupi ce le-aqi cusut pe amlndoua, piele, modelAndule in funclie de forma gi de mdrimea talismanului.
indoiqi pielea in spatele amuletei! Dupi ce se va usca, va rimAne inpozigia Puneqi-vi imaginaqia la contribulie, gi opliunile nu vor inceta sd
aceasta. Apoi, odati ce s-a uscat, ungeqi-o cu sipun-cremi sau cremi de .rpari! Creagi!
mlini! Fixali-i in vArf un inelq prin care sd introducegi gnurul de agiqat
la gAt sau introducegi-l pur qi simplu prin crestitura ficuti in piele! Vi
puteli bucura acum, ani la rAnd, de o amuleti frumoasi gi rezistenti.
Puteli decora bucata de piele, desenlnd-o cu un marker ori cu vopsea, z. Qum sd aduce(i [umind in .piata voastrd,
sau atagAndu-i panglici sau alte materiale.
Amuletele din piele pot fi confeclionate 9i fnrn lut, dar lutul asi- infaptuind un a,ct mq1ic cu qJutoru[ [umdndri[or
guri fixarea permanenti a mirgelugelor.
autor : (trdl 9\oontlancc

frnu[ete din metl,t Fie cd Etigi, fie ca nu, este posibil si fi panicipat, micar
o dati in via1i, la un act magic infeptuit cu ajutorul
Amuletele din metal pot fi combinate cu lemn sau cu elemente mici lLrmAnirilor. Clnd vi s-a intAmplat ultima oari si vi puneli
din metal. SArmi gisiti la orice magazin de feronerie - din cupru, ni- o dorinli qi si sufla1i in lumAnirile de pe tortul aniversirii
chel, alami sau metal lecuit. Cumpirali numai sArmi etichetati ca fiind voastre? Acesta este un act magic in forma sa cea mai
,,moale"! Nu cumpirali sirmi din plumb, deoarece plumbul este toxic! simpli. tn bisericile din intreaga lume, de la cele catolice
Folosind sArme de diverse mirimi, le putepi conferi foarte multi pini la cele universaliste-unitariene, oamenii infiptuiesc

t24 Qberon $eff- cI!r'enfreart (


-qrteq
ucenicu[u i ""rdjitor 125
clte un act magic aprinA,nd o lumAnare in timp ce se roagi pentru It' cxploragi pe toare, f;rd sa vi insugiqi insi conceplia conform cireia,
tnsinitogirea unui prieten sau rezolvarea unei probleme ori cAnd cer irr timpul unui ritual magic, trebuie sa folosili doar o anumiti luml-
diviniulii si le indrume pagii in viagi. Aprinderea unei lumAniri in nrrre pentru a obline efectul scontat. CAnd alegeli forma gi mirimea
timpul sdrbdtorilor de iarni (Hanuka, Yuie/solstiliul de iarni, trnei lumAniri, este important si vi gAndili cAt timp vreti sa arde.
Criiiunul, Kw anzaEi Imbolc/tntAmpinarea Domnului) reprezinti un ( ) lumAnare mici, turnati intr-un suport de metal, va arde cAteva ore,

act magic menit si atragi cildura gi lumina soarelui - acest obicei igi in timp ce una votivi va arde o noapte sau poate chiar doui. LumAnirile
are ridrcinile in Roma antici, unde oamenii daruiau lumAniri de Sa- eilindrice, cu diametrul mare, se consumi mai greu, dar trebuie sd le
turnalii. Chiar gi in India, inceputul iernii este marcat de sirbltoarea .'uritali ceara sau si le tiiali in jurul fitilului ca si ardd complet. Sfegnicul
Divali, un alt ,,Festival al luminilor", unde felinarele qi luminirile care cu $apte brale este special creat pentru a putea aprinde clte o lumAnare
ard in jurul casei sau plutesc pe Gange simbolizeazi renaqterea ;i in fiecare zi, timp de o siptimAn;, lisAnd-o aprinsd o zi intreagi, iar
dorinlele legate de anul care vine. Itunlnirile inalte si subtiri, in suporturi din sticle, numite lumlniri de
inc; de la inceputuri, oamenii au recunoscut pretutindeni puterea rrrgiciune, pot si ardi;i mai mult. (S-ar putea si fili nevoiqi si indepinaqi
focului, fie pentru ci ne oferl cildura ditdtoare de viaqi sau mirosul .unbalajul din plastic, dar, atunci cind le alegeli, trebuie si vi gAndili
apetisant al mAncirii, fie pentru ci adaugi savoare povegtilor in primul rlnd la energiile pe care acestea s-ar purea si le conlini.) Ar-
inspiimAntitoare depdnate in jurul focului de tab;ri sau creeazi at- ,lerea consecutivi a unor lumlnari gi grija pe care o acordali in tot acest
mosfera perfectd pentru o intAlnire romantici. Flicirile jucduge, care tirnp vi vor ajuta si vi consolidaqi obiectivele pe termen lung sau si vi
danseazi in intuneric, ne capteaza atenlia gi ne fac si ne pierdem in conturali mult mai bine dorintele pe care vreli sd le impliniti. Poate ci
liclrul qi in str;lucirea lor. Aceasta este puterea pe care dorim s-o atra- cloriqi ca lumnnarea si stea aprinsi intr-un anumit interval de timp, din
gem prin actele magice, unde lumAnlrile joaci rolul primordial. Di- z.i sau din noapte, in func1ie de obiectir.rrl pe care vi l-aqi propus, sau aveli

ferenla dintre un act magic qi aprinderea unei lumAnlri consti in scopul intenlia s-o lisati pur 9i simplu si ardi pini la capit.
pe care i-l conferili. Puteqi si infiptuili un act magic simplu sau com- Cel mai important aspect de care trebuie si qineli seama in tim-
plex, dar aspectul cel mai important il reprezintd menirea ;i rezulta- pul actelor magice este culoarea lumAnirilor. Ea contribuie la atrage-
tul final pe care vi-l propuneli. Nu trebuie si uitagi ci, tn timpul rea energiei dorite gi tot prin intermediul ei se stabilesc legdturile cu
ritualurilor magice, toate elementele sunt opqionale, cu excep[ia subconstientul vostru. Iati clteva dintre numeroasele semnificatii ale
lumAnirilor (pe care, la nevoie, vi le puteqi imagina). Pornili, apadar, culorilor asociate cu lumlnirile:
la treaba, folosind toate ,,ingredientele" de care aveqi nevoie!
Roqu - foc, dragoste, pasiune, emolii, curaj, sex, fo4d, putere, mlnie,
sAnge, energie

Cunr sd alegeli o [umdnare Roz - onoare, dragoste, idile, feminitate, prietenie, copilirie-fetiqe
Portocaliu - atraclie, incurajare, stimulent, foc, curaj, toamni
Existi multe tipuri de lumlniri: din ceirri puri de albine, sub formi Galben - aer, glnduri, minte qi comunicare, atractie, farmec, incre-
de suluri, dar gi modelate sub diverse tipare, lumAniri decorative, sculp- dere, fericire, bucurie, vari
tate sau turnate in diverse suporturi. Formele modelate infaqigeazi pi- Verde - plmlnt, fertilitate, prosperitate, abundenld, creqtere, noroc,
sici (folosite pentru atragerea norocului sau in acte magice cu animale), vindecare, primivari
cranii (folosite in descAntecele de timiduire), figuri umane (folosite Albastru - api, succes, destinul material/teluric, ribdare, linigte, vin-
pentru atragerea iubirii qi legarea relaqiilor) 9i multe altele. Puteqi si decare, claritate, inlelepciune

Qbcron..je[[' tl{o."en fi c art L-drtea ucenicufu i r,'rdjitor t27


Albastru-deschis - cer, pace, copilerie-baielei rkrriti, adeugAnd sau inhturAnd culorile, aromele sau plantele, in
Turcoaz - vindecare, echilibru, apI l'trnclie de obiectivul dorit.
Purpuriu - spiritualitate gi destin spiritual, putere, pace, nobleqe Nu uitaqi cd lumAndrile albe (gi uneori cele negre) pot fi folosite
Maro - pimAnt, fundament, stabilitate, muncd, aspecte legate de pro- in orice scop. Jineji o lumlnare obignuitd in mAnI gi imaginaji-vi ce
fesie gi de viaga ,,telurici" culoare agi vrea si aiber argintiu cu spirale purpurii, culorile pimAntului
Alb - energia Yang, lumin5, puritate, unitate, vindecare, spirit gi uni- ;i ale cerului, verde cu puncte rogii - dali frAu liber imaginaqiei! tn
citate, contine qi reflectd toate culorile, poate si inlocuiasci orice ,rcest fel, vegi focaliza asupra lumAnirii energiile gi obiectivele.
alte culoare Dacd alegeji o lumAnare ca sd inflptuigi un act magic penrru o per-
Negru - energia Yin, intuneric, deqerticiune, potenlial, izgonire, eli- soani (de preferat ar fi si-i avefi permisiunea), e bine si 1ine1i seama
berare, proteclie gi inhturarea ghinionului sau a vrijilor, neagd toate cle zodia ei. IatI culorile asociare cu planetele care guverneazd,zodnle:
culorile gi energiile
Cenugiu - neutralitate, impas, pierdere, lucruri ascunse' nehotirAre Berbec (N4ane) - rogu gi iar rogu (toate nuangele de rotu roz
- de la
Auriu - apectele ,,masculine" ale divinitaiii, soare, prosperitate qi abun- la stacojiu)
denli Taur (Venus) - roz, mov, galben-deschis gi bleu
Argintiu - simbolul Fecioarei, al divinitdgii feminine, luni, prospe- Gemeni (Mercur) - galben, verde, violet
ritate qi abundengr Rac (Luna) - verdele mirii, argintiu, alb
Leu (Soare) - galben, portocaliu, auriu
Anumite lumAndri destinate actelor magice au jumdtatea de jos vop-
Fecioari (Mercur) - ruginiu, bleumarin, gri
sita in negru pentnr ca in momentul arderii culoarea de sus si aco-
Balanfi (Venus) - bleu qi culoarea levlngicii
pere negrul. Acestea se numesc lumlniri cu efect de neutralizare,
Scorpion (Pluto/Marte) - nuange inchise de rogu (purpuriu, bordo,
deoarece se folosesc pentru a inletura ghinionul sau ,,magia neagr5"
castaniu)
in dragoste (lumAnrri rogii), pentru bani (umAndri verzi) sau in alte
Sigetitor (|upiter) - purpuriu, bleumarin-inchis
imprejuriri (lumlniri albe). Pe de alte parte, lumlnirile in care ce ra
Capricorn (Saturn) - verde-inchis, cafeniu, cenugiu-inchis, albasrru,
neagrdse revarsd peste cealaltd culoare sunt menite sd pund capit unei
bleumarin
relapii, de aceea trebuie folosite cu multr griji.
CAnd alegeli o lumlnare, trebuie si 1ine1i seama in
Virsitor (Uranus/Saturn) - galben-deschis, indi go, alb astru-me t alizat
primul rAnd de faptul ci este un punct de focalizare Pegti (Neptun{upiter) - verde-pal sau verdele mirii, tvrcoaz,indigo
pentru voi - un punct unde se intAlnesc energiile
con$tientului Ei ale subcongtientului - motiv Pen- Daci nici una dintre aceste culori nu vi se pare potriviti pentru
tru care vI sfdtuiesc sI alegegi culoarea sau cu- persoana respectivi, alegegi lumlnarea urmAndu-vi propriile instincte.
lorile care vd reprezinti cel mai bine. De Putegi si ginegi lumAnarea in mAini gi si vd imaginaqi cu ochiul minpii
obicei, imi place si fac cumpirituri in mag^- persoana spre care vreti se indreptaji energiile.
zine obignuite, precum Target, Michael's In timp ce infaptuiqi actele magice, trebuie si qineli intotdeauna
sau JoAnne's, unde caut o lumlnare care seama de codul principiilor morale pe care vi le-agi stabilit, rostind,
,,si-mi vorbeascl". Pot si cumpdr, de aseme- de asemenea, expresii saufrazecu efect pozitiv, precum: ,,Spre binele..."
nea, ceard.ca si-mi modelez singur lumAnarea sau ,,Cer acest lucru pentru binele..."

Qber on $e[[-!furlcnheart Q.artea ucen icufu i rrriij it or 129


Cum sd decorafi, sd inruegmdntoti qi sd insuftafi ocrotitoare", p czr sd le agezaqi in spatele sau in jurul altarului (sim-
ener gii poziti^o e [umdndrii rroqstre boluri ale Domnului Dumnezeului nostru, ale FecioareiMarra, dar
;i ale altor sfinqi sau fo4e divine), apoi aqezali o lumAnare in mijlo-
Cea mai simpli modalitate prin care puteli insufla energii pozr- cul altarului, reprezentAnd scopul sau intenlia actului magic! tn fala
tive lumAnirii este s-o gineli in ambele mlini gi sr vi concentrali asu- ei, puteli sI puneli o^ alti lumAnare) care va juca rolul de recipient -
pra obiectivului vostru, vizualizind rezultatul final dorit sau ,,lumAnarea astrale". tn ...rt aranjament, energia circuli i.,tr-.rn spaliu
exprimAndu-vl in cuvinte scopul urmirit. in tot acest timp, putegi protejat, trece prin lumAnarea care simbolizeazd doringa voastrl gi se
s-o gi ,,inve;mlnta1i". Sunt convins cd vi se va pdrea ciudat, dar nu opregte in lumAnarea-recipient sau lumXnarea astrali, atregAnd alte
este vorba de haine. Procesul de ,,invegmAntare" este o metoda tradi- energii benefice.
lionala prin care-i puteli insufla energii pozitive lumAnirii, reugind Gnsili multe alte aranjamente in cn4ile de specialitate, dar puteji
astfel si v[ implinigi obiectivul. Trebuie, in primul rlnd, si alegeli Ia fel de bine sI vi concepegi propriul model, in funclie de scopul pe
un ulei: uleiuri esenliale sau parfumate, dar Ei uleiuri de gdtit, pre- care il urmiritri:
cum cel de misline sau de porumb. Jineqi baza lumAnirii in mAna
stlngd (mAna-receptor) qi vArful in cea dreaptl (mAna-expeditor), un- o Vrefi si atragefi o energie pozitivi? Alegeli o lumlnare pen-
gind-o apoi cu fiecare mAni in parte! In timp ce vizualizaqi obiec- tru acest scop qi una penrru voi! Aprindegi-le timp de cAteva
tivul, puteji unge lumAnarea in funclie de direciia energiilor pe care nopli consecutiv, apropiindule cAte pulin de fiecare datel in
vrefi se le atrageji - in sus, in jos sau lateral, cu migciri lente 9i inde- momentul in care se ating, lesalile si ardl pAnd la capdt! Daci
lungate sau in spirale. in cazul lumAnirilor turnate in suporturi din se lipesc una de alta gi se topesc impreunl, cu atar mai bine.
sticle, picuraqi cAiiva stropi de ulei in lumAnare ;i intindeii-l pe toati o Vrefi si respingefi o anumiti energie? Repetagi procesul invers.
suprafala acesteia. o Vrefi si atrageli norocul de partea voastri? Alegeli
Puteji folosi multe alte metode pentnr a insufla energie lumAndrilor lumAniri in funclie de ce vd dorigi (bani, o slujbi noui,
voastre. Gravali pe ele, cu ajutorul unei scobitori sau al unui pix, cu- dragoste etc.) qi aEezaji-le in jurul lumAnlrii astrale!
vinte, rune, simboluri sau imagini! Lipili pe suportul lumAnirilor de o Vrefi stabilitate? Aqezali patru lumAniri sub forma
rugiciune fotografii din reviste gi cataioage! tnfegurali-le in plante us- unui pitrat, ca picioarele unei mese sau ale unui scaun!
cate, avAnd grljaca acestea si nu ia foc, sau alegeli lumAniri care au DouI lumlniri pot reprezent^un cuplu in timp ce trei
deja in componenfa lor plante ori alte ingrediente! Turnali, in fiecare intruchipeazi cele trei chipuri ale divinitilii.
zi, inainte de a o aprinde, cAteva picituri de uleiuri esenliale pe suprafala
lumAnirii, ardegi timAie in apropiere sau alegeli lumAndri ale ciror par- Adiugali alte simboluri, plante sau obiecte in altarul vos-
fumuri reflecti dorintele voastre! tru, in aga fel inclt se atagegi energiile pozitive penrru a
vn implini dorinlele. Puteqi adiuga ror ce credeqi voi ci vi
ajutd in acest sens.
ft anjamentuf tum dndr itor
Cum sd stinge{i lumdnarea
Daci dorili mai mult de o lumAnare, Putefi arania cAteva pe al- In cele mai multe caz:uri, este bine sd o lisaqi sI ardi
tarul vostru, in funciie de obiectivele pe care vd propuneqi si le rea- complet pentru cavraja sd se implineasci. Daci totuqi,
liza1i. tncercagi, de exemplu, si folosiqi dour sau mai multe ,,lumAniri nu veqi dori, linegi-o aprinsi doar intr-un anumit interval

t30 Qbcron $e[[- !I{r'enhaarl l-.sr le a ucen icu[u i rrriijitor


Pietrele Si bepele trni pot fringe oasele,
timp de cateva nopgi, siptimani sau luni la rand. Existi diverse opinii
Dar g,indurile nicicind nu md aor atinge.
referitoare la felul in care trebuie s-o stingefi. Dar, in afarl, de moda-
litatea ,,corecte", eu lin seama 9i de direcgia in care vreau si indrept
Sau puteqi spune ,,Aztante, AeAnte, malefi.cante!" (;i pronunlapi
energia intr-un anumit moment: vreau s-o gin captivl in lumAnare
a-VON-tay, a-VON-tay, MAL-ef-e-KON-tay care inseamnI,,Piei,
(atunci o sring cu degetele sau cu mucarnila) sau vreau s-o rdspAndesc
piei, diavole!")
in univers (atunci suflu in ea). CAnd o stingeli cu degetele, udaqi-le
inainte, ca sI nu vI ardegi. Spre deosebire de metoda folosirii mucarnilei,
Cum sd neutralizapi energiile negdtiae ale wnei persoane
in felul acesra vi veqi contopi energiile 6'svraja pe care o infiptuili.
Scrieqi de trei ori pe o bucati de hAnie numele persoa-
O alta modalitate este sI bateqi din palme deasupra flecerii - curentul
nei care gi-ar putea face rlu sie;i, dar Ei altora! tncercuili
de aer stinge lumAnarea, rdspAndind Pretutindeni energia focului'
numele de fiecare dati! tmpituriqi hArtia in trei ;i apoi iar

Ce facepi dupd ce tnfdptuipi actul mdgic


Fiecare lumAnare trebuie folositi doar pentru scopul pe care i l-a1i
destinat, motiv pentm care trebuie si ingropaqi toate resturile care mai
rimAn, chiar dacl asta inseamni si le trimiteli la groapa de gunoi eco-
in trei! Legali-o cu sfoarl (sau a1e) roqie 9i alb;! Apoi umpleqi
cu apl un pahar din plastic! Puneji hArtia legati cu sfoari
in api, lesAnd-o sd se ageze pe fundul paharului! Iar in final,
bigaqi paharul in frigider, rostind in tot acest timp un descAntec:
w
logicd, impreunr cu gunoiul. Dacr actul magic a avut drept scop puri-
Fie ca aceastd persoand mie rdu sd nu imi fac,i!
frcareasufleteasci, puteli sI aruncali resturile lumAnirii intr-o api din
irnpietriai s,i rdmind Si din ginduri s,i-mi dispar,i!
apropiere, dar aveli grije se nu influenqali negativ mediul inconjurltor.
Energia unei fiinpe bune ;i generoase
Puteli sl infaptuiqi acte magice cAt mai elaborate cu Putin!5, dar
Asupra rnea tu pogoard-te!
nu trebuie si uitati ci uneori aveli nevoie doar de o lumAnare 9i de
pufin timp petrecut lAngd ea in vreme ce arde.
AtAta timp cAt paharul rdmAne in frigider, persoana respective nu-$i
va mai poate face riu nici sieqi, nici celor din jur.
(ArurNn Sn,A.pFER & LrrnNa. D'VaNus)

3. !)esc dntece, pentrv orice impreiurare


cQraji de in[dturqre q unor pe.rsoctne rdu'ooitoare Cum sd tnldturapi pe cineaa din aiapa noastrd
O modalitate prin care puteti inletura pe cineva din viala voasrri
qi de e.xarcizqre
este si gisiqi o fotografie cu voi amAndoi gi s-o decupaji pe respectiva
persoand din ea.
Cum sd tnldturaPi gindurile negre
(ArHnNa Suarrm)
Oricine nurre$te gAnduri negre; important este insi ce faceli cu ele.
Cu ajutorul magiei, puteli scdpa de ele. Iatr cAteva sugestii: scrieli-|e
cu cerneale pe o bucatd de hArtie de orez, apoi mototolili hArtia 9i !raia cutiei-oglindd
Imbricaqi interiorul unei cutii cu foile de metal! Puneli in cutie
aruncali-o intr-un rAu. Sau ingropali-o in pimAnt intr-o noapte cu luni
fotografia unei persoane care vI doreqte riul (sau scriegii numele
nou5. Sau ardeti-o intr-un cazan mic. Sau aruncaqi-o in foc in timpul
pe o bucati de hArtie), apoi inchideqi cutia. AtAta timp cAt aceasra
unui ritual. Aveli grijd ca in tot acest timp sd spuneli un descAntec:

l-.ar I ea ucenicufu i lr{iitor 133


Q6eron $ef(- rQrtenheort
riu nici sieqi, cleulei de trandafir in ea qi amestecali cu o pani albe! (Da,
rimAne inchisi, individul respectiv nu-gi mai poate face
se face mizerie. Jineli la indemAni prosopele de hArtie!)
nici celor din jur.
(ArunNa SHarrEn) Ungepi-vl apoi pe fali cu aceaste cremi lermecatd ori
de cAte ori avetri nevoie!
(ArunN,t Su.a.EEEn)
scdpapi de o persoand nedoritd
Daci vreli sI sclpali de un vizitator nepoftit, Pune1i
o miturl in spatele unei uqi, indreptAnd coada spre Pentru un pdr frumos Si lung
persoana resPective, f.trrd ca aceasta s-o vadi. Puteli sI
Spdlaji-vi pIrul cu un $ampon de buni calitate, care si contini che-
mltura oriunde in casI, atAta timp cAt sta in ratini, apoi ungeli-l cu balsam. Masagi scalpul cu buricele degetelor
^rezatr cle la ambele mlini, repetand de trei ori urmdtorul descAntec:
spatele unei ugi gi are coada indreptatr in direcqia vi-
zitatorului inoportun. Apropo, cAnd vi mutali in casl
Lung;i p,irul rneu aA crerte,
nouI, nu luali cu voi mdtura veche! Va aduce in lo- bogat
Ca un ri.u, pe umeri, se oa rertdrsa;
cuinla cea noud toate problemele din cea veche'
V,Antul mi-l oa flutura
Aruncali-o gi cumpirali-vi una noui!
(AruaNn SHarErn) $i prin /nagie tot mai lung;i mai bogat va deaeni,
Da, a;a se va lntimpla!

Cele trei Pictituri


vrajl medievali meniti sI opreascl pe cineva sI vi faci riu! Dupd ce il clatili, uscati-l cu un prosop, masali-l cu spumi gi
Iatd o
pieptlnali-l cu o perie din pir de porc, rostind descAntecul de inci
Rostili-o de trei ori:
trei ori. (OnenoN)
Ez, (spuneii-ve numele),
Asupra a (spunegi numele persoanei respective)
Reodrs trei picdturi de singe
cQr aji pentru purific ar e suf[eteqscA
Pe care de la tine le extrag
Mai intii din inim,i,
Apoi din ficat,
Darurile gi binecuodntdrile apelor curgdtoare
(Pentru depresie)
$i apoi din seaa ta,
Ce m-a inspirat si inflptuiesc aceasti vraieafost un pod micul con-
$i alaga Pi-o oei Pierde.
(ArunNa SHe'rnen) struit peste un plrAu dintr-un parc a{7at in apropiere. Puteli la fel de
bine sI v5, aSezaji pe niqte pietre in mijlocul unui izvor sau sd stagi in
genunchi pe mal, cu mAinile in api. in acest caz' Pentnr a o auzi gi a
cp"aji de frumuse\e o atinge, cel mai bine este str alegeli un golfulel.
Agezagi-vi pe un pod sau pe nigte pietre ca si puteii asculta zgo-
motul apei, permilAnd ionilor negativi si vr cuprinde trupul. Stali cu
Pentru o Piele frumoasd
faja spre aval, privind cum apa se indepirteazl gi exprimali in cuvinte
Puneqi o picituri de ulei de trandafir pe fundul unei lumlnlri roqii
creml emolientl, turnali qapte picituri lucrurile care vd provoacl suferinqi gi de care vreli si scipagi:
Ei aprindeqi-o pe altar! Luaii o

Qberon $cf[- lQrvanfiaart Qartea ucenicufui lrdjitor r35


134
qttuat de sacralizqre
lie ipi incredinpez dEresia Si nelini;tea mea,
Tie lli incredinPez durerea mea. Acesta este un ritual prin care instrumentelor voastre magice li se

lie iPi inredinPez tristePea mea, conferi sacralitate.


Lacrimile ;i aPatia mea' Materiale: Instrumentele magice, sare pentnr pimXnt, timlie (din
santal sau paciuli) pentm aer, bricheti gi lumlnlri pentru foc qi un
Rostili descAntecul cu glas tare dacdPuteti' dar, dacdpreferaqi, putefi ('Jstron cu apd.
sIJ spunegi ;i in gAnd. Deschidegi cercul gi invocaqi spiritele strdbunilor, cerAndu-le aju-
Acum ducegi-vd in celelalt capit al podului sau intoarceli-vI cu fala
tor, indrumare gi binecuvlntare! Concentraji-vi asupra lucrurilor pe
spre amonte, primind lucrurile pe care vi le dorili:
t':rre vreli si le Aprindeli lumAnarea! Aprindeqi timlia la
reahzatri!

Primesc tdmdduire.
l'lacira lumAnirii! Turnagi sarea in api!
"freceqi instrumentul magic prin fumul de timAie, spunlnd:
Primesc Putere.
Primesc curaj.
Primesc bucurie ;i fericire. Te binecuaintez cu puterea aerwlui.

Mullumiqi izvorului Pentru leacurile qi binecuvAntirile lui qi


Treceqi instrumentul prin flacira lumAnirii, spunAnd:
incheiaqi descAntecul, spunAnd:,,Facd'se aoia Domnulwi!"
Este bine sn infnptuigi adesea acest ritual, schimbAnd lucrurile pe
Te binecuointez cu puterea focului.
care vi le dorili, in funcgie de situagie. Puteqi, de asemenea, si-l
desfigurali in timpul plimberilor voastre zilnice prin naturi;i/sau in
Introduceqi sau stropili instrumentul cu apilsare, spunAnd:
timpul perioadelor de meditalie.
(L,tov MooND,rNca)
Te purific prin puterea dpei;
Ritualwri de purificare cu aiutorul apelor curgdtoare $i-pi confer puterea p,imintului.
O alti metodi este se stali cu faqa in amonte. Chiar dacd vi arez^ti
pe un pod deasupra apei, inchideqi ochii qi imaginagi-vi cI energia ei Ridicagi instrumentul in aer, spunAnd:
se revarsl asupra voastre. tntindeli larg bragele (fie cn o facegi in rea-
litate sau doar in minte) 9i tnchipuiqi-vd ci vd afla1i in mijlocul rAu- Facd-se ooia Domnului,
lui. in timp ce senrevarsi qi trece peste voi, apaia cu sine suferinia C,ici tu acum imi aparpii!
trupului vostru. tn aceasti versiune, nu trebuie si exprimali in cu-
vinte lucrurile care vi tulburl via1a, dar vegi descoperi cu surprindere
Mulgumiqi spiritelor stribunilor pentnr ajutorul, indrumarea gi bi
c[ o parte din suferinla voastrd a fost luati de valurile imaginare, pu-
necuvAntarea lor inainte de a inchide cercul!
rificindu-vi astfel trupul qi sufletul.
(Lnov MooNDaNce) (Aoeu-e MooN DnecoNsr,r.n)

r36 Q6eron $e[[ - n{t enhe ar t \-.artea ucenicu[ui lrdjitor 137


Qtuot de ocrotire Adunali plantele gi puneji-le intr-un siculel purpuriu! Desenapi cu
rnarkerul cAte un ochi pe fiecare p^rte a siculeplui! Dormili noap-
Balaurul ocrotitor tea cu el sub perni! CAnd aveli nevoie de viziuni, frecali-l deasupra
Acest ritual este menit sd vd aline temerile si sd vd dezviluie tai- celei de aT.reia chakre a ochiului.
nele ascunse ale sufletului. Agezali-vi comod gi tragegi (Lnor,,rnoDnNcrn)
adAnc aer in piept, concentrAndu-vd asupra respiraliei!
Imaginagi-vi cu ochiul minlii ci vd aflaji intr-o
vale liniqtita, pe marginea unei stAnci, 9i priviqi apa c$isa, ritus,tvri qstr aIe, coqmotruri
care curge dedesubt! Aruncagi toate grijile care
vi macind in rAulocean, intorcAndu-vi apoi Ritual pentru un somn linistit
cu spatele la ele. Au displrut acum din min- Aveli nevoie de un beg(or parfumat cu aromd de vigine, iasomie
->2
; tea voastrd de parci nici n-ar fi existat. In faqi, sau paciuli. Aprindeli be1igorul, concentrAndu-vd asupra doringei voas-
Ji afli balaurul ocrotitor, care aqteapti chema-
se tre Ei spuneli:
rea voastri. Acum,pentm cd vd simqigi eliberali
de griji gi probleme, rugafi-l urmitoarele lucruri: ingeri pazitori ai nopyii,
Binecuaintapi-m,i cu puterile voastre!
Aratd-mi ce-mi doresc sd vdd,
Tainele ce pace nu imi dau! Apoi, linAnd bejigorul fumegAnd in mAnI, desenali in aer penra-
Dd-mi rdspunsuri ;i cunoa;tere grama magicd, deasupra destinatarului acestei vriji, rostind cuvintele:
$i aratd-mi ce trebuie s,i fac!
Mintea, sufletul Si spiritul cunTpdtat Pdmint, Aer, Foc, Apd ,i Spirit,
Sunt secretul unei viepi perfecte. Contopiyi-od puterile
Cdlduze5te-md 5i spune-mi pe ce cale dpuc,
s-o
$i d,iruipi somnul binefdc,itor acestui suflet cbinuit!
C,ici la o rdscruce am ajuns Odibneascdse tn pace tn aceastd noapte!
$i nu Stiu incotro s,i md indrEt. Facd-se poia Domnului!

Balaurul ocrotitor vd, va ardta apoi calea - deschideqi bine ochii ;i Aqezagi beqigorul fumegAndintr-un suporr lAng5 patul persoanei
lasalil si intre in viata voastri! respective! Mullumiqi-le ingerilor pdzitori pentm ajutorul lor!
(Aonrra MooN DnacoNsrnn) (Analr,l MooN DnacoNsran)

qttuqf de dhinalle clnf[uen(e

Sdculepul Si ritualul de diainagie Vraja cifrei trei


Ingrediente: un siculeg purpuriu, pelin-negru, cuiqoare, rozmarin, Aceasti vraji este menite si vi ajute sd indreptagi comportamen-
cimbru, liliac, caprifoi, menti gi un marker violet. tul negativ al unei persoane. Nu uitagi insi ci va trebui sI repetaji

r.38 Qber on $ef[ - {Q.uenhanrt Qarle a ucen icu[u i rrrdjitor r-19


ritualul, pentnr ci nu are rezrtltate imediate! Avegi griji ca atunci cAnd inleturaji energiile negative, apoi deschidefi cer-
infaptuiqi vraja si nu fili cupringi de mAnie sau de uri, cici va avea
efect de bumerang.
cul gi rostiji propriul descAntec sau vraja mistici din @
VAnt din nord, printre copaci tu te strecoard,
rlndurile de mai jos! Puneli fotografia pe o suprafaqi
plati, de preferat pe podea. tnconjurali-o cu cei patru
aqi, agezAndu-i in funcgie de elementele pe care le repre-
@o
0
De trei ori cite trei, Si f,i-i s,i aad"i, f,i-i sd aadd! zintd (aqa cum veli vedea in cele ce urmeazi)! Inchideli
Nisipuri bogate din est, ce pdmlntu-l nobilapi, cercul cu alte patru cirgi, spunAnd:
De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi!
Focuri din sud, din somn aoi a,i trezipi! Ipi timit puterea (c,irpii respectiae)
De trei ori c,ite trei, ;i sd aada i-ajutapi! Ca sd... (;i spwnePi ce s,i facd ea).
Ape din aest, ce in mare ad reodrsafi,
De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi! Dacd este cazul, apelagi la puterea altei ci4i sau la orice alt element
(LEolanoDaNcan) ajutltor ca sd trimiteli mesajul. Atingeqi toate cele opt ci4i cu bagheta
magici, gAndindu-vI la iubitul/a vostru/voastri gi trimilAnd fiecirei
ci4i in parte cAte un mesaj diferit! Urmaqi sensul acelor de ceasornic!
$ra7oste fineli apoi bagheta in mAni, inchidepi ochii, gAndili-vl la alesul/aleasa
inimii voastre 9i trimiteqi mesajul! Avef griji sI vedeqi cu ochiul minlii
Vraja Snurului iubirii fotografia iubitului/ei! Atingeii apoi din nou cu bagheta cn4ile de tarot,
Avegi nevoie de trei panglici sau trei fire de in sensul acelor de ceasornic, spunAnd:
a1i in culori calde care vI sugereazd, dragostea.
tmpletiqi panglicile ;i gAndiqi-ve la alesul/aleasa
li-am d,iruit puterea (cdr;ii respective).
inimii voastre! Faceli un nod la mijloc, apoi con-
tinuali sI innodaji gnurul pAni la capete, ajungAnd Pentru fiecare carte in parte. Pentru cavraja si fie;i mai puter-
in final la qapte noduri! Purtaqi qnurul cu voi nici, privili fix fotografia gi trimiteqi mesajul in gAnd. Atingeqi foto-
pAni vi intAlnili marea iubire! Dnruilil apoi grafia cu bagheta magici!
celor cinci elemente, arzXndu-l qi imprfitiind Atunci cAnd considerafi ci aqi terminat, inchideli cercul, spunAnd
cenu$a in zarel. Facd-se aoia Domnului! sa:u BinecuoAntat/a sa fii!, sau orice alti for-
(LrolenoDaNcnn) mule magici pe care o doriji! Avegi grijd si urmaqi sensul invers ace-
lor de ceasornic!
Vrajd pentru wn iubit aflat la distanpd (Aoerra MooN Dn,rcoNsran)
Aceastd vrald - sau descAntec - este menitd si trimitl un mesaj iu-
bitului/iubitei ailat/e la distanji. Puteli s-o folosili cAnd unul dintre Vraja lunii
voi este plecat undeva departe. primiii ve$ti de
Ca si vedeli sau si
Ingrediente: Ca4i de tarot. Toji cei patru a;i, dar gi alte cd4i care la o persoanddragdvoud, privili luna
vd, ajutd, si spuneli qi si trimitegi mesajul. O fotografie a iubitu- cAnd se afleinfazecrescitoare gi spuneli
lui/iubitei. Bagheta magici. de trei ori:

r40 Qb er on $et[ - cI{r enhe ar t


Qarlea ucanicu[ui lrnjitor
Vdd luna Dar cintecul tw mi-l ascultd!

$i lwna pe mine md oede. 2: cintecul tu mi-l descintd!


$i luna tl aede pe cel ce inima mi-a fwrat. 3: c,intecul tu mi-l dezmiardd!
(AoEr-rn MooN Dnacosran)
(Spunegi apoi de trei ori numele persoanei respective!)
Vrdji pentru inaocarea puterii
A;a sd-mi ajute Domnul Dumnezeu! Miinile, inima;i glasul spre cer mi le-nalp
Ca forpele ,Liepii eu sd le inaoc.

Ave{ griji si spunegi numele persoanei respective de trei ori de fiecare P,imint, Aer, Foc, Ap,i li Spirit,
datI cand rostili vraja, ceea ce inseamni ci in total il spuneji de noui ori! Puterile ai le tmbinapi
(ArHrN,r SHnnnEn) $i Triplei Zeipe oiapd voi ti dapi!
Pintece al aiepii,
$i leag,in al experienpei,
Binecuvintatd tu s,i fii!
Q)rajd pentru noroc $i o soqrtd bund Tripla Zeiya, pe tine te inaoc
$i aoinpa Domnului sd se implineascd!
Pentrw atrdgerea norocului
(AoEr-ra MooN Dnacosran)
Aceastd vraja iqi are rldlcinile in cultura tribului Koyukon gi
trebuie s-o rostiti de trei ori:
Vraja lumdndrii
Stapine din ceruri,
Corbule, ce etti, corbule, ce-ai fost,
Putere, pace 5i iubire mie ddrwieSte-mi!
Corbule, ce intotdeauna aei fi! SperanS.a tu sd mi-o aprinzi
Corbului noi ne rugdm Ca flacdra acestei lumindri.
Noroc sd ne aduc,i! Lupta dinl,iuntru tu mi-o potoleSte
(ATHENA SHAFFER)
$i pacea ajutd-md *o regdsesc!
(AoErra MooN DnrcoNsrnn)

$Qmifestare
Qraji pentru bani, a.le.re. qi prosparitcrte
Vrdji mistice
Acestea vi ajuti atuncicAnd vd aflali intr-un impas. Repetaqi des- Vrdji pentru bani
cAntecul de trei ori, ginAnd seama de ultimul vers, care este de fiecare Turnagi o pictrturd de ulei de paciuli pe fundul unei lumAniriverzi.
datd diferit: Aprindeli lumAnarea, impreund cu pulini timlie, pe altar 9i rostitri
cle trei ori (sau in grupuri de cXte trei):
Putere misticd, tupiter, soarele de trei ori tu tl tnconjoard
Tu calea mi-o aratd! gi banii la rnine tu adu-i!
Abruptd ;i lungd poate fi, (ArHrNa Srnnnnn)

t42 Qberon $eff -cfu venfr cart l)arle a u cen icu[u i rrriijit or 143
Dupi ce aqi ingirat roate monedele, aprindeli lumAnarea! Imagi-
Vraja sdcwlepului cu bani
nafi-vi ci puterea banilor trece prin flaciralumAnirii 9i ajunge la rroi.
Ingrediente: o lumAnare verde, gase monede, un sdculel verde qi
Stagi zece minute in fai',a lumanirii aprinse 9i inchipuili-vr ci ducegi
sco4iEoari. o viald imbelgugati, cheltuind banii gi facAnd investilii gi
Agezagi monedele in jurul lumAnirii 9i aprindeqi-o, spunAnd de _cumpitat
economii penrru viitor. Inlaturali indoielile 9i gandurile legate de da-
trei ori: torii sau de taxe, care ar putea impiedica infipruireavrdjri.Dupd, zece
minute, lesagi lumAnarea si arde pAne la capdt. Apoi, agezati din nou
Banii sti creascd, monedele in vas gi vasul la locul lui. continuaji si puneli in fiecare
Banii s,i in/loreascd,
zi monede de argint in vas pentru ca vrala se prindi contur. Acest
lucru se va intAmpla dupi o zi sau doud.
Banii s,i strdluceascd
(LrolnnoDaNcnn)
$i la mine sd sporeascd!
Vraja banilor
Ingrediente: o lumAnare verde gi una albd; lumAniri inchinateZe.,t-
Presiraqi siculegul cu scorligoari qi (cam dupi 15 minute) adunaqi
lui si Zeilei religiei \Vicca; tdmAie din iasomie sau paciuli; ci4i de tarot,
monedele una cAte una gi punefi-le in el, spunAnd:
care intruchipeazd lumea, soarele gi magicianul (sau cirli care vi re-
prezintd pe voi); o piatri ochi-de-tigru; un cuar! albastru gi unul
SporeSte-mi banii de trei ori cite trei! fumuriu qi, dacd vreli, bagheta magicd.
Aranjagi acesre anicole pe alrar, de preferat intr-o noapre cu luni
Jinegi-l la indemAnd pAnn cAnd consideraqi cd,vrala s-a infaptuit! plini, 9i spunefi:
(LEole.noD,tNcnn)
in aceastd noapte, in,noc
Puterile succesului, norocului ;i banilor.
Vraja banilor de argint
Slav,i Zeiyei noAstre, cdci in ajutor te chem!
Aveqi nevoie de o siptimAni pentru tnflptuirea acestei vrlji.
Agezali un vas intr-un loc la vedere gi punegi in el in fiecare zi,
$i aprindegi lumAnarea inchinatl Zeigeil
timp de gapte zile, clte o monede!in.., de a gaptea zi,luagivasul gi
o lumAnare verde cu suport qi duceqi-le intr-un loc potrivit pentru Slao,i Zewlui nostru, cdci in ajutor te chem!
infdptuirea actului magic. inainte de a incepe vraja, imaginali-vd ci
suntefi o persoani prosperi, pentnr care banii nu sunt o probleml Ridicali mAna spre cer, inchideji ochii ;i imaginagi-vi cd doringa
vi s-a implinit! Aprindeli timAia, spunAnd:
Jineli lumAnarea tn miini qi inchipuili-vi ci banii se adund in por-
tofelul vostru. Punegi lumAnarea cu suport pe o suprafalS,platl'gi agezaii
Puterea ta sd se pogoare asupra niea
monedele in jurul ei, spunAnd de fiecare datd:
Ca parfumul acestei Jldcdri!

Banii s,i creascd, tn timp ce timAia arde, aprindeli lumAnarea verde, spunAnd:
Banii s,i infloreascd,
Banii s,i str,iluceascd Puterea ta sd se pogoare asupra mea

$i la rnine sd sporeascd! Ca flacdra acestei lwrnindri!

t44 Qher on $eff - (f{r'enfr eart (arlea ucenicu[ui I'rdjitor r45


Aprindegi lumAnarea albi, spunAnd: Moi ca puful cuvintele sd fie
$i cu inpelepciune noi sd le rostim
Puterea ta sd se poSoare asupra nxea
$i tn armonie sd trdim!
Ca llacdra acestei lumindri! A;a sd ne ajute Dumnezeu!

