Sunteți pe pagina 1din 8

TEMA DE CONTROL

DREPT PRIVAT ROMAN


Pentru uzul studentilor din anul I Drept
Invatamant la distanta

Speta nr. 1

Negustorul grec Palamas, peregrin obisnuit, soseste in anul 10 iHr. la


Roma pentru a comercializa vinuri. In noaptea sosirii sale, cetateanul roman
Titus ii fura caruta cu vinuri. Hotul este urmarit de sclavii negustorului care,
astfel, afla unde acesta locuieste. Palamas ii solicita lui Titus inapoierea
carutei dar acesta refuza sa dea curs cererii. In consecinta, Palamas decide
sa-l cheme pe Titus in fata justitiei.

Cerinte:
a) Unde si in fata cui se va judeca procesul?
b) Ce procedura de judecata se va utiliza?
c) Prezentati desfasurarea procesului.
d) Dati o sentinta.

Speta nr. 2

Cetateanul roman A.A. imprumuta cetateanului roman N.N. suma de


100 sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2 ani. In anul 3 dHr. partile convin
ca rambursarea sumei sa se faca in anul 5 dHr. si nu in anul 4 dHr. asa cum
se convenise initial. Totusi, in anul 4dHr. A.A. pretinde inapoierea sumei
datorate. N.N. refuza, invocand lipsa scadentei. A.A. il da in judecata pentru
neplata.
Cetinte:
a) Ce procedura de judecata se aplica?
b) Expuneti desfasurarea procesului.
c) Ce sentinta se poate da?

Speta nr. 3

Patricianul Marcellus este casatorit cum manu cu Silvia si are 4 copii:


Sabinus, Cornelius, Emilia si Eusebia.
La 20 ani Sabinus se casatoreste cum manu cu Lucretia si are 2 copii:
Laurentiu si Sebastian.
La 21 de ani Cornelius se casatoreste sine manu cu Flavia si are un
copil: Primus.
La 15 ani Emilia se casatoreste cum manu cu Marius si are o fiica
Corina.
La 16 ani Eusebia se casatoreste sine amnu cu Antoniu.
La 25 ani Sabinus incercand sa-si ucida tatal, este alungat din familie.
La 30 ani Cornelius este dat in adoptie cu efecte depline patricianului
Paulus.

