1.

TENDINTE ACTUALE IN CONDUCEREA PROCESELOR INDUSTRIALE

Abordarea corecta a modernizarii instalatiei de automatizare este deosebit de importanta si

implica:

O conceptie unitara ierarhica, avand in vedere inca de la inceput

solutia finala (in cazul in care se realizeaza o retehnologizare
etapizata) si obtinerea avantajelor maxime;

Inlocuirea aparaturii sa se faca de jos in sus, incepand cu traductoarele

analogice si binare, sunt indicate traductoare inteligente care pot fi
integrate intr-un sistem descentralizat, bazat pe microprocesoare;

Introducerea sistemele de conducere industriale Industrial Control Systems (DCS,

SCADA, PLC) permite cresterea gradului de fiabilitate, ridicarea nivelului de automatizare,
o mai buna preluare si eliminare a perturbatiilor in functionare, tehnologii performante de
supraveghere, diagnoza si mentenanta, reducerea timpului afectat operatiilor de
pornire/oprire, dezvoltarea de diverse instrumente pentru controlul proceselor, interfata
om-masina perfectionata, etc .

Se remarca tendinta aplicarii tehnicilor si teoriilor de control moderne in identificare,

estimare, optimizare, control robust si adaptiv, ca o alternativa/completare a tehnicilor de
control conventional. Utilizarea tehnicilor de control inteligent in planificarea, proiectarea,
operarea si controlul sistemelor industriale conduce la o mai buna utilizare a mijloacelor
existente, operare, control si management mai eficient.

In conditiile nivelului tehnologic ridicat atins, caracterul puternic neliniar al anumitor

procese (chimice, energetice, etc) deschide noi directii de cercetare in scopul cresterii

12
randamentului, sigurantei si fiabilitatii sistemelor de conducere a proceselor industriale.
Aceasta problema poate fi rezolvata prin aplicatii ale metodologiilor inteligente de
conducere. In aceste conditii se pot utiliza aplicatii bazate pe sisteme expert, retele neurale
si mulimi fuzzy in controlul, operarea si managementul sistemelor de conducere.

1.1 DCS Distributed Control Systems

Evolutiile in domeniul microelectronicii, aparitia microprocesoarelor, perfectionarea si

producerea pe scara larga a acestora concomitent cu scaderea preturilor a condus la crearea
unor noi generatii de echipamente de automatizare caracterizate de:

utilizarea tehnicii de transmisie seriala a informatiilor in detrimentul

celei clasice prin legaturi paralele;

flexibilitate mare

facilitati deosebite privind dimensionarea, proiectarea, prelucrarea si

stocarea datelor, permitand activitati paralele proiectare-executie si
reducerea considerabila a timpului de punere in functiune;

tehnologii avansate de realizare a camerelor de comanda;

facilitati de diagnoza si mentenanta;

utilizarea de componente hardware si software standard.

Sistemele distribuite de conducere permit actiuni de reabilitare a instalatiilor de

automatizare cu inlocuire partiala sau totala a instalatiei de automatizare existente. DCS
reprezinta un ansamblu de subsisteme integrate intr-o conceptie unitara si capabila sa
furnizeze toate functiile cerute de automatizarea proceselor energetice, respectiv achizitie
si procesare date, supraveghere, comanda, reglare, protectie. Structura generala a unui
sistem distribuit de conducere este prezentata in fig. 1.1.

13
 OS ES DS

CS

AS

FE PROCES

Fig.1.1 -Structura generala a unui sistem distribuit de conducere

Principalele componente ale sistemului sunt:

1 FE (Field Equipment) Echipamente si aparate locale (traductoare, elemente de

executie, etc.) care asigura transformarea parametrilor tehnologici in informatii preluate
de sistemul de conducere, sau intervin in proces executand comenzi primite de la
sistemul de conducere.

2 AS (Automation System) Sistemul de automatizare asigura interfata cu procesul si

procesarea informatiilor in vederea realizarii functiilor operative cum ar fi reglare,
comanda, protectie si supraveghere. Se pot organiza sisteme de automatizare separat
pentru fiecare functie in parte sau pentru parti de instalatii tehnologice in functie de
dimensiunea obiectivului. De exemplu, in cazul automatizarii centralelor electrice,
echipamentele de protectie, comanda arzatoarelor, reglarea turbinei, necesita sisteme
speciale care devin entitati distincte in cadrul sistemului de automatizare, insa care sunt
perfect integrate din punctul de vedere al comunicatiei si hardware. In structura
sistemului de automatizare se pot intalni de asemenea automate programabile (PLC) si
sisteme de automatizare conventionale, ambele putand furniza sau utiliza date din
sistem. Conexiunea dintre echipamentele sistemului de automatizare se realizeaza prin
magistralele de date locale.