Treceqi de trei ori trei pietre pe deasupra lumAnarilor 9i temAiei


cele
Puneji fotografiile sau carrona$ele in plic 9i inchidegi-l
aprinse, de la stAnga la dreapta, cu miEcdri circulare! Stingeli timAia 9i firis;-l sigilagi! Puteli si puneli pe el un simbol al proiectului la care
a1ez \i-o apoi intre cele doud lumlnari! inchideli ochii 9i ridicaii mAna
lucrali impreuni. Pestraji-l in sigurangi pAnn la finahzarea acestuia!
spre cer in timp ce rostifi prima propozigie! Deschide!-i apoi 9i rostigi vraja,
in timp ce stingeli lumAnrrile pe rAnd. (Avegi grije sn le stingegi cu dege. (Esr,rna T'sunnr)
tele, nu suflAnd in ele, pentru cr este considerat un gest lipsit de respectD

tpi mulpumesc, Zeipd,


cQraji pentru protec(ie qi siguranf d
$i acas,i popi s,i pleci tn pace ;i iubire.
ipi mulpumesc, Zeule, Vrajd pentru putere
$i acasd popi s,i pleci in pace Si iubire. CAnd aveji nevoie de mai multi purere, rostiji aceastd vraji:
$i araja s-a infaptuit
gi aoinpa Dornnului s-a tmplinit! Forpe alezilei ;i ale noppii,
(Aorrra MooN DnacoNsran) Puteri nemaiodzute ooi sd-mi dapi!
(LnolnnoD,rNcrn)

O"aji pentru pqca. Vraj a oglinzii protectodre


Pentru aceaste vrajd, avegi nevoie de o oglind; protectoare cu rami
-."
Vraja mierii clin argint. Trebuie s-o infeptuiqi in timp
-.ig"qi prin casa, alta-
Puteji si faceli aceastl vraji atunci cAnd aveli de-a face cu o Per- rul^sau dormitorul pe care vregi sd-l protejagi de eneigiile negarive,
soand cu care nu reuqili si vd inlelegeli, dar pe care o vedeti adesea - linAnd oglinda cu faga spre exterior. Dupi incheierea ritualului, igd,gagi
pentru ci lucrali impreunl la un proiect, aveli grije de copii etc. oglinda deasupra unei u;i, tor cu fala spre exterior!
Avegi nevoie de o pand de paslre, un plic, miere gi fie de fotogra-
fiile voastre gi ale persoanei respective, fie de doui cartonase Pe care Oglinda cu ramd de argint,
sI scrieli numele vostru gi pe cel al persoanei in cauzi. Ungeqi cu miere Apdni-md in numele Fecioarei,
fotografiile sau cartonagele, spunAnd: inl,itur,i-mi durerea $ ru;inea
gi alin,i-mi gindurile negre!
Dulci ca mierea noi sd fi'm,
Eu pentru tine si tu Pentru mine; (Puteli si desfiquragi ritualul d" ,r"i ori, dar numai in cazul in care
In respect si inpelegere noi sd trdim vi confruntali cu aracuri primejdioase deliberate.)
$i scopul s,i ni-l tmPlinim'
Fie ca numai dragostea inima sti mi"o cuprindri!
Introduceli pana intre cele doui Poze sau cartonage' spunAnd: (FnEonnrcr LeuoNo)

t46 Qberon $c[[- !furenhaart (-,ar t ea u cen icu[u i lrdjitor t47


Vraja penelor tnainte de a incepe ritualul, scrieli pe fiqa de cartoreci regretele le-
Ca sI vi bucuragi de protecqie sutl la suti, cumpirati un coqulep gate de anul care tocmai a trecut!
gi umplegi-l cu pene, apoi punegi-l deasupra ugii de la intrare (sau a Aranjagi minialtarul intr-un loc sigur, departe de obiectele infla-
ugii pe care o folosigi cu precldere)! AtAt timp cAt co;ulequl cu Pene mabile, gandindu-vd in acesr timp ce ve dorili penrru anul care vine.
sti la locul lui, vI va proteja - atAt pe voi, cAt gi casa voastrd - de ener- Punegi lumanarea pe altar gi inconjuragi-o cu cele r2pietre. Deschidetri
giile sau intenqiile negative. cercul ca de obicei gi aprindeqi lumAnarea! Trecegi pietrele colierului
(ArurN,t SHarren) pe deasupra focului, spunAnd:

Pentru anul ce-a oenit,


Q"aji pa.ntru obliner a.a succesufui Pietrele sd-mi ddruiasc,i...

Vrajd pentru succes impaturiqi apoi in patru figa de cartoteci gi ardegi-o in vas. pentru
Aprindeli pe altar o lumAnare aurie sau galbenl (turnagi mai intAi rnai multd sigurangi, putefi sd puneqi vasul in chiuvetd inainte de a o
o picituri de ulei de paciuli pe fundul lumAnnrii) 9i timAie! Luaqi o ,rrde. In acest fel, focul va fuziona cu apa.
cutiute gi o piatri de jad pe care trebuie s-o infigurali in pAnze de
pdianjen qi s-o puneli apoi in cutiuli! Gisili un obiect care simboli- Precum fumul acestei flticdri
zeazd, stsccesul pe care vi-l dorigi sau scrieqi pe o bucati de hXnie obiec- Anul in oi,nt s-a spulberat.
tivul pe care vreli sdJ atingeqi, apoi puneli-le in cutiuql! DdruieSte-mi ce-mi doresc,
Agezapi cutiula pe altar in fala lumAnirii, spunAnd de trei ori: Noule An, ce tocmai ai venit!

Prin acest talisman, inchidegi cercul ca de obicei gi strAngeli mizeriat


Stdruinpa ;i r,ibdarea tu mi le ofera (Aonrra MooN Dnacousr,tn)
Ca norocul sd-mi surid,i
gi succesul sdJ obpin!
A;a s,i-mi ajute Dwmnezeu! cQraji pentru ob(ine.rea succesufu i ta in,od[dtvrd,

tnchideli apoi cutiuga qi pistraii talismanul tntr-un loc sigur! Vraja pietrei de citrin
(ArunNe Sunrran) Ingrediente: doui lumAnlri galbene gi o piatrd de citrin.
Ungeli ambele lumAniri gi piatra de citrin cu ulei de lemAie!
Vrajd pentru anwl now Aprindeqi lumAnirile qi aqezaEi citrinul intre ele sauinfap i'/;
Trebuie s-o inf;ptuili fie in ziua de Samhain (Anul Nou in cultura lor, astfel incAt lumina sI se rlsfrAngi asupra lor, spunAnd, li'(,
'\.
celtici) sau pe 1 ianuarie.
Ingrediente; 12 pretre care simbolizeazd, cele"J'2luni ale anului, fige Piatrd minunatd, lwmina s-o captezi
de cartotece, pix (creion), brichetd, un vas rezistent la foc (de prefe- $i inpelepciune tu sd-mi dai!
rat, un ceaun) plin cu apd, o lumAnare (de preferat, albe) qi un colier Mintea agil,i sd mi-o ptistrezi
cu pietre protectoare. $i curiozitatea s,i mi-o inciti!

r48 Qbcron $ett - <fu'o enhe art ('.arl e a ucen icu[u i lriijitor t49
Cunoa;tere tu sd-mi dai A mai aenit un an; a mai trecut un an
Ca Pericolele s,i le eait! $i dorinpa pot sd mi-o rostesc.
Puteri magice, stdvechi 5i noi,
Vegheazd asuPra ntet,
C,ici asta mi-e voinPa! Voi dorinta mi-o-mplinipi!
f,f,f,fi
Lisali lumAnlrile si ardi in timp invilali! Jineqi piatra cu voi
ce (Spunegi dorinla 9i apoi stingeji toate lumAnirile dintr-o singuri
ca sd vi ajute atunci cAnd studiali, faceli lucriri sau proiecte etc.! suflare!)
(LEor,tnlDaxcEn) (lr4onNmc Grony ZErr-RavsNutenr)

Otaji pentru inda.ptinir e a dorinlelor


4. piatra puterii
Steawa dorinPei
CAnd incepe si se insereze, uitali-vi sPre vest ca sI vedeqi prima utor : jr ancesca !)c@randis

stea care apare pe cer (probabil planeta Venus)! Imediat cum o vedeli,
slrutagi palma mAinii 9i ridicali-o spre cer' spunlnd: Vrljitorii cred in concepfii precum exprimarea gi explorarea pro-
priei individualiaji, care se opun noqiunilor lipsite de valoare qi conlinut
Stea strrilucitoare, stea luminoasd, cum sunt descoperirea sinelui, unicitate sau libertatea de exprimare.
Prima stea Pe care azi o add, Dar unde gisim puterea de a fi noi inqine? Curajul, hotlrArea gi incre-
DorinPa vreau sd mi-o imPline;ti: derea in sine? calmul, tiria sufleteasci sau alte trisituri de care avem
nevoie ca si facem fali provocirilor vielii? creaqi Piatra Puterii, urmAnd
puneli-vl dorinPa!) instrucjiunile de mai jos!
Piatra Puterii vi ofertr fo4a interio ard de care avepi nevoie. $i totugi,
ea nu aclioneazd,doar la acest nivel, ci influenleazi gi lumea exterioari.
Fdntdna dorinPei
Captali puterea dinlauntrul vostru, dar 9i din afard,. piatra vi conferi
Arunc un bdnuP putere - sub toate aspectele. De exemplu, acest talisman poate si in-
tn fintdn,i
Pentru ca dorinPa sd mi-o asculPi. fluenqeze norocul, ajutAndu-vi sI obginegi o slujbl noul, sI participapi
Vd doresc tuturor numai bine, la o competipie sporrivr sau sr vd implicaji in alte ac{iuni competitive.
Dar acum e timpul ca secretul sd pi-L spun Ca si creali talismanul norocos, trebuie si alegeli o piatrl - nu are
nicio importanli de ce o alegeji. Poate vd place ci este netedi la atin-
(Rostiqi dorinqa aplecali peste fAntAnI qi ascultali ecoul!) gere sau are forma unui animal cu care vi identificali. Nu trebuie sr
(OnrnoN) cdutapi motivul pentru care vd. atrage piatra respectivi. $i totuqi, daci
prin forma, culoarea gi mirimea ei, vi sugere azd, puterea, alegerea este
Vraj a lwm,indrilor ania ersare ideala. Dar daci piatra ,perfecri" nu-gi face aparigia, folosili ce gisili
la indemani! Dupi cum veqi vedea, toate pietrele pot deveni pietre ale
IatI ce trebuie si spuneli inainte sd sufla1i in lumAnirile de pe
tortul vostm aniversar: Puterii. Trebuie doar si punefi in practicr urmrroarele instrucliuni.

r50 Qber on $cf[- lQrlenheart Q.artea ucenicufu i lrdjitor t5l


BinecuvAnt agi piatra, qinAnd-o in mAnI qi spunAnd cu glas tare sau seva talismanului vostru.Nu se numeqte ,,Piatra Puterii" doar ca sI

in gind: ,,Aceastd piatrd s-a ndscut din p,irn|nt;i este inzestratd cu toate poarte un titlu impresionant.latd, definiliile puterii:
puterile Geei. in fi.iare granuld de p,lmdnt sal,i;luiette Puterea p,imintului.
-$i
eu sunt o granul,i de primint. $i toate puterile Geei s,il,islwiesc in mine.
1. Toati lumea tgi doregte puterea. Piatravi conferi destul de uqor
Sunt pwternic."
puterea atit de rAvnitd, dar trebuie s-o tnqelegeqi ca s-o puteli
Rostili apoi urmltoarele cuvinte pentru cavraia sd prindd con- folosi dupi bunul plac.
tur: ,,O piatrti. O planetd. Focwrile din pAntecul Geei, care hrdnesc
balaurwl, s,il,l;luiesc tn aceastti piatr,i. Trecerea timpului 5i-a pws am-
2. Pvtere^ vi ajuti si obqineli ce vi dorili, dar nu prin fo4i. Nu
prenta. asupra ei. Forpa graaitapiei ;i rotalia p,imintulwi au modelat trebuie, de exemplu, si confundaqi dorinla aprigi de a cA;tiga
a unui invingdtor cu agresiunea periculoasd, pe care nu o mai
acedstd pi;tr,i. Apele curgdtoare au mAngLiat-o, iar stelele aw'uegheat-o.
De aceea, cAnd pin in miini aceastd pidtrd, toa.te puterile pogoar,i asw- poti controla. Geea nu vd va ajuta sd inqelagi, si vi rdzbunali
sau sl vi impuneqi dorinlele sau punctele de vedere asupra cuiva.
pra me4. Geea este un alchimist 5i un rnagician; ea a modelat acest ta'
Seva fiecirui atom al universului o reprezinti integrrtatea
lisman numai Pennu mine."
Dupd ce-a1i infiptuit vraja, qineli piatra pe altar sau, daci nu aveti morali. Agadar, indiferent de suferinla, nevoia sau dragostea
un loc special amenajat Pentru asta, atunci Putefi s-o puneli oriunde voastri, piatra - gi toate puterile Geei - vi vor ajuta numai daci
respectali principiile morale. Poate cI disprelul 9i alte fo4e dis-
considerati de cuviinqi. Nu este nevoie s-o lineli in permanenge cu
voi pentru cavraja sd se implineasci, ci doar atunci cAnd vregi sd-i trugitoare vi pot conferi pe moment senzalia de putere, dar
acest lucru vaavea efect de bumerang.
captali puterile. Putegi, de asemenea, si mai rostili uneori cAteva din-
t i fr^tel" de mai sus pentru cavraia sa prinda contur. Piatra vI poate
conferi astfel fo41, respect de sine, fermitate, noroc, pace sufleteascl 3. Odatd ce-ali infeptuitvraja, acliona[i bazAndu-vi pe integritate
gi lista poare si conrinue, deoarece talismanul reptezintdsimbolul pu-
morali, Ei toate puterile pimAntului vi vor siri in ajutor. Dacd
terii, iar puterea poate se ia nenumdrate forme - formele tuturor pu- nu veli reugi de la bun inceput - iertat si-mi fie cligeul! - va

terilor plmAntului, nu uitaqi asta! De fapt, cu ajutorul acestei pietre, trebui si mai incercagi o dati... 9i incl o datd.
orice vrajd pe care o vefi infiptui se va implini de-ndati'
Spiritualitatea plmAntului are o laturi practicS, iar vrtriitorra - 4. Trebuie sd invd1a1i, de asemenea, si primili puterea cu

impieuna cu ritualurile, incantaliile ;i teologia ei - se manifesti 9i ea braqele deschise. Acestea sunt secretele pietrei gi ale
la nirrel reresrru. Veli inlelege astfel mult mai u$or cum sI profitali ucenicului slu. Dacd nu reugigi si vedeqi schimberile
din plin de beneficiile Talismanului Puterii. pozitive din personalitatea sau din viaqa ,n,
Nu vI lisagi inse pecdlili de ideea ci - dacd, aqi ficut vtila - nu tre- voastri, s-ar putea si credegi, in mod ero-
nat, cd.vrajapietrei puterii nu s-a infiptuit.
buie si vi mai implicagi activ intr-o anumiti acliune. Poate ci veli
avea mai muft noroc, poate ci vi veli simli mult maiincrezdtori in
Testali-i puterea cu pagi mici pentru a des-
fo4ele voastre etc., dar asta nu inseamni cI nu trebuie si vi pregltiii coperi harul pietrei. Poate cI Geea v-a
asiduu inaintea unei competilii sportive, nu trebuie sI vi concePeli
conferit deja puterea ei, dar s-ar putea si
mai avegi nevoie de timp gi practici pentru
CV-ul sau si vI imbricaq i atrdgdtor pentru o anumiti intAlnire.
Este, de asemenea, extfem de imporrant sd inlelegeli noliunea de a putea pigi in cele din urml prin via1l
incr ezdtori, norocoEi gi binecuvXntali.
putere - atit ceahuntrici, dar gi cea externl - Pentru ci ea constituie

t52 Qb er on $a.tl' @t enh e ar t larlea ucanicu[ui lrdjitor


alte cAteva modaliugi prin care vi puteli testa puterea: respec-
Iati sau gesturile cu subinleles ale celorlalgi vr,ijitori incognito ne-ar da de
tul de sine, increderea, interacliunea gi comunicarea cu cei din jur sunt inteles ci intlmple ceva ciudat.
se
doar cAteva exemple. i., ..", ce privqte norocul, dupi ce v-a1i conce- Dar asta ar fi prea uEor! In realitate, dacd vi se pune o intrebare la
put CV-ul, a1i dat o probe pentm un spectacol de dans sau i-a1i propus ora de qtiinge naturale gi vregi si vd reimprospitali memoria cu aju-
o intllnire unei persoane deosebite, incercagi sd vi relaxali qi si lnsaji lu- torul magiei, nu avegi timp si aprindegi clteva lumAnlri gi sd aranjaji
crurile sI se desfigoare in voie. Stresul Ei puterea nu merg mAne tn mlni. eltarul pe banci. $i, chiar dacd a1i avea timp, n-a!i vrea si atrageqi
Valoarea Pietrei Puterii este incontestabila, iar influenla ei devine :rtenfia, ca sd nu mai vorbim de faptul ci nu aveli voie si faceqi focul
din ce in ce mai puternici odati ce a1i invlqat s-o injelegeqi gi s-o fo- in campusurile universitare. De asemenea, dacl vi plimbapi in com-
losipi. Dezavantaje: acest proces de invijare nu se termind niciodati. pania unor prieteni, iar individul care vd he4uieEte de ceva timp
Avantaje: vi va conferi o fo4I uluitoare, care vi va ajuta sI infruntali va abordeazi din nou cu acel zAmbet bine cunoscut pe
toate provoclrile vielii. Cu cAt o vegi inlelege mai bine, cu atlt magia chip, aqi vrea si facegi o vraja de proteclie, dar nu
pietrei vi va influenga mai tare. putegi si scoateli bagheta gi sa infeptuiqi magia. N-ar
li bine sd puteji face o vrajd tn mod discrer, oriclnd
;i oriunde, fare se observe cineva?
Existi foarte multe vriji gi ritualuri magice
5. fum sd infdptui(i discret acte mq7ice pe care le puteli infeptui fdre ca oamenii pro-
larni si realizeze ceva. Acest capitol din ghidul
ln [ocuri pub[ice nostru vd oferd ocaziasi exploragi modalitilile prin
care putegi face acte magice firl sI trezii,i suspiciuni.
outor: Crow $ragontree lcenuqiu; Dar, mai intAi, trebuie si vi prezint cAteva concepte fundamentale.

+ ..
Imi imaginez cdv-a1i creat deja un set impresionant de instrumente
magice: bagheta magicd, pentagrama gi multe alte instrumente nece- Si acum o nedeti...
sare actelor magice. Nu mi indoiesc ci agi citit - qi poate chiar agi pus
in practicd - vreo citevavriji. tmi inchipui cum ati aprins lumlnlri, Procesul debazd,al magiei ,,invizibile" implici un instrument banal,
ati creat spatiul magic, agi aranjat altarul gi api creat o atmosferi po- cum ar fi, de exemplu, o bomboand sau o jucdrie din pluq, cuplate cu
trivite pentru un act de magie. Sunt sigur ce agi infiptuit vriji, iar re- procedeele magice ale relaxirii Eivizualizirii. Ultimele doui compo-
zultatele au fost uluitoare. Bravo! Nu pot decAt se vd felicit. nente sunt extrem de importante gi trebuie perfe4ionate inainte de
A1i observat insl cum marii vrijitori din mituri Ei legende par sd a infaptui actul magic. De aceea, aceastd parte a lecliei noastre se va
inf;ptuiasci vriji puternice doar cu o simpli migcare a baghetei sau ocupa de exerciqiile pe care trebuie si le practicali pentru a vi per-
prin clteva cuvinte rostite in goapti? Sunt convins ci - daci le-am fecgiona capacitatea de relaxare gi vim.alizare.
lua toiagul 9i paleriile vrdjitorilor pe care i-am vdzut in filme gi i-am Poate cd vI amintitri conceptul de vizualizare din Manualul de
imbreca in haine obignuite, de stradd - nu ar mai ieEi cu nimic ln evi- iniyiere in vrdjitorie (Cursul 4, Lecgia 6, Legile magiei), unde l-am de-
dengI. Nimeni nu gi-ar mai da seama cAnd ar face o vraji. Nimeni, in finit ca fiind una dintre legile magiei. Existl voci care spun ci proce-
afard de alji vrijitori, nu ar realiza ci gestul lor sau cuvintele rostite sul de vizualizare se poate folosi in orice act magic infaptuit intr-o formd
pe sub barbdreprezint5, de fapt, o vraje. Poate doar zAmbetul atotgtiutor sau alta. DacI vi concentrali pur gi simplu asupra unui anumit lucru,

t54 Qb er on $e[[ - ![Sl enh eart (-.artea ucenicu[u i lrdjitor r55


implicali procesul de vizualizare. tn m"gia ,,tnvizrbild", acest proce- se pari dificil cAnd vd afla1i intr-o situalie disperati gi trebuie si faceqi
deu joaci un rol extrem de imponant. Pentru ci nu aveli intotdeauna urgent o vrqd,, dar, dacdvegi practica frecvent aceste exerciqii, veli reuqi
la indemAni instrumentele care si vd ajute sd creaji o atmosferd magici, din ce in ce mai uqor sd vi relaxagi la comandi. Vi sfituiesc sd incercaqi
necesard unui act de magie, trebuie sI vd puneqi la contribulie capa- exerciliile intr-un loc liniqtit, cu o lumini difuzi^, unde nu vi va de-
citatea de concentrare gi imaginagia. Procesul de vizualizare reprezinti ranja nimeni cel pulin 15-20 de minute. Dupi ce veli reuEi si le faceqi
intrumentul debazl, al magiei ,,invizibile". cu mai multl ugurinll, puteli si le practicapi 9i in alte locuri - in su-
Consideraqi probabil ci aveli o imaginaqie debordantd - qi proba- fragerie, cu televizorul deschis, sau in autobuz, in drum spre gcoali.
bil cn avegi dreptate -, dar sunt convins ci procesul devizualizarevit Vegi reugi, in cele din urmi, si vi relaxagi pe loc oriunde v-aji afla.
va ridica, la inceput, anumite probleme. Nu trebuie si vi tngrijorali, Existi multe modalitdqi de relaxare. Poate cea mai rapida gi mai
pentru cd vI voi oferi clteva exerciqii care vi vor ajuta sd vI dezvoltagi eficienti metodd este cea cunoscute sub numele de Relaxarea Progre-
,,muschii" mentali. sipd a Muschllor (RPM). Aceasta implici incordarea tuturor muqchilor,
Dar, mai intAi, ag vrea si demontez o idee preconceputd. Deoarece apoi relaxarea lor. Indoigi degetele de la picioare, incordali picioarele,
cuvAntul ,,vizwalizare" estecompusdinverbul ,,avizualiza" sisufixul ,,re", contractali mugchii fesieri gi abdominali si apoi incordaqi bicepEii 9i
oamenii igi inchipuie ci procesul de viz:ualizare presupune doar capa- mugchii faciali! Stali aqa timp de cAteva secunde, apoi tncepeli uqor,
citatea de a vedea ceva cu ochiul mintii. Pentru purigtii semantici, acest ugor sd vi relaxagi!
lucru este adevdrat, dar, pentru noi,vizualizarea reprezintd o experienjl Observali diferenqa pe care o inregistreazi mugchii gi trupul vos-
multisenzoriale. CAnd infaptuiqi, discret, un act magic, va trebui si mi- tru odatd ce incepeli si vi relaxagi. in timpul acestui pro..l rosriti
rosigi, si pipeili, si auzili ;i si gustali rezultatul magiei voastre. Nu tre- cu glas tare un cuvAnt care vi relaxeazd. Unii oameni aleg pur gi sim-
buie sI uitagi nici cdvizualizarea poate fi mai mult o senzalie puternici plu verbul ,,a se relaxa", dar allii aleg cuvinte cu o semnificaqie intiml,
decAt o percepfie senzoriali. Asta inseamnl ci puteli mirosi, vedea, gusta cum ar fi, de exemplu, ,,acasi". Indiferent de cuvAntul pe care il alegeji,
sau auzi un anumit lucru mult mai clar declt in mod obiqnuit. va trebui sdJ folosili de fiecare dati cAnd faceqi aceste exercilii. tn cele
JinAnd seama de aceste aspecte, putem trece la treabe pentru a ne din urmi, dupi o practicd indelungati, va trebui doar si rostifi cu-
perfecgiona capacitegile necesare actelor magice,,invizibile". Aceste vAntul qi starea de relaxare vi se va induce de la sine, oriunde veti fi.
exercilii sunt utile gi pentru alte lucruri, nu doar pentru inflptuirea Cu toate acestea, sunt convins ci practicarea exercigiilor in pu-
vrijilor. De exemplu, oamenii care se pot relaxa in orice situagie sunt blic vn va face sI vi simliqi prost. De aceea, ve sfituiesc si le facegi
mai puqin expugi afecliunilor cavzate de stres ;i triiesc mai mult decAt doar in intimitate. Daci vregi, totuti, si le exersaji in public, fera s;
cei care nu se pot relaxa. Pe de alti parte, exercigiile de vizv,alizare ne creaji impresia ci aveli probleme cu stomacul, vd sugerez si incercali
perfecqioneazd, nt doar imaginalia, ci qi capacitatea de concentrare. urmitorul exercitiu:
Nu m-ar mira sd aflu ci performanjele voastre gcolare au crescut dupa Agezaqi-vi cAt mai comod cu putinli 9i gAndiqi-ve la degetele de la
ce ali practicat un timp aceste exercigii. picioare! Vorbesc foarte serios. GAndili-ve la degetele de la picioare -
la greutatea lor, la temperatura gi sAngele care pulseazi prin ele, dar
Ei la felul in care se simt in pantofi, daci purtaqi aqa ceva! Imaginagi-vi
Qxer ci(iut I : qtt c'xa+i -,td! cum o lumini calde qi aurie pitrunde prin fiecare deget, rispAndindu-se
apoi in picioare gi relaxAnd fiecare mugchi cu care vine in conracr!
Primul lucru pe care trebuie sdJ faceli inainte de a infeptui o vrajl, Lumina se rispAnde$te spre gambe, coapse, fese gi abdomen, sta-
in mod discret este si. vi relaxaqi. $tiu ci acest lucru s-ar putea sd vi bilindu-se labaza coloanei vertebrale. Dupi clteva secunde, ea va

r56 Qb er on $eff - lQrlenhecrt Qartea ucenicu[u i rrrdjitor t57


incepe si urce pe coloani, rispAndindu-se in zona umerilor 9i relaxind ci stimuleazi imaginagia la diverse niveluri senzo-
vit.uald. specifici,

toqi mugchii pe care ii intllnegte in cale. Ajunge apoi in zona gitu- ri.rle! O portocah este ideali penrru acest exercigiu.
lui, a scalpului gi a mugchilor faciali, axandu-se asupra maxilarului. Dupi ce v-a1i relaxat, respectAnd indicagiile din exerciliul2, incercali
s;i vizualizali o portocali, imaginAndu-vi culoarea, coajaaspri gi modul
Simliqi cum mugchii incep si se relaxeze in timp ce vd imaginali cum
lumina caldi vine in contact cu ei. irr care lumina se reflecri asupra ei. inchipuili-vi apoi s.rrzatri" pe care

Acum, pentru ci sunteqi complet relaxali, e timpul si incepem v-o creeazd" atingerea cojii ei in timp ce o mAngAiaqi cu degetele ima-

procesul de vizualtzare. ginare. Curilagi portocala;i simgili aroma pe care o degaji pulpa fruc-
tului. Mugcapi din ea, in acelagi joc imaginar, savurlnd din plin gustul
..lulce. sunt convins ci o sd vi se faci pofti de porrocale de fiecare dati

Q,xer ciliuf 2: qgm dnqr ea cind vegi face acest exercigiu.


La fel ca in cazul exerciliului precedenr, puneti-l in practici gi pe acesta

Acest exerciliu este menit si vd perfecgioneze capacitatea de a vt- cit mai des cu putinti, in diverse situapii! Imaginagivd o varietate de lu-
ztalizaobiecte care nu se afle in faqa voastri. Este partea cea mai uqoari t'nrri pentru a exersa muqchii vizualizdrrigi pentru a stimula cAt mai multe
din procesul de vizuahz"r.. irr."p"gi exerciliile intr-o camerl intune- simtruri! De aceea, mAncarea 9i biuturile reprezintd,o alegere ideale.
cati sau slab luminati, unde puteqi lucra cel pugin 15 minute fdr; se
fili deranjagi. Respirali adxnc de cateva ori Ei practicali exerciiiile de
relaxare pe care le dorili. tnchideli ochii 9i imaginali-vi cu ochiul mintii Q,xerciliu[ 4: ffirut-ctnctncrs \
o lumlnare. Cel mai ugor esre si vi imaginaqi cum fl.aciraei strdluceqte
gi danseazi pe pereli. incercaqi apoi si vi imaginaqi toati lumAnarea - Prin intermediul acestui exerciliu, procesul de vizua- tft,
lizare atinge nivelul magic. Imediat .. u"1i reugi si l(nrl11a)l
*m
culoarea, mrrimea, poate chiar gi picrturile de ceari care se preling
practicali cu uqurinqi exerciqiul 3, veri putea l\ :l ltl
w \r/
in timp ce arde.
Nu e atAt de ugor pe cAt v-agi inchipuit, nu-i aga? Nu vd ingrijorali,
cu putine practici, veli reugi sd vizualizaqi o lumAnare qi, in final. tot i ffi lT'iHl T1,:1f,il1"il:::fl :#ilt
ce vi dorili - chiar cu ochii deschiqi! Vi recomand sI incercagi aceste cruri gi situalii care s-ar purea si nu exisre 9i nici sd se fi intAmplat
exercilii zilnic sau cAt mai des cu putinta pAni cAnd procesul de vi- (cum ar fi, de exemplu, o nori bund oblinuti la un tesr pe care inci
zualizare,executat cu ochii inchigi intr-o camerd luminatd difuz, vine nu l-a1i dat). Pentru asra, trebuie si reu;iji sit viz'talizagi un lucru
de la sine. Apoi, il puteqi pune in practici in diverse situaqii, chiar 9i complet fictiv. CAnd incepegi acest exerciliu, incercali si creatri un
in timpul plimbirilor lungi qi plictisitoare pe care trebuie si le facegi rbiect fantezist din combinarea unor lucruri pe care deja le cunoaptegi.
cu pdrinlii vogtri. Nu uitaii ci procesul de viztahzare s-ar Putea si Fiica mea a inventat, de exemplu , mdrul-ananas, un ,,hibrid" tntre un
vi se par[ mai mult o senzatie gi mai Putin o imagine. rnir gi un ananas.
La fel ca in exerciliile precedenre, incercali sI vI relaxagi intr-un
loc slab luminat, unde nu vi va deranja nimeni. incercali si vi inchi
Qxer ciliuf puili cum ar ardtaun mIr-ananas. Ar semina cu un dovlecel, cu coaja
i: Fortocq[a galbeni, acoperit cu spinii verzi aiananasului. tnchipuiqivi cd atingegi
tn -o-..ttrrl in care exercigiul 2 vi se va pdreaugor de pus in prac- cu degetele spinii ascugili 5i aspri. Aceqtia se desprind u5or de pe coaji.

tic5, incercatri si vizualiza\i un lucru care nu are doar o dimensiune clezviluind pulpa moale gi galbeni a fructului. tmbataqi-ve cu aroma

r58 Qberon je[[- cl{r'cnft eart ('arleq ucenicu[ui I'rqjitor r59


mdrului-ananas, care seamini pulin cu cea a nucilor de cocos. Mugcali (rnirosul) sunt singurele procesate de latura emotivi a creierului nostru
din acest fruct imaginar, savurlndu-i gustul dulce-acriqor! inainte ca latura raqionali si interprete ze senzaliile. Fiul meu, de exem-
Dupi ce aqi reugit si vizuahzayi mirul-ananas, incercaqi gi alte lu- plu, adori mirosul merelor gi al sco4igoarei. Aceste arome il transpun
cruri imaginare! Inspiragivi, de exemplu, din poemul clasic al lui Lewis irnediat in atmosfera plini de veselie 9i iubire din bucitdria bunicii
Carrol - Jabberuochy (cum credegi cd. aratl. arborele tumtum? $tim cI Itri. Pentru ci mirosul este corelat cu gustul, nu este de mirare ci un
ne putem odihni la poalele lui, dar vi putegi urca in el?) lucru atAt de mic gi de banal ca o bomboanl poate fi un instrument
Odatl ce v-a!i perfeclionat capacitilile de urzualizare, lumea magiei rnagic atlt de puternic.
,,invizibile" nu va mai avea secrete pentru,roi. intre timp, insd, rrom stu- Metoda prin care puteli infeptui o vrajacu ajutorul unei bomboane
dia clteva dintre instrumentele necesare infaptuirii vrijilor ,,invizibile". cste relativ simple. Luali mai intAi bomboanele pe care vregi si le fo-
Iosili pentru inflptuirea vrijii 9i puneti-le pe altar. Acum incercagi sd vi
rclaxali ;i si vizualizali cum energiile asociare cu vraja respectivi pltrund
{Qraja bomboqne[or in bomboane. De exemplu, daci avefi o bomboanl cu aromi de ana-
nas, pe care vreti s-o folosiqi intr-o vraji meniti si vi aduci niqte bani,
Ideea infaptuirii vrijilor cu a.iutorul bomboanelor mi-a venit in stu- rrnaginagi-vi, cu ajutorul procesului de vizualtzare, cum ,,energiile ba-
dengie. Aveam un curs foarte greu, iar examenul final se apropia ame- nilor" pitrund in bomboani! inchipuili-vi ci suntegi in posesia banilor
ninlitor. Deqi mi pregitisem sArguincios pentm acest test, voiam si-mi ..le care aveli nevoie! Cum v-agi simji? Ce agi face? Imaginagi-vi ci toate
reimprospitez memoria infaptuind discret in ziua aceea o vrajd.. .lorinlele voastre se regisesc acum in bomboana cu aromi. de ananas!
Nu puteam, firegte, si aprind lumAniri pe birou, aqa ci eram complet Ca si puteli folosi corect aromele asociate cu vrijile, vi ofer acum
descumpinit. o listi scurti cu cAteva dintre cele mai oblnuite arome pentru bomboane:
O prieteni fascinati de magie m-a sf;tuit si mi imbrac in galben 9i
portocaliu - culori asociate de obicei cu aptitudinile mentale gi arta co- M,ir- dragoste, vindecare
municirii. DeEi aceasta este o metodi eficienti prin care putem infaptui Banand - prosperitate
vraji, era pulin probabil ca - imbricat in felul acela - si pot face o magie Afine - proteclie
in mod discret. in timp ce ii explicam acest lucru prietenei mele, ea mi-a Cire;e - divinalie
oferit o guml de mestecat \Wrigley's Spearmint. Gestul ei aparent banal Ciocolatd - intuitie
Cui;oare - proteclie qi dragoste
a aprins un beculeg in mintea mea. Plantele, precum menta, sunt aso-
Nuca de cocos - proteclie
ciate de foarte mult timp cu aptitudinile mentale. De ce n-ar fi gi guma
de mestecat cu aromi de menti un adjuvant minunat?
Struguri - puteri menrale qi bani
Voronic (pe care il g,isim adesea in bomboanele de tuse)
Experimentele efectuate in procesele de invlqare gi memorare au
- capacitili mentale
demonstrat in repetate rAnduri ci oamenii obqin rezultate mult mai L,imiie - purificare, prietenie, longevitate
bune la teste dacl - in timpul acestora - beau o ceaqci de cafea (asta Nalba - sindrare, iubire, proteclie
in cazul in care au gi studiat temeinic in timp ce se delectau cu o ceagci Mentd - ideah pentru procesul de invdlare qi memorare
de cafea...). Acesta se nume$te proces de lnodpare dependent,i de stare. Portocald - dragoste, bani, divinalie
Nu vi recomand, firegte, si begi cafea la qcoali. Cofeina nu este buni Ananas - noroc, bani
pentru voi. Ceea ce demonstreazdinsd rolul extrem de important pe Zmeurd - iubire, proreclie
care il joaci simlurile noastre - gustul gi mirosul. Simprile olfactive Pepene aerde - sind,rare, capacitiqi psihice

Qberon $etf - tl{r'enfr'eort (-.qrtea ucenicufui .,'rdjitor r6r


Lista oferi, firegte, doar o gamd restrlnsi de arome asociate cu semnificajia lor divinatorie. Puteqi, de asemenea , sd strdiali Manualul de
bomboanele. cu toate acestea, Lexa Rosean oferl in cartea ei, TIte inipiere in w,ijitoric ca sd descoperiqi gi alte semnificagii ale runelor.
supermarket Sorceress (vrajitoarea de supermarket), ohstd completi a In momentul in care veli inqelege simbolurile divinatorii ale rune-
,ro-.1o, magice asociate cu bomboanele gi produsele alimentare. Ior, vegi identifica mult mai ugor semnificagiile lor magice. De exem-
DupI ce bomboanele s-au ,,incircar' cu energiile fiecirei vriji in plu, daci suntEi la gcoala gi profesorul vi dI un test la care vreqi si obqineji
parte,"9t.pt"9i un timp pAnI simlili nevoia sa infiptuili actul magic' trn rezultat foarte bun, runa Lagaz vd. poate ajuta si vi implinili dorinla.
itrrrr.i, pnrr.qi bomboana in gurr' savurlndu-i gustul 9i vizualizAnd Dar cum si facem asta f.dre si atragem atentia?
energiile care pltrund in univers gi conlucreazd'la realizarea dorinlei DeEi oamenii le folosesc in diverse moduri, in funclie de cultura
.rorrlr.. Veti reuqi sa infeptuili vrlji puternice in timp ce toate lumea pi tradijia lor, existtr gi cAteva coordonate comunel
va crede ci savurali o bomboanl delicioasd' a Le puteli desena sau grava pe un anumit obiect (cAt mai discret
Daci nu puteli si mancaqi bomboane, nu vi lesali descurajali! cu putinti)
putegi sa le inlocuili cu alte produse. Puteli, de exemplu, si mxncaqi o Le puteti rosri numele pur qi simplu (este o metode convena-
un mdr penrru invocarea vrljilor tdmdduitoare sau un ciorchine de bila dace nimeni nu observi cI gopti;i ceva pe sub barbi)
,r-g,r.ip"rrtru imbunltitrirea memoriei. Sunt oricum mai sinStoase . Le puteli desena in aer (este o modalitate extrem de discreti daci
decAt bomboanele. reugiji si nu atragegi atenjia niminui)
Modul in care folosiii un anumir simbol depinde de resursele pe
care le aveti la indemlnl Ca sd folosili runa Lagazin exemplul pe care
Cum sd fotosi{i simbofurite tainlce vi l-am dat ceva mai devreme, o puteti desena pe foaia pe care dagi tes-
rul, degi s-ar putea si vi se pard. prea osrenrariv. Poate ci preferaqi si
DacI nu ave[i la dispozilie nigte cofetari magici, Precum \7illy spuneli in qoapti numele runei in timp ce dagi testul. Aceasti moda-
vonka sau Bertie Bott1, nu puteli avea acces la bomboanele magice litate distrage insr atentia de la intrebdri, iar profesorul ar putea si
dupi bunul plac. Pe de altn parre, sunr situalii in care nu Puteli sd mancali t'readi cd goptili rispunsurile cuiva. o altn modalitate ar fi si trasali
bomboane - cum ar fi, de exemplu, tn timpul orelor sau la masi.
cu degetul simbolul runei pe foia de test, fire sI treziqi suspiciuni.
Din fericire, nu roate magia ,invizibild" sebazeazd, pe dulciurile
ljna dintre metodele mele preferate esre sr rrasez in aer simbolul
primite de Halloween. Aga cum $rili, probabil, simbolurile magice
runei cu ajutorul baghetei magice. Pentru ci nu pot sd-mi folosesc in-
jrl."t de-a lungul timpului un rol extrem de important in arta ma-
"., strumentele magice oriuride, trebuie si mr muljumesc cu ce am la inde-
giei. Astezi, p.r,.li descoperi acesre simboluri in locuri in care nimeni
rnlni. Acum cAliva ani, de exemplu, m-am urcat in avion cu o carte
,r.r p".. si le recunoasci. De exemplu, puteti gisi pentagrame Pretu-
in mlnI, sperAnd cI zborul va decurge ftre probleme. in timp ce avio-
tinieni, dar pulini le recunosc puterile magice, considerAndu-le doar
rrul se pregitea si decoleze, m-am rezemat de spdtarul scaunului, cu
simple obiecte decorative.
('artea in faji, preficAndu-md cd ciresc. Ascuns intre paginile ci4ii, unde
po"te ,rrr"le dintre cele mai cunoscute simboluri magice sunt ru-
rrimeni nu mI putea vedea, am trasat in aer runa R aidho, rugAndu-mi
nele - sistemul runelor magice din cultura germanici este, probabil'
cel mai larg rnsplndit. Veii gisi gi in aceasti carte un set de rune, cAt ii
sr avem pane de o celitorie liniqtitn. Am ajuns astfel la destinalie nu
.loar in sigurangi, ci qi bucurAndu-ne de o cihtorie extrem de phcuti.

personaj din romanul Cbarlic ;i fabrica de ciocoktd; Benie Bott - Indiferent de metodi pe care o veti alege, avefi griji sI vi relaxaqi
1
\(/illy \(onka -
vrijitor din seria Harry Potter (n. tr.). 1i si puneqi in practici procesul de vizualizare. Imaginali-vi senzajia,

Q6eron $c[[- lllr'enfi ecrl ( urleq ucenicufui rrrdjitor t63


aspectul, gustul qi sunetul dorinlei pe care vreli s-o implinigi prin rn- puterea jucdrii[or din p1u;
termediul actului magic 9i porniqi la treabe! 's
Fiica mea foloseqte frecvent aceasti
formd de magie ,,invizibile", care este 1
Cum sd t''d creqti proprii[e simbofuri extrem de simpla. Alege unul dintre
nenumiratele ei animdluge din plug, ii
Yd. garantez cI distraclia va fi maximi! transferl energiile pozitive,care o vor ajuta
Nu sunteqi obligagi, fireqte, sd folosili runele germanice pentru acest sa-qi implineasci doringa, apoi activeazd
gen de magie. Mi-am creat un intreg sistem de simboluri, destinate procesul de vizualizare.
artei divinaliei 9i a magiei, cdrora le-am conferit diverse semnificagii. o vrajd' pe care a infdptuit-o recent! Tocmai s-a transferar la o
ratd,
Crearea propriului vostru sistem de simboluri vi oferi nenumirate alti qcoah qi - aga cum se intampla cu orice copil de varsta ei - avea
avantEe. Pe de altd parte, este o experienl5 minunatd, care vi ajuti foarte multe emolii. voia si f.acd, o vrafitcare si-i ofere nu numai pro-
si vd perfecqionaqi capacitelile magice, precum creativitatea. Aceste tecgie, ci s-o gi ajute si se simtd ca acasi, indiferent unde s_ar
afla.
simboluri au, de obicei, semnificaqii mult mai intime, care vor stabili Primul pas pe care l-a fecut a fost si aleagi o figurini corelati cu
cu timpul o leglturl magici intre voi. Deqi nu existd nigte reguli bine aceste atribute. Broasca-gestoasi pdrea alegerea cea mai potriviti.
ca-
definite, vi ofer cAteva sfaturi: rapacea ei rare oferi nu doar protecgie, ci gi o casi mobila
penrru
o Crea{i simboluri cdt mai simple: Desenele simpliste pot fi tra- orice imprejurare. Este, de asemenea, un animal care pare s;_;i
sate in aer sau gravate pe un obiect mult mai ugor decAt lucririle pistreze calmul aproape tot timpul. Este bine si te bucuride aceste
complicate. atribute in orice situapie. Apoi, i-a transferat jestoasei din plug ener-
a Pentru tncepwt, creapi doar cdtetsa simbolurz.' Concepeqi, la ince- giile asociate cu obiectivul ei, facandu-i intr-o parte o micd tiieturi
put, numai cAteva, destinate dorinlelor primordiale (succesul, prin care a introdus plante corelate cu dorinla ei de protecjie ana-
-
protecfia etc.)! Astfel nu vegi fi nevoigi si memoragi deodatd prea son, cuigoare gi sundtoare. Apoi a cusut
festoasa, imaginAndu_gi _
multe simboluri noi. cu ajutorul procesului de vizualizare - cum energiile po zitive au
o Dali-le nume: Putegi folosi metode intuitive sau introspective rimas,,prizoniere" iniuntru.
pentru a le conferi simbolurilor voastre nume deosebite. Degi ar fi putut si ia la qcoala figurina din pluq, a vrur si fie discrete,
Nu uitaqi si activaqi procesul de vizralizare atunci cAnd le creafi. astfel incat gesroasa magicd a rimas pani in ziua de astizi undeva
tn
Insistenqa mea s-ar putea si vi se pari cicilitoare, dar nu trebuie si camera ei. Agadar, oriunde se afle, dacr simte nevoia de proteclie
sau
uitali faptul cd frumuselea simbolurilor magice conste in semnificaqiile siguranji, iqi imagineazd. cum broasca-lestoasi o crrpri.rde o apiri
;i
lor tainice. De exemplu, in sistemul meu de semne, semiluna re- cu carapacea ei.
prezintd simbolul ,,secretelor", fiind corelati cu luna - simbolul mis- cAnd vregi si facegi o vra1d, cu ajutorul unei figurine din plug, tre-
terelor gi al tainelor noplii. tn timp ce creafi sistemul de semne, buie in primul rAnd sd alegeli animalul corespunziror, asociar cu
incercali sd, vizualizapi cAt mai clar cu putinli obiectivul pe care doringa pe care vreqi s-o implinili. Iatd o lista cu atributele figurine-
dorigi sI-l realizali cu ajutorul acestor simboluri mistice. Vi se vd lor din casa mea, care v-ar putea fi de folos:
creiona in minte o anumiti forml - o semilund, triunghiul unei
flaceri sau cercul soarelui. Aligator - protectie, putere, secrete
Daqi frAu liber imaginaqiei 9i bucurali-vI de o experienll uluitoare! Urs - vindecare, purere, griji pentru familie

164 Qb e r on $e[[ - @l enh e ar t (--.ar te a ucen icu[u i rrrdjitor r65


Flature - joacd, schimbare, frumusele 4n conc[uzie
Vacd - bani, belgug, sinitate
Cdine - fidelitate, curaj Vrdjitorii din poveqtile noasrre nu au intotdeauna la indemAni
Balaur - putere, imaginalie, informalie instrumentele magice. Le-ar fi greu si care cu ei un intreg altar.Dar,
Leu - conducere, curaj, putere cu ajutorul acestor idei 9i obiecte simple, puteqi infaptui vrdji oriunde
qi oricind. Nu trebuie si uitali insl ci acesre concepre reprezintd, doar
Maimupd - inteligenql, zburdilnicie, agilitate
B"f"r[a - inqelepciune, secrete, capacitigi mentale 9i psihice inceputul clldtoriei voasrre in lumea magiei. Pentru a ajunge la des-
Iepure - prosperitate, rapiditate tinajie, avegi nevoie de imaginajie, o practici indelungatl qi experienqi.
Lebddd - frumusege, potenfial, gralie Agadar, porniqi la drum!
Broascd-pestoasd - siguranli, stiruinli, capacitatea de a vi pdstra
sAngele-rece in situalii de stres

in Manualwl de iniyiere in ardjitorie, oberon Zell-Ravenheart vd


oferl atributele multor animale minunate (studiali in mod deosebit
cursul 6, leclia 4: Arta metamorfozdrir). tn acelaqi capitol, Morning
Glory Zell-Ravenhearr vd oferi o serie de ,Mottouri ale animale-
lor', care v-ar putea ajuta si alegeli animalul corespunzltor actului
vostru magic.
Dupi ce ati ales figurina din plug, va trebui si-i transferafi ener-
giile pozitive, necesare infaptuirii vriiii voastre. Acest proces se
numegte, in termenii mei, "pregltirea juclriilor din pluq" 9i poate
fi pe cat de complicar, pe arar de simplu. Puteli si aranjaqi un altar,
impodobinduJ apoi cu plante, pietre sau simboluri desenare pe har-
tie sau pureti sI vi relaxali pe marginea patului, vizrtalizind obiec-
tivul qi transferAnd energiile pozitive asupra figurinei din plu9. Dacd
vrefi sI folosili lumAniri in acest proces, trebuie si fili foarte atenli'
deoarece juciriile din plug pot lua foarte ugor foc, anulAnd astfel
efectul vrijii.
Dupi ce i-aji transferat energiile, o puteli folosi. Indiferent unde
vi afla1i, ii puteqi invoca energiile necesare infiptuirii actului magic.
Daci trebuie sI dali un tesr la gcoald, imaginalivd penele gi creasta
bufnilei din plq, iar ea vI va ajuta sI alegeqi rispunsurile corecte. CAnd
aveli nevoie de purere, glndiqi-ve la blana gi muqchii ursului, iar dacd
vreti se vi afla1i in poziqia de lider, imaginaqi-vd coama leului. Daci
le folosili intr-un mod cumpltat qi responsabil, energiile figurinelor
de plug se pot dovedi extrem de utile.