Cerinte:
a) Stabiliti familia agnatica si pe cea cognatica
b) Calculati, in baza unei scheme, gradul de rudenie dintre persoanele
mai sus amintite.
c) Ce loc si ce statul juridic au in familie aceste persoane?
d) Cum se realizeaza alungarea in familie a lui Sabinus?
e) Care sunt efectele adoptiei cu efecte depline a lui Cornelius?
SPETA NR. 1
a) Procesul va avea loc la Roma. In aceasta epoca (a imperiului,
perioada principatului) se mentin tribunalele permanente in care magistratii isi
desfasoara activitatea juridica.
Deoarece procesul se desfasoara intre un peregrin obisnuit (negustorul
grec Palamas) si un cetatean roman (Titus) magistratul care va organiza
procesul civil (ordo judiciorum privatorum) va fi pretorul peregrin.
Judecatorii competeni pentru a judeca litigiile ntre cetaenii romani i
peregrini se numeau recuperatores.
b) Se va utiliza procedura formulara de judecata.
c) In aceasta epoca procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in
judicio.
A. Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului
roman Titus - in jus vocatio. In cazul in care Titus nu se va prezenta la proces
si nici nu va indica un garant (vindex) in favoarea lui, magistratul il va putea
obliga la plata unei amenzi de 10.000 sesteti.
Daca Titus va disparea cu caruta cu vinuri, negustorul grec Palamas va
putea fi trimis (printr-o missio in possessionis) in posesia bunurilor lui Titus.
In cazul prezentarii cetateanului roman Titus in justitie, negustorul
Palamas isi va expune oral pretentiile in fata magistratului, iar Titus va putea
avea trei atitudini: sa recunoasca, sa nege, sau sa nu se apere.
Deoarece pretentiile reclamantului Palamas vor fi justificate (intrucat el
va dori inapoierea carutei cu vinuri care de drept ii apartinea dar ii fusese
furata), pretorul ii va inmana o actiune civila daca o astfel de actiune va exista
in dreptul civil.
Dupa ce formula va fi redactata, va avea loc ultimul act procedural in
fata magistratului si anume litis contestatio. Prin aceasta procedura i se va
inmana negustorului acea formula care va fi acceptata si remisa catre paratul
Titus.
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata
consumarea actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre
aceleasi parti), se vor stabili definitiv partile litigante (Negustorul grec
Palamas si respectiv cetateanul roman Titus), persoana judecatorului si
obiectul procesului, si nu in ultimul rand se va naste un nou drept care va
duce inevitabil la oblitatia paratului (Titus) de a plati o suma de bani.
B. Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi
vor pleda cauza singure.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza
si astazi procesul civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui
negat, (sarcina probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care
neaga) si reus in exceptione actor est (pentru sustinerea exceptiei paratul
este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa,
proba cu martori (testimonia) si marturisirea.
Atat negustorul grec, peregrin obisnuit Palamas cat si cetateanul roman
Titus vor depune un juramant prin care se vor obliga sa spuna numai
adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor
faptelor care au avut loc. Negustorul va povesti cum in anul 10 iHr ajunsese
la Roma pentru a comercializa vinuri dar, in noaptea sosirii sale, caruta cu
vinuri ii fusese furata si cum acesta si-a trimis sclavii in urmarirea hotului si a
aflat unde sta acesta. Intrucat hotul nu a dat curs cererii de a-i inapoia caruta
cu vinuri, negustorul s-a hotarat sa-l cheme in fata justitiei.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati eventualii martori
care au luat la cunostinta despre furtul carutei cu vinuri (sclavii negustorului
care, la indemnul acestuia, l-au urmarit pe Titus pana la domiciliul acestuia).
Avand atat declaratiile negustorului cat si ale martorilor (sclavii
negustorului) dar si proba ce mai puternica (caruta care inca se afla in
posesia lui Titus), in final se trece la marturisirea faptelor.
d) In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului ,
sanctiunea va consta in pierderea procesului. Fiind legat de formula,
judecatorul va da hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata(verbis) nu si redactata(scripta).
Intrucat in perioada princitatului sanctiunea putea fi doar plata unui
echivalent banesc al dreptului pretins, cetateanul roman Titus va fi pedepsit
prin obligatia de a-i plati o anumita suma de bani negustorului grec Palamas.
Dar, cum reclamantul revendica un bun, magistratul va introduce n
formula o clauza speciala (clausula arbitraria), prin care ordona ca paratul sa
fie condamnat numai daca nu restituie lucrul.
Deoarece suma prevazuta n condemnatio era de regula sensibil mai
mare decat valoarea obiectului, paratul va alege evident sa restituie caruta cu
vinuri.
Daca paratul (Titus) nu-si va executa voluntar obligatia prevazuta in
sentinta judecatoreasca, reclamantul (Palamas) va putea trece la executarea
silita a hotararii utilizand unul din urmatoarele mijloace:
- Actio judicati - debitorului i se va acorda un termen de gratie de 30 de zile
pentru a-i plati reclamantului. Daca nu-si va indeplini aceasta obligatie,
magistratul il va obliga, in cadrul unui nou proces, la plata dublului valoric
al debitului initial.
- Venditio bonorum consta in vanzarea la licitatie publica a intregului
patrimoniu al debitorului, la cel mai bun pret.