14
3 ES (Engineering Station) Prin statia de proiectare/configurare se realizeaza
proiectarea si configurarea modulelor sistemului de automatizare, configurarea
functiilor la nivelul statiei de operare precum si configurarea si testarea sistemului la
punerea in functiune.

4 OS (Operator Staion) Statia de operare furnizeaza operatorului toate informatiile

necesare din proces cum ar fi: scheme sinoptice, curbe de variatie a marimilor din
proces, monitorizarea alarmelor si evenimentelor, etc, acestea permitand operatorului sa
aiba o imagine cat mai completa asupra procesului. Prin mouse sau track-ball se pot
selecta cu usurinta imagini, accesa functii, schimba meniuri sau manipula elemente din
proces. Fiecare statie se poate configura astfel incat sa permita acces limitat sau integral
la orice regiune din proces.

5 DS (Diagnose System)- Sistem de diagnoza. Asigura partea de diagnoza si mentenanta

pentru sistemul de automatizare, calcule de eficienta a instalatiei tehnologice.

6 CS (Communication System) Sistem de comunicatie care asigura transmiterea

informatiilor intre sistemele de automatizare, proiectare, diagnoza si operare. Sistemul
utilizeaza protocoale de comunicatie standard cum ar fi TCP/IP, care realizeaza
transferul de date in conditii de mare securitate, cu algoritmi sofisticati de diagnoza si
controlul erorilor.

Demararea unei actiuni de reabilitare se realizeaza cu luarea in considerare a urmatoarelor

necesitati: cresterea eficientei instalatiei tehnologice, cresterea disponibilitatilor sistemului
de conducere, reducerea costurilor de intretinere, cresterea gradului de manevrabilitate,
reducerea emisiilor poluante. In urma reabilitarii sistemului de conducere, rezultatele
trebuie sa se concretizeze in: o mai buna preluare si eliminare a perturbatiilor in
functionare, reducerea erorilor de masura prin aplicarea unor algoritmi performanti de
corectie, ridicarea nivelului de automatizare, imbunatatirea supravegherii si urmaririi
procesului, obtinerea unor facilitati de diagnosticare a sistemului, imbunatatirea conditiilor
de lucru, facilitati privind obtinerea si actualizarea informatiei, reducerea timpului afectat
manevrelor de pornire/oprire.

15
Privind aceste deziderate, este evident ca solutia cu DCS este optima. Exista unele situatii
extreme cum ar fi de exp. obiective energetice de mica putere (CAF-uri, blocuri cu puteri <
12 MW) unde varianta DCS este inacceptabila financiar, iar varianta cu automate
programabile (PLC) este mai potrivita. In cazul unor obiective industriale unde volumul de
semnale, actionari, bucle, este considerabil crescut, varianta cu automate programabile este
sufocata si in aceste situatii devine fezabila varianta DCS. Trebuie facuta precizarea ca
exista o multitudine de solutii care pot fi acceptate incepand de la pastrarea unei parti din
instalatia existenta si inlocuirea partiala cu echipamente tip automate programabile pana la
solutia total DCS.

Exista doua filosofii de sistem distribuit, europeana (Siemens, ABB, etc) si americana
(Westinghouse, Elsag Bailey, etc). Versiunea europeana subliniaza mai bine principiul
ierarhizarii si nivele specifice de management (bloc, grupa functionala, subgrupa
functionala, actionari individuale).

Din punctul de vedere al diferentei intre nivelele de pozitionare a echipamentelor

inteligente si autonomia functionala, versiunea europeana presupune module inteligente la
nivelul de actionari, in timp ce versiunea americana adopta solutia unor unitati centrale de
prelucrare (CPU) puternice cu module neinteligente I/O care sa rezolve problemele de
automatizare ale intregului grup functional. Este dificil de spus care dintre strategii este
mai buna, una presupunand un nivel mai mare de distributie hardware si cealalta
presupunand o siguranta mai mare in functionare a echipamentului.