Qberon $c[f -Qrtanfr eart


r. 4nlroduce.re
ine venit in lumea metafizicii sau a ,,magiei minlii"! Vom
aqi
vorbi in acest capitol despre toate capacitigile psihice 9i me-
todele de perfecqio nare, dar gi despre meditalie, explorarea vi-

se bazeazd pe inlelepciunea multor culturi.


Culoarea magiei in capitolul de fagi este cea a apei - transparen-
tul, care reprezintd.toate formele de magie mentale, Precum meditalia
gi alte capacitiqi psihice. Corelatd cu zi:ua de vineri qi cu planeta Venus,

fte[ierut cIO: aceasti ,,culoare" induce linigte sufleteasci qi stimuleaze cugetarea.


Procesul de meditagie stl.labazamagiei gi vrliitoriei orientale, ju-

fugite metafizicii (qc1t c'marinl cAnd insi un rol crucial in cea occidentali, al clrei scop este sI punl
stipAnire pe fo4a voinlei - care, de altfel, guverneazi lumea magiei.
Dacd este pusr in practica in mod corespunzitor, meditaqia deschide
Crede, o, tu, aisdtorwle porlile citre progresul individual gi cdtre dezvoltarea eului.

Copil al focwlui, Crede, o, tu, ttisdtorule,


Crede, o, tu, aisdtorule, Ce gusturi in vise Pi se aratd,
Cd viseles reale, Caci fie dulci, fic AmAre, z. prime[e [ucruri pe, cqre trebuie
Cdci wmbre lwngi arunc,i Predestinate ele-Pi sunt!
Asupra lumii adormite,
sd, [e. inr'rd{c{i
De ai ochi sdu nu ca sd le ztezi Crede, o, tu, aisdtorule,
tor| (Estg.ra $-'shiroi (nelrul
R,i sfr,i n ge r i I e n t u n e c a t e !
- Senzapiile ce tn aise tu le simPi,
Cdci straiele-aspre amdrdciune tpi aduc
Urmitorii pagi sunt esenliali in arta vriiitoriei, oferindu-vi ;ansa
Crede, o, tu, oisdtorule, Pe c,ind mdtasea
de a vd specializa in orice domeniu magic, constituind insi qi arme de
Ce auzi tn oise, in magie te inv,iluie! apdrare, daci este cazul.
C,ici ele ipi;optesc adeztdruri mult mai
profunde Crede, o, tu, oisdtorule, 1. tnvagali mai intAi metoda simph! Acest lucru vd stimuleazi
Decit urecbile pot sd asculte! Lumrnl.e pe care in vise tu /e tnf,iptuiqti, doringa de a exersa, ajutAndu-ve in acelagi timp si inlelege9i care
Cdci viapa ;i-o aor schimba ii este scopul. Existi, de asemenea, o versiune pe care o puteti
Precum orice realitate
impirtiqi celor aflati in impas.
Crede, o, tu, visdtorule,
2. invdlali cel pulin o varianti! Dupi ce v-agi insqit metoda simple,
Ce parfumuri aduLmeci tn oise, De soare scdldat,i!
studiali micar una, pentru ci veli descoperi astfel care sunt cele
C,ici rdul dubneSte mai bune metode pentru voi.
ElrzaeEtu B,qnnr,ttr
Ca pe;tele druncat de aaluri,
Iar binele aroma trandafirilor o are! 1
Tehnici magici asociati Cabalei (n. tr.).

r68 Qb e r on $e [[' !fu r'enh e crt (arlea ucenicu[ui lrdjitor r69


3. Studiagi gi alte versiuni! Acest lucru vi ajuti si ingelegeli modul yoga, artele ma4iale sau la alte acliuni relativ simple Pentm a vi lim-
de abordare al altor culturi qi rradilii, dar gi ce-ar trebui si faceli, pezi mintea. Una dintre prietenele mele mediteazi in timp cebrodeazd.
dacd a1i veni in contacr cu membrii lumilor respecrive. Cu cAt stu-
diaqi mai multe sisteme de magie 9i religie, cu atAt veqi ingelege mai Versiuni:
bine practicile aitor popoare qi modul in care ar trebui si reactrionagi. Orice formi de meditalie este acceprari. Nu trebuie si uitali insi
cd procesul de limpezire qi concentrare nu este acelagi lucru cu relaxa-
NU ESTE SUFICIENT DOAR SA CITITI - nu uitatri asta! Trebuie rea: srarea de aqa-zisi transi in fala televizorului nu inseamni meditaiie.
sd exersaqi aceste metode pentru a le stipAni gi folosi in mod eficient.

p e.rf eclionqr e a c e[or[a[te simf ur i


$leditalia
Aceste activiteli sunt menite sd vi perfeciioneze simlurile astrale,
Este un proces care implici trecerea de la starea normald de care s-ar putea se fie atrofiate qi inactive in viala voastrd fizica. Simprile
congtientizare la una de concentrare gi liniqte. Capacitatea de a o aringe joaci un rol vital in detectarea Ei infeptuirea actelor magice, dar 9i in
este necesari in orice avenruri magicd sau spirituali. Este benefici Ei comunicarea cu entitefile spirituale'
in viaga cotidiani, deoarece influengele ei .analgeztce" detensioneazi
stirile de stres gi imbunitilesc capacitatea de concentrare. Metoda simpld:
Alegeli un obiect simplu Pentm simlul Pe care vreti sil Per-
Metoda simpld: feclionali! De exemplu, puteti alege un suport de lumAniri Pentm acu-
Cea mai obiqnuite metode de meditaqie esre cea bazatd,pe ,,limpe- tizarea simlului vederii, sunetul unui clopoqel pentru cel al auzului,
zirea' minlii. Agezaqi-vi confortabil, respiragi adlnc de clteva ori gi parfumul preferat pentru cel al mirosului, un fruct pentru cel al gus-
spunefi: ,,Limpezeqte-pi mintea!" incercagi si vi alungali toate glndu- tului gi o pani sau o anumiti qesituri Pentru cel al pipditului.
rile. Daci ele continul si vi invadeze, rrageli din nou adAnc aer in Studiali obiectul respectiv, acordAnd atenlie fieclrui detaliu in parte!
piept qi repetafi: ,,Limpezeqte-1i mintea!" Veqi avea nevoie de o prac- tndepanali apoi obiectul qi incercagi si-l recreagi cAt mai fidel cu putinli!
ticd indelungatd ca si reugiqi si vi qtergeji complet din minte toate Analizagi, de exemplu, suportul de lumAnlri, apoi inchidef ochii qi
gAndurile, dar veli observa o schimbare inci de la primele gedinte. incercali ,,si-l vedeqi" cu ochiul minlii!
Daci aceasti metodi de meditaqie vi se pari srresante, incercali alta.
Agezali-vi confortabil, respirali adAnc de cAteva ori gi concenrrati-vi Versiuni:
asupra unui cuvAnt, a unei fraze sau a unei imagini! incercapi, cu aju- Dupi ce capdtagi experienli, incepeli si alegeli ca Punct de focali-
torul acestei ,mantre", si vi fixali gAndul asupra unui singur lucru, zare obiecte mult mai complexe! Apoi ciutali s5 vI concentrali asu-
inleturAnd din minte orice alte preocupiri. GAndurile igi vor mai face pra mai multor simguri deodati: strlduigi-vi, de exemplu, sI vI fixali
simliti prezenla, dar vor dispirea odati ce veli cepita experienqi. atenlia in acelagi timp asupra sunetului qi aspectului clopolelului. Iar
Daci nici una dinrre aceste tehnici de meditagie nu dI roade, incercali in final, incercaqi si vrzuializali obiectul cAt mai clar cu putinii, ca 9i
metoda concentririi asupra unei acliuni. Este similari cu tehnica pr.e- cum l-agi avea in fala ochilor.
cedenti, cu exceptia faptului cI acum trebuie si vi concentragi asupra Veli descoperi ci - odatd cu practica indelungati - 9i celelalte
unei aqiuni, nu asupra unui cuvlnt sau imagini. Putegi apela la Tai Chi, simguri se vor acrLtiza.

Qbcron $cff- ll{alanheart (]arlea ucenicului rrrdjitor t7l


]letoda de centrqre Metoda simpld:
Agezagivi gi calatorigi spre centrul trupului vostru! Mergeqi inainte
Presupune captarea;i concentrarea energiilor in trupul nostru fizic. pAnI ajungegtlabaza coloanei vertebrale! De acolo, imaginagi-vi ci
Acesta este un pas preliminar in procesul de auropurificare gi o ridacini creqte gi iese din corpul vostru, precum o coada de animal,
,,impimAntare", ajutAndu-ne in acelaqi timp si echilibrdm chakrele in- 9i se infige in pimAnt! Cu fiecare respiragie impingeqi gi mai mult
dividuale. Procesul de centrare ne ajuti si captlm energiile care se redicina spre centrul pimAntului. Simlili cum riddcina ajunge.in inima
rispAndesc prin activitiqile sau lipsa noastri de concentrare. Esre co- Geei, fiind cuprinsi de energii calde, aurii qi umeduitoare. tncercaqi
relat cu meditagia qi fiecare capacitate o completeazd, pe cealaltd,. acum, tot cu ajutorul respiragiei, s[ atragegi aceste energii spre voi.
Simligi cum vd cuprind qira spinirii, rispAndindu-se apoi in tot cor-
Metoda simpld: pul. DacI este cazul, puteli sI inliturali energiile nedorite, trimigAnduJe
Respiragi adAnc de cAteva ori ca sI vi relaxagi gi imaginagi-vi cd in adlncul plmAntului (ca in metoda autopurificlrii).
urmati calea pe care o parcurge aerul in interiorul propriului corp.
Fiecare respiraqie vi poarti tot mai in adAncuri pAni ajungeli in cen- Versiwni:
trul trupului, exact in zona ombilicului. Efectele acestei metode sunt extrem de diverse. Puteii experimenta
o cildtorie astrali spre centrul pimlntului, care vi va imbognqi cu multe
Versiuni: alte triiri, pe lAngi energiile binefacetoare. In locul unei rrdicini, putegi
Dupd ce cipitaqi experiengi, purefi incetini procesul de respiragie. infige tn inima Geei un pilastru, ca simbol mai puternic al ancorei;
CAnd vi aflaqi in centrul trupului, incercagi si vd imaginali ci sunreli puteli infige ra-decini, stAnd in picioare gi transformlndu-vi in copaci
inconjuraqi de o lumini lichida. (Aceste experienle vor cipita mai cu flori; vi puteqi lungi picioarele astrale pAnd cAnd vor atinge inima
multi consistenli dupd perfecgionarea celorlalte simguri.) Observaji pimAntului. Dupi ce veti stiplni aceasti metodi, incercali 9i altele.
culoarea acestei lumini - este culoarea puterii in concepqia voastri
gi poate fi folosit; pentru proiectarea qi controlarea energiei.
r4;rr.,.
' ..j)r):.,j1.!.q/d
k procesul de autopurificar e

$leto da de,,impdmdntqr e" Este o alte metodi care vi


consolideazi gi vi perfeciione azd ener-
giile gi puterea de concentrare necesare actelor magice. Ve ajutl si
Procesul presupune conectarea energiilor trupului inlituragi fo4ele negative care vd intuneci viaga fie din cauza menta-
vostru cu cele ale pimAntului. Metoda esre benefici litlpilor cirora vd supuneqi, fie din pricina sdnitilii precare sau a in-
pentru^adepgii cultului PimAntului, dar are gi alte avan- fluenqelor exterioare. Procesul de autopurificare este, de asemenea, un
taje. In primul rAnd, energiile pnmlntului joaci rolul pas preliminar pentnr alte exerciqii de meditaqie.
de ancore, impiedicAnd forgele exterioare si vd
dezridicine t". in al doilea rAnd, aceasti metodi rri Metoda simpld:
ajutl si vi conservali sau si vi sporili propriiie Porniji in cildtoria spre centrul trupului vostru gi corelagi-vi
energii. Iar in al treilea rAnd, vi oferl posibili- energiile cu cele ale pdmAntului! Puneqi mAinile pe pimAnt!Respiragi
tatea sd inhturali energiile nedorite sau care adlnc 9i imaginaji-vi ci boala gi gAndurile negative care nu vi dau
existi in exces. pace se strAng ghem in trupul vostru. Inspiraii adAnc gi - in momentul

Qbcron $eff-lQalenhearl Qarte a ucenicu[ui rrrdjitor t73


in care dali aerul afarl, - inchipuiji-vi ci aruncali ghemul cel rlu reprezintd, propriavoastri energie. Imaginagi-vd cd ea se rispAndegte
in adAncurile plmAntului, care va transforma energiile negative in in interiorul vostru gi vi inviluie ca intr-un scut protector, respin-
energii pozitive. glnd energiile negative.

Versiuni: Versiuni:
Purificarea poate realizagi stAnd in picioare, dacl nu vi incAntd
se Cele mai multe ci4i despre practicile magice ne oferd cel puqin
ideea de a sta in genunchi
9i a atinge pimAntul. Puteli inletura ener- rrna sau dour metode de autoapdrare - uneori, ele ne sunt inftrfi$ate
giile negative agitnnd mAinile prin aer (aveji grijx si nu lovigi pe ci- sub forma cercurilor magice. Scuturile protectoare Pot fi create cu
neva!). Le puteqi transfera, de asemenea, intr-o piatra de cua4 ajutorul unor formule magice, pot fi modelate sub diverse forme;i
fumurie. Sau puteli rosti o formule magici prin intermediul clreia decorate cu simboluri.
anulagi efectele nocive ale energiilor negative. Dupi ce veti ciplta Chakrele individuale, pI4ile corpului sau obiectele Pot avea Pro-
experienll, veli reugi sl-i ajutagi 9i pe algii si se purifice, cerAndu-le priile lor scuturi de apirare. tnainte insd de a le conferi acest scut' tre-
instr permisiunea. buie sI vi purificali - trupul sau obiectul respectiv - pentnr a nu
Dacd avepi nevoie doar de o purificare exterioarl a trupului (sau include energiile negative in interiorul respectivelor cercuri magice
gi de una exterioarl), incercagi cu fumul de timlie - salvia este cel mai (degi acest lucru deschide calea magiei combative, care nu constituie
des folosiU; sau cu un inel care sd vI trezeasctr energiile din jurul tru- subiectul lecliei).
pului. Dacd sunteli deja atAt de experimentali, incAt si inhturaqi cu
mAinile energiile negative, le putegi prelua ;i pe ale unei alte persoane
pentnr a o curlla (avegi grije si vi purificali ulterior!). Trebuie sd pro- Q,chitibr qr e q chakr e[or
cedali cu prudengi in acest caz pentm a capta absolut toate energiile
negative. Spre exemplu, ca si fili siguri ci veli curiqa totul, porniji Chakrele sunt centri de energie localizaii de-a lungul coloanei
de undeva din fala corpului gi mergegi pAni in spate sau incepeji din vertebrale. Fiecare dintre ele guverneazd diverse funclii, inclusiv
zona capului ;i cercetagi cu atenqie pAnn la picioare. pe cele {rzice, mentale, emogionale gi spirituale. O viagl armonioasi
depinde de echilibrul gi de corelarea armonioasi ale acestor centri
de energie.
$cutuf de protec(ie
Metoda simpld:
Pentru un vrljitor care joacd rolul de inger plzitor) arta folosirii infeptuili cilitoria spre centrul trupului vostru, indreptAndu-vl
scutului protector este vitali, iar avantilele sunt evidente. in funclie apoi spre baza coloanei vertebrale! De acolo, analizagi fiecare chakri
de puterea gi intenqia scutului folosit, acesta poate varia de la un sim- in parte, mlsurlndu-le mdrimea gi strilucirea. Ele pot avea forma unor
plu ,tampon" impotriva colegilor sAcAitori de la munci pAni la un sfere sau a unor roqi. DacI unele dintre ele vi se par prea mari sau
adevlrat arsenal impotriva atacurilor magice. prea mici (mlrimea unei mingi de tenis este ideali), imaginali-vl ctr
ii reduceli sau ii miriqi forma dupl cum dorili. Daci, de asemenea'
Metoda simpld: vi se par obscure sau intunecate, conferili-le cu puterea minlii strllucire
Infaptuili ctrlitoria spre centnrl trupului vostm 5i purificatri-vi, qi puritate. Energiile extrase din pimAnt sunt cu atit mai benefice
inleturAnd energiile negative! Yizualizagi apoi lumina coloratl care pentm chakrele mici, intunecate sau obscure.

t74 Qberon $eff-Qlarfreart Qartea ucenicufui lrdjitor t75


1. Chakra redicinii: situatd labaza coloanei vertebrale. De ce ar medita un vrijitor?

M Guverneazi dorinla de supravieluire fizicd'. Are culoa-


rea rogie.
Procesul de meditagie oferd multe
avantaje. tn primul rlnd, conferi

e ) Chakra sacrah: situatd in preajma organelor sexuale (in


zona abdomenului inferior). Guverneazi viala sexuale,
dar influeng eazd giempatia gi,,reacgiile stomacului". Are
calm gi relaxare. Dupn ce veli
cipita experienqi, veli descoperi
ci meditatia ne ajutd sd facem

o
culoarea portocalie. mai ugor fagi stresului. Aceste ca-
3. Chakra plexului solar: situati deasupra ombilicului, sub racteristici se dovedesc niste atuuri
piept. Guverneazi voinqa. Are culoarea galbeni. imbatabile, pe care ni le putem insugi cu uguringi.

# Chakra inimii: situati in dreptul inimii. Guverneazl com-


4. Principalul motiv penrru care vrijitorii se implici in procesul de
pasiunea gi reprezinti punctul de echilibru al sistemului meditaqie consti in faptul cd ii ajuti si-qi perfecli onezeputerea de con-

v
{CD
5.

6.
chakrelor. Are culoarea verde (sau roz, daci preferaqi).
Chakra gAtului: situatd labaza gAtului. Guverneazi in-
telectul gi comunicarea. Are culoarea albastre.
Chakra celui de al treilea ochi: situati in mijlocul frunqii,
intre sprAncene. Guverneazd simgurile astrale. Are culoa-
centrare. Ceea ce implicn accesarea intuigiei gi a inlelepciunii ei, dar
gi corelarea cu procesul colectiv de congtientizare. Capacitatea de con-
centrare, obginuti cu ajutorul meditaliei, vd, ajutd. sd vd direclionaqi
energiile spre dorinqa pe care vregi s-o implinili. Procesul de meditalie
pus adesea in practicd, prin intermediul unei discipline de fier, vd con-
rea indigo. solideazi puterea voingei. Pentru infeptuirea actelor magice, esre ne-

ffi 7. Chakra coroanei: situati in vArful capului. Guverneazi


tirlmurile spirituale 9i inpelepciunea 1or. Are culoarea
violet.
cesar ca - prin puterea voinlei - sI vi concenrrali gi si vi direclionaqi
energiile spre obiectivul pe care vrefi siJ reaJizagi.ir, *o-"rrtrrl in care
vegi avea o voinli de fier, actele magice vor deveni din ce in ce mai
putnernice Ei mai eficiente.
Versiuni: Inainte de a incepe procesul de meditalie, trebuie sd vi creali un
Ca si le echilibraqi, puteli folosi pietre sau lumAniri care sd aibl cu- spatiu sacru, care vi vaproteja;i vd va ajuta si vdcanalizagi energiile
loarea chakrei respective. Celor care vor si aprofundeze acea$ domeniu spre obiectivul dorit. Puteqi sdvizualizagi sau si vi imaginagi ci sunteli
le recomand cartea scrisd de AnodeaJudith - Week of Life (Roauviepii), inconjurali de o auri alba de lumini sau purefi crea un cerc magic,
impreuni cu manualul TIte Snenfold Journey (Calatoria celor gapte c,ii). a$a cum procedapi de obicei.
Existl diverse forme de meditatie...

Procesul actia de meditapie i^poliremigcarea fizici. Dacd practicali


3. proc esu[ de meditatrie yoga sau Tai Cbi, gtigi deja cI acestea necesiti foarte multi concen-
trare. Ele sunt forme de meditaqie activl. O alu pracrici acriva o con-
autor: Oonals Ntern lacrramarin; stituie mersul pe jos, concentrAndu-vi asupra mi;cirilor trupului qi
numlrarea pagilor in timpul mersului. Puteli, de asemenea, sd repetali
Meditaqia este definitd in diclionar ca fiind o stare de relaxare qi de un cuvAnt sau o frazd, cu fiecare pas pe care il faceqi.
examinare profundd. Pentru un vrijitor, acesta este doar inceputul - O alte metodl este risucirea pe loc. Imaginagi-vi ci aveqi un cui sau
dar nu scopul prinqipal. o bucati de lemn intre degetul mare gi urmitorul deget de la piciorul

176 Qbcron $e[[ - <Ip.o enhe art Qartea ucenicu[ui lrdjitor t77
drept (procesul nu implici durere). Acesta va juca rolul de pivot de rrniversal este ,,Om', dar puteli folosi la fel de
sprijin in timp ce vi rotigi. 'fineti mAna dreapti in faqa ochilor 9i priviqi lrine cuvinte precum ,,Pace",,Iubire", ,,LJni- i'
centrul palmei! Y5.va ajuta si vi concentratri qi sd vi pistrali echili- il considerali po-
t:lte" sau orice cuvAnt pe care
brul. incepeli acum si vi invArtili incet spre dreapta, sprijinindu-va rrivit. Putegi spune propoziqii precum ,Noi
cu piciorul drept de pivotul imaginar, continuAnd si vi privigi palma. suntem un intreg" sau o inqiruire de cuvinte -
Daci preferagi, puteli face exerciliul folosind piciorul stAng gi mAna ,,Pace, Iubire, Lumind". Existi expresii care de-a
stnngi 9i invXrtindu-vi spre stAnga. Exersagi metoda lAngi un scaun Itrngul timpului au devenit mantre - ,,Om Mani
sau o canapea, pentm ci s-ar putea ca la inceput si amelipi. Crono- l)adme Hum". Incantaliile sunt gi ele mantre ideale
metrali 9i cregetegi treptat timpul cAt reugiqi si vi invAniji! Dupd cinci in procesul pasiv de meditaqie. Acesrea trebuie cAn-
minute, veti fi intr-o stare de serniconqtienqd. t;lte cu voce tare gi pot fi alcituite din cuvinte de
sine stdtdtoare, expresii sau o rugi.ciune mai lungl.
Procesul pasie de meditapie reprezintd,procesul pe care il definim o altn modalitate prin careputeli practicameditagia pasivr este si
in general cu termenul de ,,medita1ie". tn cazul acesta, trebuie si stali privigi fix un obiect - o lumlnare aprinsi, o oglinda sau ambele lu-
jos, firi si vi mi;cati. Putegi si stagi pe un scaun, cu picioarele pe cruri, avAnd grija sa aseza+i lumAnarea in fala oglinzii. Daci ceva vi
plmint (nu le gineqi incrucigate!) gi cu spatele drept sau pe o perni clistrage atenfia, lualio dela capdt, axAndu-vi privirea asupra obiec-
pe podea, cu picioarele incruciqate gi spatele drept. De ce este atAt de tului respectiv.
important si stali drepgi? Deoarece avem canale de energie care trec
prin coloana vertebrale, iar atunci cAnd stlm drepli, energia circule Procesul de contemplare este o alte formi de meditaqie pasivi.
mult mai ugor prin ele. Procesul contribuie la perfeclionarea capa- Presupune alegerea unui cuvxnt, a unei expresii sau propozilii inainte
citnlii de concentrare. de a incepe qedinga de meditatrie. in timpul ei, glndili-vI la cuvAntul,
Un prim pas il constituie relaxarea. O modalitate simpli de rela- expresia sau propozilia aleasl, analizind-o cnt mai profund cu putinfi.
xare este si vd fixaqi gAndul, pe rXnd, asupra fiecirei pi4i a corpului De exemplu, si presupunem ci alegeli si vi gAndiji la sensul propozijiei
vostru. VI puteli imagina ci soarele este un mic proiector care igi foca- imperative ,Nu faceqi rru!". care este semnifica;ia ei? cum evitali sd faceli
lizeazilumina asupra fiecdrui organ al trupului vostru. Incepeli cu vAr- riu? Puteqi evita acest lucru? Credegi ci se referi doar la voi ingivi - la
ful capului, apoi restrAngeji aria qi relaxali-vd. Concentrafi-vi asupra incercarea de a evita si vI facegi singuri riu? Nu este oare un punct de
sprlncenelor, ochilor, obrajilor, nasului 9i gurii! Treceqi la gXt qi con- vedere egoist? ce simlili atunci cxnd mancali carne? sau ce-atri {ace daci
tinuali in felul acesta plni ajungeji la degetele de la picioare, simqind ati fi soldat qi ar trebui si ucideji pe cineva? Pe parcursul gedingei de
cum intregul trup se relaxeazd. meditalie vi vor veni ;i alte idei. Putegi cugeta asupra sentingei: ,,Sun-
Acum, stlnd confortabil, concentragi-vi asupra respiragiei! Simjiqi tem pringi cu tolii in pinzavielii." care esre semnificatria ei? Includem
cum aerul trece prin niri gi ajunge in plimAni, iar abdomenul se umfle aici doar oamenii sau 9i animalele? Dar copacii? Cum influe nleazi
ca un balon. CAnd il dagi afard,, eliminaqi qi stresul sau tensiunea pe care acliunile mele aceasti p|nzd? ve! descoperi gi alte cuvinte sau propozigii
o simligi. Putegi continua sd vd, analizaji respiralia pe tot parcursul care se preteazd, foarte bine actului cugetlrii.
I
sedintei de meditatie. Incercagi si numiraji respiragiile - spunlnd ,unu*
cAnd inspiragi qi -doi" cAnd expirali. Cum sd ad linigtipi gdndurile
at
In timp ce respiraqi, puteli rosti un cuvAnt sau o propozijie care In timpul meditaqiei pasive, s-ar purea ca anumite gAnduri si vi dis-
si consolideze procesul de concentrare. O mantra sau un cuvXnt tragl, atengia;i si interfereze cvprocesul de concenrrare. Imaginali-vi

r78 Qberon jcff - !I$rtenhcorl farlea ucenicufui trdjitor


cd sunteli o apl linigtitd! Apoi cd cineva aruncd o piatri in api, creAnd Ghid da. meditalie
valuri care-i tulburl suprafala calml. Privigi cum valurile dispar! Aces-
tea sunt glndurile voastre. Lisagile si plece! Nu incercali si le oprigi! Acest ghid este conceput de profesorul $colii Cenuqii de Vrijitorie -
Sau gAndiqi-vi la un cer senin, pe care plutesc nori - simbolul gAndu- I'Iolly Ravenweed (indigo). Puteqi si rugaqi pe cineva si vi-l citeasci
rilor voastre. Privili apoi cum norii se indepirteazd' in timp ce meditagi, il puteli asculta pe o caserd inregistrati sau il puteqi
Procesul de meditalie vd ajuti sd vi perfeclionali capacitatea de citi gi pune singuri in practicd.
concentrare, si vd relaxali qi si vd educaqi voinqa printr-o disciplind Aprindegi o lumAnare (e util, dar nu absolut necesar)! Agezagivd
de fier. Aceste atribute vi vor ajuta sI infiptuiqi in mod eficient ac- intr-un loc confortabil! tnchidegi ochii qi incetiniqi procesul de res-
tele magice. Conferili, de exemplu, o misiune unui cristal sau unei pirajie! Analizagi pentru o clipi mirosurile gi sunetele din jurul vos-
lumAniri - si spunem ci vreli sd transmitd energii timdduitoare. tru! Imaginagi-vd cd este noapte, iar luna vegheazi deasupra voastrd,
Puneqi cristalul sau lumAnarea pe altarul vostru gi agezalivi in fala raspAndind o lumini strilucitoare gi albi, carevd.invdluie cu blAndete.
lui! Concentra!i-ve asupra respiragiei! Captaii energiile pimAntului Captaqi lumina prin piele, iar ea vd. va conferi o senzagie de pace gi
in centrul inimii gi atragegi apoi energiile cerului, dupi cum veqi vedea relaxare. Simgigi cum vd pitrunde prin brage, picioare, cap gi trup pAnd
in cele ce vrmeazl. ejunge in centrul corpului. Simgigi cum inima vi bate cu putere gi de-
Permiteli acestor energii sI interfereze in centrul inimii! Jineli mAi- vine din ce in ce mai puternici, rispAndind in jur iubirea penrru Geea,
nile deasupra cristalului sau a lumAnrrii! Transferaqi energiile pentru oamenii, viejuitoarele, plantele gi apele ei. Simlili cum lumina
timiduitoare asupra obiectului resPectiv - acesta le va rispAndi mai lunii pdtrunde prin trupul vostru gi ajunge in pimAnt. $tigi ci jucagi
tirziu in univers. Respiraqi adlnc gi concentrali-vi asupra energiilor un rol important in procesul de crealie. Sunregi con$tienfi de faptul
din centrul inimii! t., -o-.rrtrrl in care expiragi, lesagi energia si treaci ci acliunile gi cuvintele voasrre influengeazd lumea inconjurdtoare. $tiji
prin braqele qi mAinile voastre, transferAndu-le apoi in cristal sau in ci sunteli iubigi. Scnldaqi-vn timp de cAteva minure in aceasti armos-
lumAnare. Simliqi cum puterea Ei energia voastrr se propagi, prin res- feri de pace gi armonie! Clnd simgiji cd sunteqi pregitigi, ldsalivl
piralie, asupra obiectului respectiv. CAnd vreqi sI rispAndili energii ciliuziji de lumina lunii, care vi va purta spre destinaqia dorite!
timiduitoare, concentralivi asupra obiectului insircinat cu aceasti
misiune (daci este vorba de o lumAnare, aprindegi-o!) ;i trimiteli ener-
giile pozitive celui care are nevoie de ele! Puteqi folosi un cristal in
acelagi scop, conferindu-i energii pozitive ori de cAte ori vn simqili fe- 4. oxercitii practice. da. me,tafizicd
ricigi, increzitori qi prosperi. Daci vi simlili deprimali sau descurajali, (Trwcuri ;i strategii pentru perfecpionarea capaciidpilor mentale)
captafi - prin intermediul procesului de meditagie - energiile pozi-
tive ,,ferecate" in cristal! Jineqi cristalul in mAini in timpul gedinqei! qutor: qlrebart (E[m lar6intiu,s
Vi veqi simgi mult mai bine dupl aceea.
La sflrgit mulpmili spiritelor locului respectiv, zeitxitlor sau altor In loc si vI explic practicile anrice, am preferat ca - prin interme-
entiteli care 9i-au ficut simlita prezen)ain timpul meditaliei' Trimiteqi rliul acestei lecqii - si vI ofer solugii bazate pe experienga personali
apoi pdmAntului surplusul de energie! Astfel, veli reveni mai ugor pentru situaliile in care vepi intAmpina greutigi pe parcursul aventurii.
la realitate, feri si mai aveli senzagia de confuzie' Cercul de lumini Astfel, le vegi putea aplica gi in alte circumsrange.
se va stinge treptat. Aruncali lumAnirile arse sau temAia Pe care ali Strategiile clasice au fost folosite in intreaga lume gi includ proce-
folosit-o! Apoi vi puteli vedea in tihnl de treburile voastre. sul de vizualizare (un proces mult mai complex, care nu presupune

Q6eron $e[[-cl{r'anheart l-.arte a ucen icufui lrdjitor r8r


doar simlul viziunii), exerciqii de congtientizare (opuse procesului de rnulte simquri deodati declt si simlim realitatea doar prin inrerme-
gAndire sau interpretare a experienqelor) qi identificarea Ei controla- diul vdzului sau al auzului. un exemplu extrem de simplu in acesr sens
rea energiilor ,,psiho-spirituale", numite chi, prana, manA, orgone, vril, ('ste ceL practicat la orele de gtiinpe exacre din inrreaga lume. Elevii sunt
magis sa:u alte denumiri. legagi la ochi 9i li se astupi ndrile in timp ce li se oferl ceva de biut.
De;i aceste tehnici sunt diferite, existd cAteva exercilii simple care lri trebuie sd identifice lichidul pe care il gusti. ceea ce esre aproape
vi pot ajuta sd vi le insuqili mult mai repede gi eficient. imposibil. Simqul gustului presupune acivarea celorlalte - gustul, mi-
rosul gi adesea piplitul ne ajutl, toate impreuni, si identificim mAn-
carea pe care o gustdm pentru prima oari.
Vi sfituiesc si gnsigi un loc in naturi, care sd vi induci senzagia
de frumusepe - un parc, o pidure, o formaliune stAncoasi sau chiar
Primul exerciliu pe care a$ vrea sI vi-l sugerez este cel de concen- o seri, daci nu gisiji nimic din priveligtile descrise mai sus. Acum,
trare asupra experienqei multi-senzoriale. Este un fapt bine cunoscut dupi ce-a1i descoperit locul ideal, a;ezagi-vitundeva gi ascultali, privigi,
acela cd putem activa mai multe simguri deodati. Cele cinci simluri - rnirosili!... Secretul consri in oblinerea unui numdr cAt mai mare de
vdzlu,l, auzrtl, pipiitul, gustul gi mirosul - sunt cele mai cunoscute, dar informaqii, fire ca vreun simg sd le domine pe celelalte. Dacd vi se
existi qi simlul gAndirii, al sunetelor Ei imaginilor inchipuite, al emo- pare ci priviqi sau ascultagi ceva cu intensirate, incercagi sr controlali
qiilor, al echilibrului, al timpului sau al capacitlgii de percepere a simlul respectiv!
cuvintelor (cuvintele sunt nigte sunete care nu ar valora nimic dacl Urmitorul exerciliu este extrem de important. Multe ci4i care vor-
ar fi lipsite de sens). besc despre procesul de vizuahzare vi cer si ,,vedeqi" un copac sau o
Acestea ;i multe altele fac parte din experienla voastri multi-sen- piatri, dar pulini oameni gtiu cu adevlratcum arati, cum miroase sau
zoriald. Cu cAt activali mai multe simluri deodati, cu atAt lucrurile din ce senzajie are coaja unui copac - cum putegi. agadar, si vizualizagi
jurul vostru par mai naturale gi mai reale - realitatealumii voastre capiti un lucru plni in punctul in care obiectul respectiv pare real? Dar
deodata alte valentre. Acesta este un exercigiu de conqtientizare extrem cunoa$terea pAnd in cele mai mici detalii a obiectului pe care vreqi sd-l
de important. Dacd vrefi sd vI perfec- vizualizagi reprezi.nti doar inceputul, pentru cI - in timpul procesu-
lionali intuigia, trebuie si vedeli lumea lui - trebuie si activati mulr mai multe simquri, nu doar pe cel al vizului.
printr-un unghi multi-senzorial. Cu cu cxt activaii mai multe percepqii senzoriale, cu atAt scena respectivi.
cAtveli obline mai multe informagii va deveni mai reald. Aqadar, daci vreqi sd, vizuahzaqi o piramide din
cu ajutorul experienlei multi-sen- rur, nu vi limitali doar la imaginea ei. tnchipuiqi-vi cd o lirreti in mAni
\
zoriale,cu atAt intuilia voastrl v5, va 9i ii simgiqi greutatea, ii atingeli collurile Ei marginile ascugite, o mi-
putea oferi mai multe rispunsuri rosiqi qi o atingepi cu limba, simlindu-i gustul gi mirosul metalic.
legate de realitateainconjurdtoare. Acest lucru este extrem de important in procesul de experimen-
Cu cAt veti activa mai multe sim- tare gi controlare a energiei psiho-spirituale, penrru ci adesea oame-
i turi, cu atlt mai multe informatii va rrii nu vid, dar simt energia. Acrivarea mai multor simluri deodati
o Procesa rntultla voastri. vi oferi gansa de a percepe cu mai multi intensitate energia din jurul
/')
-t( Acest proces pare la inceput des- li din interiorul vosrru. Nici eu nu o vid adesea, dar ii simr pre-
!
tul de complicat. Dar este mult mai zen)a. Modul in care fiecare dintre noi simte aceaste prezengi este
firesc si mai ugor sI activlm mai o chestiune personali.

