TEMA PROIECTULUI:

CONTROLUL PROCESULUI DE OBINERE A

COMPOTULUI DE CAISE

1
 C U PR I NS

I.Argument3

II.Procesul tehnologic de obinere a compoturilor.6

2.1 Condiii de calitate tehnologic a caiselor...6

2.2 Principalele operaii de obinere a compotului de caise...7

2.3.Utilaje folosite la obtinerea compotului de caise..7

2.4. Accidente de fabricaie.7

III.Controlul calitii fabricrii compotului de caise ....9

3.1 Caracteristicile senzoriale i fizico chimice ale compotului de caise....9

3.2 Determinarea masei nete i a proporiei de fructe..10

3.3 Determinarea substanelor solubile din compotul de caise prin metodarefractometric11

3.4 ncercarea ermeticitii prin metoda cu ap cald..13

IV. Norme de igiena si protectia muncii specifice la obtinerea compotului de caise..14

V.Concluzii .15

VI.Bibliografie.16

VII.Anexe18

2
 I.Argument

Compoturile de fructe reprezinta o forma principala de conservare a fructelor, deoarece

adaosul de sirop de zahar determina o imbunatatire simtitoare a calitatii produsului si in
acelasi timp permite consumarea sa ca produs gata preparat.
Tehnologia moderna de fabricare a compoturilor de fructe s-a orientat in directia
selectionarii unor soiuri de materii prime adecvate acestui sortiment si inbunatatirea
metodelor de pregatire a fructelor pentru obtinerea unor produse de calitate superioara.
In domeniul prelucrarii fructelor pentru fabricarea compoturilor, cercetarile recente au
scos in evidenta, in special, importanta procesului de oparire si exhaustizare. Oparirea, in
acest caz, este necesara in scopul eliminarii aerului din tesuturi si a asigurarii unei umpleri
corecte a recipientelor, fiind recomandata pentru majoritatea fructelor.

Materii prime Caracteristicile calitative ale unei materii prime, folosite n industria
prelucrrii legumelor i fructelor, depind de specie, soi, grad de maturitate, clim, sol,
agrotehnica aplicat, precum i de condiiile de recoltare, transport i stocare.
nsuirile fizice ale caiselor
Forma: este o nsuire caracteristic pentru diferite specii i soiuri de caise.
Mrimea: este redat prin mas, dimensiuni sau volum; introducerea n procesul tehnologic a
unor materii prime uniforme ca mrime, permite prelucrarea mecanizat i obinerea unor
produse finite de calitate bun i constant.
Masa: se exprim n grame, n kilograme sau prin numrul de buci care intr ntr-un
kilogram.
Volumul : se exprim n centimetri cubi, i se msoar prin cantitatea de ap dislocuit.
Masa specific: se exprim n g/cm depinznd de gradul de coacere i condiioneaz direct
rezistena mecanic la transport i prelucrare.
Masa volumetric: variaz n funcie de form, mrime i mas specific; prezint
importan pentru stabilirea spaiului necesar pentru depozitare i se exprim n kg/m.
Cldura specific: reprezint cantitatea de cldur sau de frig, necesar pentru ridicarea sau
coborrea temperaturii cu 1C a unitii de mas de caise.
Temperatura de nghe : reprezint punctul de la care apa liber din fructe trece n stare
solid(variaz ntre 0,5 i 4C ).
Fermitatea structo-textural: indic rezistena pe care o opun fructele la exercitarea unei
presiuni exterioare. Se msoar cu penetrometrele sau cu maturometrele. Fermitatea caiselor
se datoreaz caracteristicilor structurale, texturii, compoziiei chimice precum i gradului de
maturitate.

nsuirile senzoriale ale caiselor

nsuirile senzoriale reprezint proprieti ce pot fi percepute cu ajutorul simurilor i

constituie factori importani n stabilirea calitii caiselor n vederea valorificrii lor. Aceste
proprieti pot suferi modificri sensibile n cursul transportului, depozitrii i prelucrrii:

3
 - culoarea este variat i se datoreaz n pigmeni clorofilieni, antocianici i
carotenoidici care dau culoarea verde, roie i galben.
- gustul este specific fiecrei specii i soi i e determinat de coninutul caiselor n unii
componeni chimici (zaharuri, acizi organici i polifenoli).
- aroma contribuie la definirea calitilor gustative i este o caracteristic complex, de
gust i miros.
- mirosul reprezint senzaiile produse de unele substane volatile asupra organului
olfactiv.
Compoziia chimic a caiselor. Caisele au o compoziie chimic foarte divers n
funcie de soi, condiii climaterice i tratamente agrotehnice. n concluzie, gradul de
maturitate tehnologic caracterizeaz caisele att din punct de vedere al compoziiei chimice
ct i din punctul de vedere al nsuirilor fizice i senzoriale.

nsuirile senzoriale ale caiselor

nsuirile senzoriale reprezint proprieti ce pot fi percepute cu ajutorul simurilor i

constituie factori importani n stabilirea calitii caiselor n vederea valorificrii lor. Aceste
proprieti potsuferi modificri sensibile n cursul transportului, depozitrii i prelucrrii:
- culoarea este variat i se datoreaz n pigmeni clorofilieni, antocianici i carotenoidici care
dau culoarea verde, roie i galben.
- gustul este specific fiecrei specii i soi i e determinat de coninutul caiselor n unii
componeni chimici (zaharuri, acizi organici i polifenoli).
- aroma contribuie la definirea calitilor gustative i este o caracteristic complex, de gust i
miros.
- mirosul reprezint senzaiile produse de unele substane volatile asupra organului olfactiv.
Compoziia chimic a caiselor
Caisele au o compoziie chimic foarte divers n funcie de soi, condiii climaterice i
tratamente agrotehnice. n concluzie, gradul de maturitate tehnologic caracterizeaz caisele
att din punct de vedere al compoziiei chimice ct i din punctul de vedere al nsuirilor
fizice i senzoriale.

Apa
Liber Legat
Substan uscat Substane organice Substane minerale Glucide 7 15%- Solubile: glucoz,
fructoz, zaharoz- Insolubile: amidon, celuloz,

hemiceluloz, pectine Protide 20 33 %Lipide: gliceride, fosfatide, steride, ceruri Substane

tanante condensate solubile: catehine Substane colorante:Antociane: roie Flavone: galben
Carotenoide: galben portocaliu Clorofile: verzi Substane de arom: aldehide, cetone, alcool
Vitamine:- Hidrosolubile: C, 1, 2, B6, P, PP- Liposolubile: provitamina A, K, F, E i DA cizi
organici 0,1 1,3 % : malic, citric,tartric, oxalic, formic, succinic

Apa - joaca un rol important in fabricile de conserve de legume si fructe, ea fiind prezenta
in toate operatiile, incepand cu spalarea produselor, prelucrarea, umplerea in recipiente,
sterilizarea si racirea acestora. Apa trebuie sa aiba un gust placut; gustul si mirosul strain
indica infectarea cu microorganisme, descompuneri organice. Apa trebuie sa fie incolora.
Colorarea apei indica prezenta sarurilor de fier sau o dezvoltare maxima de microorganisme.
Nu trebuie sa contina in suspensie materiale solide. Nu este admisa prezenta amoniacului,

4
acidului sulfuros, clorului, arsenului, iodului, zincului sau cuprului si nici a substantelor
organice.
Zaharul - in industria conservelor de legume si fructe se foloseste in cantitati mari
zaharul. Din punct de vedere chimic zaharul este zaharoza, un bizaharid care se compune din
monozaharidele glucoza si fructoza. De altfel, desfacerea zaharozei in cele doua componente
se poate face prin hidroliza in prezenta unui acid, operatie numita invertire. Siropul obtinut se
numeste zahar invertit.

