BeBf.

t-CIOANTA
fost odatd ca niciodatS. Au fost odati un bdrbal Si o nevastd care aveau
o fiicd. Femeia s-a imbolnivit Si a murit. B;rbatul a jelit-o cit a jelit-o
ti dupd aceea s-a insurat cu alta.
Baba era rea, n-o putea suferi pe fetifd o bitea, o certa, zi ti noapte
se gindea cum si scape de ea, cum s-o piard6.
-
$i iatd c5, intr-o zi, cind taicd-siu plecase pe undeva, mattera i-a zis
fetifei:
Du-te la sora mea, mitule-ta, Si cere-i s6-li dea un ac cu ali, si-li cos
-
o cimati,
MAfufa asta era Baba-Cloanfa-Cotoroanla. Fetita n-a indriznit sd se im-
potriveasci ii s-a dus, dar mai intii, a trecut pe la mituti-sa cea buni.
* Buni ziua, mitusicd!

t32
 ziua, draga mea! De ce-ai venit?
- Bund
M-a trimis ma$tera la sora ei, sd cer un ac cu a1i cd vrea s5-mi coasd
-
o cimald.
Bine-ai ficut, nepoat5, cA ai trecut intii pe la mine, i-a zis mitu$a.
-
fine, aici o cordeluJS, untdelemn, piinici fi-o bucati de carne. Cind mestea-
ai
cdnul o si te plesneascd peste ochi cind poarta o sd
- tu sdJ legi cu cordelula;
se trinteascd ti o se sci4iie, ca si te impiedice s; intri tu sd-i torni pe la bala-
male untdelemn; cind ciinii s-or ndpusti si te sfiqie
- tu sA le arunci piinica;
iar cind motanul s-o repezi si-1i scoatd ochii tu si-i - dai carnea.
Fetifa i-a mullumit mitutii ti a plecat,
A mers ea cit a mers ti a ajuns in p5dure. Acolo, in pddure, imprejmuiti
cu un gard inalt de nuiele, era o colibd pe picioare de giini atezate, in
coarne de berbec rezemati
-
iar in colibi st6tea Baba-Cloanla-Cotoroan-
Ia $i lesea pinzi. -
ziua, mitutici! zise fetila.
- Buni
Buni ziua, nepoatS! i-a zis Baba-Cloan1a. Ce te-aduce la mine?
- M-a tdmis mattera si-ti cer un ac cu a16, se-mi coase cima$A.
- Bine, nepolic5, o sA-f dau $i ac ti afd, dar pind atunci, qezi colea qi
lucreazi.
Si fetifa s-a atezat la fereastre [i a inceput si Jeasa.
Iar Baba-Cloanfa a ie$it din colibd;i i-a spus slujnicei:
mA duc si mi culc, iar tu di fuga, fi focul la baie gi spal-o
- Eu indati Dar
pe nepoati-mea, bagd de seami, s-o speli bine de tot, cd dupi ce md scol,
am s-o minincl
Auzind vorbele astea, fetila nu mai ttia de-i moartS sau vie. $i, indati
ce se depdrtd Baba-Cloanla, incepu s-o roage pe slujnicd:
Femeie bund! Bagi in sobi lemne cit mai puline, 9i toarni peste ele
-
api, mai bine, iar apa s-o aduci cu ciurull
$i ii dirui slujnicei o batistS.
Slujnica ficu focul la baie, iar Baba-Cloanla se trezi, se apropie de
fer;srruicd ti intrebi:
nepoficd dragi, teti?
- Tefi,
Jes, mitqico dragi, tes.
-Baba-Cloanla din nou s-a culcat, iar fetila, dlndu-i carne motanului,
l-a-ntrebat:
Motina;-drig;lag, invald-md cum si fug de aici.
-$i motanul i-a zisi
pe masi se afli un gtergar qi un pieptene, iaJe $i fugi cit mal re-
pede,- ciVezi cd
de nu te mininci Baba-Cloan{al Cind s-o porni ea si goneascd
-
133
pe urma ta tu lipegte-li urechea de pimint. Cum auzi cd a ajuns aproape,
-
aruncd pieptenele
- $i-ndatd o si creascd o pddure deasi. pin; sA rizbeasca
ea prin pedure, tu ai si fii departe. Cind o s-o auzi iar pe urmiritoare. arun_
cd $terg,arul ;i-ndald o sd prinda a curge un riu lar qi adinc.
Iti multumesc, motinat dregila; i-a zis fetila.
-
Dupi ce i-a mullumit motanului, a luat $tergarul $i pieptenele qi a rupr-o
la fugd.
S-au ndpustit ciinii la ea, au vrut s-o mutte, s-o sfiqie ea le-a dat piine. $i
ciinii au ldsat-o si treaci. -
Poana a scirliit, vrind sd se trinteasci
unrdelemn, $i poarra a ldsat-o sa lreacd. - fetila i-a uns balamalele cu
Mesteacdnul incepu sd fogneascd, vrind s-o plesneascd Deste ochi feti-
il
!a legi cu cordelula. $i mesteacerul o lasa Si ;t sa reacA. Fetita iegi repede
de acolo qi incepu si alerge cit o fineau picioarele. Alerga, nu se mai uita
inapoi.
In vremea asta, motanul se a$eze la fereastr; fi se apuci de lesut, De le-
sut nu prea lesea, mai mult ata incurca!
-Baba-Cloanla se trezi ti inlreba:
Teli, nepoficd drag5, leqi?
- Jes, mdtuqi dragd, fes.
-
Atunci Baba se nipusti in colbe ti ce s; vadd? Fetita nu era nicAieri,
iar la rizboi $edea motanul.
Baba-Cloanta incepu siJ bati ti sil ocdrasc; pe motan:
- Uf, De
sa plece?
netrebnic batrin ce e$til Ah, nemernicule! De ce-ai l;sat-o pe fate
ce nu i-ai 5cos ochii? De ce nu i-ai zgiriar fala?...
Dar motanul i-a rispuns:
Te slujesc de-atilia ani gi o data nu mi-ai aruncat mdcar un os gola;, pe
citi-vreme ea mi-a dat carne macrd!
Baba-Cloanla ie$i afare din colibA ti se nipusti la ciini:
$i voi, de ce n-ali mu$car-o, de ce n-ali sfifiat-o pe fari?
- Noi
- pe citite slujim
piine.
de-atilia ani ti o dati nu ne-ai aruncat o coaid arsi de
vreme ea ne-a dal miez pufosl
Baba-Cloanla dddu fuga la poarti:
De ce n-ai sci4iit, de ce nu te-ai trintit? De ce ai lisat_o pe fata sa
-
iasi din ogradd?...
Poarta i-a zis:
- Te slujesc de-atilia ani Si o dati nu mi-ai pus mdcar ni[ici apd la bala_
male. pe citd vreme ea nu s-a zgircit 5i mi le-a uns cu unrdelemnl
Baba-Cloanla 5e rAloi la mesleacan:

13.{
 -DarDe ce n-ai piesnit-o pe fate peste ochi?
mesteac;nul i-a rispuns:
Te slujesc de-atilia ani ti nu m-ai legat micar cu o ati, pe citd vreme
-
ea mi-a daruit o cordelula:
Atunci Baba-Cloanla incepu s-o ocdrasce pe slujnicd:
De ce, aga qi pe dincolo, nu m-ai trezit, nu m-ai chemat? De ce al
-
lisat-o sa plece?...
Iar slujnica i-a zis:
- Te slujesc de-atilia ani $i niciodatd n-am auzit o vorbd bund de la
tine, pe citi vreme ea mi-a diruit o batisti, a vorbit frumos si blind cu mine!
- Baba-Cloanla
intr-o
a st.igat cit a strigat, a fdcur gdldgie cit a ficut, apoi s_a suit
piui Si s-a nipustit pe urmele fetilei. Cu pisdlogul mina, iu mdtura
urma-$i ttergea,.. Ia. fetila a fugit ti-a tot fugit, qi-apoi s-a oprit, urechea de
pamint gi-a lipit Si iat5, ce-a auzit: pdmintul se selta, se cutremura, Baba_
Cloanla gonea qi era tare aproape de ea...
Fetila scoase pieptenele qi-l azvirli peste umirul d.ept. $i pe dati, crescu
o pidure deasi qi-nalri: rddicinile copacilor la trei stinjeni sub pimint crer-
teau, virfurile lor inalte norii ii propteau.
Baba-Cloanta veni in- goand qi prinse sd roadi, sd doboare pddurea,
Ea rodea $i dobo.a, dar fetila mai departe alerga.
DacA a trecut multd sau pulind vreme, cine mai $tie? Doar ci feti{a, rar
urechea de pimint gi-a lipit ti iatt, ce-a anzlt:. pimintul se sdlta, se curre-
mura, Baba-Cloanla gonea qi era tare aproape de ea.
Fetila lu; gergarul $i il azvirli peste umdrul drept. $i, in aceeaqi clipi
se revirsi un riu mare, nespus de mare, adinc, nespus de adinc!
Baba-Cloanla fecu un salt, pind la riu qi de ciudd scriqni din dinli: nu pu-
tea sA-l treacS.
Se intoarse acasd, iti adunb tolitaurii pe care-i avea qi iar goni pind la riu:
Beli, taurii mei dragi! Sorbil; toat, apa din riu pind la fund!
-Prinsere taurii si bea, si bea, dar apa din riu nu scddea.
Baba-Cloanla se superi, pe malul riului se culcd gi incepu gi ea sd soarbi
din api. A sorbit, a sorbit, a sorbit, a sorbit, ti-atita a tor sorbit, pind cind a
plesnit.
Iar in vremea asta, fetifa nu se oprea, tot intr-o fugi o linea,
Seara, cind s-a intors taice-sau acas5, o intrebd De nevastd:
Unde e fata mea?
lar baba ii rdspunde:
- S-a dus la mdtuqi-sa s5-i ceard un ac qi afd gi vdd ci nu s-a mai
intors,

136
 Tatdl se ingdjori Si voi sd se ducd si-qi caute fata, dar locmai atuncea
veni, tot intr-o goand, 9i fiici-sa: de cit alergase, se-ndbugea, risuflarea
abia-$i trdgea,
Unde-ai fost, fata mea'l a intrebat-o tatil.
- Ah, riicufule! i-a rispuns fetita. M-a trimis ma$tera la sori-sa; dar
sora asta a ei e Baba-Cloan1a-Cotoroanla. Ea a vrut sd md mdnince. Cu chiu
cu vai am scipat de ea!
Cind afli toate astea taicS-siu, grozav se supdrS, pe baba cea rea din casi
o alungi, azvirli dupd ea cu o mdturd murdarx. $i, de-atunci inainte incepu-
ri sd vietuiascd in indestulare qi buni inlelegere numai el cu fiic6-sa.
Aici. gi-a9a. poveslea s-a sfirqit ;i ea.