r8z Qberon $e[(-furenheart (-qrteq ucanicului vrdjitor r8j


puter ea una.i intr ebd,ri nu sunteli foarte curajoqi - glasul con$tiintei s-ar putea si vi spunl:
,,Nu e adevdrat, sunt un lag."
Experienqa multi-senzoriali este doar una dintre strategiile care vi CAnd formulaqi intrebarea, nu spuneli ci suntegi curajogi 9i nici ci
netezesc inceputul de drum. O alti tehnici la fel de importantr pe ,rbsenqa spaimei devine o senzagie palpabili, ci intrebaii-vi pur qi sim-
care vreau si v-o impirtigesc in aceasti lecqie este folosirea gi puterea plu cum ar ardta curajul. Fire;te, dacr vegi fi atenli, veli observa
unei intrebrri. Nu md refer la intrebarile pe care i le adresaqi unui intr-adevlr cum indrdzneala pune, incetul cu incetul, stipXnire Pe su-
profesor, ci la puterea pe care o intrebare o exercitd asupra sub- fletul vostru. Aceasta este influenla intrebirilor descriptive. In momen-
conqtientului nostru. tul in care citili intrebarea, imaginea' starea sufleteascl sau senzaiia
CAnd puneqi o intrebare, recunoagtegi cd lipseqte o piesi dintr-un pe care dorigi s-o invocagi in minte prinde deja contur. Dacd vd ve1i
joc de ptzzl". t r -o*.rrtul in care formulaqi o intrebare, subcongtientul concentra cu atenlie, vegi observa ci mintea voastri a schilat deja ima-
incearci - pe cAt ii std in putinfe - sI umple golul cu piesa corectd de ginea obiectului respectiv. t.ttr"b"r"" nu trebuie si conlinl o minciund,
puzzle. Vi sugerez sd nu puneii in practicl urmdtorul exerciliu pAni pentru ci ea se va dovedi o piedici in calea acceptirii lui, iar mesajul
nu stipanili foarte bine tehnica experiengei multi-senzoriale. nu va fi trimis subcongtientului.
A;a cum am spus deia, o intrebare reprezintd un vid mental pe Dorinlele pot fi cu uqurinli amplificate cu ajutorul intrebirilor.
care mintea incearci si-l umple. intrebirile descriptive si multi-sen- Dar de ce am vrea si alAtem o dorinli? Dorinqa reprezintd' scopul
zoriale activeazd, automat imaginapia gi procesul de vizualizare firri, subcongtientului. Astfel, dacl vreli si incurajagi perfecqionarea unei
implicarea con$tientului. anumite capacitili mentale, o puteli creiona qi intensifica prin inter-
rnediul intreberilor descriptive.
Exemple:
,,Ce sunet ar scoate o molie cafenie, cu aripile acoperite de puf dacd' - Exemplw:
in timp ce ar zbrtra prin cameri - gi-ar intra tn ureche?" ,,De ce vrea si perfecqionez scrisul automat? De ce aq vrea ca
ag

,,Ce gust ar aveasuprafala rece qi strilucitoare a unei piramide de aur?" pixul pe care il gin in mlnl si scrie singur lucruri pe care nici eu nu
,,Ce senzagie 1i-ar provoca o cipgunl rogie gi zemoasi dacd ai mugca le cunosc in mod con$tient? De ce ag vrea si-mi sondez tainele leuntrice
din pulpa ei dulce-acrigoari?" Ei de ce ag vrea sd aflu ce gAndeqte ;i ce vrea subcongtientul
meu?"
Sunt convins cd cel pu[in una dintre aceste intreb;ri ar declanga Observali folosirea limbaiului multi-senzorial in exemplul de mai
o reacfie automati, care v-ar contura imediat in minte imaginea obiec- sus! Formulaqi cAt mai multe intreberi de acest gen, deoarece sub-
tului respectiv. Trebuie si inlelegeli tnsd cr puterea unei intrebiri nu congtientul acordl o atenlie mult mai mare scenelor descrise aminun1it
consti doar in capacitatea de a invoca o imagine in mintea noastrl, decAt ideilor abstracte. Cu cAt scena este mai detaliatl, cu atlt impac-
ci gi de a stArni o emotie, o stare sufleteasci sau o dorinli. tul pe care il va exercita asuPra subcongtientului va fi mai mare. Vi
puteli consolida tehnica, glndindu-vI la lucrurile pe care vreli sI le
Exemplw: oblinegi cu ajutorul acestor exercilii.
,,Ce este curajul? Cum m-ag simgi daci mi s-ar cuibari in piept' ani-
mAndu-mi inima gi fecAndu-mi cutezltor? Cum ar aritta axalul dactr Exemplu:
a$ putea sdl vld?" ,,Ce cunoEtinle a$ putea si dobAndesc prin intermediul acestei stra-
Este ugor sd stArnim o emolie cAnd punem o intrebare. Putem tegii? Cui i-ar putea fi de folos arta scrisului automat? Ce poveqti sau
obline acelaEi rezultat Ei daci facem o afirmalie, dar in caz - daci ce artl ag putea sd creez cu ajutorul ei?"
^cest

r84 Qb er on $e[f - ![$renheart Carle a ucenicu[ui ."rajitor r85


Daci vegi continua si punegi in practici aceast; strategie, pro- insi cdtermenul ,,pozitivu nu se referd !a atribute pozitive Precum
cesul va incepe si se desfigoare cu mult entuziasm. Dar nu vd oprigi
,,bine" sau ,,bun", opuse celor negative - ,,rdu" sau ,prost(' ci la des-
aici - entuziasmul este doar inceputul! Trebuie si exersali in con-
crierea lucrurilor aga cum sunt ele in realitate. Negagiile precum
tinuare pentru ca procesul si se desffuoare de la sine. Dacd nu mai
nu, nici, nu este/nu sunt Sau alte cuvinte cu valoare negativd nu tre-
grsili alte motive pentru care sd punegi in practici arta scrisului au-
buie folosite.
tomat' savuraqi atunci senzalia pe care v-o creeazd, aceasti tehnici!
Folosind exemplul de mai sus, unde ne intreblm cum arate cura-
Motivele penrru care vreqi sd o insugiqi sunt mai pugin importante
jul gi dacl sunrem curajogi, ii putem afirma existenqa in viala noastre,
decxt senzapiile pe care vi le creeaz'a. concentrati-vi asupra acestor
sentimente gi imaginaqi-vd, avantajele pe care vi le poate aduce arra declarAndu-ne temerari.
scrisului automar.
Acesta nu este singurul exemplu. Strategia folosirii inrrebirilor des- Exemplw:
criptive gi multi-senzoriale vi ajuti si parcurgeli mult mai uqor acesr ,,Curajul imi pitrunde in suflet gi mi ajuti sI infrunt toate obsta-
inceput de drum. tn *o-"r.r.rl in care a9i rodat subcon5tientul, avegi colele - mari gi mici. Teama imi este slugi, iar eu ii sunt stlpAn' Eu
la indemAna instrumenrul cel mai prelios carcvd,va oferi succesul scon- sunt acum qi pentru totdeauna curajos."
tat. Majoritatea, daci nu chiar roate exercigiile mentale, presupun im- Puteli folosi propoziql,,le afirmative ori de clte ori vreji sI conso-
plicarea subcon;tientului pentru reugita misiunii voasrre. $i asta lidagi un sentiment sau o dorinli, deqi vegi descoperi - in multe ci4i
deoarece subconqtientului ii revine rolul cel rnai greu. de specialitate - faptul ci ele pot Provoca o schimbare in obiceiurile
mentale sau chiar in universul vostru inconjuritor. Veli observa insd
cI uneori intreberile vI vor ajuta mult mai uqor decAt propozrgtrle ahr-
pr op ozitriit e afir m ati.v e
mative se infeptuiii aceste schimbti'

Propoziliile afirmative sunr adesea percepure ca nigte formule


magice, care transformi visele in realitate. Eu nu sunt de acord cu
acest punct de vedere, dar nu pot si ignor rolul important pe care
Qe facem mai daparte
il joaci in contextul dezvoltirii capacit;1ilor mentale. sunt extrem
De ce trebuie si invilim toate aceste lucruri? Ce legituri au cu
de utile, corelare fiind cu tehnica intreberilor descriptive. Moti-
vul consti in faptul ci - dupi ce agi pus intrebarea care evoci o tehnicile strivechi descrise in cn4ile despre magie qi puterile men-
imagine sau o senzagie - ele s-ar putea si dispari foarte repede. Dar tale? Respunsul este foarte simplu: strategiile vi vor ajuta si treceti
daci afirmali ci obiectul evocar prin intermediul intrebirii este real, cu bine peste greurelile inerente fiecirui inceput de drum. Daci nu
imaginea va diinui mai mult timp, fiind mult mai bine ancorati stnpAnili foarte bine arta vizualizdri| atunci tehnicile fundamentale
in realitate. vi vor ajuta si ve conrurali in minte imaginea doritd. DacI nu reuqigi
tntrebarea creioneazigi apoi consolideazi imaginea, senzalia sau si vr insuqili practicile mult mai complexe, cum ar fi' de exemplu,
doringa, in timp ce propozigiile afirmative le conferd triinicie, trans- psihokinezia, puteli - cu ajutorul intrebarilor 9i al propoztlnlor afir-
formAndule din idei absrracte in lucruri palpabile. marive - sd vi inoculagi nu doar convingerea ci aceste capacitlli pot
Propoziliile afirmative presupun .zugravirea" tn rermeni pozitivi fi ale voastre, ci gi increderea in propriile fo4e 9i in capacitatea de a
a lucrurilor pe care vregi si le vedeli realizate. Trebuie si inlelegeli infaptui acte magice.

r86 r87
Qb er on $ef[- lQalenlrean Qartea ucanicufui rrrdjitor
5. Cum sd rrrd creali sanctuaru[ astra[ ( )biectele din naturi, precum cele descrise mai sus, vor conferi fru-
nrusele sanctuarului vostru. Altarul si piesele lui vI vor capta ener-
tor: lDondtq ,A[rern loc.ramarin;
*iile 9i le vor rispAndi in atmosferi, transformAndu-le in energii calme
ii puternice. Daci vi aflagi departe de casl 9i stresul vd tulburd exis-
ce este spaqiul sacru sau sanctuarul? Este un loc destinat prac- tcnta, puteti sd vi gAndigi la altar 9i sn-i simliqi energiile. Ele vi vor
ticilor spirituale, ceremoniilor Ei meditaqiei. cand pdgili acolo, in- .rjuta si vi linigtiqi qi si rezolvaqi in tihne situaqia tensionatl.
diferent unde ar fi el, pitrundeli intr-o altd sferi a congtientului,
Este mult mai uqor sd vd implicagi in practicile de meditatie $i ce-
unde vi conectagi cu Eul vostru spiritual, intr-o lume aflatd din-
remonie cAnd toate lucrurile sunt bine puse la punct. Puteli pistra
colo de granigele universului vostru teluric. Dupi un timp, proce-
ItrmAndrile, chibriturile 9i temAia intr-o cutie pe sau sub altar ori intr-un
sul devine automar, dovedindu-se un instrument extrem de util.
scrtar, daca aqi aranlat altarul pe un dulap. El devine astfel un cen-
Spagiul sacru are de obicei un altar, care vi ajutd si vi concentrafi
tru de captare a energiilor voastre, amintindu-vi in acelagi timp de
asupra obiectivului pe care vrepi si-l realizagi in timpul unei cere-
leptul cl suntegi in permanenqi. conectagi cu tirlmul sacralitilii. Este
monii sau meditalii.
irnportant sd conEtientizali aceasti conexiune sacri gi sd.organizaqiztl-
spagiul sacru sau sanctuarul poate fi o cameri sau o parte dintr-o
nic o gedinli de meditagie gilsau un ritual sacru. La urma urmei, este
cameri. Altarul il puteti aranjape o masd, pe un dulap, p un raft sau
ca in viaga de zi cu zi, dacd locuipi cu familia voastri sau cu altcineva,
pe pewazul unei ferestre. Nu trebuie si arraga atenqia, astfel incat
- nu putegi duce o viagd armonioasi alituri de ei daci le vorbili doar o
daci impirgigi camera cu cineva - persoana respectivi nu trebuie si
dati pe siptlmlni 9i ii ignoraqi in restul timpului, nu-i aqa? Este la
gtie cd locul acela este sacru pentru ,roi. il prr,"qi impodobi cu o faqi
lcl de important si stabiligi in fiecare zilegdttra cu Spiritele Atotpu-
de masd din dantele sau cu o eqarfi, pe care si aranjalianumite obiecte
ternice. Aveli grije ca sanctuarul vostru se fie clt mai atrigi.tor cu
?nzestrate cu o puternici incircituri sentimentali. cristalele sunt ade-
putinli! CAnd onoraqi Spiritele Atotputernice, vi onorali pe voi inqivi.
sea folosite ca piese de altar pentru frumusegea ;i capacitatea lor de a
Puteli crea un loc sacru gi in planul astral, nu doar in cel fizic. Dar
amplifica qi de a sroca energiile. cristalele vi ajuti sd intragi inrr-o srare
.le ce am crea un sanctuar astral? Din mai multe motive. ln primul
uEoari de transi. Tineti cristalul in mAnd gi privigi-l cu intensitate! Daci
rind, exercigiile pe care vi le voi prezenta in cele ce urmeazd. sunt ex-
vreqi, vd putegi imagina in interiorul cristalului, intr-o alti lume. Este
trem de relaxante;i de liniqtitoare. Mai mult declt atAt, cind cilatorili
o modalitate plicuti de meditapie. O cochi- in planul astral, vi perfecgionaqi creativitatea gi intuiqia - instrumente
Iie de scoici, un amonir mic (o fosih
cxtrem de importante pentru un vrljitor. Misiunea vrijitorilor depinde
cu o spirah) sau o planti poare inrru- in mare parte de o intuilie bine dezvoltati. Exerciliul pe care vi-l voi
chipa imaginea unei zei1e. Imagi- r>feri este un exerciqiu de vizualizare creativd. Vi se va pdrea ci ima-
nea zeului o puteqi reda cu ajutorul ginagia vi va juca feste, dar nu vd ingrijorati. Folosigi puterea vtzua-
unui obiect vertical - un cristal lizirii sau a imaginaqiei. Acest proces este mult mai util decAt ,,visarea
agezat in pozigie verticald, un corn cu ochii deschigi". Imaginalia devine un instrument extrem de puter-
de cerb, un con de pin sau chiar o nic cAnd este folositi aqa.
ramuri micd de copac. Astfel, Exerciqiul de vizualizare este o formi de cilitorie astrali. Astfel
obiectele de pe altar nu vor atrage rle exploriri vi permit si descoperiti si lumi paralele. Sanctuarul as-
niminui atenqia, deoarece numai rral reprezintd,,baza" de unde plecaqi qi unde vi intoarcegi in timpul
voi le cunoagte{i valoarea sacri. cilitoriilor astrale. Dupi ce vegi inviqa cum si transferali sanctuarul

Qberon $e[[ - cl!,t


rB8 -qrteq ucenicu[ui
enhe ar t ( lrajitor
astral in imaginalia voastri, purefi ciletori 9i poposi acolo oricAnd vi l)cste un plriu? tn timp ce pn9i1i pe el, podul s-ar putea si scA4Aie.
dorili. Clnd mergeji cu autobuzul sau staji undeva la coade, puteji I'riviti pArAul gi ascultagi zgomotul pe care il face! Observaji cAt de mare
cilitori o clipd in sancruarul vostru sacru. Po4ile vi. sunt intotdeauna ('ste, cAt de calm sau cAt de repede curge. CAnd ajungeli de cealalte parte
deschise. intr-una din acesre ciletorii, s-ar purea si vI intAlniqi cu .r podului, vdtreziliintr-un loc cu adevirat feeric. Imaginaji-v5 un loc
cdlduza voastrd. Aceasra vi va rispunde la intrebiri gi vr va ajuta ori strijuit de copaci, ape, munli, plaje sau alte peisaje de vis! Construiti
de cAte ori veli avea nevoie. Ea vI insogeqte pretutindeni, chiar daci o cabanl sau o casi, daci vre1i, cu tot confortul necesar. Aveli o grddini
sunteli sau nu congtienli de prezenga ei la acest nivel de cunoagtere, irr apropiere? Dar peisajele din jur? Cum sunt? Vreqi un altar in cisula
aga ci o puteli ruga si vi se arate in sanctuarul astral. voastril Dacd" da, imaginaqivn ci il impodobili cu obiectele din alta-
$i, in ultimd instangi, este distractiv si aveli un loc tainic numai rtrl propriu-zis!
pentru voi. Locul sacru esre numai al vosrru. tl creagi dupl bunul vos- Dupi ce terminaqi de aranlat altarul imaginar, exploraqi impre-
tru plac. Este un loc de refugiu, de munci, de odihnn sau de vacan[i, jtrrimile! Chiar daci aqi stabilit deja un spatiu sacru in casa voasrri
dotat cu tot ce vi doriqi penrm confortul si fericirea voastrd. Bu- imaginari, puteti crea incdunul in naturi. Ciutali un loc cu totul
curaqi-vi de timpul perrecut acolo! special, care sd vd induci un sentiment de pace qi relaxare - un lu-
Ca sd creali spaliul sacru asrral, duceli-vi in altar Ei binecuvlntafi-vi rninig in pddure, un megalit sau o movili pe o pajigte. Locul poare
cu cele patru elemente (folosind sare qi apd sfinlite, dar qi timlie pen- listrijuit de o api, de o plaj; sau de un pXlc de copaci, sau poate fi
tru elementele focului qi aerului)! Puneti-vi la contribuqie puterea intr-un spatiu liber. Creali un loc dupd propria dorinti! Dupi ce
imaginaliei printr-un proces activ de vizualizare. veli gisi spagiul sacru din naturi, impodobili-vi altarul cu obiec-
Inchipuipi-vi acum cI vi aflagi intr-un loc din naturi - un loc pe tele pe care le dorigi. Sfingifl apoi cu ajutorul celor patru elemenre,
care il cunoa;te1i din lumea reale sau un loc imaginar. Uitali-vi in jurul .rg;l cum aqi procedat qi cu cel fizic, incredinlAndu-i apoi misiunea
vostru! Ce vedeli? Este ziui? Cerul este senin gi al- doriti. Petreceqi cAteva minute, relaxali 9i liniEtili, bucurlndu-vi
bastru? Sau este noapte? Vedeli luna qi stelele? Este ..{e armonia 9i frumusegea locului vostru sacru. CXnd vi afla1i in al-
cald sau frig? Ce al:zigi? S-ar purea sd, auzi:':i cin- tarul propriu-zis, glndigi-ve la sanctuarul astral, care va deveni ast-
tecul pdsirilor, foqnetul animalelor sau zgomotul lel la fel de real precum cel fizic. Iatd un pas primordial in cariera
propriilor pa9i. Ce mirosuri simqili? Daci vI aflaqi r,'oastrd de vri.f itori.
in pidure, s-ar putea sd simlipi mirosul pinilor Cind vn simgigi pregititri, mulpmili spiritelor locului respectiv gi
sau - daci sunreli pe o pajigte - vi bucuraqi de traversagi din nou podul peste plrlu. CAnd ajungegi dincolo, a$ezati-vi
aroma florilor silbatice. Faceji exerciliul fire sI pe pimlnt si transferaqi zeigei Geea energiile in exces. Relaxalivi gi
vi grIbili, punlndu-vi la contribuqie toate sim- simqigi energiile pimAntului! Inspiragi gi expiraqi de cAteva ori! Acum,
gurile. tncercaqi sn fipi cAt mai linigtili qi mai clupd ce-aji invijat strategia, puteti si vI intoarceqi oricAnd in acesr
relaxaqi cu putinti! loc sacru din naturi. Revenigi in altarul vosrru sacru! Inspirati $i ex-
IntAlnili in cale un pod construir pesre un piraqi de cAteva ori, ancorAndu-vi inapoi in realitate. CAnd veli des-
pArAu involburat. El r ep r ezintd, rrecerea spre chide ochii, vi veli treziin altarul vosrm fizic. Mullumili spiritelor
un alt nivel al con$tientului. Acum tra- pentm cd v-au binecuvAntat sanctuarul astral. Aruncali obiectele de
versati podul! Observagi din ce materiale crre nLr mai aveli nevoie, stingegi lumAnirile qi vedeqi-vtr de drumul
este construit - din lemn sau din piatrl? Este vostnr - relaxaqi 9i liniqtili.
vechi sau nou? Trece peste o rApi? Sau doar Primitri binecuvAntarea!

Qbcron $e[[ - fu,o enha art ('qrteq ucenicu[ui lrdjitor l9r


6. Qxptorareq.pise[or de ta ,,eta7u[ strd[ucitor" ,.ir-rd aflagi pe punctul de a adormi, etapd cunoscute sub numele
vi
,lc hipnagogie, sau la graniqa dintre starea de visare qi cea de conqtienle,
sutor I qtizabelh <'[\arr ettc lcenuqiu ; eind vi aflagi pe punctul de a vi trezi, etapd cunoscute sub numele
tlc stare hipnopompicd. Am preluat titlul acestui subcapitol dintr-o
,,Lacrimi adevdrate ni se prelingpe obraji sub porLara durerii din aise, y,<-teziepe care am citit-o in studengie. Autorul folosea metafora unui
dar ;i mindria spore;te swb amprenta gloriei din vise." ii[, p.nir.t a descrie etapele somnului, unde starea hipnagogici se afla
..lr un etaj striluciror" - intre nivelul superior qi cel inferior - un loc
Magia viselor este o mogtenire pe care tofi oamenii o primesc. Existi ,rtrigiror, dar iluzoriu .Poeziarede frustrerile autorului provocate de
dovezi care ateste faptul cd gi animalele viseazi. DeEi cultura moderni l'aptul ci rata intotdeauna acest loc extrem de interesant. Complet
acordi puqini atenlie acestor experienge nocturne, majoritatea cultu- trimit, eu i-am spus profesorului meu: ,,Dar eu acolo cobor in fiecare
rilor tradiqionale le consideri importante, poate chiar vitale. tntr"rrr- rroapte!" Am descoperit ci tdr|mul aflatla graniqa dintre starea de
perea brusci a somnului pune capit procesului de visare, motiv pentm conftienq; gi cea de visare joaci un rol deosebit de important in ex-
care persoana respectivi se simte vleguiU de puteri sau iritati. Nu doar ploririle crearive qi descoperirile intuitive, aga ci am invilat cum
trupul nostru are nevoie de odihnn pentru a-gi recupera energiile iro- sir petrec mai mult timp pe acele tdrlmuri. De acolo, Pot si sondez
site in timpul activitigilor diurne, ci gi mintea noastri are nevoie de visele nopgii pentru a le deslugi mesajul.
relaxare. Aga ci visim. Existl diverse categorii de vise - visele-amintiri, visele-nonsens
Vrijitorii inleleg foarte bine puterea viselor. Aceste viziuni acti- si visele-adevdrate. Visele-amintiri redau fragmente din anumite eve-
veazi subcongtientul qi ne pun in legdturd cu realitili mult mai sub- limente care au avut loc recent) deoarece mintea inci proceseazi
tile decAt cea inconjuritoare. TerAmul viselor este un tarAm al magiei cxperienlele rrlite. Visele-nonsens sunt nigte vise ciudate, lipsite de
gi al misterelor, unde lucrurile pe care le spunem, le facem sau le inqeler, in care episoadele par sI nu aibl nicio leglturd intre ele -
descoperim pot influengaviaga de zi cu zi. Pentru a canaliza aceasti visaqi, de exemplu , cd. patinaqi pe un lac de ciocolatl gi sunteqi
putere tntr-un mod eficient, trebuie si explorim diverse strategii. urmlrili de un grup de clovni cilare pe nigte strugi sau alte absur-
ditnli de acesr gen. Visele-adevlrate sunt viziuni extfem de puter-
nice, care igi au ridicinile in arta magiei sau sunt trimise de puteri
Qe trebuie sd qtim despre 1,ise mai presus de noi. Acestea ne pot schimba via1a. Existi qi alte ca-
tegorii de vise - visele-mesaj (secvenle care ne transmit o anumitd
Pe parcursul noplii, omul parcurge mai multe etape din procesul idee, de obicei dintr-o sursl externi), visele-revelaqii (ne oferi solulii
de visare. Prima etapi survine cam la o ori gi jumitate dupd ce per- penrru anumite probleme), visele-enigmi (a ciror semnificaqie tre-
soana respectivi a adormit. Visele apar in timpul procesului cunoscut buie si o inqelegem, deslugind simbolurile), visele-creative (ne tre-
sub numele de REM (R.apid Eye Movement - Migcarea Rapidi a Ochi- zim ava.nd in minte o poveste sau un tablou) gi coqmarurile (pline
lor). Par si se concretizeze in general in imagini vizuale, dar unii oa- de spaiml 9i neliniEte), Ajungi la vArsta pubertlgii, majoritatea oa-
meni trliesc in timpul somnului gi alte experienge senzoriale - simt, menilor incep si aiba gi vise erotice.
de exemplu, gustul unei plecinte cu mere. Expe4ii in vise pot atinge HotirArile pe care le luim Ei lucrurile pe care le realizimin tim-
niveluri ale procesului de visare inaccesibile oamenilor obignuili. pul viselor ne pot influenqa viaqa intr-un mod coplegitor. Vrljitorii
In afard, de visele care survin in timpul somnului adAnc, existd 9i invaql si foloseasci spaliul magic pentru explorarea sinelui 9i ana-
cele care se afli la granija dintre starea de congtienld gi cea de visare, hzarea arhetipurilor.

()h er on $eff - ($r'enfr eort (arle a ucenicu[ui ."rajitor r93


Puteli afla mai multe lucruri despre istoria gi qtiinja viselor citind Aceste lucruri vi vor ajuta si dezlegagi tainele propriilor vise. Pen-
cdrqi de specialitate. Un punct de plecare este lucrarea lui David tru a ingelege gi mai bine mesajele onirice, puteii apela la meditaqie
Fontana - Teach Yourself to Dream (invap,i-te cwm sd visezi). sau la gtiinga plantelor. Pe de alt; parte, arta interpretirii viselor vi
ejuti si abordali qi alte domenii ale magiei.

Condit i i fundama.nta[a.
Sehnicit e magiei onir ic e
Ca si putegi profita din plin de visele voastre, trebuie si indeplinili
anumite condigii qi si vi formaqi nigte obiceiuri extrem de importante. Activitalile onirice presupun navigarea qi influenlarea spaqiului oni-
Pe uneledintre ele le puteli invila cu uEurinql; pentru altele insi aveli ric. Cu toate acestea, anumite lucruri din viala reala pot fi corelate
nevoie de ani intregi ca sd vi le insugili. cu domeniul visirii. La urma urmei, definiliile conceptelor magice
pot varia de la o sursl la alta. Oamenii folosesc termeni diferiqi ca sd
1. linegi un jurnal al viselor! Consemnarea viselor pe hlrtie vi descrie practic acelagi lucru. De asemenea, unele dintre tehnici pot fi

ajuti si le analizati 9i se identificaqi temele principale. Jineii Lrtilizate atAt in scopuri benefice, cAt gi malefice' Unii vrijitori, animali
de intengii rele, folosesc tehnicile onirice pentru a-gi manipula victi-
mereu pe noptieri o agende gi un pix.
mele sau pentru a le fura puterea.
2. Stabiliji-vi intenfia inainte de a vi urca in pat! Spuneqi, de
exemplu: ,,tmi amintesc toate visele." Puteqi sd alegegi o teml
pentru visele din noaptea respectivi.
Strategia intreruperii viselor - presupune trezirea deliberatd
dintr-un vis. Pentru asta, trebuie si fiii congtienii de faptul ci visali,
3. invnqali si adormili cAt mai relaxali cu putinfi! DacI vd
impunAndu-vi apoi voinla de a vd trezi. Aceasta este o modalitate
risucili de pe o parte pe alta timp de doudzeci de minute,
eficienti prin care puteli line cogmarurile in frAu.
nu veti mai reugi si captagi visele cu aceeagi receptivitate.
Strategia inducerii viselor - presupune infaptuirea actelor magice in
tncercali sI vi impuneli o stare de relaxare qi visare atunci clnd
spaliul oniric, cu influenqe in cel al realitftii. Ca si folosili spaqiul oni-
vi culcati.
ric pentru infaptuirea activitililor magice, trebuie sa degineli contro-
4. incercali si vi amintiji cit mai multe detalii din visele pe
lul asupra propriilor vise; uneori insd subcongtientul preia controlul
care le-a1i avutin noaptea precedenti! Visele nu vd pot ajuta gi face o vraleinlocul vostru, in timp ce dormili. Aceastl tehnicl vi
prea mult dacl le uitali inainte de a le deslugi tainele. tncercaqi ajutd sd infaptuigi acte magice fdrd ca aceia din jur si fie conqtienli $i
sI vi amintigi cAt mai multe detalii qi apoi notafi-le pe hArtie. si vi hiituiasci, in special daci trrili intr-un mediu ostil artei magice.
5. Cind vd trezigi, gindili-vi pentru o clipi la visele pe care Strategia interceptirii viselor - presupune caPtareacogmarurilor sau
le-agi avut! Veqi reqi in acest fel si le captati inainte de a vi a viselor rivigitoare tnainte ca ele si tulbure somnul unei persoane'
dispirea complet din minte. Anumite plante gi pietre, ca gi diverse obiecte magice, sunt inzes-
6. Creafi-vi propriul dicfionar de vise! Diclionarele clasice de trate cu aceaste capacitate extrem de valoroasi. IJn maestru-vrdjitor
vise sunt un punct de plecare, dar anumite lucruri au semni- poate si intercepteze visele, manipulAnd spaliul oniric fie ci este
ficagii cu totul diferite pentru fiecare individ in parte. Sim- veaz, fie ci doarme.
bolurile joaci un rol extrem de important in deslugirea viselor, Stratei4ia reluirii viselor - presupune reluarea aceluiagi vis dupi ce
dar trebuie si lisapi intotdeauna loc interpretirilor personale. v-atitrezito dati gi v-a1i culcat la loc. Unele se repetl de nenumirate

194 Qberon $ef[- ![Srtenh eart lartea ucenicu[u i lrdjitor r95


ori fird si implice schimbari dramatice. $i voi putefi
ca procesul instrument periculos in mAinile unor persoane firi scrupule, care
relua in mod deliberat un vis pe clnd vi aflaqi inci in stare de pot tulbura somnul unui individ trimigAndu-i vise neplicute.
con$tien!d. Strategia modelirii viselor - presupune modificarea unui vis pe par-
Strategia cilitoriilor onirice - presupune traversarea spagiului oni cursul desfiguririi sale. Trebuie si fiqi con$tienti ci visagi pentru
ric spre alte locuri, timpuri sau lumi. Aga cum se intAmpla gi in a modifica apoi visul prin puterea voingei. Strategia este adesea
cazul clhtoriilor astrale, cele onirice vd, ajutd, sn vn deplqiqi granigele folositi pentnr a opri cogmarurile, degi o putegi pune in practici
mentale gi trupegti. Procesul este adesea spontan, dar destinalia nu doar din purl distraclie. Spaliul oniric este o ,,realitate virtuali".
poate fi u$or controlati. Pentru asta, trebuie si invdlali si direcgio- Strategia impirtigirii viselor - presupune impirtigirea aceluiagi vis
nali fluxul viselor. de citre doui sau mai multe persoane. CAnd doi oameni, de obi-
Strategia revelagiilor onirice - presupune revelalia dezvoltirii per- cei buni prieteni sau membri ai aceleia;i familii, au acela;i vis, trliesc
sonale prin intermediul acliunilor sau al deciziilor luate in spaliul impreuni o experiengi intim5. Acest lucru se intimpli uneori in
oniric; beneficiile emolionale influenleazr viaja reali. E un pro- mod natural in cultura laici moderni; dar in multe culturi tribale,
ces care survine uneori de la sine, dar vrijitorii il transformi intr-o procesul devine o condilie sine qua non, potrivit cireia membrii
adevirati misiune. unei familii intregi trebuie si viseze impreund acelagi vis. in alte
Strategia arhivirii viselor - presupune plstrarea anumitor vise intr-un culturi, oameni diferili vrseazl.secvenfe diferite dintr-un vis, pe care
serterag al mingii, astfel incAt sd vi le amintili a doua zi de dimineagi, apoi le potrivesc ca piesele dintr-un joc de puzzle.
dar gi pe termen lung. Procesul se referi gi la captarea puterii vise- Strategia influengirii viselor prin muzici - presupune influengarea
lor vizionare pentm a influenla lumea reale. Diclionarele de vise viselor prin melodii sau cAntece cum ar fi cele de leagin. Este unul
gi jurnalele joacr un rol extrem de important in pdstrarea lor. dintre talentele tradiqionale ale unui bard. Peringii apeleaza ade-
Strategia vizionirii viselor - presupune sondarea necunoscutului prin sea la aceastd strategie atunci cAnd igi adorm copiii. Vrijitorii igi
intermediul viselor. Este una dintre nenumiratele activitdti magice pot dezvolta capacitatea, inducAnd vise liniqtitoare, risipind
care pot fi infeptuite in spaliul oniric. Pentru a o cogmarurile qi oferind leacuri timdduitoare.
putea realiza in mod deliberat, trebuie sd aveqi Strategia gnsirii unor solulii prin intermediul viselor - presupune
puterea de a influenla evenimentele din folosirea subcongtientului 9i a realiugii fluide a spaliului oniric pen-
vis. Cu toate acestea, nu este deloc un tru procesarea provoclrilor din viaqa reali qi aflarea unor solulii.
lucru neobignuit ca talentele magice Procesul survine uneori in mod spontan, dar, pentru a putea stipAni
sI-qi faci aparigia, chiar daci nu ghidaii aceastl putere, trebuie si invllagi si vi alegeli tema viselor.
in mod constient actiunea. Strategia interpretirii viselor - presupune interpretarea viselor
) Strategia trimiterii viselor - presu- voastre, dar gi ale altora. Este un domeniu tipic vrdjitorilor. Vegi
)' ( pune crearea unui mesai sau a unui descoperi cu surprindere cAt de repede vegi cipita reputagia unui
vis intreg qi plasarea lui in mintea tdlmdcitor de vise gi cngi oameni vor apela la serviciile voastre. Aveji
) altei persoane. Este o metodl com- nevoie de o intuijie foarte buni, dar gi de o cunoa$tere vasti a
plicati, dar extrem de utila. Degi arhetipurilor gi a simbolurilor.
este cel mai adesea uilizatd.intr-un Strategia creirii viselor - presupune controlarea lor prin alegerea
grup de prieteni care igi trimit me- unei teme onirice. La fel cum firele se incheagi atunci cXnd toarceli
saje unii altora, se poate dovedi un lAna, 9i visele pot prinde viaji din idei vag conturate. Aceastd

Qberon $ef[-(f{"'cnfr eart ('qrleq ucenicufui rrrdjitor


capacitatevi oferi accesul spre multe alte talente magice. tn t.r- Aveqi nevoie de timp ca si vi insugili toate strategiile onirice, cici
meni laici, procesul se nume$te ,,incubarea viselor". 5tiinga viselor este o arti subtili gi complexl. Toati lumea viseazi, dar
Strategia navigirii prin vis - presupune cildtoria prin spagiul oni- nu toate lumea qtie si foloseasci potenfalul acestei gtiinge. Puteqi incepe
ric pentru acaptaideile gi pentru a le aduce in lumea reale sub forma si studiaji arta onirici din seara asta chiar, dar veli avea nevoie de o
unor povegti sau imagini. Procesul nu este deloc uqor. Trebuie sI viagi intreagi pentru a o stipAni. tnsi vepi reugi si vi perfeclionali
navigali spre locul unde se afl; ideile, sd le captagi 9i si le aducegi capacitiqile magice continuAnd si studiagi arta vrdjitoriei.
in universul teluric - daci vi scapi printre degete, trebuie sd re-
petali cilitoria. Pentru asta, aveli nevoie de talent, dar;i de o voingi
de fier.
Strategia con$tientizirii viselor - presupune trdireaunui vis in stare f . 9gstii practice
de conEtiengi. Cunoscuti in lumea noastri ca fiind,,un proces lucid
de visare", aceaste capacitate sr.dlabaza altor talente magice. Pentru ontor Oberon lcenuqiu;
a inlelege pe deplin un vis, trebuie sn 9ti1i mai intAi ce este.
Strategia sonderii viselor - presupune ,,invadarea" tdrAmului oniric Urmltoarele leclii vi vor oferi exercigii practice menite si vi ajute si
al altei persoane. Acest proces poate fi o experienli intimi intre vi perfecqionaji unele dintre cele mai imponante capacitdqi psihice. Ca
prieteni, dar poate insemna qi incllcarea abuzivd, a spaliului oniric, in toate artele frumoase - muzici, dans sau picturd -, gi aici elementul-cheie
dacd este vorba de un dugman. Strategia vI oferd ;i posibilitatea pentru perfecgionarea talentului il constituie practica indelungati.
de a ajuta pe cineva sd-gi rezolve problemele. tn capitolul ,,Talente magice" din Manualul de inipiere in ar,ijitorie,
rrm vorbit despre cele mai importante capacitiji psihice, oferindu-vi
5i exerciqii practice pentru cAteva dintre ele. Citigi capitolul, pentru
ci nu am de glnd si repet ce am scris acolo. Vi ofer, in schimb, alte
i

, Strategia sonderii viselor presupune explorarea psihicd a viselor


exercilii, concentrAndu-mi asupra subiectelor pe care le-am tratat ceva
: sau a gAndurilor din subconstientul unei persoane. Procesul se dovedegte
: eficient atunci cAnd persoana respectivd doarme, degi poate avea re- rnai superficial in volumul precedent.
i zultate - intr-o anumiti misuri - gi atunci cAnd mintea individului Cele mai importante, dar gi cele mai cunoscute capacitipi psihice sunt
: este incelogatd. Nu e vorba despre o proieqie astrale. Autorul ex- telepatia gipsibokinezia. Am discutat pe larg despre aceste subiecte in ma-

, ploririi psihice nu se proiecteazd\n planul astral. Tehnica poate fi nualul meu, oferindu-vd gi cAteva exerciqii practice. Acum vi prezint ;i
: aseminati mai degrabd cu procesul de bilocalie, unde o persoani poate .rlte exercilii menite si vi ajute sI vi perfecjionali capacitelile psihice.
. exista in acelaqi timp in doui locuri diferite (Belanger, 2OO4). Metoda
, se poate dovedi o experienqi pldcuti daci este realizatd,intre prieteni
, apropiali sau intre doi iubili, dar poate fi un instrument cu influenle {etepatia
, puternic negative daci o puneli in practici in scop de manipulare, spio- (,,comwnicdrea mental/i cu o dltd persoand")
' naj, furt de energie etc. Invadarea abtrzivd, a spaqiului oniric al unei Telepatia presupune capacitatea de a-i comunica mental unei alte
. persoane reprezintS, un atac psihic, ce nu trebuie infiptuit niciodati.
or.EXzANDRrA Ba.reR, *,:::r:f;:::;:::;rri:ff::o persoane gAndurile, ideile sau imaginile noastre. E un proces care ne
, rrjuti ,,si auzim" gAndurile altor indivizi gi le si transmitem altora pe ale
noastre. Departe de a fi un ,,har" rarisim, descoperim cd e o capacitate

r98 Qberon jeff - tl{rranfr earl ('.artea ucenicufui lr4jitor r99


F
ce reprezinti o funclie naturali a creierului uman, care poate sd Deoirrece iegile telepatiei puse in migcare de neuronii-oglindi ope-
influenleze intregul proces al comunicirii. reaz.a la un nivel cit se poate de simplist, vi sfituiesc si incepeli si
in 1996, cercetitorii in domeniul neurologiei au descoperit in cor- practica!i exerciliile de telepatie bazate pe transmiterea senzatiilor, sen-
texul premotor cerebral un grup ciudat de ncuroni care copiazi ac- i imentelor, imaginilor ;i muzicii, 9i nu pe comunicarea cuvintelor si

tivitatea desfisurati in aceeagi zoni cerebrah a unei ahe persoane. .r propoziliilor.


Pentru ci sunt celule ce reflecti actiunile altora, cercetatorii le-au numit La sfArsitul acestei cir1i, veli gdsi o paginl care conline trei seturi
,,neuroni-oglinda". Experimentele efectuate mai tirziu au confirmat .lc clte cinci cirti fiecrrre, folosite in exerciliile gi experimenteie de
faptul ci - in afari de ;rceste acliuni in oglindr - ele redau senzatiile tclepatie. Primele dintre ele - cele care lnfiliqeazi o stea, ult cerc, o
r'r-uCC, citeva linii gerpuitoare gi un pitrat - se numesc Cirlile Zen.er,
si triirile unui alt individ.
pLrrtind numele doctorului Karl Zener de la Universitatea Duke, cel
r',rre le-a perfeclionat, in anii '20, in colaborare cu doctorul J.B. Rhine
,,Neuronii-oglindi ne ajur) si ne inchipr'rim ci ne aflaim in rnintea ,1,-'1a Universit:rtea Harvard. V-arr explicat cum sa le folosili in
unei alte persoarle, susline Marco Iacoboni, neurolog la Fecult:rtea de llanualwl de initiere in r,rrijirnrie.
Medicini UCLA. De frrpt, cu aiutorul neuronilor-oglind;i, nu trebuie
si ne mai inchipuim, pentru ci ne aflam Practic in rnintea altcuivir."
Neuronii-oglindi ii ajutir pe cercetitorii din domeniul stiintei
cognitive sI expiice curn dezvolt,i copiii teoria cognitiei sociale, care
: presupune c;rpacitatea unui copil de a inqelege faptul ci mintea celor
din jur este similari cu a lui. De-a lungul anilor, cercetatorii din dome-
niul qtiinlei cognitive au enunlat rnai multe teorii menite si explice
' modul in care se dezvolti cognilia sociali.
, Teoria sirnul;irii sustine laptul ci suntem inzestrati - inci de la in afari de cdrtile 'Zener,am conceput alte doui seturi de cirqi care
na$tere - cu harul de a citi gAnilurile altora. Ne in rnintea
"pl:rsirn" \ .rr putea dovedi mult mai eficiente pentrll anumili oameni. lJn set
altcuiv;r si ne impunem propriile gAnduri. ,c bazeazi pe a;ii cirlilor de tarot - bagheta, pocalul, sabia gi penta-
\rittorio Girllese, neurolog 1a Universitatea din Parma' Itali:r, unul qrima - c;irora le-am ad:iugat securea dubh ca fiind al cincilea ,,as".
clintre cercetitorii care lu descoperit neuronii-oglind:i, sr'rsline ci -
Cehlait set este alcirtuit din simboluri cu o puternici incircituri
atunci cAnd interactionim cu cineva - nu ne limitim do,rr h obser-
('nrotionali: craniul, femeia senzuali, fluturele, ochiul qi svastic:r. Pen-
varea colnportamentului persoanei respective. El crede ci generim
r ru a le putea folosi, faceli cinci copii ale p:rginii de la sfArtitul cdrlii,
reprezentziri inrerne ale acqiunilor, senzaliilor gi emoliilor ei' de parci
noi sLrntem cei care se migc;i, sirnt pi trziiesc resPectivele senzatii. .riroi decupaqi-le in a;a fel incAt si faceli trei seturi de cite 25 de cirli
Mr.rlti oameni de qtiinti considera ca neuronii-oglindi stau la baza liccare! Urnrali instrucliunile pe care vi le-;rm descris \r ManualwL de
teoriei simulirii. ,,impirti5im cu a1li indivizi nu doar actiunile, emoliile r tt t tiere irt rtrtiiitorie pentru c;irqile Zenerl.