Materii auxiliare
Ambalaje - pentru ambalarea compoturilor se folosesc ambalajele metalice si
ambalajele din sticla.
Ambalajele metalice sub forma de cutii de conserve detin o pondere importanta in
industria coservelor de fructe si legume. Dintre acestea pe primul loc se situeaza cutiile din
tabla cositorita la cald sau electrolitic.
Ambalajele din sticla - in afara de factorul economic, in general recipientele de sticla
sunt preferate si datorita unor factori psihologici. Astfel recipientele de sticla dau inainte de
toate senzatia curatenie, de neutralitate completa fata de continutul si de perfecta
impermeabilitate fata de factorii externi.
Conservantii - metabisulfitul de potasiu (K2S2O5) se foloseste la fel ca si bioxidul
de sulf; este o substanta alba cristalina care practic contine 50% SO2.
-acidul benzoic si benzonatul de sodiu se foloseste in scopuri industriale, benzonatul
de sodiu se foloseste in solutie apoasa in concentratie de 20% adaugandu-se direct in produs.
Are actiunea specifica, in special asupra drojdiilor si mucegaiurilor. Acidul benzoic si sarea sa
de sodiu sunt antiseptici.
-acidul formic se foloseste la conservarea compoturilor de fructe.impiedicand
dezvoltarea fermentilor si a mucegaiurilor.

5
 II.Procesul tehnologic de obinere a compoturilor

2.1Condiii de calitate tehnologic a caiselor

Prin calitate tehnologic se nelege ansamblul de nsuiri fizice, senzoriale, chimice i

microbiologice, pe care trebuie s le aib caisele pentru a putea fi transformate, n mod ct
mai
economic, n produse finite valoroase din punct de vedere alimentar, stabile n timp i cu
durat mare de conservare.Calitatea caiselor este, de asemenea, mult dictat de soi, dar i de
condiiile pedoclimatice i a grotehnice aplicate n timpul creterii i dezvoltrii lor.O
importan deosebit trebuie s se acorde calitii tehnologice nc din momentul
recoltrii,deoarece aceast faz influeneaz asupra calitii caiselor mai ales prin momentul i
modul executrii ei.Gradul de maturare se definete prin anumite proprieti ca: mrimea,
culoarea, tria, gust i arom pe care trebuie s le prezinte caisele, precum i un anumit
raport ntre coninutul de ap i substan uscat i ntre componenii acesteia.n mod frecvent,
recoltarea caiselor se face la diferite grade de maturare:
maturitatea de consum
la care caisele pot fi consumate imediat.
maturitatea tehnologic
la care caisele prezint nsuiri cerute de unele operaii tehnologice din procesul de prelucrare,
de condiiile de transport i depozitare, precum i de produsul realizat.
maturitatea comercial
la care caisele sunt recoltate n vederea comercializrii ulterioare.n concluzie, gradul de
maturitate tehnologic caracterizeaz caisele att din punct de vedere al compoziiei chimice
ct i din punctul de vedere al nsuirilor fizice i senzoriale.Alturi de aceste nsuiri pentru
industrializare, mai intereseaz:
uniformitatea de soi
starea de prospeime: caisele proaspt recoltate sunt turgescente, au o fermitate mare i
rezist mai bine la solicitrile fizico mecanice din timpul manipulrilor, transportului,
depozitrii, i prelucrri
starea sanitar indic dac fructele/caisele sunt sau nu atacate de boli sau insecte,
respectiv ncrctura lor microbian.

2.2.Principalele operatii de obtinere a compotului de caise

Operatiile de pregatire sunt in functie de modul de fabricare al compoturilor, cu sau fara

pielita . Se realizeaza spalarea fructelor in masini de spalat, urmata de sarea dimensiuni.
Eliminarea samburilor se face manual sau mecanic . Depelarea se face prin tratarea chimica .

La fabricarea compoturilor se folosesc se folosete sirop de zaharcu o concentratie de

35-45%, care se calculeaza in functie de concentratia finala a compotului si a extractului
refractometric al fructelor dupa urmatoarea relatie :

6
F+S=C
F- cantitatea de fructe ce intra in recipient
S-cantitatea de sirop ce intra in recipient
C-cantitatea de compot ce se obtine
Siropul se prepara la cald, in cazane duplicate sau in cazane cu manta si agitator .In cazul in
care siropul care se obtine este tulbure, limpezirea se accelereaza prin adaugare 50g acid
citric sau tartric la 100 de kg dupa care se fierbe si se filtreaza .

