Sunteți pe pagina 1din 2

Foucault

Sambata 6 mai-18

Pprefaa: Cuvintele i lucrurile (volum important), O arheologie asupra tiinelor umane.


Relaie ntre cuvinte-lucru
Referire pe care o face la Borjes (vezi internet) Toat esena teoriei lui Foucault se afl n
problema: acest text ncepe de la un text de Borjes, la lectura lui zguduie toate obinuinele
gndirii (rsul pe care ll nate lectura) .
Ordinea cunoaterii e la fel? Nu, textul sugereaz o gndire a noastr, a colectivitii noatre, a
felului n care organizm dup cuvinte.
Ordinea cuvintelor nu este cea a naturii- spre diferen de Kant (cuvintele cuprind esena)

Zguduire OBINUINELOR GNDIRII

Ordinea este dat prin grila unei priviri este cea care d ordinea. Nu este gndire n general.
Ordinea prin care funciooneaz mai ales fiinele umane este un cod cultural.
Epistema, rdcina cunoater- 2 episteme: clasic (sec 17) modern (seco 18
Arheologii urmresc discontinuitile, cartea lui Foucault din nou este una, speculeaz c trim
ultimele forme ale modernismului.

3 moduri de a gndui istoria

1) istoria din persp celuilalt


2) istoria aceluiai i al diferitului
3) istoria subiectivitii

1. Cellalt- cel care ntr-o cultur este n acelai timp interior i strin.
Istoria nebuniei
Definirea diferitului este definirea nebunului. Literatura devine spaiul n care arunci tot
ce nu e tiina.
2. Istoria aceluiai- ceea ce pentru o cultur este dispersat i inrudit n acelai timp,
simultan.
Aceluiai
Mrcile care dau indentitate:
Las meninas:
Reprezentabilitatea general a fiinei
Domnia clasic a reprezentrii peste lucruri
Domnia dorinei este reprezentare.
Sfritul plenitudinii clasice a fiinei.
Reprezentarea nu mai e general
Libertatea i fora sunt opuse contiinei.
Absenta neantului
Continuitatea fiinei
3. Descartes: visul, eroarea, nebunia,