, si senzaiiile, ci qi circuitele neurale care dau viati acestor acliuni, emoqii


$i senzatii: adici insusi sistemul neuronilor-oglindi", le-a spus Gallese
reporte.ilor de la LiaeScience.
' (Articolul ,,scientists Say Everl'one Can Re'ad Minds"/
,,Oamenii cle gtiinli srtstin c;i oricine poate citi ginclurile"'
scris .le Ker Thrn, in editia revistei Liresciertce din 27 aprilie 2OO5)

()ticron je[[ - il{ulenhcart ( !ri'tcd ucenicu[ui lrd-iitor


Nu trebuie si vI bazagi doar pe aceste imagini. Puteqi si vI creaqi profesioniqti de golf au reugit de multe ori aceasti performangl. Nor-
propriile cirgi de telepatie, bazAndu-vi pe cinci imagini diferite care ruan Manley din California degine recordul mondial Pentru ci a inre-
vi trezesc anumite sentimente, apoi facegi cinci c6pii pentru fiecare cistrat cele mai multe performanqe de acest gen. A oblinut prima
in parte! Ali putea si le dagi puline culoare - fie colorAnd aceste ima- victorie in 1,964 gi a repetat de patru ori performangain !979.
gini sau altele, fie folosind hlnie coloratd: rogie, albastri, galbend, verde Cea rnai mare victorie din istoria golfului a fost inregistrati de
gi stacojie. Cel mai important lucru este ca persoana cireia ii ,,trimiteti" liobert Mitera pe data de 7 octombrie 1955 la clubul de golf Miracle
mesajele sd nu vadi ci4ile pe care le pineqi in mAni. I lills din Omaha, Nebraska. El a introdus mingea in gaurd din prima
I,rviturd, aruncAnd-o de la o distanqi de patru sute de metri. Nici micar
rrtr a vizut steagul din locul in care se afla, realizdnd ce performanli
psihokinezia irrregistrase numai in momentul in care a gdsit mingea acolo. Ului-
(,,scbimbarea pozipiei wnwi obiect cu puterea minpii") r()irrea lui realizare a fost corelate,fdrdindoiala, cu psihokinezia.
Existi nenumerate posibilitili prin care Puteli pune in practicd
Psihokinezia presupune capacitatea de a muta sau de a influenqa ,'xerciqiile de psihokinezie - cea mai u;oarl metode este sI aruncali
obiectele fir; se le atingem fizic. Este una dintre cele mai rare si mai , , rcoloaqe de hlrtie direct in cogul de gunoi. Concentrali-vI asupra lintei
dificile capacitigi pe care le puteqi manifesta gi controla, dar mulpi ,rlcse si direcqionagi puterea minlii asupra lor, astfel incAt si le aruncapi
oameni pot invela exercigiile de baza, devenind - odatd cu trecerea ,lirect intr-acolo. ,,Folosiqi Fo4a", la lel cum a fdcut qi Luke Sklnvalker,
timpului gi cu o practicd indelungati - tot mai experimentali. ,'r'oul seriei ,,Razboiul stelelor", clnd a distrus Steaua Mo4ii.
Veli gisi in Manwalul de nr,ijitorie citeva exerciqii exrrem de efi-
ciente care constituie un punct de plecare in manipularea tehnicilor
de psihokinezie. Vi recomand si le puneli in practicd pini clnd veli pirokinezia
cipita experiengi. Vegi gisi la sfArgitul cl4ii clteva modele de ,,titi- (,,manipularea focwlwi cu l)utera min;ii")
rez" , care sunt ni$te instrumente extrem de utile in metodele de psi
hokinezie. Xeroxali-le, apoi decupaqi-le! Dupn ce veli invila cum si Pirokinezia presupune capacitatea de a aprinde sau de a controla
invArtili titirezul, sIJ opriqi 9i apoi sn-l invirtili din nou in sens opus, l,,cul doar cu puterea minqii. Oamenii care fac acest lucru se numesc
puteli si incercali si migcagi zarurtle. Pentru inceput, folosigi doar l,irokinetici.
un singur zar, migcAndu-l cu puterea mingii, astfel incAt si vi arate Exerciqiile care stau labazapirokineziei implicl aprin-
cifra 6. Tinegi evidenqa rezultatelor voastre, incerclnd mereu sd vi tlt'rea unei singure lumAniri subliri intr-o cameri inchisl
le imbunitijili. ,,i intunecattr, care nu permite pitrunderea curenlilor de
Un alt exerciqiu la fel de bun in psihokinezie este aruncarea la .r.'r. Agezali-vi confortabil, ginlnd lumAnarea pe o masl
linti. Vn va imbunitiqi nu doar capacitdlile fizice, ci gi pe cele psi- l,r o distanql de cel putin opt metri, in aga fel inclt
hice. Sporturile precum baseballul, popicele, frisbee, baschetul, darts, I l,rcira si fie la nivelul ochilor vogtri! Respiraqi Pe nas,

aruncarea culitelor, tirul gi golful vi ajuti si vi perfecgionali capa- irrcet gi regulat, urmlnd instrucqiunile din lecgia despre
citigile psihokinezice. ..Meditagie" pentru a intra intr-o stare meditativi! Lisaqi
Introducerea mingii in gauri din prima lovituri reprezintd visul ll.rc;ira si pltrundd in congtientul vostru, inlaturlnd
oricirui jucitor de golf - din catza mdrimii ei gi a glurii, dar gi din rrr.rte gAndurile din minte! Yizrsaltzalifl,acdra, care se
cauza distanqei implicate, lucrul pare imposibil. $i totu$i, jucitorii ,',1i.:i ;i coboarl! Aprindeli-o gi diminuaqio! tncercali

Q6eron $e[f -tI$.,renheart ( (r'lca ucenicufui rrrdjitor


s-o migcali, fecAnd-o si danseze! Daci nu reugili si influenjali flacira 2. Nu incercagi sd pitrunde! in mintea unui individ firi permisiunea lui!
doar cu privirea, indreptaji degetul spre ea, proiectAndu-vi aura gi 3. Nu gAndigi cu voce tare, daci nu va adresagi in mod deliberat unei
migcAnd-o! Dupi ce veli cipita mai multi experiengi, puteli aplica persoane! Nu este nevoie si vi trAmbipaqi lista de cumpirlturi gi nici
metodele pentru ,,modelarea" flacirilor dintr-un foc in aer liber sau opiniile nu tocmai favorabile care vi trec prin minte, dar pe care
dintr-un gemineu. nu vreli neapdrat sl le dezviluili.
Corelatd cu pirokinezia este gi tehnica ,,impletirii fumului", metode 4. Puneli in practici metodele de impimAntare, centrare gi apirare!
pe care o manipulezfoarte bine gi pe care o pun in practici ori de Ele vI vor ajuta si vi pistragi gAndurile numai pentm voi, captAndu-le
cAte ori stau in jurul unui foc de taberd., impiedicAnd astfel fumul sd in acelagi timp 9i pe ale altora.
ne intre in ochi. Begigoarele parfumare, arezate intr-un suport ele- 5. PracticAnd frecvent exercigiile de telepatie, vegi cipita tot mai multi
gant, reprezinti un instrument perfect penrru exerciliile de piroki- experienli. La inceput, procesul va fi de scurta durati, fiind ex-
nezie. Folosigi aceeagi cameri intunecati ca in exercipiul precedent, trem de greu sI desprindepi un anumit glnd din noianul de gAn-
dar punegi acum lumAnarea aprinsi in spatele unui paravan ca sI nu-i duri pe care le veli ,,auzi". Daci vegi invdga si vi direclionafi puterea
vedeqi flacira. Aqezaji beligorul parfumat la o distangi de doi-trei de concentrare, veqi reugi si auzili sau si trimiteqi gXnduri mult mai
metri, in fala voastri, la nivelul ochilor, tn aga fel incAt fl,acdra departe Ei cu mai multl claritate.
lumlnirii si se risfrAngi asupra lui, facAndu-l vizibil! Este foarte im- 6. Nu impingegi lucrurile prea departe! S-ar putea si vi inducegi o
poftant ca ln cameri si nu bati vAntul ;i nici si nu fie alli curenli durere cumpliti de cap, care va dura cAteva ore. Exersaqi doar
de aer. Respirali pe nas, incet gi regular, exact ca in exercigiul prece- cAteva minute pe zi, crescAnd treptat intervalul.
dent. Indreptali apoi mAna, qinAnd degetele intinse, ,,modelAnd" fumul 7. Daci nu atri ficut cursuri de metafizici gi ane oculte, puteti consulta
cu ajutorul aurei degetelor. ,,Ordonali-i" sd se ridice spre cer intr-o programa $colii Cenugii de Vrijitorie, unde vegi glsi nenumlrate
coloani subpire, despicAndu-l in doud gi ,,comandAndu-i" sd danseze materiale utile pentru perfecqionarea Ei manipularea tehnicilor
gi sd se impleteascd. DupI ce vegi cdpdta mai multe experiengi, pureli de telepatie.
aplica aceste exercigii gi in cazul unui foc de tabari, modelAndu-i, 8. Puteli consulta, de asemenea, lucrarea lui Suzette Haden Elgin -
impletindu-i 9i fecAndu-i fumul si danseze. Tlte Gentle Art of Wrbal Self-Defense (Arta autoapdrdrii verbale).
Exerciqiile din acest volum sunt similare celor pentru cultivarea te-
lepatiei sau empatiei, qi vi ajuti si iegigi din anumite situalii-limiu.

8. {etepqtiq. $faturi uti[e Odatn ce vefi cdpdta mai multi experienld, telepatia se va dovedi
un instrument util gi eficient in diverse circumstange, vi poate fi de
gutor.: (Elizsbelh $arr ette lcenugiu ; lolos si invilali o limba strdini, si gisigi persoane dispirute, sI tri
rniteti sau si primigi mesaje de la prieteni, sI comunicali cu fiinle su-
Iati citeva sfaturi utile pentru perfeqionarea capacitdgilor telepatice: pranaturale gi si simlili capcanele din conversalii, putlnd astfel si le
evitagi sau si le dezamorsagi.
1. Nu dezviluiqi informajiile pe care le captali din mintea altei per-
soane! AEteptaqi ca persoana respectivi si vi le impirtigeascd inainte
de a vorbi despre ele. Poate ci nu le-a dezvdluit nimlnui sau poate
ci nici mlcar nu este con$tiente de ele.

204 Qbcron jeff - !fu r'enheart j

A
t. clntroducere.
ine aqi venit in lumea leacurilor timiduitoare! Culoarea spe-
cifici acestui atelier este ,,albastru". Capitolul se referi la toate
artele qi practicile magice menite si vindece bolile, si aline du-
rcrile gi suferinlele, si promoveze rcgenerarea qesuturilor, si redea vi-
t.rlitatea qi fertilitatea etc. De-a lungul istoriei, vracii au jucat rolul de
,loctori, asistente ;i moage - in special, in comunitilile rurale 9i ..pri-
rrritive", unde oamenii nu aveau acces la medicii gi farmaci;tii cu diplomi.

ftetieru[ 7): Menirea acestui atelier este de a vi oferi qi explica notriunile fun-
tl;rmentale ale diverselor arte tdmiduitoare - este una dintre caracte-

\gocur i tamdduito qr e @tb astr u's r isr icile specifice vrajitoriei.

Culoarea magici asociatd cu atelierul in care ne aflim este albastru,


irrtruchipind elementul apei. Albastru este, de asemenea, o culoare cu
Refifc,ind bwcatd cw bucatd r r puternici tncircdturd emolionali, sugerXnd dragostea, pacea, arta

t:irniduitoare gi proteqia. Considerat culoarea inlelepciunii, a prudenqei


inoap,i s,i md cuno;ti 1i a zonelor astrale, el impane cu verdele ziua de vineri, dar 9i planeta
Vcnus (vezi nuanqele de albastru-verzui). Culoarea albastri este iden-
$i s,i md eliberezi
rilicati cu zodia Fecioarei gi a Capricornului, cu cea de a cincea chakri
De lucrurile ce suferinp,i
(cea a gAtului), dar gi cu 5tiinlele naturale. Este, de asemenea, culoarea
im.i st,irnesc!
t ineregii, a armoniei qi a cugetirii, fiind folositl in artele timdduitoare,
inoapa sd md cuno;ti tl;rr gi pentru inlesnirea procesului de comunicare Ei invocarea picii,
$i aici s,i m,i gise;ti! .r creativititii gi a rezonantei.
inr.,ap,i s,i md simpi,

in brape s(i md lii


Folosirea plantelor medicinale este o practice des intAlnitn in Eu-
gi leacwl s,i mi-l dai
ropa Evului Mediu. De;i biserica cregtini a descurajat-o, promovlnd
Ca la pieptul tdu durerea eu s-o uit! timdduirea prin credinli, cilugirii cre;tini pistrau multe texte de me-
invap,i s,i m,i simpi dicind scrise in greaci. Ministirile cu grddini unde se cultivau plante
$i-n hrape sd md strAngi! medicinale au devenit centre de tratament. Medicina pebazdde plante
era practicati gi de moagele 9i femeile inlelepte (vrijitoarele) din co-
inva1i s,i m,i vindeci
rnunitilile locale. Teama gi superstiliile erau, insI, adAnc inridacinate
$i puterea dsupra mea tu s-o reaerpi,
in mentalitatea oamenilor, ducAnd in cele din urmd la persecutarea
Din cioburi tu intreg s,i md refaci! pi uciderea multor vraci gi femei inlelepte.
inaapa sd md uindeci, a;adar! GrRRy M. TsonpsoN - Atlas of tbe Neru Age
Er-rzasEtFr BaRRE'rtr,

Q6eron $clf - !fu r'anhearl ( drterr ucenicu[ui lrdjitor


Lecgiile din acest capitol vr vor fi oferite de membrii $colii Cenugu Medicina a fost abordati pentru prima datd in India qi in China
,,r
de Vrijitorie - Fred Lamond gi Susan Pesznecker (Moonwriter). 't' baza pe principiile celor patru elemente gi pe ideea de a stabili
,', lrilibrul trupesc. In secolul al cincilea, a apdntt Ayuraeda - o enci-
, lrpedie medicale hindusd.
Medicina chinezeascl reprezintio tradilie striveche, ce are redlcini
z. clstoria si simboluri[a. qrte.[or tdmdduitoare. irr prircticile gamanice, deoarece primii vraci chinezi alegeau plantele
in lrrnctie de capacitatea lor de a alunga spiritele rele. Primele docu-
qutori: ffredlgyond 1a[Oastrul si $(oonwriter lindigol ur('nte scrise despre plantele medicinale din China date^zd, din jurul
.rrrtrltri 2700i.e.n. gi cuprind trei sute gaizeci qi cinci de plante medi-
ciutlm modalititi de vindecare. ( rr:rle impreunl cu instrucliunile de folosire. Vracii chinezi isi folo-
CAnd sinitatea incepe ,,si scA4lie",
Practicile timlduitoare se pot incadra in doul categorii: ',.'.rrr simlurile gi percepgiile pentru a diagnostica ,,dezechilibrul",
bolile erau considerate un dezechilibru al intregului organism.
',rr
'l'r.rtamentul
1. Metode fizice de timiduire - care implicn leacuri sau acliuni avea ca scop restabilirea echilibrului prin activarea pro-
concrete de vindecare: plante medicinale, medicamente' Pietre 1'r'irrlui sistem de vindecare al trupului uman.
timiduitoare qi masaje. Vechii greci au inregistrat progrese extraordinare in medicind, dar
2. Metode psihice de timiduire - in care energiile vitale circuli intcresul grecilor pentru anatomia umand este un fapt bine cunoscut.
dintr-un loc intr-altul: terapiile pranice, terapiile cu ajutorul t ilccii sunt, de asemenea, renumili pentru metoda hipocratici, ce
chakrelor 9i terapiile Reiki. l)lcsupune prescrierea leacurilor timiduitoare pe baza observdrii
'-i'rcmatice a pacientului. Hipocrate, plrintele medicinei moderne,
Labaza artelor timlduitoare stl, probabil, o combinaqie intre .' .'l,rsificat plantele in funclie de caliuqile lor fundamentale: calde, reci,

metodele magice qi cele practice, care includ leacuri pebazd'de plante, rrst':lte sau umede. Releta pentru pistrarea snnitilii implica o terapie
comprese, incantalii qi alte remedii de acest gen. Unul dintre cei mai I't' baze de plante medicinale, odihni, aer curat gi menlinerea unui
importangi pagi pe care i-a inregistrat omenirea in Epoca de Piatrd a r.'gim corespunzitor.
fost trecerea de la statutul de comunitate nomadi, care trlia din Grecii ;i romanii descriau plantele in funcgie de energiile celor patru
vAndtoare, la statutul de comunitate stabile, care se ocupa cu agricul- .lt'rnrt (pemAntul, aerul, focul qi apa) qi de gustul lor (picant, amar,
tura. Oamenii din perioada neolitici au devenit expe4i in agriculturi, ,lrrlce, acru, sirat gi insipid), teorii puse in practici qi de contempo-
cultivAnd sute de soiuri, printre care gi plante cu veleitiqi timdduitoare. '.rnii
lor din India 9i din China.
Pentru oamenii din vremuri atlt de strivechi, medicina ;i magia se Romanii sunt cunoscuti pentru interesul pe care il acordau menli-
contopeau, iar plantele aveau proprietili medicinale, dar Ei misterioase. rrt'rii sIn5tljii, ca gi pentru construirea primelor spitale moderne.
( irrlen, celebrul medic roman, credea ci trupul uman este alcituit din
Primele documente scrise despre plantele medicinale dateazd' din
jurul anului 3OOO i.e.n., clnd sumerienii au consemnat veleitdgile l).rtru umori: sAngele, flegma, bila neagri Ei bila galbend. El a ficut
vindecdtoare ale unor plante precum dafinul, chimenul gi cimbrul. 1'r'irnele legituri intre sdnitarcaftzlce gi stabilirea valorilor semnelor
Plantele medicinale au iucat un rol important in ritualurile 9i cere- r it.rle precum pulsul si respiraqia.

moniile lor religioase pAni in perioada egiptenilor (adicn pAni in anul Evul Mediu (epoca cuprinsi intre anul 400 9i 1500 e.n., intre cul-
25OO i.e.n.), cAnd medicina ,,ragionald",bazati pe gtiinfi, a inceput se rrrril greco-romani gi Renagtere) a insemnat o perioadi nefasti pen-
prinde teren, inliturAnd pulin cAte puqin leacurile profane. tr tr rnedicini. Oamenii degineau prea putine cunoqtinle referitoare la

zo8 (Jberon.,je[[' clQrlcnfre art ( (u'leq ucenicu[ui lr{jitor


modul in care funcqioneazi organismul uman gi iqi duceau vra\a- in spe- Secolul al Xllea a atras dupi sine dezvoltareagcolilor de medicini
cial cei care locuiau la orag - in spaqii inguste gi insalubre. Este perioada pe tot cuprinsul Europei, bazlndu-se pe sistemele promovate de Hi-
marilor epidemii de ciumi, corelate cu o creqtere excesivd a populaqiei, l)ocrate sau Galen. Cea mai renumitl gcoali de medicini era cea de
cu condiliile de trai mizere gi cu prezenga ddunltorilor. la Salerno - locul unor cunoscute statiuni balneoclimaterice - care
in Evul Mediu, biserica a descurajat practicarea medicinei qi a fi urma disciplina impusi de Hipocrate,bazatl. pe exerciqii frzice, aer
roterapiei, considerAndu-le pe amAndoui substitute sau imitalii ale pu- .'urat, plante medicinale 9i o dieti corespunzitoare.
terii divine. In cele din urmI, biserica a mai fecut un efort ca si suprime In timpul Renagterii, medicina a inceput si inregistreze progrese
vechile tradilii. Din fericire, artele strlvechi s-au pdstrat in manuscrise rrriage. In aceastd perioadi, independenla politicl fagi de bisericd;i
sau au fost memorate gi transmise, de-a lungul secolelor, pe cale orali interesul pentru operele clasicilor au dus la o dezvoltare a gtiinlei
de la profesor la ucenic - adesea in mare taini. 1i medicinei fIrI precedent in istoria omenirii. Atunci s-au scris, s-au
Cunoscute in Evul Mediu ca nigte centre scolastice, mdndstirile au compilat qi s-au tipirit numeroase lucriri despre plantele medicinale.
devenit gi centre de practici fitoterapeutice, unde se transcriau de mAni Andreas Vesalius a perfeclionat gi stilizat $tiin[a anatomiei umane, iar
manuscrisele despre plantele medicinale. Cilugirii le pistrau in cimiri $Tilliam Flarvey a explicat mecanismul sistemului circulator.
numite ,,officinae", de unde provine gi terminalia latineasci offi.cina- Secolele al XVi-lea gi al XViI-lea au adus cu ele pierderea intere-
lis din componen[a multor denumiri moderne de plante. Mdnistirile rului pentru fitoterapie. Activitatea doctorilor gi a cercetitorilor de
au devenit celebre pentru cultivarea plantelor medicinale alituri de rcnume, crearea unor noi tehnici medicale gi dezvoltarea chimiei gi
legumele qi fructele tradigionale. S-au transformat apoi in adevdrate ,r ;rltor gtiinpe exacte au impus - in anii 1800 qi 1900 - supremajia me-
centre de medicini, ale cdror gridini, cimiri gi manuscrise au pus ba- ..licinei alopate. Philippus Paracelsus, un doctor elveqian, ne oferi un
zele botanicii qi ale qtiingelor moderne despre plante. t'xemplu edificator in acest sens. Ca medic, dar qi ca alchimist, Para-
Degi atAt birbalii, cAt ;i femeile practicau fitoterapia in Evul cclsus a catalogat teoriile lui Galen ca fiind invechite, pledAnd, in
Mediu, berbalii - cilugiri sau cirturari - sunt cei care au scris qi schimb, pentru introducerea alchimiei in tratamentele medicale,
au compilat lucrlrile de botanicd gi fitoterapie. Femeile nu aveau scoqAnd in evidenld calitelile unor elemente precum cuprul, sulful,
acces la educapie, dar petreceau mult timp punAnd in practicd lea- .rrseniu, mercurul qi fierul. Lucrlrile sale au diminuat interesul pen-
curile timiduitoare pentru a alina suferinpele membrilor familiilor tru practicile naturiste, provocAndu-le, in schimb, multor pacienli o
lor gi ale vecinilor. Medicina populari a prins astfel aripi gi a pro- toxicitate organicd bazatd. pe metalele grele.
movat practicile fitoterapeuticebazate pe metode gtiinqifice, dar qi In secolul al XVIII-lea, Edward Jenner a sugerat posibilitatea vac-
Printre vracii pnglni se aflau gi cinurilor, iar in secolul al XIX-lea, au apdrut razele X gi metodele
"pigAne".
,,femeile injelepte", care ofereau lea- .rntiseptice. La inceputul secolului XX, plantele reprezentau inci
curi naturiste, vechi de cind lumea, rrr ateria de b azd, pentru fab ricar ea medicamentelor, vopselurilor qi

impreuni cu vriji qi incantalii. Ele lrtrrfumurilor. Medicina populard continua sd se bazeze pe meto-
au fost insemnate cu stigmatul ,lcle fitoterapeutice. Tot atunci, homeopatia a inceput sd prindi
f\ \S-,, vrijitoriei, dlnd nagtere unei adevi- ridicini, bazAndu-se pe ideea lui Hipocrate de a elimina bolile cu
t\1 rate isterii la vremea respective, iar
fitoterapia a fost corelatl cu supersti-
,rjrrtorul sistemului imunitar qi al capacitelii de regenerare a corpu-
Irri uman. Adeplii homeopatiei susqin ci medicamentele naturiste,
jiile pngAne qi creEtine, in detrimen- .rplicate in doze microscopice, stimuleazd capacitatea de refacere a
tul amAndurora. trupului uman.
-\
Q6eron,je[[ - ll{arrenheart ( .rrteq ucenicu[ui lrajitor
Medicina moderni a beneficiat de progresele inregistrate in dome- 3. $feto da fizice de tdmdduire
nii precum biologia, chimia qi fizica. Dezvoltarea tehnologiei medicale
a contribuit la stabilirea mult mai rapide a diagnosticului, la impu- qutori: ffredc\yond 1a[bastrul si {oonrvriter lindigol
nerea tratamentului de rigoare, ca gi la cregterea arsenalului de medi-
camente. $tiinla terapiei genetice promite ca intr-o bund zi si corecteze lati cAteva dintre cele mai importante metode naturiste de
bolile genetice care cAndva erau considerate incurabile. t,rrn;iduire a rdnilor qi bolilor fizice
Astizi, interesul crescut pentru leacurile naturiste qi tradiqiile
populare au reinnodat leglturile cu toate tipurile de medicini magicd. Fitoterapia
Mulqi oameni iqi fac o adeviratd profesie din fitoterapie, narurorerapie Iritoterapia reprezintd. gtiinga gi arta inlelegerii
sau alte practici care urmiresc in primul rAnd mentinerea unui stil de '.r lolosirii plantelor in funcgie de proprietdlile lor
viali sinltos gi apoi tratarea bolilor. rrr.rgice, medicinale sau de altd naturi - in special, a
1'l,rntelor aromate a cdror tulpind nu devine lemnoasd
1,i care se usucd, in general, dupi ce ajung la matuntate.

$imbofur i[e a,rte[or t qmd,duitoqr e. I)lantele folosite in fitoterapie sunt selectate in funcqie de pro-
lrrrctilile lor medicinale. Veqi gisi mai multe informalii despre acest
Cadwceul este un simbol mitic al medicinei ,,rr['iss1 in urmitorul capitol.
gi artelor timiduitoare. Bastonul inaripat al
lui Mercur sugereazd linigtea gi armonia care Terapia cu pietre (;i cristale)
se agtern dupi o furtuni sau o luptd. Aripile I)ietrele gi cristalele - fiecare cu proprietilile
intruchipeazi transcendenqa, iar cei doi serpi care ,,' ..',rrespondenqii lor magici - joacd un rol extrem
se incol5cesc in jurul bastonului reprezinti sim- ,1.' important in menlinerea sindtdgii sau ln oferi-
bolurile binelui si riului. r(',r unor remedii timiduitoare. Multe dintre ele in-
Cunoaqtegi probabil cu totii simbo- I lrrcnleazi energia gi,,vibrajiile" trupului uman.

lul universal al primului ajuor: Cru- ln majoritatea cazurrlor, cele mai importante aspecte
cea Rogie. Uneori este albi sau verde, dar intotdeauna It'gate de pietre sau de cristale se referi la culoarea sau claritatea aces-
e asociatd cu ideea de sigurangi sau prim ajutor. r, rrrr. Culoarea gi claritatea sau opacitatea pietrei influenleazi gi alinn
in timpurile noast;e moderne, Iitera H pe un fun- ,.rrlcrinqa pacientului, in funclie de calitigile 9i proprietiqile ei.
dal albastru Ei strilucitor ne indrumi spre cel mai Iati cAteva exemple de pietre qi cristale utilizate in aceasti terapie,
apropiat spital.
.rl,ittrri de proprietilile lon
In $coala Cenuqie de Vrdjitorie, un simbol impor-
tant al artei timiduitoare este culoarea albastru,
Anretistul (violet): vindeci insomnia gi alungi bolile (atunci cAnd joaci
aleturi de lumina albastri care ne parvine din univers. Studenlii care
vor si se specializeze in artele tdmiduitoare (decizie pe care o iau in rolul de amuleti).
al doilea an) pot si adopte uniforma albastra. Ei pot, de asemenea, I lcliotropul (ro;u 9i verde): opreqte hemoragiile ;i vindeci ranile gi

sd-si alcituiasci trusa de prim ajutor, dar gi materialele magice aso- traumatismele.
ciate cu practicile timiduitoare. ( ,;rrneolul (portocaliu): alini sau alungi bolile de piele.

2t2 Qbcron $e[[-ll$lenhearl ( (il'lcq ucenicu[ui lrajitor 2t3


Cuarlul (transparent): alinn durerea de cap 9i febra; este eficient in
orice terapie.
Granatul (roqu): regleazd ritmul cardiac gi vindeci inflamaliile.
Lapis lazuli (albastru): alini suferinqa qi stimuleazl ritualurile de
timiduire.
Malachitul (indigo): relaxeazd sistemul nervos, stimuleazl somnul qi
induce o stare de liniste.
Safirul (albastru): vindeci bolile oculare qitrateazi febra.

Una dintre terapiile despre care vorbim presupune aplicarea pie-


trei pe zona afectati, cel pulin o ori pe zi, qi apoi purtarea ei sub formi lenupirul: purifici, proteleazi ;i limpezeqte gAndurile.
de inel, pandativ, talisman sau amuletl ca si influenleze vibraliile or- l,avanda: relaxeazd,, purifici gi calmeazi diverse tulburiri. Este unul
ganismului pacientului qi/sau ca sd insufle celui care o poarti pro- dintre uleiurile indispensabile.
prietiqile curative ale pietrei sau ale cristalului respectiv. Limiiul: stimuleazl, improspite azd., ridicd, moralul, purifici qi dimi-
Pietrele pot fi folosite gi in timpul gedingelor de meditalie sau masaj. nueazd stresul.
in tradiqia popularr, terapeutul aplicd pe trupul pacientului, in zona Portocalul: ridici moralul, restabilegte echilibrul organismului, re-
mugchilor principali, pietre mari gi grele dupi ce acestea au fost vitalizeazd qi vindeci insomnia.
incilzite in prealabil. Tratamentul este urmat de masaj. Rozmarinul: pr otejeazl, purificd, improspiteazi qi stimule aztr gindir ea.
Santalul: relaxeazS., purifici qi echilibreazd sistemul emogional.
Aromoterdpid
In aromoterapie se folosesc plante, timlie, lumAnari;i uleiuri esenfiale TemAia reprezintd, o versiune in stare ,,solidi" a uleiurilor esentiale.
caracteristice pentm parfumul lor deosebit. Aroma lor poate sd influen- Iiste fabricati sub formi de begiEoare qi conuri parfumate. Ca s-o puteli

)eze starea de spirit a pacientului, precum gi nivelul de congtienli. lolosi, trebuie s-o agezali intr-un vas ignifug qi s-o aprindeqi. Uleiurile
Aromoterapia poate sI aibi, de asemenea, efecte imediate. De exem- csentiale pot fi folosite gi in componenla lumAnerilor parfumate.
plu, daci pacientul a ricit, poate si faci o baie sau un dug fierbinte
---l
tn care si adauge doui-trei picituri de ulei de ienupir sau rozmarin
benefice pentru desfundarea sinusurilor gi pentru u$urarea proce- Notd de o importdn{d majord: Nw ldsapi niciodatd nesuprdae- i

sului de respiralie. gheate be;i;oarele de tdmdie sau lumdndrile aprinse Si nu le apindeyi i

Ea este adesea asociatd cu alte metode terapeutice. De exemplu, niciodatd dacd od pregdtili de cwlcare, pentru cd este posibil sd Ie I

dacd ardeti ulei de levlngici in timpul terapiilor pranice, pacientul witapi a;a tn timp ce dormiyi!
devine mai relaxat gi rnai receptiv la tratamentul aplicat. l

Iatd cdteaa exemple de plante benefice tn aromoterdpie: Terapia prin alimentalie


Bergamot: ridici moralul, alini durerea, depresia gi anxietatea gi di- Multe boli pot fi tratate sau ameliorate cu ajutorul unor terapii
minueazi stresul. prin alimentalie. De exemplu, o persoani care are probleme cu ve-
Mugcata: ridici moralul gi stimuleazi energiile pozitive. 'zicabthard se va simli mult mai bine dacl va adopta o dieti scdzuti

2t4 Qberon $cff- tQrlenheart l-.qrte a ucen icufu i lrajitor 215


in grisimi, in timp ce o persoand care suferi de diabet trebuie sI evite rnoderni poate avea rezttltate miraculoase, salvAnd mii de vie1i. Nu-i
consumul de zahdr. Un individ care suferr de obezitate sau are nive- putem contesta importanga covArgitoare. Existl situaqii cAnd numai
lul ridicat de colesterol trebuie sd adopte un regim sirac in calorii. rnedicina alopatd, poate salva viaga unei persoane.
Persoanele care se confrunti cu probleme gastrointestinale se vor Cu toate acestea) metodele magice de timlduire supliment eazi me-
simgi mai bine daci vor evita alimentele gi produsele bogate in grdsimi tlicina alopatd, putlnd adesea sd trateze probleme care nu rdspund tra-
sau acizi (sucul de portocale) sau greu digerabile (fructe, legume, cereale). t amentelor tradilionale.

Postul reprezintS,o altl terapie. in timpul lui, consumul de alimente De exemplu:


;i fluide se poate modifica pentru detoxifierea trupului, pierderea Pacienlii care suferi de migrene au nevoie de analgezice; dar se pot
greutilii sau cu alte scopuri. simli la fel de bine dupd o ;edinli de relaxare, aromoterapie gi alte
rnetode magice de tlmdduire.
Pacienlii care primesc tratamente cu antibiotice pentru sinuzitd acutd
I NurL Postwl poate fi periculos si trebuie aplicat nwmai sub stricta pot gribi procesul de vindecare fecAnd bai fierbinli in care pot si presare
I

cAteva picituri de ulei de ienupir sau rozmarin. Suferinga poate fi ame-


lioratl qi cu ajutorul ritualurilor timiduitoare, dar gi cu infuzie de salvie.
Termenul de medicini orientali este adesea folosit pentru a des-
Mulli oameni adopti regimuri restriclioneazl consumul anumi-
ce crie practicile medicale alternative (ne-occidentale). Iati cAteva prac-
tor alimente. Un exemplu in acest sens il constituie dietele vegetariene. t ici orientale sau alternative bine cunoscute:

Dieta vegetarianS: sebazeazd,in principal sau in totalitate pe legume, Chiropractica: terapie in care bolile sunt considerate rezultatul dis-
fructe, cereale, nuci qi seminle. Unii vegetarieni minXncl ;i peqte. funcqionalitlpii sistemului nervos. Tratamentul implicn manipu-
Dieta lacto-ovo vegetarianiz sebazeazl. pe aceeaqi releti ca aceea ve- larea coloanei vertebrale gi a altor structuri din organism.
getariand,, dar include oudle qi produsele lactate. Homeopatia: terapie bazatd, pe administrarea unei doze infime
Dieta pur vegetariani: se bazeazS.doar pe produsele din plante. Unii dintr-un drog sau o substanli care - daci ar fi administratdin doze
dintre adepgii ei refuzd sI foloseasci orice alt produs de origine masive - ar produce simptomele bolii sau chiar boala insigi. Teo-
animali, nu numai pe cele care au legituri cu alimentaiia (spre ria care stdlabaza homeopatiei susjine faptul ci administrarea unei
exemplu, cele din blani sau din piele). doze infime dintr-o substanqi stimuleazi capacitatea organismu-
lui de recunoagtere a substanqei respective, ajutAnduJ si-Ei dezvolte
un sistem de apirare corespunzitor.
Obstetrica (meseria moaEelor): moagele se ocupi de ingrijirea femei-
4. ffe.dtcina occidenta[d, orienta[d qi a[te,rnati1ld lor inainte, in timpul gi dupi na$tere.
Naturoterapia: terapie bazatd, pe remedii naturiste - cum ar fi, de
qutori: ffredlgnond la[bastru\ qi $(oonwriter lindi6oy exemplu, lumina soarelui, diete naturiste qi masaje.
Osteopatia: terapie medicah bazatipe ideea ci tulburdrile sistemului
Medicina occidentali tradilionala - cea care implicn activitatea muscular qi osos influengeazd celelalte pI4i ale corpului. Osteopa-
doctorilor, spitalele etc. - se bazeazS,pe tratamentele medicamentoase tia incorporeazd, multe tratamente medicale alopate, dar sebazeazd,
gi chirurgicale. Ea poartl gi numele de medicini alopati. Medicina de asemenea, pe manipularea structurilor musculare gi osoase.

Qbcron $e[f -![$r'enheart ('drtad ucenicufui rrrdjitor 217


Medicina tradilionali chinezeasci: include fitoterapia chinezeascd, dcficitele qi echilibrul sau dezechilibrul dintr-una sau mai multe chakre,
acupunctura, acupresura, termoterapia qi alte metode terapeutice. cum si consolideze legitura dintre ele qi cum si le reechilibreze,
Acupunctura: terapie bazatd pe pozijionarea acelor de-a lungul me- .rrneliorAnd astfel sindtatea pacientului.
ridianelor invizibile ale energiilor care stribat corpul uman. Acele
echilibreazi qi redirecgioneazi fluxul de energie. Terapia cu djutorul aurei
Acupresura: terapie similari cu acupunctura, dar, in locul acelor, Fiecare individ este inzestrat cu o aurd - un cAmp bioelectric ce
folosegte terapia prin masaj cu ajutorul degetelor. crnand. gi inviluie trupul persoanei respective.
Termoterapia: terapie bazati pe arderea unor plante sau substange Terapia presupune modificarea stirii pacientului, inconjurlndu-l
intr-un vas special, aplicat direct pe pielea pacientului. ctr o lumini coloratd., special aleasi, care poate si intregeascd gi si
irnbogileascl aura pacientului. Motiv pentru care terapia aurei este
t, variantd de cromoterapie.

5. $feto de. psihice de. tdmd,duire.: Terapia prin culori (cromoteraPid)


Cromoterapia este ,terapra prin culori" - se bazeazd pe culoare
o recqpitu[qre q me.tode.[or terape,utice. si lumini. La urma urmei, culorile existi datoriti luminii. Cromo-
rerapia sebazeazi pe ideea potrivit cireia fiecare culoare vibreazi
qutori: ffred clgJnond 1a[bastruy si
!{oonwriter lindi6o'1 l.r o anumitd, rezonanld, exercitAnd astfel - asupra organismelor
vii (oameni, animale 9i plante) - o influenql biologici ;i psiholo-
tn terapiile psihice, terapeutul aftage energiile vitale ale universu- gici specifici.
lui qi le direcgioneazi spre trupul pacientului. Voinqa ;i intenlia tera- Terapeutul iEi trateazi pacienlii, scildAndu-i intr-o luminl colo-
peutului joaci un rol vital in obqinerea succesului scontat. Trebuie rati, captati din univers. Fiecare culoare are corelagii specifice. De
sd credeqi cu tarie ci pacientul vostru se va face bine. Trebuie chiar .'xemplu, tulburirile emolionale pot fi tratate cu aiutorul luminii in-
s,i-l aedepi cum igi revine ori de ord., zi de zi. digo, in timp ce culoarea verde induce o stare de calm.
Puterea qi sindtatea voastri joaci un rol crucial in terapiile psihice. Poliunile sau elixirele colorate se pot dovedi, de asemenea, ni;te
Dacd nu veli impdmAnta, centra qi canabza corect energiile psihice, .,,rdjuvanqi" eficienqi in cromoterapie.
s-ar putea si vi imbolnivigi la rAndul vostru.
Terapia reiki
Terapia cw ajutorul cbakrelor Reiki este o terapie japonezd, care incepe si prindi teren in intreaga
Sistemul chabrelor este alcituit din gapte centri de energie care lume. Ea implici transferul de energie de la terapeut la pacient ;i ree-
activeazd, in interiorul corpului uman. Pentru ca o persoand si aibi chilibrarea acesteia pentru a stimula capacitatea native de vindecare
o sindtate de fier, toate cele gapte chakre trebuie si funcqioneze .r corpului.
corespunzdtor. Este o terapie holistici, bazatd pe energie, care influenieazdtoate
Studentrii acestui atelier i9i incep studiile invIlAnd la inceput com- nivelurile organismului: trup, minte gi spirit. Metoda terapeutice incor-
ponenta gi mecanismul acestui sistem, dar gi conceptele dezechilibru- y'toreazd,elemente specifice altor practici de tlmiduire: terapiaspirituali,
lui chakrelor qi modalitlgile prin care pot sI reechilibreze energiile cea cu ajutorul aurei, a pietrelor gi cristalelor, a chakrelor, meditalia,
chakrelor unei persoane. tnvagi apoi cum si interpreteze excesele, .rromoterapia, naturoterapia qi homeopatia.

Qbcron $eff -il{rrenheart ('qrteq ucenicu[ui rrrdjitor 219


tn cele mai multe cazuri,terapia Reiki nu implici atingerea fizici. alrl qrt a r efl exot e.r qpi ei
Terapeutul igi gine mlinile la clliva centimetri distangd de trupul pa-
cientului, manipullnd de acolo cAmpul energetic. avtor. Oberon $ett' cI! renhearl

Terapia pranicd Glanda pineali


In terapia pranicl, terapeutul transferi energia - prana - din cor- Glanda
pituitari
pul lui in cel al pacientului cu scopul de a stimula pi4ile afectate ale Ochi
Creier
corpului, redAndu-i energia 9i funcpiile normale. Aceasti terapie implicl Zona Sinusuri
de obicei contactul fizic - atingerea pacientului cu mlinile, mesaje cervicald Ureche
Ochi
Tiroidl
terapeutice etc. Ureche Git Umdr
Pentru a nu-qi epuizapropriile resurse de energie, terapeutul preia Bronhii Braq
Sinusuri
de obicei energia dintr-o sursi universale sau o capteazl, dupd invo- Umir PlimAni Diafragmd
Inimi
carea unei zeitegi atotputernice. Ilrat Plex solar
Splinn
l)iafragmi Stomac Colonul
Ficat Ficat transvers
Terapia la distanld Zona toracici
Vezica Colonul
PurtAnd qi numele de ,,terapie in absenji", aceastd metodi de biliare Fi descendent
Rinichi Glanda
timdduire presupune transferarea energiei timiduitoare spre un pa- suprarenali Rinichi
Colonul Colonul
cient care nu se afld in prezenja terapeutului. Principiile sunt simi- irscendent UretrI sigmoid
\Zonat
lare cu cele din terapia pranicl, iar energia ia de obicei forma unei Apendice lombari Genunchi
lumini albe. Genunchi Intestinul Picior
Picior sub!ire
Nervul sciatic
Nervul sciatic Osul sacral fl
Glezni urinarl gold Glezni

e. ]kro.lu[ picioare[or qi ref[e.xoterapia


noastre vitale.l Astfel, talpile picioarelor reprezinti un microcosmos
cutor.t Oberon lcenugiuI ,il trupului uman, avAnd zone care corespund cu organele, glandele gi
rnembrele corpului. Masarea acestor zone ale picioarelor diminueazi
,l4aseaz,i-i picioarele!" - Robert Heinlein, Tlte l,,[otebooh.s si alind tensiunea gi durerea din zonele corespondente trupului uman,
of Lazarus Long (nsemn,irile lui Lazarus Long) restabilind echilibrul natural gi revitalizlnd organismul.
Reflexoterapia moderni igi are radacinile in cercetirile efectuate
Una dintre cele mai uloare gi mai eficiente terapii pe care i-o puteli in 1890 de Sir Henry Head din Londra, care i-a dat gi numele acestei
aplica unei persoane este baia qi masajul picioarelor. rcrapii. Doctorul William Fitzgerald a introdus reflexoterapia in Sta-
Arta timiduitoare a masajului picioarelor se nume$re reflexotera- rcle Unite, in anul 1913, sub numele de terapia zonelor. El a divizat
pia picioarelor - bazatd. pe ideea potrivit cdreia ,,meridianele" sau ciile
energiei stribat corpul uman, a$a cum liniile Ley stribat pimAntul, 1 Liniile Ley sunt aliniamente ale unui numir de locuri de interes geografic, cum
din vArful capului pini in vlrful picioarelor, cuprinzAnd toate sistemele ,rr fi megaiilii antici (n. tr.).