Dozarea caiselor in recipiente se face manual sau mecanizat . Umplerea cu sirop trebuie sa se
faca pana la 7-10 mm de marginea superioara a recipientului. accelereaz
prin adugarea de 50 g acid citric
Intr-o linie tehnologica rationala de fabricare se introduce operatia de eshaustizare .
Prin aceasta operatie se elimina aerul si se asigura un vid interior satisfacator pentru obtinrea
unor produse de calitate . Vidul trebuie sa fie de 150 mm Hg . In felul acesta se evita
procesele de coroziune interioara care sunt active in compoturile de fructe.

Sterilizarea compoturilor se executa in mod obisnuit la temperatura de 100 C , iar

racirea se face la 40 C .

Depozitarea se face la temperaturi cuprinse intre 10 si 20 C . In timpul depozitarii au loc

procese intense de difuziune intre sirop , proces ce se echilibreaza dupa a 15-a zi de
depozitare . Ca urmare,analiza produsului finit si livrarea se poate face decat dupa aceasta
perioada .

2.3.Utilaje folosite la obtinerea compotului de caise

- Masina de spalat cu ventilator.

- Masa transportoare de sortare.
- Tavi de stocare
- Calibratorul
- Cazanre cu manta si agitator pentru prepararea siropului la cald
- Filtru
- Dozator pentru fructe si produse fluide
- Instalatii exshaustare - eliminarea partiala a aerului din recipient
- Borcane si cutii pentru stocarea compotului
- Recipient pentru sterilozare STORK

2.4. Accidente de fabricaie

Raport necorespunztor ntre fruct i lichid Raport necorespunztor ntre fruct i lichid n
timpul sterilizrii fructele pierd din greutatea iniial n funcie de densitatea
esutului,coninutul de substane extractive i raportul dintre pulp i smbure.Pierderile
minime de greutate a caiselor n urma procesului de difuzie care are loc la sterilizare sunt de
12 13%.

7
 Pentru a evita fabricarea compoturilor cu raport solid lichid:
- necorespunztor se ine seama de aceste pierderi i se va face o dozare corect a caiselor.
-degradarea culorii
Fructele din compot se pot mbruna datorit faptului c nu s-au luat msuri n scopulin
activrii enzimelor pe diferite etape ale procesului tehnologic, nainte de sterilizare.
Apariia culorii roz, rou sau violet se datoreaz folosirii unor materii prime
necorespunztoare sau recipientelor nelcuite.
Se recomand acidularea siropului de umplere.
Palidarea culorii e provocat de supra sterilizare.
Consistena necorespunzatoare
Apariia caiselor destrmate, eventual terciuite, cu siropul opalescent tulbure, este provocat
de folosirea unor fructe supramature, soiuri necorespunztoare, supra sterilizate sau
manevrare defectuoas a recipientelor. Se poate corecta parial prin adugare de clorur de
calciu.Gustul necorespunztor Apare datorit caiselor nca
verzi sau insuficent in
urma unui tratament termic necorespunztor.

8
 III. Controlul calitaii procesului de fabricare a compotului de
caise
3.1 Caracteristicile senzoriale i fizico chimice ale compotului de caise
Aspectul i culoarea se examineaz vizual aspectul exterior i interior i culoarea fructelor i a
zemii compotului.K

JKJJ

LKJJKKJJKJKJKJK

9
3.2Determinarea masei nete si a proportiei de fructe
Importanta determinarii: Aceasta determinare prezinta importanta pentru conservele
din fructe.
Mod de lucru
Im prezi

Mod de calcul:Rezultate personale:Proporia coninutului conservei n caise = Proba de

analizat corespund e standardelor n vigoare.