Exista diferente si din punctul de vedere al sistemului de comunicatie. In versiunea

europeana se utilizeaza o magistrala redundanta la nivelul intregii centrale, care realizeaza
comunicatia dintre componetele sistemului si comunicatia cu sistemele externe. Cum
distributia este realizata la cel mai de jos nivel de automatizare, se considera suficienta
solutia unei singure magistrale redundante de comunicatie. Din aceleasi rationamente,
datorita faptului ca modulele inteligente sunt mai putin numeroase, in varianta americana
sunt utilizate mai multe retele locale de exemplu pentru blocuri, anexe, etc, conectate la o
retea principala.

16
Datele in timp real din orice punct al procesului pot fi afisate in camera de comanda sau in
orice alt nivel de management.

17
1.2 SCADA Supervisory Control and Data Acquisition

Prin sisteme SCADA (Supervisory Control And Acquisition) se intelege un sistem

automat de achizitie a datelor, supraveghere si conducere a proceselor.

Controlul asupra unui proces inseamna stapanirea informatiilor: achizitia datelor

din proces, prelucrarea lor, stocarea informatiilor, transmiterea informatiilor de la locul
producerii catre posibilii utilizatori in timp util pentru luarea deciziilor, stabilirea
comenzilor catre proces.

Primele sisteme SCADA au fost sisteme centralizate si ierarhizate. Acestea

foloseau un calculator de process la care se aduceau prin cabluri marimile masurate de
fiecare traductor amplasat in proces si care, pe de alta parte comunica prin modem cu un
calculator amplasat la nivelul ierarhic superior (dispecerat).

Realizarea unui asemenea sistem SCADA prezinta o serie de dezavantaje, dintre care
cele mai importante sunt urmatoarele:

o implica folosirea unui numar mare de cabluri cu lungimi importante pentru

fiecare traductor;

o defectarea calculatorului de proces conduce la scoaterea din functiune a intregului

sistem SCADA.

Componenta sistemelor SCADA. Arhitectura functionala a sistemelor SCADA.

Caracteristicile sistemelor SCADA.

Componena sistemelor SCADA

Sistemele SCADA sunt alctuite din diferite componente conectate ntre ele:
Componente de msurare, acionare i automatizare

18
 msurare: n cazul reelelor de transport i distribuie fluide se
msoar presiunea, temperatura i debitul, iar pentru reele electrice
se msoar tensiunea, curentul i frecvena;

componentele de msurare pot fi instrumente de msur cu ieire

digital sau analogic (conectate la o unitate de conversie analog-
digital). Valoarea digital a msurtorii se preia de catre unitile
terminale de prelucrare (RTU = remote terminal unit), care
evalueaz rezultatul msurtorii, iniiaz efectuarea unor comenzi
i comunic rezultatele msurtorii ctre sistemul central de
prelucrare.

acionare i automatizare: pentru reele de transport i/sau distribuie

de fluide: ventile, robinete sau pompe prevzute cu comand, etc.;
pentru reele electrice: comutatoare, ntreruptoare, etc.

componentele de acionare i automatizare sunt conectate la RTU

sau la PLC care pe baza comenzilor sosite de la sistemul central de
prelucrare comand efectuarea unor operaii.

Componente hardware
calculatoare, imprimante, monitoare, module inteligente de
conducere a proceselor, module de comand cu logic programat,
uniti de stocare, etc.

ofer suportul de prelucrare, stocare, introducere, afiare sau

imprimare a datelor;

Din considerente de siguran se obinuiete folosirea unor elemente

redundante pentru a preveni pierderea datelor sau ntreruperea
funcionrii.