Qberon $e[[ - <I{t,t enh e art ('drteq ucenicu[ui lrajitor 221


trupul uman in zece zone verticale, suslinAnd ci ,,energia bioelectricl" 1i spiritul funcgioneazi la cote maxime, insuflAndu-ne vitalirate gi
trece prin aceste zone ca sd ajungi in ,punctele reflexe" din mAini gi () senzalie de bine.

picioare. Eunice Ingham, fondatoarea Institutului Internaqional de Iati cAteva sfaturi utile pentru menqinerea sinitigii:
Reflexoterapie, a dezvoltat-o in anri 1930-1940, concentrAndu-se asupra
picioarelor gi concepAnd prima ei harti. I. tncercali si vi menqinefi greutatea normali!
Reflexoterapeufii cred ci - prin intermediul acestei metode - 2. Jineli un regim bazat pe o gami largi de fructe 9i legume proas-
pot rezolva sau ameliora foarte multe probleme provocate de stres: pete, cereale integrale ;i surse de proteine precum carne, pegte,
migrenele, sindromul premenstrual, tulburdrile digestive, circulalia oui, produse lactate, pdstii gi soia!
proaste, hipertensiunea, astmul gi durerile cronice carrzate de artritl 3. Evitagi alimentele prelucrate sau prijite! Pentru ctr sunt bogate
gi sciatici. in sodiu, s-ar putea si conjind conservanji gi acizi gra{i - elemente
Agezali-l pe pacientul vostru pe un scaun confortabil, scoateli-i pan- extrem de periculoase. fnvapgi si citili etichetele de pe produse!
tofii 9i ciorapii qi spllaji-i picioarele cu sipun 9i apI, dupi care i le DacI pe o eticheti scrie ,,produs pa4ial hidrogenat", inseamni
veli gterge cu un prosop moale gi pufos. Apoi, cu ajutorul degetelor cI alimentul respectiv este bogat in grisimi qi trebuie evitat.)
mari, aplsali qi masaqi tnlpile picioarelor in funclie de zonele prezen- 4. Beli zilnic cantitlpi mari de api!
tate in ha4ile de reflexoterapie! .5. Dormili cel pugin 7-8 ore pe noapte!
Dacr pacientul se vaiti de durere, verificali zona pentnr a identi- 6. Facegi exercijii fizlce cel putin o jumdtate de ori in fiecare zi!
fica organul sau membrul care corespunde zonei dureroase. Acest lucru 7. Dedicagi-vi timpul liber pasiunilor voastre! Cercetdrile au de-
ar putea indica o problemi a organului sau membrului respectiv. monstrat faptul cd activitiqile phcute reduc considerabil stresul.
Continuagi si masagi, fere sa vI grIbili, toatd suprafafa picioarelor B. Petrecegi cAt mai mult timp in compania oamenilor pe care ii
gi a gleznelor, analizindgemetele de plicere ale pacientului. Ve asigur iubigi (un alt factor care reduce stresul)!
cd acesta vI va coplegi cu recunogtinqa sa. 9. Implicali-vl zilnic in sedinge de meditalie sau practici spirituale!
Puteji gisi o harta interactivi a reflexoterapiei de Barbara Ei Kevin Kunz 10. Ducepi-vi la dentist sau la doctor pentru consultalii de rutini
pe: http:/uk.dk.comlstat ic/ cs/ uW \t / feattres/ reflexologylextrad.html. gi tratamente de imunizare! Urmalile sfaturile!

Metode profilactice Si curatizse


Inainte de a incerca sd vindecaqi pe cineva, trebuie si invijaqi sI
7. j\etodete proprii de tdmdduire v,i menjineli sindtatea gi si vi administrali singuri leacuri timlduitoare
,rtrrnci cAnd este nevoie. Iatd, o metode curativd pe care vd sfituiesc
qutori: ffredfumond latbastruy si $(oonwriter lindi6o's s-o puneli zilnic in aplicare ca si vi mentinefi sdnltatea, si prevenigi
l',rlile qi si deveniji imuni in faga 1or.
Practici de menpinere d sdndtdlii Rezervaji-vd treizeci de minute in fiecare zi - fie cAnd vI trezigi
Pentru ca metodele magice ale unui vrljitor si dea roadele scon- ,lirnineala, fie cAnd vI pregitili de culcare, fie in ambele situatii - ca
tate, el trebuie s; fie inzestrat cu o slnltate de fier gi cu un trup pu- \.i vi concentrati asupra trupului gi organelor voastre: tilpi, picioare,
ternic ai viguros. 1i.'nunchi, abdomen, stomac, organe digestive, plamAni, inimd etc.
Starea de sinitate nu presupune doar imunitatea in fala bolilor. Agezaqi-vi, relaxali, intr-un scaun confortabil dintr-o cameri linigtiti
Sinitatea reprezintdo stare dinamici gi pozitivi, in care trupul, mintea yi incercali - prin metodele bine cunoscute de impimAntare gi centrare

Qber on $att - <I$ranheorl ( drtcd uccnicu[ui .urdjitor 223


a energiei - si vi induceqi o stare meditativd! Analizagi-vi apoi pnrgile Exemple
corpului - din cap plni-n picioare! Haideli sd ne imaginim ci puneti in practici un ritual de vinde-
Concentrali-vl asupra fiecirui organ individual ii vorbili cu el de care gi vi concentrali asupra picioarelor! Daci vi transmit semnale
parci ar fi o persoani. Spuneqi-i ci ii sunteqi recunoscito^ri pentru con- clureroase, inseamni fie cd vI string pantofii, fie ci nu purtali o
tribuqia pe care o aduce bunistlrii ;i fericirii voastre. Incercaqi apoi inc;lqiminte adecvati, fie cd staqi prea mult timp tn picioare.
rt
si descifraqi sentimentele sau senzaliile care se concretizeazd.in orga' ;
Putepi si vI induceqi o stare meditativl Pentru a Putea transmite
nul sau membrul respectiv gi pregatiii-vi si reacqionali in consecinqd. picioarelor voastre energiile timiduitoare. Dar puteli lua 9i alte
Daci mesajele pe care le primili vi sugereazd. prezenga unei boli rnisuri - si vi cumpdrali nigte pantofi mai buni gi si incercati si nu
sau a unei rini, concentrali-vi qi mai mult asupra pi4ii respective a
rnai stagi atAt de mult in picioare.
trupului vostru. Transferali cAt mai multd energie asuPra organului
Daci vi confruntaqi cu probleme digestive, este posibil si fi rnAn-
sau membrului respectiv, descifrAndu-i mesajele ulterioare.
cat prea mult sau alimentele si nu fi fost cele corespunzitoare. Daci
CAnd sunteqi bolnavi, s-ar putea sd nu mai reuqili si captagi intreaga
rr$a stau lucrurile, lumina sau energia timiduitoare pe care o trans-
energie din trupul vostru pentm a vindeca organul sau membn-rl bol-
nav, cu atAt mai mult cu cit gi rezervele de energie v-ar putea fi afectate rnitegi stomacului s-ar putea si aline simptornele. Pe de alti parte,
de boale. Agadar, in timpul terapiilor curative, cereti intotdeauna aju- o ceagci de infuzie de ghimbir sau menti s-ar putea si rezolve pro-
torul puteriior timiduitoare ale universului - indiferent care ar fi ele. blemele. Sau adoptaqi un regim corespunzitor pentru a evita alte
Imaginagi-vi ci o razdalbastri de lumini pogoari asuPra voastrl din uni- tulburiri.
vers, concentrlndu-se apoi asupra p54ii vitdmate a corpului' Repetali Daci veqi lua misuri imediate, vi veqi simqi mai bine in doar cAteva
acest proces de doui ori pe zi, timp de treizecr de minute, pAni cAnd vI z-ile. Daci simptomele persisti, va trebui sa consultali un medic.
veqi simgi mai bine. Folosiqi in acelagi timp gi procesul creativ de vizua- Trebuie si punegi zilnic in practici metodele profilactice impreuni
lizare: imaginati-v; energia sub forma unui cavaler rlzbundtor care ucide cu gedinqele de relaxare 9i meditagie.
microbii ddunitori! Cercetirile au demonstrat faptul ci aceasti metod;
devtzualizare a accelerat procesul de vindecare.
Daci sunteli qintuiqi la pat de boale, veti avea mai mult timp la
dispozilie ca si puneli in practicd aceste metode curative. Spre deose-
bire de medicamentele prescrise de medicina alopati, lumina albastri
8. $feto de curqtine prin cqre putem q[inq
a universului nu are efecte secundare, aga ci nu trebuie si vi temeti
cd urmarea indelungatd a acestui tratameltt v-ar putea face riu. suf erinla p e.r so qne[or bo[nofl e.
Dupi incheierea ritualului timiduitor, impimAntaqi Ei centragi ener-
gia, apoi revenili incet la realitate! autori: flred (!r,rnond 1a[bastrul si ftoonu'riter 1indigo1

Dupi invita cum si vi ment ineli sanitatea 5i cum si puneli


ce veti
I |t[otd: incercapi s,i notapi semneLe ztitale inainte ;i dupd punerea in in aplicare metodele curative, puteli sr alinagi gi suferinga altor persoane.
: aplicare a acestei metode de oindecare! Facepi asta de mai rnulte ttri,
in diaerse ocazii! Veyi reu;i astfel nu numai sd cdpdtapi experienyd, ci ;i Metode curatiee aplicate tn prezenpa pacienyilor
i" sd obseraapi schimbariLe semnelor aoas?e vitale inregistrate ca urmare Dacl pacientul accepti metodele voastre de timiduire, puteli se-l
a pract icdri i ri t ual u u i tdmddu i tor.
I intrebaqi: ,,Poqi si-qi imaginezi - prin procesul de vizuahzare - ci tru-
pul, mintea gi sufletul s-au vindecat complet?" Prin implicarea directi

-arteq ucenicului lrdjitor 225


Qbcron,je[[-rlQrlenhccrt (
a pacienrului in procesul de vindecare, ii activagi propriile puteri (
)ontinuali procesul cAt mai mult timp cu purinte sau pAni cAnd
timiduitoare, stimulAnd vindecarea in sine. 1,.r, icntul se simte mult mai bine! Pentru ca terapia sd dea roadele
\( ()ntate, infeptuigi ritualul timp de treizeci de minute! Cu toate
.r( (':jtea - mai ales, dacl vi aflagi la inceput de drum - trebuie si avetri
IMPORTANT: Dacd nu vd confruntali cu o situayie de urgenpd, iar lir ij:i s; nu vd irosigi sursa de energie. Dacd incepeli si vi simtigi obosili,
pacientul este conttient, trebuie sd-i cerepi permisiunea lnainte de a aplica crtt' timpul si vi opriqi.
metodele tdmdduitoare. Dacd pacientul se afla in stare de inconstienld l-a incheierea ritualului, trebuie sn
dnruiji plmAntului surplusul de ener-
saw ,ud confruntali cw o situapie de urgen;d, primwl pas pe care aa lirt'pi si revenigi - dupl un moment de meditagie - in planul material.
trebwi sdJ faceli este sd swnali la salaare Si sd primi,ti ajutor medi-
cal c,it mai repede cu putin{d. Notali semnele aitale ale pacientului tmpreund
cu dlte obseraapii!
I)aca puteli, invipali-i pe paciengii vogtri cum si infeptuiasci sin-
in"inte de a trece la treabi, notafi semnele vitale ale pacientului, lqtrri ritualul de vindecare. Explicalile cum si-gi canalizeze energia
precum 9i observaliile pe care le faceqi referitoare la condigia sa. \l)r'c un anumit organ sau membru
Centraqi apoi energia qi respirali de cel putin qapte ori, adAnc qi .rl ,'orpului lor, adresAndu-li-se aces-
incet, captAnd in trupul vostru energia vitali a universului gi amin- r()rir ca unei persoane. Sfdtuigi-i si
tindu-vi cd sunteji doar o cale de transmitere a acestei energii timi- pr'.rctice aceasti metodl curative de
duitoare, 9i nu izvorul ei! ,,'l pulin doui ori pe zi, chiar ;i
Invocaqi apoi in ticere puterile bineficetoare ale universului! .rtrinci cAnd nu vi aflaji de fagi pen-
oam itiqi CA
5,2ZCLI r are a nltiise
lurmit
auooaant nnLific
sem tca le salu(car
raUe Ire t rr a-i ghida. Terapia nu are efecte
'
res
)sPu lorrlc
und trradiqiqiilc lorrm
margi( :.)
;ice. l"1tttiminpurltterera- .,r't'undare ;i - chiar dacd pacientul
I

I
lor
ppiil< ttirLmidduititooa f,,P'
,are eriltle un
pu.ter iver
ni't efsu rivvi
'surlui n r este experimentat - poate fi ex-

rcrediirntea:azd,I er:
in< ner
ln( lfpperntr.
iile lor
)rg5iile ta v(oissal
.ruuca -t
rr'('rn de benefici. ti puteqi ajuta, de asemenea, si punl in practici
i\ i
e .
'le
:ansft[errati Pac
tra I rcieen! orrvo!
IrilLlor :ri..D acda atj
oQtr atiiarrpel
ela ;
t rocesul de vrz:ualtzare.
doar la propriile energii, sursele voastre ar
seca rapid gi a1i cidea prada simptomelor des- Metode cwratiae aplicate de la distanld
t
r'/ crise de paciengi. Pentru a vindeca un pacient de la distanjl, trebuie si stabiliqi o
/,
CAnd ii vindecaqi pe al1ii, captati energia It'giituri psihicn. Daci o iubili pe fiinla respectivi sau o/il cunoa;te1i
---t; timiduitoare a universului gi revirsali-o, sub lr.rrte bine, ve[i putea stabili legitura extrem de ugor. in r^tcontrar,
forma unei lumini albastre, asupra zonei du- ,rga1i-o/l sd vi trimiti o fotografie Ei o guviqe de pdr! Daci aveli simg
'
reroase a pacientului! Puteli, de asemenea, ,rrtistic, puteli sd o/il desenagi sau si o/il pictagi pe pacienta/ul
lt
I'
s-o direclionati spre un anumit loc sau chakra
din trupul acestuia. tn timpul acestei terapii,
\()rlstri/vostru, bazAndu-vi pe fotografia eillui sau si creagi o figu-
rin:'r din lut, cireia si-i conferiqi numele persoanei respective.
ll,,,,y\11
:- c analizagi-v d. intr eaga f o rg i qi vo inq I asup ra Dupi ce aqi stabilit legitura psihicl, putefi incepe terapia de la dis-
<a procesului de vindecar e, v rzualizind succe- r.rn1i. Intr-un spafiu liniqtit, ageza\i pe un ahar, in faja voasrri, obiec-
sul misiunii voastre! tt'le care stabilesc legitura dintre voi gi pacienrul vostru. Centragi gi

zz6 Qberon $e[f -!fu r'enheorl ( drleq ucenicului vrdjitor


capta[i energia timiduitoare a universului, inviluind apoi obiectele l)<rui lucriri extrem de eficiente care vd. invalI cum si acordali
(imagini mentale sau fizice ale pacientului) in lumina albastri a uni- ;'r rrrrul ajutor qi sI luali mlsuri de sigurangi in situajii de urgengd sunt
\ilt1, .\(:ors Handbook Si Boy Scout Fieldbook.
versului, concentrAndu-vd in mod deosebit asupra pi4ilor sau zone-
lor lui dureroase. Daci simqiqi dupn un timp cI lumina tlmiduitoare Vi recomand qi alte cdrqi utile:
'I'he
a universului ii inviluie in mod spontan imaginea, fer; si mai treacl
American Red Cross First Aid and Softty Handbook (Ghid al
|t rtt'ii Ro;ii americane de acordare a primului ajutor pi alte mdsuri
prin voi, nu vd impotriviqi - lisaqi lucrurile si se desfiqoare de la sine!
Puteli, de asemenea, sI facegi parte dintr-un grup de terapeuli, care - 'lr ltrotec{ie), scrisi de Kathleen A. Handal in colaborare cu Crucea
l(,,5ic Americani.
printr-o activitate colectivl - pot si vizualizeze gi sd reverse energia
l:tst Act Pocket First Aid Guide (Gbid practic pentru acordarea pri-
timlduitoare a universului asupra pacientului. tn caz) vatrebui si
"..rt tttrrlrri ajutor), scrisi de Kurt Duffens Ei Brad Rickey.
vI consultali unii cu ceilalgi inainte de a incepe ritualul timdduitor pen-
l:irst Aid & Safety for Dwmmies (Primul ajutor & Mdsuri de protecpie
tru avizualiza cu togii in acelaqi timp gi in acelagi fel energia binefrcltoare.
l,('tttru neinipinpi), scrisi de Charles B. Inlander giJanet'$ilosley Norwood
Dupi ce agi incheiat ritualul de vindecare, nu tulburaji liniqtea care irr ,'olaborare cu People's Medical Society.
s-a aqternut. Discuqiile, chiar gi cu ceilalgi terapeufi, pot si spulbere
Majoritatea noqiunilor de prim ajutor sunt cAt se poate de logice -
energia timiduitoare, inleturAndu-i efectele benefice. Numai dupi ce , lri,rr daci nu vi amintiqi exact ce trebuie sd facepi intr-o anumiti impre-
pacientul se va simqi mai bine, puteli sd analizagi, impreunl cu cei-
lur,rrc, veqi intui mdsurile pe care trebuie si le luaqi, daci veli analiza
lalli terapeuli, procesul de vindecare, impirtdgindu-vi astfel lecjiile ',rtrrrr[ia cu sAnge rece. De exemplu:
pe care le-aqi invl9at. Tradigia de a prstra ticerea dupi ce a1i infeptuit
un act magic este un principiu bine cunoscut in toate artele magice, l)aci o persoanl are hemoragie, trebuie sd oprigi hemoragia.
nu doar in cea a timdduirii. I)acd o persoand nu mai respiri, trebuie s-o faceli sd respire din nou.
I )aci o persoand este riniti, trebuie sd curdlagi qi si dezinfectagi rana.
[ )acd o persoani suferi de frig, trebuie sd-i oferili o sursi de cilduri.

I )aci o persoand suferi de cildurd, trebuie s-o ajutali si se ricoreascd.

9. Cum sd qcordali primut ajutor qi sd [ua\i I)acd un individ are probleme digestive, persoana respectivi tre-
buie si mlnAnce ponderat.
mdsuri de sigurqntrd in situaf ii de. vr7enld l)aci o persoand ;i-a rupt sau gi-a luxat oasele, incheieturile sau
mugchii, nu trebuie s-o migcaji din loc.
qutor: Xoonwritar lindi7oy
I MPORTANT: Ca s,i nu o,i infectapi cw anurnite boli transmisibile prin
TrIim intr-o lume minunati, plini de aventuri gi neprevdzut. Fie
',inge
(in special SIDA si anumite forme de bepatiai), puneli-ad rndnuSi
ci explorim pddurile, modelem o baghetd magici, aprindem lumlniri tlin latex saw cauciuc tnainte de a trata rdnile singerinde!

pentru un ritual magic, facem drumegii intr-o zi senini sau inotdm


intr-un lac, este important sI ne luim misuri de siguranli. i,rainte de a aplica un tratament - un unguent, un medicament sau
tnsugindu-vi mdsurile de siguranqi qi noqiunile de prim ajutor, vepi ,rrr lcac pebazd, de plante - trebuie sd-i intrebagi intotdeauna pe pa-
reugi nu doar sI vI protejaji propria viaqi, ci gi pe cea a semenilor vogtri, , rcrrli dacl sunt alergici la substanga respectivi. DacI sunt, nu trebuie
sirind in ajutorul celor afla1i in pericol.
,, ,, lolosi1i.

( ril'lcd ucenicufui rrrdjitor 229


Q6eron $e[[- ![Qlenheart
Nu trebuie copiilor sub 18 ani medicamente
sd le administraqi qi Trebuie si observali, de asemenea, daci pacientul respirl ugor
leacuri pe bazd, de plante frrr permisiunea pirinqilor lor. r,rrr greoi, daci tuEegte sau daci scoate nigte zgomote ciudate (guieri,
lrorciie etc.).
Examinarea fizicti; semnele oitale Temperatura: Stabilirea temperaturii depinde de termometrul pe
lJn aspect extrem de imponant din procesul acordirii primului r .rre il aveti la indemAni. Daci este electronic, urmaqi instrucqiunile
ajutor il constituie examinarea pacientului rinit sau bolnav. Semnele ,lc folosire!
vitale redau ritmul cardiac al unui pacient, ritmul respiraliei, tempe- in.nzrrl adulqilor gi al copiilor mai mari, termometrul cu mercur
ratura gi tensiunea. Ca si stabilili semnele vitale, avetri nevoie de un ('\te un instrument ideal pentru stabilirea temperaturii. Scuturaqi-l
ceas de mini si de un termometru. in.rinte de folosire! Pacientul trebuie siJ qini sub limbi timp de 3-4
rrrinute. Dupd folosire, scuturali-l din nou, apoi spilaqi-l in api RECE
Ritmul cardiac sau pulsul: Ca sd stabiligi ritmul cardiac al unui (rru fierbinte!) qi uscaqi-l bine!
pacient, luagi-i pulsul, apisAnd u$or cu mAna exact labaza degetului Temperatura normale a corpului uman este intre 36,t-36,6 grade.
mare. Numerali betiile timp de 15 secunde 9i inmulgiqi cifra cu 4. Pro-
I ).rci trece de 37,7 grade, atunci pacientul are febri.
cedeul vI va indica numirul batailor inimii pe minut.
Cind stabiligi semnele vitale ale pacientului sau facepi alte observa1ii
Ritmul cardiac al persoanelor adulte gi sinitoase este de 50-100
It'grte de condilia sa, notati data ;i ora cAnd l-agi examinat. Nu tre-
de bitai pe minut. Cel al copiilor 9i al bebelugilor este mai rapid.
I'rrie sI aveti incredere in memoria voastrl. Consemnirile voastre ar
Ritmul cardiac al sportivilor cu o condiiie fizici extraordinarl
ajunge la 40-50 de betai pe minut - la fiecare betaie, inima lor pom- l)utea iuca un rol extrem de important in procesul de vindecare a pa-
, icntuiui Yostru.
peazd mai mult sAnge, ajutAndu-i astfel sl inregistreze performanle
deosebite.
S-ar putea ca, in unele cazvri, si nu gisigi pulsul radial (cel de
la incheietura mAinii). in aceaste situaqie, puteqi si verificagi pul- $ituafiite de urgen[d
sul arterei carotide. Aceasta este localizatl exact sub mandibula.
Situaqiile de urgengi pe care vi le voi prezenta pe scurt in cele ce
Ca si stabiliqi pulsul, apisagi ugor in locul indicat - avegi griji se
rrlrneazi nu constituie subiectul acestui capitol. $i totuqi, trebuie si
nu apisagi prea tare pentru a nu bloca fluxul sanguin. La fel ca in
1r i1i cite ceva despre ele, pentru ci - printr-o actiune corecte - a1i putea
cazul precedent, numiraqi betiile timp de 15 secunde 9i inmulqiqi
s.rlva viala unei persoane.
apoi cu 4.
Cind verificagi ritmul cardiac, observagi daci acesta este regulat in majoritatea cazurilor, pasul cel mai important pe care trebuie
sau neregulat! I laceqi este sd chemaji Salvarea gi si cereli ajutor medical. DacI vi
'.r
.rlleti intr-o situalieJimiti gi nu putegi suna la Salvare, rugali pe cineva
Respirafia: Ca sn stabiligi ritmul respiraliei, rugali pacientul sd res- o faci ldrdintirziere.
'.r
pire normal, urmirind cum pieptul se ridici 9i se lasi. Numlraqi de
cAte ori'respiri pacientul in 15 secunde Ei inmulqili rezultatul cu 4. Stop respirator:
Ritmul normal al respiraliei unui adult este de 1.4-20 de respirapii Simptome: Pacientul nu mai respirl. Pielea capdtdo nuanti palida
pe minut. Copiii 9i bebelugii respiri mult mai repede. gri-albistruie. Pulsul este foarte slab sau inexistent.
'.ru

230 Qberon,je[[- il$lenheart ( (n'lc.l ucenicu[ui rtrajitor 2j1


Tratament Chemagi Salvarea! Daci vi se pare cI victima se sufocl, goc anafilactic
aplicaqi manevra Heimlich. Aplicali, de asemenea, manevre de resus, Simptome: Pacientul prezintd, semnele unei reaclii alergice -
citare. Scoateji pacientul din starea de qoc! rrrincirimi, umfleturi, probleme respiratorii, respiralie grea, buze
rn:lrite, urticarie etc. Ritmul respiraliei gi pulsul s-ar putea sI creascd.
Hemoragie arteriald I .r fel gi temperatura.
Simptome: Pacientul este rinit gi pierde foarte Tratament: Chemaji Salvarea! Dacd pacientul are o trusi sau o
mult slnge. Este palid qi igi pierde cunottinla. rt'ringd cu adrenalini, folosili-o! Daci poate str inghiti, dali-i pe gurl
Pulsul este foarte rapid. \O mg de Benadryl. incercaqi srJ lini;ti1i. Dacd are probleme respi-
Tratamenfi Chemagi Salvarea! Apisaqi direct r.rtorii, aqezalr-lintr-o pozilie semiinclinatd. tncercali si-l scoateli din
pe rani! Daci vI mai insolegte cineva, rugafi \l,lrea de $oc!
persoana respectivi si apese pe cel mai apro-
\:1\ piat punct de presiune dintre rani gi iniml.
\*"- Atac cerebral (cunoscut ;i sub numele de accident cerebroaascular)
Ridicagi membrul rlnit deasupra nivelului
Simptome: Pacientul acuzd migrene gi ameleli puternice, are pro-
inimii. Scoateqi pacientul din starea de goc!
l,lcme de vorbire sau locomotorii.
Tratament: Chemapi Salvarea! tncercaqi se-l linigtili. DacI are pro-
Pwncte de presiune l, cme respiratorii, aqezagr-l intr-o p o zigie semiinclinati. tncercali siJ
l

scoateli din starea de qoc!


Artera brahiald

Stare de ;oc
Artera radial,i Artera popliteald Simptome: Orice ranl sau situalie de crtzd. poate fi insoqiti de o
(din spate le genuncb iului)
\trrre de goc. Pacientul este palid gi transpiri din abundengi, are stiri
,lc grea15 9i de legin. Ritmul respiraliei poate fi lent qi sacadat. Pulsul
Artera femurald
poate fi rapid 9i abia sesizabil.
Tratament: Chemaji Salvarea! tntindeli pacientul pe jos 9i ridicali-i
picioarele! (Notd: Persoanele care au probleme respiratorii trebuie a;ezate
intr-o pozipie tnclinatd cu picioarele ridicate.)Aveji grije ca pacientu-
lui si-i fie mereu cald!
Atac de cord (cunoscut Si swb numele de infarct miocardic)
Simptome: Pacientul se plAnge de dureri in piept, in umirul sau in
bralul stAng. S-ar putea si aibe probleme respiratorii gi sd transpire abun- $impte tdieturi, zgdrieturi Ei rrdndtdi
dent. Respiralia qi pulsul sunt foarte rapide. Pulsul ar putea fi neregulat.
Tratament: Chemaqi Salvarea! Desfacegii hainele care il strAng! tn cazrll hemoragiilor puternice, apdsagi rana pAni se opreEte he-
Ajutagi-l si se relaxeze, aqezAndu-l intr-o pozigiesemiinclinate. tncercaji rnoragia! DacI vepi ridica membrul rdnit deasupra nivelului inimii,
siJ convingeli sd nu vorbeasci. Dactr poate si inghiti, dagi-i o aspirini. hemoragia se va opri mai repede. Dupi ce opriqi sAngerarea, spdlagi
t.rcercagi sd-l scoateqi din starea de goc! u$or rana cu apI gi sipun, apoi dezinfectali-o bine. Aplicali unguente

232 Qber on $eff - llSlenfr eort ('rrrtec ucanicufui lrdjitor 233


antibacteriene 9i inf4uraji rana cu pansamente sterile (tifon lipir cu lrrrlirrlilc de apd. Daci le tolereazd,cregteli cantitatea de apd, adaugAndu-i
leucoplast sau plasturi)! l ('l)r ,lt o supi ugoari, apI minerali, ceai indulcit sau suc de mere diluat.
I'rrr..1i ,,condimenra" dieta cu cereale, fructe gi, tN CEI-E DIN URMA,
l,'1,,rrrnc. Daci pacientul incepe si vomite din nou, reluali regimul.
Notd: Termenwl ,,steril" tnseamna ,,f,lra microbi". Avepi grijd sti rcu atin- l),rci are probleme digestive 9i se pllnge de dureri abdominale -
geli partea sterild a pansamentulwi saw a plastwrelui! ,r..,,, i,rre cu febrl - trebuie si chemali imediat medicul pentm a vi asi-

1,,rrr,r t'i nu suferi de apendiciti.

ln caz.rl vAnitdilor, punefi gheapn pe zona afectatd.timp de doudzeci


de minute la fiecare doui ore! Dupi doud zile, renungali la tratamen- pro.'locctte de soare. scru de crtte surse. de cdldurd
\'suri
tul cu gheald 9i aplicagi pansamente fierbinqi timp de doulzeci de mi-
nute la fiecare doui-trei ore! Arsurile catzate de sursele de cdlduri sunt clasificate ca arsuri de
Infuziile de coada-goricelului gi gilbenele sunt bune penrm spdlarea
lir,r,ltrl unu, doi sau trei.
rinilor superficiale. ca sr faceqi o infuzie, fierbe! dour cqti de api dulce, irr crrzul arsurilor de gradul unu, pielea se inrogegte, dar fdri si crape.
apoi luaii ibricul de pe foc! Adeugagi una-dour lingurige de flori uscare l'.r, rcrrtul ar putea avea dureri. in aceastd categorie intri arsurile Pro-
qi zdrobite de coada-goricelului sau gdlbenele (sau doud-patru lingurije lot.ltc de soare.
de flori proaspete) 9i opirili-le timp de zece minute! strecurali infuzia i,' cazul arsurilor de gradul doi, pielea se inrogegte, apar pustule,
9i spdlagi rana! Aaepi grija sa o lAsapi sd se rdceascd tnainte de a o folosi! r.r p,rcientul are dureri foarte mari.
ln cirzul arsurilor de gradul trei, pielea crapi gi se desprinde adesea de
lr(' ( ,u'ne. Se inrogegte foafte tare sau capiti nuante cenugii. Se pot vedea
Cprobfeme. digesti,oe
1r'..rrturile li oasele. Uneori sunt dureroase, alteori durerea nu se mai simte.

Dacd vd dagi seama sau aveli vreo supozigie ci agi mlncat - voi sau 'l'rdtdment:
altcineva- ceva otrivitor, sunapi imediat la Salvare. irr .azrrl arsurilor de gradul unu qi doi, puneli apd rece sau ungefi
Pentru simple tulburiri digestive, anttacrztj pebazd, de calciu re- ;,,rr,1 1fs61"1i cu gel de silicon, apoi infeEurali-o cu un pansament ste-
prezintd un remediu foarte bun. ,,1 i,r arsurile de gradul unu, pielea se poate descoji. Puteqi aplica o
Infuziile (sau ceaiul) de ghimbir sau menre alind suferingele pro- l,,1irrne inodord. Alifia de gilbenele este un remediu eficient (intrebaqi
vocate de un stomac iritat. Ca si facegi o infuzie, fierbegi doui ceqti l.r l,lafar cum o puteti pregiti).
de apd dulce, apoi luali ibricul de pe foc. Adiugali 2-3 lingurile de i,., cazularsurilor de gradul doi, aplicapi pansamente sterile pe zona
f.runze uscate Ei zdrobite de menti sau 2-4lingurile de frunze proas- , rr pustule. Nu le rupegi! Jinegi pansamentele pAnn cAnd rinile incep
pete; pentru ceaiul de ghimbir, tiiaqi o bucati groasi cam de doi cen- '..i st' vindece. Dacd pacientul are dureri, ii putegi administra ibupro-
timetri dintr-o rid;cine proaspitd de ghimbir;i punepi-o in apa fiartd. lr'n s;lu paracetamol. Dacd zonele afectate de arsurile de gradul doi
Opdriqio timp de 5-6 minute. Strecuragi infuziagi oferiqi-i-o pacien- ',rrrrt rn2i mari decAt o felie de pAine, trebuie sd chemali un doctor.
tului! Ceaiul poate fi indulcit cu miere, daci doriqi. i,r car.rl arsurilor de gradul trei, acoperiii zonacu bandaje sterile,
Daci pacientul vomiti, nu-i dagi nimic (nici micar apr) pAna cAnd ',r ,,rte[i pacientul din starea de ;oc gi duceji-l la urgenqi! Arsurile de
nu elimini totul! Puteqi sd-i oferiqi apoi bucigele de gheaqi sau careva
1i,,r..lul trei reprezinti o URGENTA MEDICALA.

Qberon $eff -c[{"renfr eart ( ril'lcd ucenicu[ui .'rrajitor 235


Persoanele care suferd de hiperterm re au faga rogie, transpirl abun-
' Notd: Ideea potriait cdreia este bine sd aplicayi unt pe o arsurd este o po- rlt'nt, par slebite qi nesigure pe ele. Se deshidrateazdfoarte repede qi
' oeste de adormit copiii, care face mai mult rdu decit bine. i1i pot pierde cuno$tinla. Victimele hipertermiei trebuie duse intr-un
lrc ricoros, sd-gi scoati hainele inutile qi si bea api rece. Ventilato-
,rrl se poate dovedi o solulie salutari, ca Ei compresele, tot cu apl rece,
in c"zul arsurilor provocare de substange chimice, spdlagi cu multi ,rPlicate la subral 5i vintre.
apizona afectati. DacI starea de iritare persistd sau mai existd inci urme
O formi gravl de hipertermie este insolaqia, clnd mecanismul de
de substanli, cereli sfatul unui doctor. Daci substanta v-a afectat ochii,
r.icorire al corpului uman cedeazi qi nu-gi mai poate cobori tempera-
continuati si vi spilali cu multi api, apoi consultali un docror.
rrrra. Pacientul arde, are pielea uscata gi palide qi leqini. Temperatura
.rltrnge la sau depiqe;te 40 de grade. Poate si aib; probleme respira-
(Hiper qi hipotermia r,rrii gi sd sufere un atac de cord. Insolagia reprezinti o urgente me-
,licali. Pacientului trebuie neapirat si i se scadd febre, Pentru ce, in
r .rz cofltfxf, poate si moari. O persoani care suferi de insolaqie trebuie
Termenul ,,termie" se referi la temperaturi. Daci suferiqi de hiper-
termie, avegi temperatur^ corpului prea mare gi vd simtripi tot timpul ,ltrsir de urgenle la spital.
ca qi cum a1i arde. Daci suferigi de hipotermie, temperatura corpului
este prea micd;i aveli senzalia de frig. Ambele sreri pot avea consecinqe
periculoase dacd nu le tratali. pustu[e
Hipertermia gi hipotermia pot fi prevenite daci purtali haine co-
respunzitoare gi daci incercali se evitali condiqii meteorologice exrreme. Spllaqi 9i uscaqi cu grijd zona afectatl. tncnlzigi in foc vArful unui
Persoanele care suferi de hipotermie par confuze, vorbesc incet, .rt' sau briceag pentru a-l steriliza, apoi sparge9i pustula (pielea respec-

pierd simgul^coordonlrii ;i merg cu dificultate. Pot fi nervoase sau rrvi este moarta, a;a ci procedeul nu e dureros). Aplicali un unguent
capricioase. In cazuri extreme, i;i pot pierde cunogtintra, intrlnd in , u antibiotic gi un pansament steril.
comi. Ritmul respiraliei, pulsul gi temperatura por incetini sau scldea.
Aceste persoane sunt predispuse la degerituri, existAnd pericolul
ca in cazul unor temperaturi foarte scizute sa le inghege degetele de
({gxofii 5i entorse
la mlini ;i picioare, nasul qi urechile. fesuturile degerate capdti nuanle
cenugii, albistrii sau negre. () persoani suferi luxalii sau entorse atunci cAnd muqchii, tendoa-
Victimele hipotermiei trebuie duse de urgenti la spital. Dacd este ,'.'le sau ligamentele se intind sau se rup. Pacientul se plAnge de du-
posibil, transportalile intr-o cameri incdlzitF^. Scoategi-le hainele reci rt.r-i acute gi nu-gi poate folosi membrul afectat. Luxaliile gi entorsele

1,,rt fi insoqite de umflituri gi v|nitii. (Fiica mea


9i inlocuigi-le cu haine cilduroase, invelindu-le apoi in plturi. Oferili-le qi-a scrXntit glezna
ceva cald de baut! Procesul de incilzire trebuie si fie treptat; daci este ,,tl.rti, gi piciorul i s-a umflat cAt un pepene.)
prea r:apid, pacienlii pot suferi un qoc. Oa si evitali luxapiile gi entorsele, purtaqi pantofi sau ghete so-
Victimele care au suferit degerituri trebuie duse imediat la spital. lr, k', aveli grij; pe unde mergegi gi folosili un toiag atunci cAnd faceli
Zonele degerate trebuie acoperite ugor. Nu avefi voie si le masagi sau ,lrrrrneqii. Avegi grijn cum traversagi sau stribategi pantele abrupte
sn le begaqi in apd. Ambele acliuni distrug lesuturile deja afectate. ,,r i :tlunecoase!

46 Q6eron $e[[- cl{alenheart ( (il'lcq ucenicufui .i'rdjitor 2i7


Pacientul care a suferit o luxajie sau o entorsd nu trebuie si-qi
'r, ,rpion - scorpion din specia
mai foloseasci membrul rinit. Acordagi-i primul ajutor, aplicAnd
.l nuroctonus phaiodactylus
urmitoarea metodl: Aetes Mosquito - 1An1ar
din specia Aedes
:*r:/,
Relaxare: Nu lesali pacientul si-gi mai foloseasci membrul afectat! Vdduva-neagrd
Imobilizaqi zona rinitd, daci puteqi!
Gheafi: Punegi gheall pe locul respectiv timp de doudzeci de minute
la fiecare doud ore, ca si nu apari vAnitii!
Compresie: Bandajagi zona af.ectatefArA s-o intindegi!
inillarea membrului afectat: Ridicaqi partea vdtimatd deasupra
nivelului inimii!
Cipugi-deJemn
viespe-aurie

Pentru alinarea durerilor, administraji-i pacientului ibuprofen. ln


cazurile grave, va trebui siJ scoategi din starea de qoc. Daci umfllturile
sau durerile sunt acute, iar rana nu pare si se fi ameliorat dupi doul in regiunile unde triiesc diverse specii de cipuge, imbrdcagi-vI din
zile, pacientul trebuie sd consulte un dodor ca sd vadi daci nu cumva , .rp pini in picioare, avAnd grija sa nu lisaqi nici o zoni neprote-
a suferit o fracturi. 1,rr.i - tragegi ciorapii peste pantaloni, indesali cimaga bine etc.
\1,'rificaqi patul gi agternuturile inainte de culcare pentru a descoperi
rsafirii nepoftili!
"',
$(uscdturi de insecte, pdianjeni qi cdpuqe l)urerile provocate de muqciturile qi inleplturile de insecte pot fi
,rlrrr.rte cu unguente pebazd,de cortizon. Daci vd aflaqi intr-un loc uitat
Trebuie si inviqapi si recunoagteji insectele qi animalele otrlvitoare ,1,'lume, mAlul se poate dovedi o solulie salutari;i la fel de potriviti
care trliesc in zonavoastri. De exemplu, in Oregon, trebuie si mi fe- .rr l'i o solulie din apd Ei bicarbonat de sodiu. $i alifiile din plante -
resc de inlepiturile qi mugclturile viespilor, scorpionilor, ale gerpi- irr special cele de gilbenele - sunt eficiente, ca gi compresele cu api
lor-cu-clopoqei qi ale plianjenilor precum viduva-neagrl sau alte specii r ('( c sau cu gheali. Sau putegi spdla zona afectatd cu infuzii Ei ceai de

de plianjeni veninoqi. Obignuiqi-vI sd scuturagi minugile, inciljimintea , r,.rtl;r-soricelului qi gnlbenele (urmagi instrucliunile din subcapitolul
qi alte lucruri inainte de a le purta, pentnr a evita contactul cu o in- ,,Sirnple tiieturi, zgirieturi 9i vAnitii").
secti sau cu un animal veninos. tn timpul drumeliilor, rula1i sacul de [)aci vi injeapl o albini, scoate[i acul din piele cu ajutorul unui
dormit 9i inchideqi fermoarul ca sd impiedicali accesul vreunui musa- lrrit't'ag, apoi aplicaqi tratamentul pe care vi l-am descris mai sus!
fir nepoftit. CAnd lucragi in aer liber, purtagi minuqi de protecjie! [)aci o persoani este alergici la inqepiturile de albine, adminis-
in zonele infestate de gAnqari;i de aite insecte, folosigiinsecticidele r,,r1i-i imediat antidotul, aplicaqi-i o compresd cu gheali qi duceli-o
gi spray-urile antifAnfari qi evitaji apele stltitoare, pentru ci acestea 1.,
'pital!
sunt locurile unde el eclozeazd, gi se dezvolte. l)cntru a indepdrta o cipu;d, folosiqi o penseti ca s-o extrageii din
Persoanele care sunt alergice la ingepiturile de albine trebuie si aiba 1,,, trl in care s-a infipt. Aplicaqi apoi tratamentul specific oricirei alte

intotdeauna la indemAni antidotul (inclusiv o seringi cu adrenalini), , r i . Consultaqi un doctor in vederea altor tratamente! (In unele regiuni,
rr
'
iar cei care le insolesc trebuie si $ie cum s-o foloseasci. , .'1'rrtrele sunt asociate cu diverse boli.)