SPETA NR. 2
a) Se va aplica procedura formulara de judecata.
b) In aceasta epoca magistratul care organiza procesul civil (ordo
judiciorum privatorum) pentru procesele dintre cetateni era pretorul urban.
Partile vor avea posibilitatea de a-i alege un judecator de pe albumul
pretorului. Procesul se desfasoara in doua faze: in jure si in judicio.
A. Faza in jure
In prima faza procedura va debuta cu citarea verbala a cetateanului
roman N.N. - in jus vocatio. In cazul prezentarii cetateanului roman N.N. in
justitie, cetateanul roman A.A. isi va expune oral pretentiile in fata
magistratului, iar N.N. va putea avea trei atitudini: sa recunoasca, sa nege,
sau sa nu se apere.
Intrucat noua situatie dedusa judecatii era inedita, pretorul crea o noua
actiune numita in factum.
Va avea loc ultimul act procedural in fata magistratului si anume litis
contestatio. Prin aceasta procedura i se va inmana cetateanului A.A. o
formula care va fi acceptata si remisa catre paratul N.N..
Momentul litis contestatio va avea urmatoarele efecte: va fi vizata
consumarea actiunii intentate (impiedicarea reluarii in viitor a procesului intre
aceleasi parti), se vor stabili definitiv partile litigante, persoana judecatorului si
obiectul procesului.
B. Faza in judicio
In aceasta faza a judecatii, dezbaterile judiciare fiind libere, partile isi
vor pleda cauza singure.
Judecatorul va aprecia probele in functie de principiul care guverneaza
si astazi procesul civil si anume: onus probandi incubit illi qui dicit non qui
negat, (sarcina probei cade asupra celui care afirma si nu asupra celui care
neaga) si reus in exceptione actor est (pentru sustinerea exceptiei paratul
este asimilat reclamantului).
Se vor folosi ca mijloace de proba: juramantul partilor, proba scrisa,
proba cu martori (testimonia) si marturisirea.
Atat cetateanul roman A.A. cat si cetateanul roman N.N. vor depune un
juramant prin care se vor obliga sa spuna numai adevarul.
Va urma proba scrisa care va consta in mentionarea in scris a tuturor
faptelor care au avut loc. Cetateanul roman A.A. va afirma ca ii imprumutase
cetateanului roman N.N. suma de 100 sesterti in anul 2 dHr. cu scadenta la 2
ani. In anul 4 dHr. cetateanul A.A. il da in judecata pentru neplata pe
cetateanul N.N. Paratul (N.N.) nu va nega ca ar fi primit o suma de bani, dar
afirma ca, ulterior, in anul 3dHr. a avut loc o intelegere intre cele doua parti cu
privire la rambursarea sumei de bani, aceasta urmand sa se realizeze in anul
5 dHr., si nu in anul 4 dHr. asa cum convenisera initial.
Apoi va urma proba cu martori unde vor fi ascultati (daca exista)
eventualii martori care au luat la cunostinta despre intelegerea dintre cei doi
cetateni romani.
In final se trece la marturisirea faptelor.
c) In cazul lipsei uneia din parti fara incunostintarea judex-ului ,
sanctiunea va consta in pierderea procesului. Fiind legat de formula,
judecatorul va da hotararea raportandu-se la momentul lui litis contestatio.
Sentinta judecatoreasca va fi doar pronuntata (verbis) nu si redactata
(scripta).
In concluzie, datorita faptului ca cei doi convenisera, in anul 3 dHr., ca
termenul de scadenta sa nu fie in anul 4 dHr. ci in anul 5 dHr., cetateanul
roman A.A. si conform litis contestatio (impiedicarea reluarii in viitor a
procesului intre aceleasi parti) N.N. va fi absolvit de plata celor 100 sesterti.

SPETA NR. 3
a) Familia agnatica este formata din: Patricianul Marcellus (pater
familias), Silvia (sotia casatorita cum manu), Sabinus (fiul), Lucretia (sotia
fiului casatorita cum manu), Laurentiu, Sebastian (copii fiului), Cornelius (fiul),
Primus (copilul fiului), Eusebia (fiica, casatorita sine manu).
Familia cognatica este formata din: Patricianul Marcellus, Sabinus,
Laurentiu, Sebastian, Cornelius, Primus.
c) Patricianul Marcellus detine cel mai important loc in familie si anume
cel de pater familias si detine personalitate juridica deplina (capacitate de
exercitiu deplina).
Silvia este sotia patricianului si se afla sub puterea sotului (alieni juris)
deoarece erau casatoriti cum manu.
Atat sotia patricianului cat si Sabinus, Cornelius si Eusebia intra in
grupul juridic al lui pater familias.
Emilia iese de sub puterea patricianului deoarece se casatoreste cum
manu cu Marius.
d) Aflandu-se sub tutela patricianului, alungarea din familie a lui
Sabinus se realizeaza prin emanicipare (acesta urmand sa fie vandut de trei
ori si apoi eliberat).
e) Adopia cu efecte depline a lui Cornelius de catre patricianul Paulus
va avea urmatoarele efecte:
- pe plan personal, adoptatul (Cornelius) iese din familia de origine i
intra sub puterea noului pater, devenind agnat cu membrii noii familii, copiii
sai raman n familia de origine.
- pe plan patrimonial, drepturile succesorale se sting, n vechea familie
i se dobandesc n cadrul noii familii.