19
 Componente software
sisteme de operare (de timp real, sau nu), sisteme de achiziie a
datelor, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe de
simulare, programe de comunicaii, programe de arhivare/restaurare
a datelor. Aceste sisteme ofer suport pentru prelucrare (sisteme de
operare, medii de rulare a programelor i de dezvoltare), asigur
mijloace de urmrire, vizualizare i prelucrare a datelor. Pe baza
unor prelucrri anumite componente/module pot iniia diferite
operaii (comandarea unor elemente de acionare i automatizare).

programele de comunicaii asigur legturile ntre diferite elemente

ale sistemului SCADA.

sistemele de gestiune a bazelor de date (trebuie s existe o baz de

date de timp real care nregistreaza valorile momentane i care
asigur suportul unor prelucrri de timp real; iar pe de alt parte
aceste date se vor nregistra pentru analize ulterioare n baze de date
convenionale). Metodele de nregistrare a datelor sunt:

n funcie de caracteristicile temporale ale nregistrrilor:

continue monitorizare permanent a parametrilor procesului;

selective monitorizarea valorilor ntr-o anumit perioad;
aciclice determinate de evenimente, de exemplu nregistrarea valorilor
curente n cazul condiiilor critice n care se pot depi valorile maxime;

n funcie de caracteristicile structurale ale nregistrrilor:

de proces monitorizarea ntregului proces;

orientat pe subprocese cu selecia subproceselor care se
monitorizeaz.

20
 Componente de comunicaie
reele LAN, cablurile reelelor (cabluri coaxiale, UTP, optice), plci
de reea

linii telefonice, modemuri

mijloace de comunicaii radio terestre, staii de emisie-recepie, relee

de transmisie

mijloace de comunicaii prin satelii, staii de emisie-recepie satelii

Componente de comunicatie asigur fluxul de date n interiorul

sistemului. Pentru a prentmpina cderea parial sau total a
sistemului se vor folosi mijloace redundante de comunicaii.

Arhitectura funcional

Pentru a oferi suport decizional, sistemele SCADA trebuie s ofere o mare varietate
de servicii.

Serviciul de achiziie de date, serviciului de comunicare, serviciul de

comand la distan.

Datele culese de modulele de msurare sunt transmise elementelor

locale i centrale de prelucrare, iar comenzile date de operatori sau
procedurile iniiate de sistemul central de prelucrare sau de
modulele locale de decizie sunt transmise elementelor de execuie.
Un serviciu legat de achiziia de date este verificarea consistenei
datelor, depistarea unor erori de transmisie, determinarea unor
eventuale erori de calcul, etc. Dac a aprut una din condiiile

21
 excepionale, se declaneaz serviciul de alarmare. Mesajele de
alarm se pot afia pe ecran, pot fi sortate i filtrate cronologic,
dup prioriti, dupa starea curent a alarmei (activ/inactiv),
sursa care a produs mesajul, sau alte opiuni.

Interfaa de operare

Pentru supravegherea i conducerea procesului, este necesar

urmrirea pe un panou sinoptic a dispunerii reelei, afiarea
informaiilor de stare, posibilitatea de iniiere a unor comenzi,
afiarea detaliat a anumitor zone, etc.

Urmrirea i analiza tendinelor de variaie a variabilelor

Urmrirea tendinelor de variaie a variabilelor de stare este

important, aceasta putnd fi folosit n diagnoz i n scop
predictiv. n acest scop se nregistreaz ntr-o baz de date o istorie
a evenimentelor, care pe lng valorile de stare, conine i
eventualele alarme i comenzi date de operatori. Analizele de
consum sunt utile pentru depistarea vrfurilor de consum zilnice,
sptmnale, lunare i anuale; pe baza acestor date se pot seta
parametrii pentru analizele predictive.

Serviciul de securitate

Verificarea accesului n sistem este efectuat de serviciul de

securitate, care permite accesul pe baz de parole i nivele de
acces, se pot defini moduri de deconectare a utilizatorilor.

22
 Serviciul de diagnoz

Sistemul trebuie s ofere posibilitatea depistrii rapide a

defeciunilor din reea, precum i a localizrii ct mai exacte ale
acestora. De asemenea, trebuie s poat oferi toate datele
referitoare la posibilele elemente implicate n remedierea
defeciunii.

Serviciul de arhivare a datelor

Elaborarea unui sistem de arhivare a datelor este necesar n

vederea unor analize / prelucrri ulterioare, precum i elaborarea
unor rapoarte de producie. n acelai timp, datele trebuie s
reflecte ct mai exact starea reelei, iar sistemul s poat oferi o
imagine ct mai complet asupra strilor, evenimentelor din reea.

Serviciul de simulare

Sistemul de simulare permite analiza unor scenarii de tip "ce se

ntmpl, dac". Acestea se pot referi la impactul unor dezvoltri,
extinderi de reele, situaii de avarie, etc. Prin simularea reelei se
permite interpolarea valorilor i n unele puncte n care nu sunt
montate instrumente de msur.