238 Q6eron $eff -([{rlenfr eart ( .r't('d ucenicufui .,rrdjitor


p[ante otrd.oitoqre sau iritqnte Unguent antibacterian (de exemplu, Neosporin)
Unguent cu cortizon in propo4ie de lo/o (disponibil in orice
DacI locuili intr-o zoni unde trliesc specii de plante otrivitoare, farmacie)
precum toxicondendronul sau sumacul1, trebuie sI inviqaqi si le re- Plasturi de diverse mirimi
cunoa;teli. Toatl,lumea trebuie sr gtie cum arate urzicile (nu se poate Tifon
si nu fi nimerit niciodati intr-o tufe de urzici!) O rola de leucoplast
Nu mlncaqi plante sau fructe silbatice' dacd nu gtili ce sunt! Nu Moleschin (pentru pustule)
mAncaqi niciodati ciuperci in salbeticie, dacl nu sunteti insoligi de un O foarfeci
expeft care sI le cunoasci! O penseti
Dacd intrali in contact cu o plantl otrivitoare, scoateli-vi imediat Creioane
hainele, faceqi un duE cald 9i spnlaqi-vi cu foarte multi api qi sipun! 3-4 pungi de plastic carepot fi sigilate
DacI vI apare o erupqie, aplicagi unguente cu cortizon qi comprese O cutiujd cu lojiune antisolari
cu apd rece sau trataqi zona clr infuzii de gilbenele, coada-;oricelului O cutiupd cu unguent antiinsecte
sau hamamelis. Clhibrituri
Daci suspectali pe cineva cd ar ftmlncat o planti otrdvitoare, sunali Aspirine (disponibile in orice farmacie)
imediat la Salvare gi urmagi sfaturile medicilor!
Articole oplionale:
C) cutiuql cu gel pentru sterilizarea mAinilor

Cum sd crea(i o trusa de prim ajutor I)ansamente pentru arsuri cu gel de silicon
Geluri pentru arsurile provocate de soare, spray-uri aneste-
Trusa de prim ajutor trebuie sr fie destul de mici pentru a o putea zice/antiseptice (de exemplu, Bactine) etc.
lua pretutindeni cu voi. O trusl de prim ajutor nu-qi poate dovedi Bandaje qi pansamente
utilitatea dacd o lisagi acasi intr-un dulap. Mascl din silicon pentru respiraqia gurd la gurl
Ea trebuie sd conlinl mici recipiente - cum ar fi, de exemplu, Un sistem rabatabil de atele
cutiulele de filme foto sau cutiugele Altoid - in care puteii pistra me- Folie de supraviequire
dicamentele sau leacurile timlduitoare. Un ac de cusut
Dupi ce goliqi flacoanele, aveqi grija se le umpleli la loc cAnd l'astile de Benadryl (disponibile in orice farmacie)
ajungeli acasi. A$a, trusa voastrdvafiintotdeauna pregdtiti si acorde I)astile de ibuprofen (Ir4otrin) sau paracetamol (Tylenol) (dis
primul ajutor. ponibile in orice farmacie)
Medicamente cu efect antiacid (de exemplu, Tums, disponibil
Ce trebuie sd conpind o trusd de prim tiutor: in orice farmacie)
Un sipun invelit intr-o pungl de plastic l)irstile de furificare a apei
MInugi din latex sau din cauciuc I)lante uscate, alifii din plante etc.
O basmalupl sau un material gen bandanl $i orice altceva care v-ar putea fi de ajutor.

1 Specie de arbugti mediteraneeni din famiiia Anacardiaceae (n. tr.)

240 Q6eron $ef [ - tl{r.r'enheart


r. clntroducere

An ine ati venit in lumea plantelor - a gtiingei care stndiazdproprie-


*l-<i tdqile tainice ale plantelor - apanajul celor ingelepf. $tiinqa lor
P+l{ cuprinde toate aspectele legate de artele magice qi de inviqitu-
, ii" rtJ"..hibazatep.
-irte.el. ierburilor. lr, "..rt atelier veli grsi, de
,rscmenea, sfaturi gi lucriri practice legate de gridinirit gi arta culinari.
Menirea acestui departament este de a le oferi elevilor sii cunogtinle
,4(e[iervt QCI: ',rlide
despre lumea plantelor - de la mituri la metode practice sau de
l,r aplicagii practice la credinqe populare. Pentru ci este o tradiqie cu

Sti in(a p[antetor 1,oer dey r.ldicini adAnci in arta vrijitoriei, gtiinla plantelor le oferl vrijitorilor
instrumente utile atAt in lumea magiei, cAt gi in ceea ce numim realita-
rt'.r de zi cu zi. Subiectele despre care vom vorbi in acest capitol, firi
Pieffe de temelie irrsi si ne rezumim la ele, sunt cunoa$terea naturii, metode terapeutice,
rn.Isuri de siguranli, diete alimentare, ecologia qi comuniunea cu natura.
Viatra mea e ca o panoplie: Culoarea asociatr acestui atelier este verdele, reprezentind ele-
E un butoi de coriandru ;i de cimbru, rrrt'ntul ptrmAntului. Verdele este culoarea vegetaliei, dar Ei a anei
Care-au strdpuns cu lujerele lor doagele din stejar 1ir'.idinirirului, fitoterapiei, fertilitllii gi prosperitngii. Sperania, bucu-
r i.r, incAntarea, procesul dezvoltarii gi al schimbarii - toate sunt re-
$i cercurile de rugin,i,
!2;nind spre lumind din adincul pdmintului roditor. l)r'('zentate de culoarea verde. Verdele pndurii este asociat cu ideea de
l.'rtilitate, cu trupul uman, cu notiunea de curaj, dar gi cu muzica cla-
'.rr'.i sau cu sunetele selbeticiei. Verdele cenugiu este corelat cu aspec-
Este un aechi rezentor plin de zilele copil,iriei mele
rt'k' emojionale - mAhnirea, gXndurile depresive, cu muzica in surdini
in ,orc sddeam uise imposibile, ce prindeau rddticini
\,rrr cu linigtea adAncS. Verdele-pal, precum cel al firului de iarbr care
Ca tarhonwl tropical, ce capul refuz,i s,i ;i-l plece
incoltregte, stimuleazl procesul de vindecare.
Sub aiforul ndprasnic al iernii,
Revenind apoi la oiap,i in fiecare primhtard.

Este wn colp de aerdeayd din gr,idin,i,


z. Ce este qtiin[a p[ante[or}
De unde menta spre soare se-nalPd,
Strecurindu-se printre cdrdmizi ;i pietre de temelie outor: S(oonwritar 1indi6ol
Pe care stau gravate cuvintele:
,,Dragoste",,,Generozitate",,,Pace" fi ,,Speranpd". ( )unoagteli, probabil, foarte multe lucruri despre plante. Poate le
l,,lrsigi la gltit sau cAnd faceji ceaiuri. Poate cd, atirnaji prin casl
Errzenstn BeRnEn'r ,r.lnunchiuri de plante uscate sau vI spilali cu sipunuri din plante

242 Q6eron $e[[-tI{venheart ( (il'lcq ucenicului rrrdjitor 243


sau uleiuri esenliale. Daci aveqi o gridinl, este ., tu rizvritit impotriva taxelor uriaEe pe care trebuiau si le pla-
bine sr cre$teti plante - fie ci le-ati cultivat rr',rsci pentru minunatul lor ceai englezesc, considerat un etalon
intengionat, fie ci au risirit singure. .rl ..'ivilizaliei.
Care dintre ele intre in sfera noastri de in- Astazi, viata noastri este strAns legatd de cea
a plantelor, descope-
*#* teres? Cele aromate, folosite de obicei in me-
' dicinn r tot pasul: in mXncare, siropuri, biuturi, vopseluri, qesdturi,
rrr.h-r-le la
sau in arta culinar i, care in termeni
l',rrlumuri, articole decorative, paste de dinti, in lumnniri sau in gridini
qtiinqifici sunt definite ca plante ale ciror tul- ,'rr'. Industria plantelor medicinale a cunoscut Ei ea o dezvoltare ex-
pini nu produc qesuturi lemnoase gi care in ge-
tr.r.rdinarl in ultimii ani, datoriti interesului din ce in ce mai mare
neral se usucl dupi ce ajung la maturitate.
I
)('nIru medicina alternativi.
Fitoterapia reprezintl,arta inlelegerii ;i a folosirii plantelor in funclie
Itlantele au jucat intotdeauna un rol extrem de important in lumea
de proprietilile lor magice, medicinale etc., iar gtiinqa care se ocupl
,n.rgiei - fie in descAntece, vriji, acte magice, ritualuri timiduitoare,
cu studiul plantelor se numeste in lumea vrijitoriei Etiinga plantelor.
rlir.rni magice, fie in qJte scopuri. Culorile, uleiurile gi aromele plan-
Ea are o istorie lungn Ei bogati. Oamenii folosesc din vremuri 1',

imemoriale plantele in scopuri medicinale qi culinare. Multe cul- tt lor pot si influenleze extraordinar de mult starea sufleteasci, atitu-
turi le-au introdus plantele in practicile lor religioase sau spirituale, ,lint'.r;i intengiile noastre - aspecte vitale de care depind acqiunile
in timp ce pentru alte popoare planteie 9i condimentele erau mai rrr.rgice ale unui vrljitor.
valoroase declt aurul qi nestematele. Dupi ciderea Romei din se-
colul al V-lea, drumul sirii qi al condimentelor a devenit atAt de Oum sd cwlegem si sd folosim plantele - no{iuni de bazd
prelios, incAt oamenii au pornit rdzboaie pentru a-l cuceri. Unul - 9i proprietilile terapeutice - ale plantelor
Substanqele chimice
dintre cele mai ,picante" momente din istoria Statelor Unite a fost ,rr,'.licinale pot fi influenlate de momentul 9i de metodele de cules.
cel cunoscut sub numele de ,,Boston Tea Party", clnd colonigtii lrr lrrnclie de specia plantelor, putem culege florile, frunzele, tulpi-
rrrlt,, ridicinile, bulbii, coaja, seminqele gi/sau seva.
I.rta clteva noqiuni fundamentale legate de culesul plantelor:

I. Plantele inflorite trebuie culese dimineala, intr-o zi senini.


t. Ridacinile gi coaja unora dintre ele trebuie culese doar in anu-
mite anotimpuri.
Dupi ce sunt culese, plantele trebuie folosite imediat sau us-
cate rapid, intr-un loc ferit de razele soarelui sau de o lumini
puternici.
t. Dupd ce se usuci, trebuie pistrate intr-un loc intunecat, in re-
cipiente din sticli sau din ceramici, pe care si le scrieqi numele
qi data cAnd le-agi cules.
Majoritatea plantelor uscate iqi pistreazl proprietilile timp de
12-18 luni.

( ril l(d ucenicufui r'rdjitor 245


3. @[osaru[ qtiin[ei p[ante[or t rebuie menlionat pe etichetele flacoanelor). Ele sunt benefice pen-
t ru durerile de mugchi gi incheieturi.
qutor: Koonwritcr lindigoy I lnguent: Plantele se amesteci bine cu grisimi, ceard (ptarafrnl, ceard
,le albine) gi/sau uleiuri pentru crearea unei compozilii uleioase.
Pentru cd veqi incepe si lucrali cu plantele, va trebui sd invIlali I lixir pentru dragoste: ,,Po1iune de iubire".
un vocabular nou. Iatd cAtiva dintre cei mai cunoscuqi termeni: I'l.rsture: Vezi definiqia,,cataplasmei".
()travi: Orice substangi toxici ce poate si provoace boli sau chiar

H
Bezoar: Antidotul unor otrivuri periculoase. r)roartea. Unele articole medicinale pot deveni
Amuleti: IJna sau mai multe plante (uneori in componenga altor ,rtrivitoare, dacl sunt luate in doze necores-
substanle) plasate intr-un mic recipient sau siculeq. Proprietllile ptrnzitoare sau folosite incorect. Simbolul
plantelor gi voinla beneficiarului sunt cele care ii conferi putere strbstantelor otrivitoare il constituie doui
amuletei. ,,lse incrucigate sub un cap de mort.
Compresi: Se inmoaie un tampon intr-o infuzie fierbinte sau caldl I'r.rl'uri: Plantele uscate sunt procesate intr-un
qi se aplici pe zona care trebuie tratatd. rrrixer sau pisate intr-un mojar, cu un pistil, plnd se transformi
Cremi: Plantele se amesteci in apl, grlsimi gilsau uleiuri pentru a intr-un praf fin. Praful se toarni apoi in capsule goale din plastic.
forma o compozilie cremoasi. l'oliune: Orice fierturd (infuzie, decoct) cu rol curativ.
Decoct: Plantele proaspete sau uscate se fierb in api la foc mic sau t .rt:rplasmi: Plantele - intregi, tiiate sau zdrobite - se oplresc pulin
mediu timp de o ori. irr api ca si se inmoaie. Apoi se aplicd pe zon care trebuie tra-
IJscarea plantelor: Proces prin care se indeplrteazd, apa din plante r,rti, infi;urate intr-un pansament.
pentru a putea fi pistrate perioade lungi de timp. Daci apa nu se |orrradi: Vezi definigia,,unguentului".
eliminl complet, ele vor mucegii Ei iqi vor pierde proprietilile cu- solrrtii pentru spilarea pielii: Infuzii pentru spllarea gi dezinfecta-
rative (devenind chiar periculoase). lcrr rinilor, erupliilor etc.
Elixir: Infuzie care vindeci bolile, mentine sinitatea sau induce lon- \ir'<rp: Se adaugi miere sau zaher nerafinat intr-o infuzie sau decoct
gevitatea. ,lin plante. Siropurile sunt adesea folosite in prepararea medica-
Infuzie: Infizia seamini cu ceaiul, dar este mai tare (se folosesc mai nlr'ntelor de tuse sau pentru a conferi anumite arome medicamen-
multe plante, care sunt opdrite in api mai mult timp). IJneori se rt'lor pentru copii.
adaugi 9i alte substange, precum indulcitorii. ( e:ri: Ceaiul se prepari prin opirirea plantelor uscate sau proaspete
Infuzie cu uleiuri: Plantele se fierb la foc mic in ulei vegetal o anu- intr-o anumiti cantitate de api fiarti timp de cAteva minute.
mitd perioadi de timp. Se strecoari apoi uleiul qi se pistreazi intr-un I'r oprietifi terapeutice: Calitatea a ceva de a deline proprietiji tera-
1o. ,i.oros gi intunecat. tn infuziile reci, plantele tre- l,cutice: fie trateazd o boalA, fie contribuie la pdstrarea sinitiqii.
buie si stea in ulei un timp indelungat, uneori chiar l irrcturi: Plantele (proaspete sau uscate) se macereazi in alcool sau
doul-trei slptimXni, fare sa fie fierte.
gi
O
intr-un amestec de alcool cu api. Tincturile se administreazdindoze
Alifie: Se folosegte aceeagi metodl de preparare ca 4 1\ Iortrte mici.
pentru tincturi, avAnd insd la baza alcoolul pen- F? lfl t , r og cald: lJn amestec tradilional in care o infuzie fierbinte din plante
tru frecqii. in consecinli, TREBUIE FOLOSITE a: g .,c clizoivi intr-o cantitate de alcool. Se mai adaugl suc de limAie

NUMAI PENTRU UZ EXTERN (acest lucru si nriere.

246 Qberon $eff - cful enhe arl ( ,r'tcrr uccllicu[ui lrnjitor 247
Tonic: Infuzie care vindeci bolile, menline sinltatea sau promoveazl 1. Vd aflapi la tncepwt de drwm tn cariera de ardjitori.
longevitatea. Este adesea asociat cu anotimpurile, cum ar fi, de De aceet, trebwie sd folosipi numai plantele pe care le
exemplu, ,,tonicul de primdvari". cwnodrte{i foarte bine, wrmdnd sfatwrile wnui mentor
n sAn ale wnwi profesionist tn domeniu.
In timp ce invilaqi cum si folosigi plantele, notali-vi observagiile
irr jurnalul magic, descriind, de exemplu, experimentele pe care le-aqi
4. Cum sd folosifi p[ante[e l;icut qi metodele pe care le-agi folosit. VI veli concepe astfel un dosar
,rl plantelor pe care le cunoagteli gi pe care le puteli folosi fere reami.
fara sd rrd peric[ito.[i sdndtatea
2. Notali toate lucrwrile pe care le tnadpapi!
qutor: ?(oonwriter lindi6oy
De fiecare dati cAnd folosili sau studiagi o plantd noud, luagi notife!
| )cdicaqi fiecirei plante in parte o paginl separat[ din jurnalul vostru
rrr,rgic! Scriegi tot ce gtigi sau descoperigi despre planta respectivd!
IMPORTANT! CITITI NEAPARAT ACEST SUBCAPITOL
| )csena[i planta, daci puteli! Descrieqi apoi experimentele pe care le-a1i
ivemrr, DE A vA IINTTNUA cALAToRIAt Licrrt! In acest fel, vegi inlelege mai multe lucruri despre ierburi gi pro-
plietilile lor curative.
Nimeni nu trebuie sn inghitn sau sI recomande altcuiva o planttr
3. Doar pentru cd o plantd are calitdti medicinale, nu
medicinale flr; g studieze mai intAi efectele ei secundare (vezi biblio-
fnseamnd cd are numai proprietdli cwratiae.
grafia cu lucririle care explicd efectele secundare!). Daci aveli probleme
Mul1i oameni cred ci plantele medicinale au numai calitagi. $i igi
de sinitate, trebuie sd consultali un medic..
rnregineazi ci, de vreme ce sunt naturale, nu au efecte secundare.
In vrljitorie, fitoterapia reprezintd o qtiingi, o artd qi o practicl
magicl. Este o qtiinll pentru ci folosegte substange care congin ele- Greqit!
mente chimice active, ce dau nagtere unor anumite reaclii. $tiinja fo- (lhiar gi plantele medicinale pot fi nocive. De exemplu, dege-
losirii plantelor implicl precizie gi o atenjie deosebita pentru detalii. 1,'lrrl-rogu - care are nigte flori minunate - ne oferi substanta cunos-
Este gi o arti deoarece un fitoterapeut priceput igi pune la contribuqie , rrti sub numele de digitalinn. Medicii folosesc digitalina penrru atrata
toate simjurile pentru a estima cAt mai bine condigia pacientului gi l,r,rblemele cardiace... dar, luati in cantitigi necorespunzdtoare, digi-
pentru a stabili cel mai potrivit tratament. t.rlina se poate transforma intr-o otravd extrem de periculoasl.
Fitoterapia este extrem de importanti in practicile magice. ( la si nu vi periclitali sinitarea, trebuie sd tratali plantele cu multi
Metodele ei presupun un studiu riguros. Dacd,vdhotIrAli sI urmali
o carierd in domeniu, trebuie si studiaqi gi si practicali ani intregi I'rrrtlenfd. Este bine si aveli intotdeauna la indemAni numirul de
l,r S.rlvare.
inainte de a deveni expe4i.
Multe plante au numai efecte curative, in timp ce altele pot avea
qi efecte secundare. Unele pot fi chiar ucigltoare. $i atunci, trebuie Stwdiapi plantele inainte de a le folosi!
-1.

folosite cu multi inqelepciune gi prudenqd. Ca ucenici vrijitori, este Manwalul de inipiere in or,ijitorie vI oferd informagii fundamentale
important si invilaqi cum sI folosili plantele in mod corespunzitor. r h'spre plante. Putegi sd studiagi ci4ile de specialitate, dar gi paginile de
Iatr cAteva reguli fundamentale gi explicaliile pentru ele: rrr('r'net, carevd, oferi informajii detaliate gi fotografii despre plantele

248 Qb er on $e[[ -
clpr a nh e arl ( ,r,t('d ucenicufui lrdjitor 249
medicinale gi proprietilile lor curative. Consultagi bibliografia de la produselor naturiste care provin de la companii de renume specificl
sfArsitul cinii! intotdeauna elementele sau substanlele folosite.

5. inainte de a foiosi o pldntd, at:efi grijd s-o id.entificapil 7. Nu aitapi cd plantele pot sd interacpioneze unele cu
Trebuie sd fipi absolut siguri cI Etili despre ce planti este vorba celelalte, dar gi cu medicamentele alopate.
atunci cAnd vi propuneli si o folosili. Daci folosiqi remedii naturiste in combinalie cu medicamente alo-
Cel mai sigur este s-o cumplrali de la magazine de specialitate, p.rte, puteli avea probleme de slntrtate. Unele produse naturiste conlin
cum sunt plafarele. Puteli cumpira plan^te proaspete, neprocesate sau irrgrediente active, care pot avea efecte secundare. De exemplu, pal-
tablete, capsule ori ceaiuri din plante. Inainte de a cumpira produ- rrrierul pitic din specia Serenoa repens conline o substanll chimicn
sele naturiste, verificali denumirea qtiinlificl a plantei, componen- .rscminitoare cu estrogenul, in timp ce Ginkgo biloba poate sl impie-
tele folosite, data fabriclrii qi a expiririi, numele gi adresa firmei .lice coagularea sAngelui.
producltoare. Dacr luali medicamente, trebuie sd discutaqi cu doctorul vostru
O altl modalitate este si cultivali voi ingivi planta respectivl, fo- interacliunile pe care acestea s-ar putea str le aibd cu remediile natu-
losind seminjele sau risadurile de la un magazin de specialitate. lisre. $i chiar dacl el vl asigurtr cI puteli lua medicamentele alopate
CAnd studiagi plantele, nu vi grlbili gi cercetajiJe pe rAnd, cu foarte irrrpreuni cu cele naturiste, ave\i grije cum le combinali, pentru ci e
multe atenlie, ca si inviqali cAt mai multe lucruri despre ele! 1r.
rsibil si interaclioneze!
E bine si cunoaqteli gi sn folosili denu-
mirea in latinl a plantelor. A9a vegi fi si- 8. Fipi pregdtipi!
guri cI vorbiji exact despre aceeagi plantl irrainte de a incepe experimentele naturiste, pregitili-vl toate in-
despre care v-a vorbit gi profesorul vostru. gn'clientele. Verificali inctr o datl toate informagiile gi citili cu atenlie
Daci spuneli ,,mentl", vd referiji la toate rrrstrucliunile! Avef grije sa ve luali toate misurile de siguranll! Jineii
spegiile de menti. Dactr spunegi insl l,r irrdemlni o hArtie;i un creion pentru anota fiecare detaliu al
Mmthaaruensls, expe4ii in domeniu lxpcrimentului!
vor $ti ci vI referili la o anumittr
specie de menti utilizatd,in me- 9. Dacd pregdtipi un remediu naturist, urmali instrucpiunile
dicina chinezeasci. cu strictele!
Olnd lucrali cu plantele, trebuie si ridicali prudenia la rang de lege.
5. inainte de a folosi un { ilrirrr Ei cele considerate sigure pot deveni toxice, daci sunt folosite
remediu naturist, oeri- rr('( orespunzltor. Urmali instrucliunile cu stricrete' resPectlnd can-

ficapi-i componentele ! rrrtlile gi dozajul recomandate!


Remediile naturiste ar putea
avea in componenta lor qi alte 10. Administrdli cu prudenpd remediile naturiste femeilor gra'
medicamente sau substantre. Nu aide sau care aldpteazd, copiilor sub 6 ani Si bebelugilor!
Mama Naturd este Regina Pkntelor,
care ne ddruieste binecuaintarea
folosiqi niciodati leacuri naturiste lrctugii 9i bebelugii nu pot str elimine substanlele chimice nocive
pkntelor magice pi medicinale. fare sa cunoageti elementele pr('zcnte in plante gi in remediile naturiste. Orice substanltr chimicd
Daen realizat de lesw'Wolf Hardin. din componenga lor! Etichetele , r' plttrunde in corpul lor poate provoca tulburiri grave. Cafeina este

250 Q6cron $cf t - <I{r'anhzart ( rrt('d uc,iicufui lriijitor


un exemplu revelator in acest sens. Cafeina dintr-o ceagci de cafea se I)aci ele intervin, incetaqi imediat tratamentul! in cazul in care per-
elimind din corpul unui adult intr-un interval de cinci ore, in timp ,,ist.i, trebuie si consultali un medic.
ce aceeagi cantitate de cafeind se eliminl din corpul unui nou-nlscut
dupi optzeci de ore. 13. Eticbetapi plantele ;i nw le lineli la tndemina copiilor!
Cu toate acestea, existd foarte multe plante benefice pentru copii Aveti grija si etichetali plantele, specificlnd denumirea 9i data cAnd
qi bebeluqi. lJnui nou-niscut i se poate administra un leac naturist prin
,rrr l'ost culese. Aga veji reuEi sI le identificali mult mai ugor, amin-
intermediul laptelui pe care il suge de la mama lui. Mugegelul este un
tirrtlu-vi in acelagi timp data clnd planta expirl.
remediu clasic pentru bebelugii cdrora le cresc dinqii, iar floarea de
l.a fel ca orice alt medicament, plantele trebuie pistrate in locuri
soc le scade febra. Multe plante pot fi, de asemenea, preparate cu aju-
torul glicerinei vegetale qi administrate copiilor. l,'riter, unde copiii nu pot ajunge. Pdstraqi-le in locuri intunecate, in

Pentru cd nu s-au efectuat studii qtiinlifice asupra multor plante, ,,'se din sticld bine sigilate! Daci sunt expuse la lumini sau la cdlduri,
elevii trebuie sd studieze cu asiduitate efectele secundare asociate cu I'1.,'rtele iEi pot pierde proprietigile curative.
cea pe care intenlioneazd, s-o foloseasci sau s-o recomande unei alte
persoane. Cartea Herb Contraindications & Drug Interactions (Plante 14. Nw tnghipipi niciodatd wleiwrile esengiale!
;i contradicpiile lor & Interacpiwni ale swbstanpelor), scrisd de Francis t Jleiurile esenliale se folosesc doar pentru uz extern sub formd de
Brinker, reprezintd, un punct de referingi in studiul efectelor secun- l,'1irrni, creme gi flacoane destinate inhalaliei. Pot fi periculoase daci
dare ale plantelor. ',rrrrt inghigite Ei nu trebuie niciodati folosite in remediile naturiste
Persoanele in vArsti de peste 65 de ani qi cele care se confruntd cu
, ,u (' urmeazi a fi ingerate. Nu le qineli la indemlna copiilor!
grave probleme de sinitate (in special probleme hepatice gi renale)
trebuie si foloseascl remediile naturiste cu multd prudenqd.
15. Cdnd nw;tipi cen6t, OPRITI-VA;i cerepi p(irerea
Nu administrati qi nici nu recomandali leacuri naturiste tinerilor
sub 18 ani f.6,rd, permisiunea pirinqilor lor! wnwi expert!

11. Acordapi timp remediilor natwriste ca sd-;i facd efectul! , l ccasta s-dr putea sd fie cea mai importantd reguld. Cind nw ,tipi ,ro)i,
Leacurile naturiste igi fac efectul in timp, aga ci lisagi-le si lucreze s,i aflapi rdspwnsul dorit!
ltttneti capdt dctivitdlii aoastre ;i incercapi i

in tihni inainte de a schimba doza)ul sau de a intrerupe tratamentul. ( t,r trtai usoard modalitate este sd cereli pdrerea unei voci aaizale. :

Ceregi sfatul instructorului sau mentorului vostru in acest domeniu. i

Ca in orice alt tratament, qi remediile naturiste iqi fac mai repede


efectul daci sunt stimulate de factori externi benefici: un somn sinitos,
l)o;rte Ci nu vi place sd puneqi intrebiri. Poate ci vi sperie ideea
exercilii fizice gi o dieti corespunzitoare.
r rispunsurile. Dar vrljitorii rImAn intotdeauna
.i il u curo?gteli toate

12. Dacd interrsin efecte adaerse, incetali imediat tratamentul!


rrr',t. ciutitori. Niciun vrijitor nu degine toate rispunsurile gi chiar
',r ,,'i rnai mari vrijitori pun intrebiri.
Efectele adverse reprezinti efectele nea$teptate gi nedorite provo-
cate de remediile naturiste administrate. Efectele adverse (denumite in primul rAnd
I'r rncipiile gtiinlei plantelor gi ale fitoterapiei impun
gi efecte secundare) includ stiri de greai',d, vomd, erupfii, diaree, stiri lrr,rrt'.r tuturor misurilor de sigurangl. CAnd indoielile vi macini,
de agitagie etc. l'l r111111 tNtREeRrut

252 Qberon $e[t - cl?gtt enhear t r 'n tr'(t uccnicu[ui lrdjitor 25i
5. Cum sd cu[tirr ali o grddind Itozmarinul - aveqi grije ce soiuri alegeli! Unele rufe sunr
pitice, in timp ce altele cresc foarre inalte. O tufe mai mare
de ptante medicinate poate sd fixeze marginea unei buclli mici de pimAnt. Tul-
pinele speciilor mai mari pot fi folosite pe posr de frigirui.
autor: $(oonrryriter indi6o;
1
l(oinila
Muqefelul
DacI puteli, nu sldigi plantele in straturi, ci clt mai comPact cu
putinld, pentm ci vor ocupa astfel tot spaqiul oferit' Daci aveqi loc, puteli, de asemenea, sd cultivatri pitrunjel, hasma-
Alegegi un loc care se bucuri de soare cel puiin rase-oPt ore pe zi, ltrchi, usturoi gi mdcrig silbatic din specia Rumex sanguineus. Toate
Cu cAt mai mult, cu atlt mai bine. .,unt comestibile qi au proprietili medicinale. Micriqul sdlbatic, cu
Pregitili ptrmAntul inainte de a sidi plantele! Apoi preslrali I runzele sale dotate cu nervuri roqii, conferd grndinii voastre un as-

ingriqdmAnt natural. 1't'ct deosebit.


incercaqi sd folosipi numai substanle organice. Pesticidele 9i ierbi- Toate aceste plante (cu exceplia mugepelului) sunt fie perene, asr-
cidele alungd viermii, gindacii, albinele 9i piianjenii care v-ar ajuta sI ltl incit - odati ce le-aji plantat - veli putea si vi bucurdji de ele in
menlineli slnitatea ecosistemului gi a gridinii voastre. liccare an.
Iattr citeva sfaturi referitoare la plantele Pe care le puteli cul-
Pentru inceput, poate ci ar fi bine sI plantali risaduri, nu se-
tiva, pentru ctr sunt frumoase, ugor de crescut gi au intrebuinltrri
rrrinte. Dar, indiferenr ce veji planta (risaduri sau seminje), trebuie
multiple:
',r ltigi
ci majoritatea plantelor sunr ugor de cultivat dacd urmagi
rrr strucliunile.
lavanda - existtr nenumlrate specii de lavandl, care au diverse
mlrimi. Tufele de lavandi reprezintd un Punct de pimlntul si fie mereu reavdn. Dactr
Udaqi-le la cAteva zile pentru ca

atraclie pentru privitori, dar Ei pentru albine. , [X] r'.'1i acoperi plmAntul din jur cu un srrat protector din ace de pin sau
Menta este o plantd care - prin rizomii ei - ,,',rjii de copac, le veli ajuta si rejinl apa.
se poate inmulf necontrolat. Pentru arezolva Plantele se vor dezvolta Ei mai bine daci le vetri curdja frunzele sau
aceastd problemd, unii oameni o planteazFt r.rnrurile uscate.
! intr-rln ghiveci, pe care il ingroapr apoi in pimAnt.
Dar o puteqi hsa sI creasci in voie, smulgAnd apoi plantele
nedorite.
Salvia - speciile de salvie care au flori divers colorate conferl 6. O 7rddind in ghi,oece
frumusele grddinii voastre.
Cimbrul outor: Koonwriter lindi6o;
Oregano - albinele adord aceasti plantd.
Nu avegi nevoie de o gridintr ca sd cultivagi plante. Multe dintre
Gilbenelele - sau
"filimica" - ^trag
albinele qi au nu-
meroase intrebuingiri medicinale. Petalele acestei r lt' pot la fel de bine si creasci in ghivece. Iati cum puteti crea o
plante pot fi folosite in salate. rrrrrrigrddini in ghivece, pe care le putetri areza pe verande, pe bal-
Arpagicul ' {}n, pe scara de incendiu sau intr-un loc insorit din curtea casei.

Q6eron $ef[-Qlcnfraart { o'lc.l uccnicufui .trriiitor 255


MATERIALE: Daci plantagi seminqe, citiqi cu atenfie informagiile de pe pliculege
Un ghiveci mare, cu dimensiunea de gaizeci de centimetri (ave1i r,r si aflafi cAt de inalte vor cregte plantele. Urmali instrucgiunile re-
fundul lui sa aibn cel pulin doui giuri!)
grijd, ca It'ritoare la adAncimea optimd de plantare. Trebuie si 1ine1i seama de
Pietre de rAu (mai mari declt gdurile din fundul ghiveciului) sau l.rptul ci - intr-un ghiveci - puteli planta seminlele mult mai apro-
buclti dintr-un ghiveci spart 1ri.rr.e unele de celelalte decAt pe obrazde. Udaqi-le din abundenqi, avAnd
PdmAnt de flori de cea mai buni calitate (vi sfituiesc s; nu folosigi irrsri griji ca jetul de api si nu le scoate din pdmAnt!
pimlnt obi;nuit, ci sd cumplraqi de la magazinele de specialitate) lndiferent daci sldiqi risaduri sau seminge, linegi un jurnal de
IngrisimAnt granulat pentru flori
lir,idinirit in care si notaqi datalacare le-aqi planrat, desenlnd in acelagi
O lopegicd rirnp $i o schila a minigrddinii voastre pentru a nu uira numele 9i locul
Risaduri (plante tinere, crescute in seri sau risadnill) ori seminqe
1'l.rntelor sidite.
Acum a$teptali ca plantele si rlsarl gi sd creasci - un exerciqiu ideal
IatI cAteva exemple pentru ce le-agi putea folosi:
l)('ntru cultivarea rebdlrii, o treseture extrem de importanti pentru
o O gridinr cu plante folosite la gitit: salvie, cimbru, rozmatin, ,rrr ucenic vrijitor.
mentI, oregano, panselule sau violete Daci ali plantat risaduri, vor incepe sl creasci peste o slptdmAnd sau
. O gridini cu plante pentru ceaiuri: menti (doud-trei specii), ,l,rtri. Odati ce au inceput si se dezvolte,le putegi mpe pentru a le folosi
mugegel, roinili, salvie din specia Sahsia elegans, isop 9i qtevia-dulce, irr diverse scopuri. Nu trebuie si vi facegi griji: plantele nu vor avea de su-
plantr din specia Stevia rebaudiana l,'r'it. De fapt, cu cAt le veji rupe mai muh, cu arAr se vor indesi mai tare.
o O grldind cu plante medicinale: mentl din specia Mentba pipe- Daci aqi sidit seminle, atunci plantele vor incepe si creasci in de-
rita, muEegel, gdlbenele, salvie qi usturoi , rrrs de qapte-zece zile. Urmagi instrucliunile de pe plicuri referitoare la
in care trebuie si le rdrili qi sn le ingrijiqi! Dupi doui luni, le puteli
'rr.,clul
lnainte de a incepe sa potrivit! Plantele men-
le plantaqi, alegegi un loc l, in diverse scopuri.
'losi
qionate mai sus au nevoie de soare cel pulin $ase-opt ore Pe zi.Dacd'vre1i Udagi-le indeajuns pentru ca pimAntul sd fie mereu reavdn!
si cultivaqi plante pentru gitit, ar fi bine sd a1eza+ighiveciul cit mai aproape Pentru a cultiva qi usca plantele, urmati instrucjiunile pe care vi le-am
de bucitirie pentm a le putea folosi atunci cAnd faceqi mAncare. ,,lt'rit la pagrna 73. Aveli grije sa le pistraqi intr-un loc inrunecat in bor-
Agezali ghiveciul gol in locul dorit! Punegi apoi pietrele de rAu sau
r .rne din sticle bine sigilate!
cioburile ghiveciului spart deasupra giurilor de pe fundul vasului unde
veli sldi plantele! Umpleqi-l cu pimlnt de flori! CAnd acesta este Pe
jumdtate plin, udali-l treptat pentnr a tasa pimAntul! Preslraqi cAteva RETETE CULINARE: CAnd faceqi oui jumiri, adeugapi cimbru
linguri de ingrigimlnt granulat pentru flori 9i, in final, umplegi ghi- ir pitrunjel. Salvia gi rozmarinul dau un gust minunat preparatelor
veciul cu pimAnt, presirlnd alte clteva linguri de ingrIgImXnt. ,lrrr carne, in timp ce oregano este un ingredient des folosit in bucdtdria
Dacd optagi pentru risaduri, incercali si le plantagi in ghiveci, ast- rt.rliand. Petalele de panseluje gi violete sunt delicioase in salare, con-
fel incAt si obgineqi un aranjament floral cAt mai frumos cu putinfe. l,'r'irrdu-le, de asemenea, un aspect atrdgFrtor. DacI vregi un meniu cu
Verificali informaliile referitoare la plantele respective ca si vedeqi cAt t, rt trl deosebit, preparagi un amesrec de plante proaspere. Taiali cAteva
de inalte vor cre$te cAnd vor ajunge la maturitate. l,'lii de pAine franpuzeascd,. Ungegi-le cu unr gi presiragi apoi deasupra
Plantagi risadurile folosind lopelica. Acoperiqi-le rrdicina cu mult .uncstecul din plante. Adnugaqi piper negru gi caEcaval ras. Puneli-le
plmlnt pentru a evitaformarea golurilor de aer din jurul 1or. Udali-le tx' llritar (tineri vrijitori, rugati-ve pdrinjii sd vI ajute!) pAnd cAnd toate
apoi din abundenqi! ,"gredientele se topesc gi incep sI sfArAie pe foc!

256 Q6eron $a[f - (f{alenhaarl ( (r'lcq ucenicufui lrdjitor 257


RETETE DE CEAI: Operili timp de 5-10 minute 1-2 lingurile Florile pot fi mAncate crude: preslrali flori proaspete
de plante uscate sau2-3 lingurile de plante proaspete intr-o ceaqcl cu l)c un tort aniversar sru pureti si le fierbegi in zahdr gi si
apd,fiarcdl Strecurali ceaiul qi turnat;l intr-o cegcuqa cdda. Apoi, puteli Ic folosili maitirzit.In acest caz, trebuie se le cletili cu
si-l beqi. Daci vretri un ceai rece, opiriqi plantele gi strecurali ceaiul, ,rprl rece gi sI le treceli prin albuguri de oui, folosind o
pe urmi hsagi-l si se rrceasci in frigider. incercaqi sI amestecali di- pcnseti. Aqezajile apoi pe un qervejel curat qi pre^siraji
lr.rs" pl"rrt. ca si savurali arome qi gusturi diferite. indulciii ceaiul T.rhiir pesre ele, laslndu-le acolo pAni se usucd! impa-
cu frunze de $tevie-dulce. . hctali-le dupi aceea cu griji intr-o foaie de staniol!
Pep;dia este, de asemenea, o plantl comestibile. Puteli folosi frun-
RETETE NATURISTE: Operili cAteva petale de galbenele intr-un zele de pepidie in salate sau le puteli fierbe pe posr de zar-
sfert de ceagci de ulei vegetal sau de migdale pentm a crea o creml zayat. Frunzele sunt bogate in vitamina A, iar florile
de piele. Ceaiul de mentl alini problemele digestive, pe cAnd ceaiul galbene conlin calciu, benefic penrru inimi. Addugali
de muqegel induce o stare de calm qi somnolenli, ajutAndu-i pe oa- petalele florilor la salate, avAnd griji se indepdrrali se-
meni si doarml. Amestecul de mqegel ;i mentd este delicios. Infu- palele verzi gi amlrui. Tulpina nu se minAncd.
ziile cu salvie sunt un remediu ideal pentru riceli sau dureri de glt - CXnd adunaqi plantele 9i florile din grldina voasrrl,
nu begi insi mai mult de o ceagci de trei-patru ori pe zi! Usturoiul incercali si le culegeli pe cele care se aflelao distangd
are multe intrebuinpiri medicinale: pentru durerile de gAt, punegi intr-o de cel pujin 300 de metri de strade penrm a le evita
tigaie cu ulei de mdsline cnqiva cilei de usturoi, fere sa-i curilaqi de astfel pe cele poluate. Inmuiaqi planrele, timp de 20 de
coaj5, 9i prljiqi-i in cuptor la o temperaturi de t76 de grade plni cAnd minute, in api, turnAnd tn prealabil cAreva linguriqe de
cileii capiti o culoare maronie gi devin foafte moi. Lasapi-i si se ()(('t sau sare, pentm a indepirta insectele gi parazigri.
rlceascl, apoi puteli sl le curilagi coaja gi si-i mlncali!
teleuri din petale de aiolete sda pdpddie
Umpleli un borcan fie cu flori de pipldie (indepertAnd sepalele gi
rrrlpinile), fie cu violete albastre.
T. Cum sd fofosi\i p[antete. comestibite 'furnagi apl clocotiti peste ele pAni se umple borcanul gi lasaqi-le
,rl.l Peste noaPte.
in funclie de o"notimp Strecuragi apoi florile gi pdstrali lichidul. La doui ceqti de lichid,
,r.hugapi sucul de la o lamAie stoarsd gi un pliculej de gelatini pudri.
sutor. (Etlen (E.rert (Hopman 'l'rrrnagi lichidul
1,rerd,e1 intr-un ibric, care si nu fie din aluminiu, gi punegi-l la
licr-t. Adiugali o buctrjicd de unt (ca sI impiedicali formarea spumei)
1i patru ce$cule de zahdr, apoi puneli-l din nou la fierr. Lasali-l si fiarbi
primdrrarq - "tiotetete;i pdpddia rrrr minut, pe urmi turnali lichidul in borcane curare qi sigilali-le!

Primlvara este anotimpul violetelor. Clutali pXlcurile de violete RETETE CULINARE CU PLANTE SALBATICE
albe qi purpurii care cresc in gridini qi pe pajiEti. Puteqi si gItili frun- COMESTIBILE
zelelafel cum gitili spanacul sau in salate. Frunzele violetelor conlin I>rimdvara este anotimpul cAnd putem sI clutim plante silbatice
foarte mult fier qi vitaminele A si C. ,,rnrestibile. IatI cAteva relete culinare cu plante silbatice:

258 Qb er on $e[[ -
rfur a nh e arl ( (rlea ucenicu(ui 1'fajitor 259
Cldtite cu urzici dar cele roqii sunt mult mai spectaculoase.) Aqezali cupa de
Adunali :urzici tinere, folosind mlnugi din cauciuc Pentm a evita lalea pe un strat de leptuci gi umpleqi-o cu salati de ton sau
usturimile. (Dacd veli clati frunzele cu apl rece, veli indeplrta de oul! Putegi, de asemenea, sI rupegi petalele de lalele gi sI
acidul care provoaci ingepiturile.) le agezali in cerc pe un platou, apoi sd le ornagi cu salati de
Taiagi 9i fierbeli la foc mic frunzele de urzici pAni se ton sau de oui. Rulourile se servesc cu mAna.
inmoaie. Amestecaii-le cu piure de cartofi. Adiugaqi sare
9i piper dupl gust.
Salate din flori
Modelali-le apoi sub formi de ,,cletite", dali-le prin flind Adiugaji flori comestibile in salate. Puteli folosi, de exemplu, flori
qi prijigi-le in ulei de mlsline, timp de 5-10 minute pe fiecare cle forsilia, frunzele 9i florile violetelor, flori de panseluge, flori de gli-

parte, pAnd capiti o culoare aurie. Se servesc cu smAntAnl' cini sau de salcAm, petale de lalele, flori de prpidie (clrora trebuie sd
le indepnrtali tulpinile 9i sepalele), flori de a4ar, petale de trandafiri
Brio;e cu troscot 5i multe altele.
Adunali lujeri tineri de troscot, inalli de 5-20 de centimetri! Rupeli
frunzele qi taiagi-le mirunt. Aveli nevoie de doui ceqti de frunzetdiate
de troscot. $farqit de primdlusrd-inceput de \qrd, -
Presirali peste ele o ceagcl 9i jumitate de fiini, o lingurile de praf de
copt 9i o linguriql de bicarbonat de sodiu. Adiugali o iumitate de ceaqcl [ohoda sd[bqticd qi urzicite
de petale proaspete de pipndie (lndepanAnd, fireEte, tul-
,, ,
/,,
' ''1"
pina gi sepalele)! Amestecagi intr-un vas separat un Puteli gisi lobodi sdlbatici in grldini la sfArgit de '
!
pachet de unt topit, o cea;cd de zahdr brun, doui ouI, lrrimlvarlli inceput de vari. Este o plantd anuali, cu ) i'
'":
o lingurila de vanilie gi o ceagcl de iaurt sau smAntlni! lrunzelunguiege gi crestate labazF^gi frunze irrgl.rrr. gi rr.- x. ',r,,:4'

Adlugaqi cele doul cegti de frunze tiiate de troscot, t'r-estrt in vAr[. Frunzele sunt u$or cirnoase 5i aproape ' i
apoi melanjul cu fiini gi amestecali bine. Turnali com- .rlbe pe partea din spate. Planta poate sd creasci pAna la \ I
,, inilgime de 30-90 de centimetri. Verificali dacd nu cumva \;
-
poziliain tivi speciale pentru brioge. Ldsagi-le sd se coactr
la cuptor, timp de 15-20 de minute, la o temperaturi de 176 de grade! lrtrnzele au un miros pdtrunzdtor, ca acelade lac! tn a"r,
"aart
l,rboda silbatici s-ar putea si fie de fapt temAila, plantl care nu trebuie
( onsumate (nu este insi niciun pericol daci faceji ceai din frunzele ei
GogoSi cw flori
Culegeli flori comestibile precum cele de plpidie (indeplnAnduJe ,rrcate). Puteqi gdti mAncdruri delicioase din loboda silbatici, folosind
sepalele 9i tulpinile), glicinn sau salclm. Amestecali-le cu ouI qi lapte, rt'tretele pentnr spanac, la care adlugaji pulin unt 9i lemAie. Indienii
apoi dali-le prin pesmet sau fiine. Prejigi-le in ulei de misline pAnI americani tratau scorbutul cu aceaste planti. Ceaiul rece
capdtl.o culoare maronie. Agezali-le pe un gervetel ca sI se scurgi uleiul este un remediu contra diareii, iar frunzele proaspit
9i apoi puteli sd le serviqi.
tliate pot fi folosite ca pansamente pentru arsuri.
O alta planti pe care o putegi gisi pe cAmpuri ne-
Rulowri cu lalele cultivate sau prin zone pirisite este urzica. Nu vegi
indepertali staminele 9i pistilurile lalelelor, pistrlnd floarea intactdl avea nicio indoiale asupra identitajii ei odati ce o
(Lalelele albe, roz sau de culoarea piersicii au cele mai bune arome, veli atinge, cdci vi va provoca mAnclrimi gi b4icuge

Qberon $eff -![Qlenfr eorl


( (u'lcq ucenicufui rrrdjitor z6r
ro$ii pe picioarele goale qi pe braqe. Dar acest lucru nu are consecinle ti sub formi de comprese pentru tratarea mastitei. Existd dovezi care
nefaste pentru sdndtate, deoarece lurzica este una dintre cele mai bene- ,rtesti faptul ci ridicinile au proprietlli antibacteriene. Ele congin,
fice plante din lume. Acidul care produce iritaliile pielii dispare foarte rlc asemenea, ;i colchicind,, care se utilizeazl,in tratarea gutei. Totuqi,
repede dacd planta e uscati sau dacl o cletili cu apd rece (pentru a evita nu cred ci este o idee prea buni si consumagi planta tn fiecare zi.
aceste mici nepliceri, purtati minugi cAnd culegeli urzici!). O alti planti obignuiti in aceasti perioada este cea din
Urzicile sunt plante perene, care pot atinge chiar gi un metru inil- specia Impatints capensis, cu flori galbene sau ponocalii, tul-
gime, cu tulpini gi frunze acoperite de peri urticanli gi cu flori verzui pini fragile qi suculente qi frunze ovale. Creqte in zone
sub formi de ciorchini. Au un gust extraordinar cAnd sunt crude 9i mici, rurnede, cum ar fi pedurile cu grad inalt de umiditate. La
neavAnd mai mult de cincisprezece centimetri inellime. Clitigi 9i tniaf inceputul primiverii, tulpinile delicate pot juca rolul de
mdrunt frunzele plantelor tinere, apoi ad;ugali-le in supe sau faceli o irrgrediente pentru salate, iar mai tirziu, planta poate
ciorbi doar din :ulrzici. Acestea sunt bogate in proteine, fier, vitamine li foiositi cazarzavat. Fierbeli-o timp de 10-L5 minute,
gi minerale. Sunt antihistaminice, atenuAnd aEadar alergiile. Daci begi schimbAndu-i apa de doui ori, dar {ere si o begi.
iarna ceai de urzici,vi ajuti si vi incilzigi, imbunltiqind in acelagi timp Planta este folositi gi in tratarea eruptiei provocate
gi procesul de digestie. Opirili timp de zece minute doui lingurile de .le iedera otrivitoare. Unii oameni aplici plantazdro-
frunze uscate intr-o ceagci cu api fiarti. Pentru uz extern, ceaiul rece lriti direct pe piele. Altii fac un ceai, spnlAnd apoi cu el zona afec-
de urzici este benefic pentnr arsuri qi pentnr iritaliile pielii. tati. O alta modalitate este si puneqi plantele in api qi si le amestecagi
intr-un robot de bucitirie plni se transformi intr-o pasti, sI turnati
compoziqia in tiviga pentm cuburi de gheaqi qi s-o begaqi in congela-
{unie - frinii sd[batici tor. Puteti pistra apoi cuburile intr-o pungi de plastic in congelator,
trrmlnd s-o folosiqi maitirziuori de cAte ori avegi nevoie. Compozipia
4.
In luna iunie, crinii sllbatici cu flori portocalii conferl o frumusele sc poate aplica gi sub formi de comprese pentru ttatarea arsurilor, a
apafie multor gridini. Aceasti planti crepe in cu4i, dar 9i in salbaticie, t:iieturilor, inlepiturilor de insecte, vAnitdilor, a iritaliilor provocate
in ferme qi gospodirii abandonate. Are frunzele in formi de sabie, tlc urzici 9i a luxagiilor.
iar florile - cu petalele risucite tn exterior - caute soarele Ei trdiesc
doar o singuri zi.
Provenind din Asia, planta este cultivatl ca legumi pentru pielele i:tnceput de :pard - ndsturetut qi trifoiu[ ro;u
din Orient. Bobocii poartdnumele de ,Sulile Aurii" gi se servesc cilili
in ulei de misline sau in unt. Florile deschise se pot f.rlmintain aluat Nistureii incep si tnfloreascd la inceputul verii, pe spa-
qi prnji ca nigte gogogi sau pot fi ingrediente delicioase in supe ori licre qi garduri. Florile lor roqii, galbene sau ponocalii cresc
tocinile. Frunzele se folosesc la salate, iar tuberculii pot fi gitili pre- 1re tulpini inalte de la unu pinirla trei metri gi sunt mai
cum cartofii sau pot fi adaugaji l" srl"t". itr-,tia1i rrr;iri decAt frtnzele,care au o formd rotundl. Presirali pe-
plantele in api cu otet sau sare timp de doui- t.rlele proaspete pe o felie de pAine integrali, unsd cubrinzd.
zeci de minute! Veli inhtura astfel insectele sau topiti sau folosiqi-le la salati. Le puteli incerca gi la supe
parazilli. Cldtili-le apoi 9i savurali-le. t.ru la decorarea torturilor.
Crinul salbatic are 9i calitiqi medicinale: in China, Aro m a p dt runzdt o are a fl oril o r a1utF, la desc o n gesti o-
ceaiul din redacina lui se foloseqte ca diuretic, dar plimAnilor; mAncalile crude sau luali de trei ori
'r.rrea

Q6eron $,e[[ - @l enh e art ( urleq ucenicufui vrnjitor


pe zi care o jumltate de linguriln de suc proaspdt. Sucul din flori poate Primulele cresc inalte de la 30 de centimetri
fi folosit qi extern pentru dezinfectarea rinilor. pini la 1,50 metri qi au flori galbene, ale ciror
O altl plantd care infloregte in aceastr perioadi este trifoiul rogu. petale (patru la numir) se deschid pe inserat gi ' ''

O prezenqi obignuiti pe pajigti qi in grldini, el cregte sc ofilesc a doua zi. incep sI infloreasci in iunie.
inalt pAni la 30-60 de centimetri qi are tulpinile aco- I'lste o plantl bianuali - trdiegte doi ani gi infloregte
perite cu peri. Frunzele,verzi sau albicioase gi ugor in cel de-al doilea. Puteti si curiqali de coaje
crestate, sunt dispuse cAte trei, in formi de V. Pe- lidecinile plantelor din primul an 9i si le fierbeqi timp
talele sunt trandafirii, cu nuante mai inchise sau mar rlc doudzeci de minute sau plni se inmoaie, schim-
deschise. Culegeqi florile proaspete gi presirali-le in binduJe apa de doud ori. Aruncali apa de fiecare dati,
supe sau folosiji-le la salate ori la decorarea torturilor rrtr o beli! Rrdncinile au un gust mai dulce primdvara
qi a prljiturilor. Puteqi, de asemenea, si facegi sandvi- 1i toamna, devenind mai picante vara' Se servesc cu unt qi cu sare.
ciuri pentru o gustare in gridind, folosind felii de pAine Puteqi, de asemenea, si fierbeqi, timp de doulzeci de minute, tot
albi (cireia i-aqi indepdrtat coala), unse cu unt, flori de irr doui ape, gi frunzele tinere de primuld, servindu-le apoi cu unt.
nlsturel 9i de trifoi. Le puteqi servi cu ceai negru din plante organice. Indienii americani foloseau comprese cu ridicini de primuh pen-
Trifoiul ro gu facilitea zd expector a\ia gi calmeazl tusea, dovedindu-se lru rratarea vlnitlilor. Seminqele produc un ulei benefic pentru ficat'
un remediu benefic pentru tratarea ricelilor, a astmului, a brongitei ,.',rntribuind qi la vindecarea eczemelor.
gi a altor forme de tuse spasmodici. Ceaiul contribuie gi la ,,purifica- Coada-goricelului,,,Planta-vraci", cum au numit-o inaintaqii nogtri,
rea sAngelui" (stimuleazd funcpiile hepatice), fiind folosit in tradigia .riunge la o indllime de 30-90 de centimetri qi are nigte flori dis-
popularl ca leac impotriva cancerului. Poate fi utilizat gi extern pen- tincte, mici 9i albe, care cresc in mlnunchiuri. Culegeli frun-
tru tratarea arsurilor, a rinilor Ei a pustulelor. Florile lui constituie un zcle tinere cAnd nu au mai mult de 2-5 centimetri qi folosili-I.
'{v.
"{y , ;{,i,1
ingredient in fabricarea liglrilor pebazd, de plante. Iar dacd.le uscapi qi l,r salate (dupi ce le-agi flnut, timp de 20 de minute, in api ;.tl
:.r . i't.l'""
,. :,
le folosili impreunl cu alte plante uscate precum iarba-mA1ei qi lumAniricl ('u otet sau cu sare ca siindepirtagiparaztii).Frunzele piroase ,;t'1"

potolesc tusea astmaticd. ,lcvin tot mai aromate odatl cu trecerea verii, cipitAnd tn ;

Releti de ceai: Opnrigi florile timp de 10-20 de minute, folosind , cle din urmi un gust amar. Dupi ce planta a inflorit, puteli

dour lingurige de flori la o jumitate de cana de apI! fl pnteli utiliza ex- ,-,r culegegi gi s-o uscali, folosind-o apoi la ceaiuri. Ceaiul de coada
tern sau il puteji bea indulcit cu miere. Adullii (sau o persoand care l,rricelului este un remediu ideal in tratarea febrei 9i a ricelilor,
are 68 de kilograme) pot si bea cAte o jumdtate de cani de trei ori pe l,rcilitAnd Ei funcqiile tractului intestinal. Combinat cu frunze de
zi in timp ce copiii (sau o persoand care are 34 de kilograme) trebuie rrrcnti si flori de soc, ceaiul de coada-goricelului are efecte benefice
sd bea o pltrime dintr-o canl sau mai pugin, in funclie de greutatea ir) tratamentul contra gastroenteritei. Pentru cI are un gust nephcut'
corporale, de trei ori pe zi. r'.i sfituiesc si nu beqi mai mult de doui cdni pe zi.
Denumirea in latini a acestei plante este Achillea millefolium;
lcbilleavine de la numele eroului grec Ahile, tar millefolium se ref.erd,
{Qord - primu[q- de.-seqrd ;i coqdq-qoriccfufui l.r lrunzele segmentate in mii de secliuni. Ahile a fost renit in timpul
li.izboiului Troian, sAngerAnd pAnI la moarte. Ca o ironie a so4ii'
Primula-de-seard gi coada-qoricelului sunt doud plante comestibile, , ,,.rda-;oricelului are proprietlgi stiptice - opre$te hemoragiile atunci

pe care le intAlniin vara pe cAmpii. , jnd este aplicatd pe rani sub forml de comprese.

264 Qb er on $e[[ - n(r enh e ar t ( (il'lca ucenicufui lrdjitor 265


{()ard - mentd dac,i jeleul este gata: Luali pulin lichid cu o linguri rece din metal.
Aplecali lingura 9i dacl jeleul se prelinge compact, nu sub formi de
Menta silbatici, dar gi cea cultivati, cregte in gridini umbroase, p picdturi, este gata. Sau turnali clteva picituri pe o tivifd 9i b4a1io
cAmpii mligtinoase gi pe malurile rAurilor. Menta silbatici poate sI in frigider ca sI vedeli dacl se incheagi dupi ce se rice;te. Voila!)
ajungi plni la 60 de centimetri inil1ime. Frunzele, acoperite cu peri, tndepanali spuma;i turnali lichidul in borcane fierbinli qi sterilizate.
sunt u$or intoarse, iar florile albe-purpurii cresc in mdnunchiuri la Sigilali-le cu capace din metal sau ctr parafindgi depozitali-le in cimarl.
capitul ramurilor. Ca gi alte specii de menti, cea silbaticd are un miros
puternic aromat gi tulpina pitriloasi. Aroma specifici vi,alutits-o iden
tificali cu ugurinji. l)ard tdrzie - ceara-a[binei qi brusture[e
Cea mai simpla modalitate prin care puteli savura gustul puternic
aromat al mentei este si opirili, timp de 5-10 minute, frunzele proasF Daci aveli norocul sI locuili lAngi un teren necultivat, putegi gSsi

pete sau uscate in api fiartl, luAnd in prealabil ibricul de pe foc. ceara-albinei, care infloregte in aceastd perioadl. Este
Indulciqi ceaiul cu putini miere! Toate speciile de menti sunt un re- planta preferati a fluturelui-monarh. Are frunzele u$or
mediu ideal tn tr^t^rea ricelilor, stirilor febrile, a durerilor de gAt, pufoase, opuse gi mari, putAnd sd ajungi gi la 20 de cen-
flatulenlei, a indigestiilor gi a crampelor stomacale. Adiugaqi la sala- timetri lungime. Florile rogietice, grupate in umbele,
tele de fructe {runze de ment5, uscate sau proaspete, tdiate miruntl se formeazi in lunile iulie gi august. Tulpina contine
Puteli presdra, de asemenea, f.runze de mentl pe morcovi, spanac, fa- un latex alb, care tncepe si se prelingi imediat ce ii rupEi
sole verde sau cartofi. Menta poate fi un ingredient ideal in ceaiurile o frtnz.d. Toamna, planta - care poate si atingl gi un
cu gheali, iar frunzele proaspete pot fi folosite la decorarea torturi- metru inalgime - produce niqte pistii mari gi {epoase, ce se
lor gi a deserturilor cu inghelati. usuci qi se desfac, eliberAnd sute de seminle pufoase, folosite la
confeclionarea pernelor 9i a juciriilor din plug. Puful este impermeabil
Repetd pentra jeleu de mentd: qi a fost folosit in trecut la {abricarea colacelor de salvare.
Teia$in buciqi un kilogram de mere; nu le descojigi (coaja are un Bobocii - aten{ie!, numai cAnd sunt VERZI - pi pistiile imature
continut bogat de pectine, necesard formdrii gelatinei)! pot fi consumate inainte de a se deschide. Trebuie sd le fierbeli in cA-
Puneli fructele tiiate intr-o oali qi acoperigi-le cu apd. Puneli de- teva ape, apoi le puteti servi cu pulin ulei de misline 9i sos de soia
asupra un capac qi lxali-le si fiarbi la foc mic, timp de 3-15 minute, sau unt. Aveqi griji sI puneii bobocii in apa care a inceput deja si fiarbe,
pine clnd incep sl-qi lase znamd. nu in api rece, pentnr a evita sd-gi lase gustul amirui. Puteli opdri un
Strecurali lichidul prin strecurdtoare qi apoi prin cAteva straturi minut florile, apoi si le frimAntali in duat qi sI le prljili ca pe gogoqi.
de tifon. Lisali-l si se scurgi cel pulin o ori ca si se adune cel pulin NU CONSUMATI ALTE PARTI ALE PLANTEI!
4 cegti de suc. Brusturele este o planti obignuiti care cre$te pe terenurile necul-
Fierbeli cele 4 cegti de suc timp de 5 minute. Adaugali 3/s dinrr-o rivate. Florile de brusture seamini cu nigte ciulini maronii, care
ceagci de zahdr pentnr fiecare ceagci de suc. roamna ni se agali de pantaloni gi de blana animalelor. Are frunzele
Puneqi o ceagci de tulpini gi frunze de menti tiiate rnirunt pen- rnari ca aceleade rubarbl, iar florile sub formr de ciulini maronii au
tru fiecare ceagcd de suc. Fierbepi compoziqia timp de 10-30 de mi- trn diametru de aproape doi centimetri. Planta infloreqte la sfArEit de
nute pini cAnd jeleul incepe si se inchege! in timp ce jeleul fierbe, vari gi inceput de toamni. Frunzele pot fi folositeintratareaeruPfiilor
puteti adhtgacitevapicituri de colorant alimentar. (Cum s,i zterifi.capi. de piele, precum urticariile sau eczemele, sub formi de ceai cu care

Qbar on $aft - {fu.t enh ear I \' orlea ucenicufui vijitor 262
se spald zonele afectate ori sub formd de comprese pentru din frunzele gi fructele lui? Culegelifrunzele cAnd boabele sunt inci
tratareaarsurilor qi pustulelor. NU MANCATI FRUN- verzi gi opirigi, timp de 20 de minute, doui lingurige de frunze proas-
ZELET Brusturele este o plantd bianuald (rriiegte pete intr-o ceagci. Indienii americani foloseau ceaiul din frunze ca,,sd
doi ani gi infloregte tn vara celui de-al doilea an). purifice sAngele". Beli acest ceai din frunze de afin doar cAteva zile!
Puteqi fierbe ridecina plantelor din primul an Puteli, de asemenea, si fierbeli, timp de 20 de minute, o lingurile de
pentru a face un ceai care ,purifici sAngele", stimulAnd efine uscate intr-un ibric cu capac (pentru a plstra uleiurile volatile)
funcgiile hepatice. Fierbegi, timp de 20 de minute, o lin- 9i puteli sr beli doui cegti pe zi cit timp doriqi.
gurila de red;cina la o ceagci de apI" in Orient, ridicina este
consideratd legumd. Fierbeqi in doud ape, rimp de 30 de minute,
redecina unei plante din primul an gi serviqi-o cu unr. Este delicioasl! COord tdrzie - mrre[a. :
CEAIURI DIN PLANTE Este perioada murelor. Ceutagi rugii sdl-
Printre florile care infloresc in grldina voasrri se pot regdsi 9i cA- batici care cresc la marginea regiunilor impidurite
teva specii pe care le putegi folosi in componenla ceaiurilor naruriste. si a zonelor abandonate!
De exemplu, menta-indiand, care in perioada victoriani era o plantd Murii au spinoase, verzi sau rogcate, care Pot si atingd
tulpini
de grddini, cu flori purpurii, rogii sau roz, este preferata albinelor gi 1i 1,80 metri inllgime, qi frunze palmat-compuse, dispuse in gru-
a plsdrilor colibri. Cregte pAnn la 90 de centimetri inilqime gi, la fel puri de cAte trei pAnn la qapte frunzulile. Florile - mici, albe 9i
ca menta, are tulpina pitripoasi gi acoperiti cu peri gi frunze ovale, cu cinci petale - infloresc in iunie, iar fructele negre se coc la
gi zimlate pe margine, dispuse in pd4i opuse. Puteli sI opirili, timp tllrqitul lui iulie gi inceputul lui august. Fructele au un confinut
de 10 minute, frunzele 9i florile (folosili doui linguriqe de frunze ;i bogat in bioflavinoide, care intiresc sistemul imunitar - toatl lumea
flori proaspete sau o lingurila de frunze 9i flori uscate). Ceaiul de rrr trebui sd minAnce, pe tot parcursul verii, fructe gi legume bogate
menti-indiani este un remediu benefic pentru tulburirile digestive gi irr pigmengi (mere roqii, coacdze roEii, struguri rogii, varzi rogie, prune,
indigestii. Seamdni cu ,,Earl Grey". nrsii, ardei roqii etc.). Frunzele proaspete tinere qi vArfurile fragede
gi
Cimbrul-de-cAmp este o alti planti obignuita in zona noasrri, pe .rle tulpinilor pot fi folosite in salate. Din frunzele uscate puteli face
care o putem gisi in gridini gi pe pajigti. Are frunzele micupe, iar planta trn ceai pentnr tratareadiareii. Ceaiul din rxdecini de mur este, de ase-
nu depigegte L5 centimetri inilgime. Florile, care cresc in minunchiuri nrenea) un remediu tradilional pentru diaree gi dizenterie. Folosili doua
la capitul ramurilor, pot avea diverse culori - de la alb la purpuriu. lingurile de frunze uscate la o ceagci de apl fiartd. Opirili-le timp de
In fitoterapia tradilionali din Europa, cimbrul era un remediu bene- l0 de minute 9i begi o ceagcl pe zi. Sau fierbeli, timp de 20 de minute,
fic in tratarea tusei, a ricelilor ;i a durerilor de sromac. Opirigi, timp ,r lingurigi de ridecina tocate mirunt la o ceaqcl de apl intr-un ibric
de 10 minute, doui lingurige de cimbru proaspir sau o linguriqd de ( u capac. Dupd ce se riceqte, puteti si beii una sau doui cegti pe zi'
cimbru uscat la o ceagci de apd fiartlr.
Jeleul, dulceaga gi vinul de mure sunt eficiente in tratarea diareii.
tn tradiqia populard, jor.e .rn rol important in gedinqele de me- t )1etul de mure este o delicatesi. Puneqi murele intr-un borcan curat
ditalie. Plantali, asadar, pugin cimbru in locul in care vre[i sd cugerali 1r turnali olet peste ele. Lisalile trei zile la macerat, apoi strecurali
ca si vi bucuragi de linigte gi armonie! li..'hidul prin siti.
Afinul este o alti planti obignuiti in regiunea noasrri. Toati lumea Frunzele proaspete de mure pot fi zdrobite intr-un robot de bucitirie
gtie cI fructele afinului sunt comestibile, dar qtiaqi ci putefi face ceai
1,r aplicate sub forml de comprese pe arsuri gi pustule. Adiugali apd

Qberon $eff-Qlenhcart ( .u'lerr ucanicufui lrdjitor


peste frunzele zdrobite pentru a crea o pastl. Turnali pasta verde intr-un si tiiali clteva ramuri de mesteacin gi sI le
vas gi adiugali pulin praf di" coaja & ulm sau flini integrdl ca so intfif. puneti intr-un ibric. Turnali apl rece peste
Intind4i compozigia pe un pansament curat gi aplicali-o peste o arsurl! ele, acoperili-le cu un cap_ac etanq gi lesali-le
Jineqi pansamentul pe piele timp de o ord, apoi putefi sIJ aruncagi. . si fiarbl 20 de minute! Indulcili ceaiul cu mrere
Iarna, puteli si turnapi apd, fiartd, peste frunzele uscate ca si le sau cu sirop de a4ar, adeugind gi cXteva feliuge de
inmuiali 9i si le aplicali peste arsuri. rid;cini proaspitd de ghimbir sau coaji de radlcina
de dafin-american ca si-i conferili o aromi deosebite.
Pinul alb are ace de un verde-alb;strui, care cresc in grupuri de cAte
l)ard tdrzie-toamnd - ;i copacii se pot mdnca! cinci 9i au intre 2,50 ;i 12 centimetri lungime. Coaja este cenutie, Pu-
l'oasi gi cre$attr. Ceaiul de pin are o aromi c aceeade lemAie. Puteli
Atunci cAnd vd gandid la plantele comestibile din gradina, nu ignorali folosi acele gi ramurile tot anul. Puneli-le intr-un ibric cu aqi rece,
copacii! La sfArgitul verii, savuri"m cu tolii fructele pomilor cum ar fi ,rcoperiliJe cu un capac etanq ;i hsali-le sa fiarbe 20 de minute. In toiul
merele, cirqele, dudele, perele gi piersicile. Dar copacii iernii, ceaiul este un remediu ideal in tratarea ricelilor, avAnd pro-
pot fi comestibili 9i in alte anotimpuri. prietili antiseptice gi un conlinut bogat de vitamina C.
Primivara, putefi culege frunzele copacilor ti-
neri ca sI le folosili la salate: frunze de a4ar, care
au incl o nuantl trandafirie, frunze de fag sau
muguri de piducel. Primlvara, abia agtept si S. Anformq+ii vtite despre ciupereite sdtbatice
apari mugurii de tsuga. (Nu, nu sunt otrlvitori.
Filozoful grec Socrate a murit dupi ce-a fost obli- autor. Oberon lcenuEiul 9i $(oonwriter lindigoy
gat si bea cucuti, care este o planti, nu un conifer.). Coniferele tsuga
au conuri mici qi ace minuscule (doar 8-18 milimetri lungime). Scoa4a
este maronie Ei piroasi. Consumali mugurii cruzi, de un verde-pal, ,,Ciupercile" pe care le vedem noi sunt doar fruaele unorvaste incren-
care cresc in vArfurile ramurilor. Au o aroml delicate, ca de hmiie, grturi de fungi care se efiind sub pimint - uneori pe suprafep intinse.
qi un conlinut bogat in vitamina C. Puteli sI faceli ceai din muguri Fungi constituie unul dintre cele cinci regnuri ale
de tsuga, si-i adaugali in salate sau sl-i mincali cruzi. Pe parcursul verii, vielii pe plmAnt. Iati care sunt acestea in ordinea
mugurii capdtd, o nuanle de verde-inchis gi devin prea tari pentru a apanliei lor evolutive: Monera, Protistq Plantae,
mai putea fi mnncali. Fungi qi Animalia. Existi mii de specii de
Primlvara, putem savura, de asemenea, seva de mesteacln, pe care ciuperci sllbatice; multe sunt otrl-
o obginem seclionind coaja copacului,la fel ca in cantl a4arului. Nu vitoare, iar unele sunt letale,
este nevoie s-o fierbeli, puteti s-o bef in timp ce se prelinge din coaja putlnd sI provoace instantaneu
copacului. Toate speciile de mesteacin, cu exceplia mesteaclnului alb, nloartea celui care a mugcat din ele.
au o aroml plicutd, ca aceea de salicilat de metil. Primlvara, puteti Existl, totu$i, cAteva specii de ciuperci care sunt
, .rclevirati delicatesd culinari. Ele sunt ugor de iden-
*
Denumirea in lb. englezi a coniferului tsugd este tree", iar a cucutei tilicat, pentru ci nu seaminl deloc cu "rudele" lor
"hemlock
"water
hemlock" (n. tr.). 1'r'riculoase. Cele din America de Nord fac parte din

Q6eron $eII - cfur enh e arl ( drlca ucenicului Triiitor 271

l
familia Calvatia gigantea, Cantharellws (ciupercile,,gtrl- Procedee de identificdre d ciwpercilor
biori") ;i Morcbella. in Europa, trufele reprezinti un Biologii care se ocupi cu studiul ciupercilor se numesc ,,micologi".
'
*' adevarat trofeu culinar. Toate sunt foarte delicioase -
Pentru o identificare exacte a ciupercilor, micologii iau in calcul mai
tiiate 9i prljite in unt, amestecate cu alte legume qi gitite mulli factori, cum ar fi, de exemplu, culoarea, forma paldriei, sporii,
stir-fry sau folosite in alte retete. piciorul gibaza ciupercii. Sporii trebuie examinali la microscop pen-
Dupd ce veqi invlla cum si le identificali, veqi putea porni
tru a detecta diferenlele. Micologii qin seama qi de locul in care cre$te
ciuperca pe care o analizeazd,: in pidure, pe cAmp sau in copac. Pro-
ceutarea acestor delicatese culinare in locurile unde cresc.
cedeul este atAt de complex, incAt este imposibil sn identifici o ciu-
T'otugi, la inceput trebuie si cereqi pirerea unui expert in dome-
perci doar dupl o simpli descriere la telefon. Procesul de identificare
niu. Daci vreti si explorali acest r;ram exotic, consultali c14ile de spe-
reprezintl.o arta dificila gi minugioasi, care cere precizie ;i exactitate,
cialitate 9i porniqi la drum insolili de un ghid. O lucrare extraordinard,
Natio' dar Ei foarte mul1i ani de studiu. (CPCS and Regents, University o{
care descrie 703 specii, oferindu-vi qi fotografii in culori, este
California, 2000; http://www.calpoison.orglpublic/mushrooms.html)
nal Aurl.wbon Societ| Fielcl Guide to Nortb American Musbrooms.
Ciupercile pe care trebuie si le evitaqi
in totalitate sunt cele sub formi de
pehrie cu picior, care seamin'i foarte
bine cu cele pe care le cump'iraqi din 9. ftanto $i qltqntaje[e e.i
magaz:ne. Deqi existi multe specii co-
autor: rrconwriter indi6o;
mestibile, care au aspectul celor descrise mat 1

sus, ciupercile otrivitoare qi poate chiar le-


tale sunt aproape identice cu cele inofen- Ciuperci otrdaitoare: Cele dinfa'
Familia mentei include multe specii - Mentha piperita;i Mentba spi-
sive, fiind imposibil si le distingeqi de m i il A n a n t.t - bu rct cle-ti pct'ei,
I t i

Evitati, aEadar, si culegeqi ciu- r e tel e - p e st r i y, bur e te I e'pim d a,i"


cata suntdoui dintre ele - pe care le puteli cultiva si folosi cu ugurinqd.
acestea. bu

ratic 5i buretele'Panterei. Din punct de vedere medical, menta este un remediu ideal in tra-
perci cu palerie!
tarea indigestiilor sau a problemelor digestive.
Din punct de vedere magic, menta este asociatd cu inteligenla, eloc-
Cazwri de otrriaire cu ciwperci in Statele Unite
venta, arta divinagiei, studiul, autoperfecgionarea, inleturarea obice-
Anual, in cadrul Asocialiei Americane de control a otrlvurilor,
se inregistre azd peste noui mii de cazuri de intoxicalii cu
ciuperci. iurilor negative, comunicarea gi ingelepciunea. Iati clteva sfaturi
referitoare la modul de folosire a mentei:
Desi doar o suri de specii sunt responsabile pentru maioritatea into-
xicaliilor c' cirrperci gi mai pulin de doursprezece sunt considerate
letale, trebuie si le identificim pe cele comestibile dintr-o varietate
CUM SA CRE$TETI $I SA CULEGETI MENTA:
Metoda 1: Plantaqi-o intr-un colg insorit din grddina voastri
de cinci mii de specii cAte triiesc in Statele Unite. Daci o ciupercd
gi
trdagio la cAteva zile. CAnd incepe sI creasci, rupeli lujerii de deasupra
este otrdvitoare, va fi cu atAt mai periculoasi pentru copii, persoane
lrunzelor; in acest fel, planta va deveni mai stufoasi. Rupegi lujerii qi
in vlrsti gi pentru cele care se confrunrd deia cu probleme de sinitate.
.r.lunaqi frunzele dis-de-dimineaticasi obgineqi o aromi cAt mai bogati.
chiar gi cele considefate ,,comestibile" au provocat moartea unor copii
I)acd vregi si uscagi plantele, puneli tulpinile ;i frunzele pe o tivild,
qi a unor adulli foarte bolnavi. Existi nenumdrate caztri cAnd anu-
intr-un loc ferit de luminS, pAni cAnd frunzele se usucd complet gi
mite ciuperci au produs moartea unor adulli sinltoqi'

(-)beron $eff - tQl.rcnfreart ( (rrteq ucanicu[ui lrajitor 273


se sfirAml. Dupi ce se usuci, rupeli frunzele de pe tulpinl gi aruncali O lingurila de afine uscate (tot pentru memorie)
tulpinile! Puneqi frunzele intr-un vas curat din sticla (sau plastic) gi O frunzd de dafin (pentru inlelepciune)
pistralil intr-un dulap. O bucatd rotundr de pinzd cu diametrul de 15 centimetri (culoa-
rea gi modelul trebuie si corespundi cu intenliile voastre magice)
Metoda 2 (mult mai rapidi, dar nu la fe1 de distractivi): Cumplragi lJn qnur din bumbac, lung de 30 de centimetri (de aceeagi culoare
de la piagi un buchet de mentd. Uscagi-l ;i procesaqiJ, urmAnd in- ca pinza)
strucqiunile din metoda precedenti.
Jineli plantele gi fructele tn mAna pe care o folosili cu precddere!
Rugaji-le sI vtr diruiasci puterea lor ca sI vd ajute si treceqi un exa-
Metoda 3 (cea mai rapide): Cumpirali de la plafar sau din f.arma- men, sr indeplinili o sarcind sau sr duceqi la bun sfArgit o alti misiune.
cii menti uscatd gi gata procesati. Exprimali-vd dorinla in termeni cAt mai clari cu putinli!
Puneli plantele gi fructele in pinza rotunda 9i lega1i-o cu gnurul
Cum sd preparali o infazie (sau ceai) de mentd: din bumbac, ca pe o boccelultr. Dormili cu ea sub pernl! A doua zi
Puneli la fiert intr-un ibric, care sI nu fie din aluminiu, o ceaqcl
de dimineajl, agterneqi pe hArtie visele pe care vi le amintili.
de apd rece. Dupd ce a fiert apa, luali ibricul de pe foc ai punegi
Purtagi talismanul cu voi pAnd cAnd dorinla vi s-a implinit. Apoi,
in apa fiani dour lingurile de frunze zdrobite de menti.
puneli plantele gi fructele intr-o cani! Turnali apd, fianl. peste ele gi
Acoperigi ibricul cu un capac ai lasali-l a$a timp de
oplrili-le 5 minute! indulcili ceaiul cu miere! Savurali:l in tihnn 9i
5-10 minute (cu cAt lasaji mai mult plantele in apa
gAndilive la actele magice pe care vreti sI le infdptuili. A;a si fie!
fiarrd,, cu atat infuzia va fi mai puternici)!
Strecurali apoi lichidul intr-o ceaqcl incnlzitr qi
Poliune pentru proteclie Si inpelepciune (moonaniter)
tndulciti-l cu miere sau cu zaher brun!
Yzlingurild de mentd uscatd (pentru memorie)
Feliciteri! Infuzia e gata! Puteli savura acum ceaiul de mentl
intr-un loc linigtit. Dacivitderarfeazd,stomacul - poate ci a1i mAn-
lzlingorild de salvie uscatl (pentru protectie 9i tnjelepciune)
% Iingtrigd'. de isop uscat (pentnr noroc)
cat prea repede, prea mult sau ceva care nu v-a priit - preparafi o infu-
zie de mentd, pe care s-o beli incet. Problemele vor incepe si disparl. Apalunii (api care a capt^t puterea lunii pline)
$tevie-dulce uscate (opiional, pentru un gust dulce)
Punegi la fiert o ceaqcl de apl minerali proaspitl gi doui linguripe
din apalunii!
ro. poliuni qi [ofiuni Dupi ce apa a dat in clocot, stingeqi focul gi adaugaqi plantele us-
cate. Llsali-le 5 minute in apd fiarti!
tncnlzili in prealabil o ceaqci sau o cani de ceai, turnAnd apd fiartd
Iati cAteva retete pentnr pogiuni, logiuni, uleiuri, prafuri qi talismane peste ele. Strecurali infuzia gi turnali-o in ceagci.
magice: Jineli, cu ambele mAini, ceagca, ridicind-o la nivelul feqei gi ex-
piraji aerul din plemini, trimijind intenlia magictr in undele ceaiu-
Talisman pentru inpelepciune si memorie (Moonuriter) lui. Inspirali-i apoi aburul, captXndu-i esenlele! Beli ceaiul incet,
Ingrediente: concentrAndu-vi asupra misiunii magice gi a rezultatului pe care doriqi
O crengultr de rozmarin (pentru memorie) sa-l ob1ineqi.

274 Qberon $e|I-@renhearl Qartea ucenicufui lr{jitor


r
[Jlei pentru alwngarea tristegii (Estara T'sbirai) r r. Qonctuzii
$ase picituri de ulei de chiparos
$ase picituri de ulei de lavandi
qulor: lftronrvriter lindigo;
O picituri de ulei de mu;e1el
Un strop de ulei de mighiran
Ati aflat din acest capitol cI stiinta plantelor reprezintd, o arti in ade-
Ulei pentrw obpinered unor rezwltate bune la inrtdydturd viratul sens al cuvAntului, care implici foarte mr.rlti responsabilitate.
(Estara T'sbirai) Ca ucenici vrijitori, trebuie si folosili si si administrali plantele
Ulei de lavandd si remediile naturiste cu multl precaulie gi intelepciune.
Ulei de mu5elel Dupi ce veti cipita mai multi experienli in acest domeniu, veli putea
Ulei de virnant discuta cu alli vrijitori
si fitoterapeuli despre experimentele voasrre.
tmbunitilegte puterea de concentrare gi calmeazi emoliile. Dar este important si transmitegi numai informaliile corecre si sigure.
Daci nu sunteli convingi ci un anumit remediu naturist este suti
Talisman pentru consolidarea respectului de sine 1a suti benefic, nu-l recomandaqi 9i altora! De asemenea, daci cineva

(Estara T'shirai) vi propune sau vi prezinta un leac narurist, puneqi intrebiri 9i cereqi
Anason cAt mai multe informatii pentru a vi convinge ci folosirea lui nu vi
Lavandi pune viala in pericol.
Pltrunjel Nu trebuie si vi ingrijorati pentru faptul ci intre- f f
Trandafiri birile voastre ar putea jigni pe cineva. Oamenii
Strugurii-ursului trebuie si inqeleagi si si. respecte interesul
Mighiran si grija voastri pentru propria sinltate, dar qi
Ridicini de irisi pentru cea a semenilor voEtri. Ei vor dori si
Cuart roz vi demonstreze cd, puteti avea incredere in
Clteva picituri de ulei Venus cuvAntui lor si in remediile oferite.
Punegi toate aceste ingrediente intr-o bucati de pAnzi roz qi/sau
verde gi legali-o la guri ca pe un sdculeq!

Praf pentru obpinered iertdrii (Estara T'sbirai)


Rozmarin
Mighiran
Lavandi
Creluqci
Verbini
Menti
Folosili acest praf clnd vregi si diruiqi iertarea cuiva pentru a vi
putea continua via1a.

276 Qbcron $c[[-tQrlcnheart

L
t. clntroducere
ine ati venit in lumea divinatiei! Aceasta este arta de a pre-
vesti viitorul - de a descoperi lucruri pierdute, ascunse sau
secrete. De;i nu toli prezicitorii erau vrijitori, toli vrijitorii
sunt consid era1t. prezicdtori. Mr.rl1i oameni din vechime erau obsedaqi
de arta divinatiei, feclnd rareori un pas f;ra si ceari mai lntAi sfatul
prorocilor, al prezicitorilor, al oracolelor sau al profelilor. intl--
plarile neobiqnuite, visele tulburitoare qi semnele prevestitoare erau,
ftetiervt c()cICIt de asemenea, incircate cu puternice semnificalii divinatorii. De-a
lungul timpului, prezicitorii au ndscocit nenumirate tehnici de di-
{l'ta di.rin aliei lgatbenY vinalie, care poarta numele de arte mantice (de la cuvlntul mantis,
care inseamni ,,proroc"). Aceste arte includ sistemul runelor, alfa-
betul Ogham, citirea viitorului intr-un glob de cristal, ci4ile de tarot,
Capnomanpie descoperirea apei sau a altor obiecte cu ajutorul unei baghete, chiro-
manlia, interpretarea viselor ;i a semnelor prevestitoare, precum 9i
Ea modeleazd,
nurneroase alte metode.
inale fumului coloane,
chipuri;i imagini Culoarea magici a acestui atelier este galben, care reprezinti ele-
peiare numai eu le deslu5esc. mentul aerului. Galbenui este asociat cu activitilile mentale: me-
in aaluri albasdi ;i cenu;ii, ilitaqia, voinqa, intelectul, divinaqia gi comunicarea. Fiind gi culoarea
v,id oiitorul 5i trecwtul: aurului, galbenul este corelat cu prietenia, generozitatea ;i credinqa.
tot ce prin aer se inalY,i Culoarea galben (dar pi nuanqele de galben-pal) este asociati cu ziua
un fior in urmd lasd
un aArtej de curcnli mi5cdtori cie miercuri, cu planeta mercur, cu zodia Taurului gi cu cea de a treia
in adincul spiritului lumii. chakri (a plexului solar). Galbenul-auriu este culoarea increderii, a
Din nouri de fum, farmecului, a verii, a rlsetelor c:ristaline gi a muzicii vesele. Galbe-
de pe t,irimuri de naluci, nui-pastelat este corelat cu primavara, cu act jvitilile psihice $i cu ima-
am inadtat tainele cuainLelor
ginalia creatoare. Galbenul consolideazi echilibrul, respectul de sine,
sd le citesc.
charisma, divinalia gi creativitatea, stimulind, totodati, puterea
in ,otocoalele de fum, voinlei, vitalitatea, scopul qi randamentul.
sfirsitul si inceoutul lumii
lr-o'. oitrt - intr-un frm De-a lungul timpului, oamenii au niscocit nenumirate sisteme
mai strdlucitor decit orice curcubeu. de divinaqie. Puteqi consulta ManualwL de inipiere in ar,ijitorie ca sit
le descoperili pe cele mai cunoscrr,.. in acest capitol, vom explora
Vino pi fumul tu-l intreab,i,
caci el iii aa rdspunde, doar cAteva dintre ele, oferindu-vi insi destule informalii ca sd le
iar eu mesajul puneti singuri in practici. Vom studia pe larg sistemele mai com-
ti-l uoi deslusi!
EuzaserH BaRnstle plicate in cirlile ce vor urma.

278 f)6cron $e[[' !(ortenheart (lortea ucenicu[ui lrdjitor


Ne putem perfecgiona h