Caracteristicile sistemelor SCADA

Deschiderea: capacitatea sistemului de a fi supus unei extinderi

ulterioare. Aceasta caracteristic se realizeaz prin utilizarea
conceptului de sistem deschis (Open System).

23
 Deschiderea trebuie s fie prezent att din punct de vedere
hardware, software (sisteme de operare diferite i cod portabil),
comunicaii (standarde internaionale: PROFIBUS i OPC (OLE
for Process Control), MPI, Industrial Ethernet, TCP/IP, etc), ct i
din punct de vedere al administrrii datelor (de exp. SQL).

Integrabilitatea: asigur posibilitatea conlucrrii cu alte sisteme,

cum ar fi de exemplu sistemul informatic al ntreprinderii, sistemul
de proiectare, sistemul de facturare a consumurilor, staii de lucru
LAN/WAN, sisteme de conducere distribuite, sisteme de conducere
a fabricaiei, sisteme de modelare a proceselor, sisteme de
optimizare, etc.

Adaptabilitatea: posibilitatea de a configura componentele conform

cerinelor concrete, chiar n cazul n care aceste cerine se modific
pe parcursul duratei de via a sistemului; posibilitatea de a conecta
noi echipamente sau programe la sistemul existent.

Toleran la defect - se asigur prin redundan n module de

achiziie, comunicaie, unitile de prelucrare, etc.

Disponibilitate ridicat: se poate realiza prin componena modular

i elemente redundante, precum i includerea de posibiliti de
autotest, izolare i ocolire a modulelor defecte.

24
25
26
27
28
1.3 Automate Programabile (PLC)

Automatele programabile sunt structuri destinate conducerii proceselor industriale

la realizarea crora s-a urmrit eliminarea n ct mai mare msur a structurilor logice
cablate i nlocuirea acestora cu structuri logice programabile.

Un automat programabil se compune din trei parti principale:

procesorul,

memoria,

interfetele de intrare/iesire, legate intre ele printr-o magistrala interna (BUS).

Automatul programabil este un echipament electronic de automatizare oferit ,,la

cheie de catre producator, dar care poate conduce un proces numai dupa efectuarea
legaturilor cu traductoarele si cu elementele de executie, urmata de inscrierea programului
de lucru in memoria automatului.

Legatura dintre automatul programabil si procesul condus se asigura prin

intermediul interfetelor de intrari/iesiri. Fiecare traductor trebuie conectat la o borna a
interfetei de intrare a automatului si fiecare element de executie trebuie conectat la o borna
a interfetei de iesire a automatului.

Programul de lucru al automatului programabil se scrie intr-un limbaj de

programare adecvat, cu ajutorul consolei de programare sau al calculatorului PC.
Programul se stocheaza in memoria automatului si executia programului este controlata de
procesorul unitatii centrale.

Faptul ca memoria automatului poate fi stearsa si apoi incarcata cu un nou program

ori de cate ori se doreste, sau programul din memorie poate fi modificat dupa dorinta, ofera
automatului programabil flexibilitate in utilizare.

Eliminarea unui automat dintr-o aplicatie si reutilizarea lui in alta aplicatie este
foarte simpla; se concepe noul program de lucru, se inscrie programul in memoria

29
automatului si se conecteaza la noul proces prin intermediul bornelor corespunzatoare ale
interfetelor de intrare-iesire.

Pentru aplicaii de nivel redus criteriul cel mai important n configurarea aplicaiei
este reprezentat de numrul de intrri i ieiri precum i de dimensiunea programului
utilizator. n cazul proceselor mai complexe trebuie avute n vedere urmatoarele criterii:
dac rspunsul n timp este suficient de rapid, dac memoria este suficient pentru volumul
de date care urmeaz s fie nmagazinat.

n cazul proceselor rspndite n mai multe locaii este mai util folosirea unor
module de I/O distribuite dect a unor module de I/O dispuse pe PLC.

Alegerea limbajului de programare depinde de utilizator precum i de

complexitatea programului care trebuie realizat. n cazul prelucrrii semnalelor binare sunt
mai uor de folosit LAD i FBD, n timp ce n cazul procedurilor complexe care necesit
prelucrarea de variabile complexe i adresarea indirect poate fi utilizat STL.

30
31