10
n3.3 Determinarea substanelor solubile din compotul de caise prin metoda
refractometric
Principiul metodei: Metoda se bazeaz pe determinarea coninutului de substan uscat a
compotului de caise cu ajutorul refractometrului.Indicele de refracie variaz n funcie de:
concentraia soluiei
lungimea razei de lumin
temperature la care se face determinarea Materiale necesare:
refractometrul portabil de mn,compot, baghet de sticl, vat
Metoda de determinare refractometrica a substantei uscate da rezultate bune in cazul cand se
analizeaza produse la care predomina zaharurile solubile: sirop de glucoza, siropuri de zahar,
fructe si sucuri de fructe, pireuri de fructe, fructe conservate cu zahar( sirop, gem, dulceata,
marmelada).
Pentru a determina exact substanta uscata trebuie sa se faca corectie necesara, pentru a
elimina erorile provocate de mestecul de zahar existent in solutie.
In cazul fructelor si produselor de fructe, in mod obisnuit nu se mai face corectia
asupra citirii la refractometru. Rezultatul obtinut in acest caz nu se mai exprima in substanta
uscata, ci sub denumirea extract refractometric, care industrial are aceeasi importanta ca si
substanta uscata.
Aparatura - refractrometru gradat in procente
Pregatirea probei - in cazul produselor lichide se ia o proba de sirop cu ajutorul unei baghete
de sticla, se picura 2-3 picaturi pe prisma refractometrului.
Mod de lucru - se ajusteaza la clar linia de despartire si se citeste repede pentru a evita
pierderile prin evaporare. Cititrea se face al lumina zilei sau la bec mat, respectandu-se de 3
ori si facandu-se media aritmetica.
Dupa fiecare determinare se va sterge bine suprafata prismelor, la inceput cu vata
umeda si apoi cu vata uscata.
Determinarea se va executa la temperatura ambianta.
La valoarea citita la refractometru se face corectia astfel:
-sub +20C se scade din valoarea citita cate 0.07 pentru fiecare grad de temperatura;
-peste +20C se adauga la valoarea citita la refractometru cate 0.07 pentru fiecare grad de
temperatura.
Media a trei determinari reprezinta substante solubile (grade refractometrice la 20C).
Refractometru se verifica cu apa distilata cand trebuie sa se indice gradatia zero si cu o solutie
de zaharoza 10%, cand trebuie sa indice gradatia corespunzatoare.
Determinarea zaharului reductor prin metode chimice
Pregatirea probei - se cantareste o cantitate de produs cu o precizie de 0.01g in functie de
continutul de zahar, pentru compot, 50g. Produsul se introduce intr-un pahar de laborator de
250 ml cu 100 ml apa distilata si se incalzeste la flacara, pe sita, timp de 5 minute, amestecand
bine cu o bagheta. Se trece apoi continutul intr-un balon cotat de 200 ml. Se raceste, se aduce
la semn cu apa distilata, se filtreaza, iar filtratul se prinde intr-un vas curat si uscat. Se obtine
filtratul "A". In cazul determinarii zaharului total reductor total se va face invertirea.
Metoda Bertrand - principiul metodei
Zaharurile reductoare reduc la cald solutia alcalina a complexonului cupro-tartric la
oxidul cupros:

OCH-COONa HOCH-COONNa
R=CHO+2Cu + 2H2O=R-COOH+Cu2O+2
OCH-COOK HOCH-COOK
11
Oxidul cupros se dizolva in solutie acida de sulfat feric:
Cu2O+Fe2(SO4)3+H2SO4 =2CuSO4+2FeSO4+H2O
Fierul bivalent format se titreaza cu permanganat de potasiu:
10FeSO4+2KMnO4+8H2SO4=5Fe2(SO4)3+2MnSO4+8H2O+K2SO4
Reactivi necesari:
Solutie cuprica: 40g sulfat de cupru cristalizat se dizolva in 1000ml apa distilata;
Solutie sodica: 200g sare Seignette(tartrat de sodiu si potasiu) si 150g hidroxid de sodiu, se
dizolva in apa si se aduc la semn cu apa distilata la 1000ml;
Solutie ferica: 50g sulfat feric se dizolva in 500ml apa fierbinte. Dupa racire completa se
aduaga 200g acid sulfuric 96% se raceste si se aduce cu apa distilata la 1000ml;
Acid clorhidric 37%;
Permanganat de potasiu n/10;
Hidroxid de sodiu 20%;
Fenolftaleina, solutie alcoolica 1%;
Mod de lucru: -din filtratul "A", obtinut la pregatirea probei, se iau 5 ml si se introduc intr-un
balon cotat de 100ml, se aduce la semn cu apa distilata si se omogenizeaza.
Intr-un vas conic se introduc 20ml solutie cuprica si 20ml solutie sodica. Se incalzeste
iar cand continutul a ajuns la fierbere se aduauga 20ml solutie din balonul cotat de 100ml. Se
incalzeste din nou si se fierbe exact 3 minute. Se lasa sa se depuna oxidul cupros, se filtreaza
la trompa printr-un filtru de sticla filtranta 3G4. Dupa ce s-a separat prin decantare tot
lichidul, se spala precipitatul de doua ori cu apa distilata fiarta. Se goleste vasul de trmpa si se
spala bine cu apa distilata si se adapteaza filtrul la vasul de trompa.
Peste precipitatul de oxid cupros din vasul conic se adauga, imediat dupa spalare, 20-
30ml solutie ferica pentru dizolvare. Se obtine o solutie limpede colorata in verde. Se trece
aceasta solutie pe filtru ca sa se dizolve precipitatul antrenat prin decantare. Se mai adauga
putina solutie ferica. Se spala si filtrul cu apa distilata fiarta. Se desface vasul de trompa si se
titreaza la rece cu permanganat de potasiu, pana cand o picatura de permanganat in exces
coloreaza lichidul in roz.
Calcul:
La 1ml KmnO4 n/10 corespund 6.357 mg cupru.
mgCu=V6.357
in care:V= reprezinta volumul de permanganat de potasiu n/10 folosit la titrare, in ml.
Se cauta in tabela cantitatea de zahar invertit corespunzator cantitatii de cupru
determinate mai sus.
Procentul de zahar total, exprimat in zaharul invertit, se calculeaza cu formula:
% zahar total=adG
In care: a= cantitatea de zahar invertit citita din tabela, corespunzatoare cantitatii de cupru
determinat, in mg;
G= greutatea produsului luat in analiza, in grame;
d= dilutia probei pentru obtinerea extractiei;

Compotul de caise se ncadreaz n limitele STAS ului din punctul de vedere al substanei
uscate.

12
3.4 ncercarea ermeticitii prin metoda cu ap cald

Recoltarea probelor:Probele se iau din diferite puncte ale lotului, avnd grij s
cuprind cutii sau borcane din toate datele de fabricaie, care intr n compoziia lotului. Toate
probele se supun verificrii
Aspectului exterior i marcrii. Dup aceasta se trece la ncercarea ermeticitii.Marcarea
conservelor se poate face prin tanare, tampilare sau etichetare n cazul conservelor destinate
consumului.Mod de lucru:Rezultate personale
:
Din interiorul recipientului de compot nu au ieit bule de aer timp15 minute.Interpretarea
rezultatelor
:
Cutia de compot este nchis ermetic, corespunde normelor prevzute n STAS, iar compotul
nu prezint nici un fel de pericol n timpul consumrii
.
- se ndeprteaz etichetele, se spal borcanele i/sau cutiile cu o crp nmuiat n benzin se
aeaz recipienii pe un singur rnd ntr-un vas cu ap nclzit la fierbere- volumul apei s fie
de 4 ori mai mare dect volumul recipienilor iar temperatura apei s nu scad sub 80.-
nivelul apei la suprafa trebuie s depeasc 15 cm- se las o perioad de timp i se verific
dac apar bule de gaze la suprafaa apei Recipientele din care ies gaze nu sunt etane.

13
IV.Norme de igiena si protectia muncii specifice la obtinerea
compotului de caise
Cazanele duplicate trebuie sa fie obligatoriu prevazute cu ventil de siguranta,
manometru, robinet de aerisire si oala de condens.
Bascularea cazanului duplicat trebuie facuta numai prin surub fara sfarsit si roata
melcata. Se interzice bascularea cazanului prin parghia libera si fixarea prin cui.
Inainte de a se drumul la abur, trebuie deschis robinetul de condens, pentru a se evita
socurile termice.
Lopetiile de agitare a continutului vor avea coada cat mai lunga si in unghi fata de
planul lopetii, pentru a se evita pericolul stropirii cu material fierbinte. In fata cazanelor
duplicate trebuie montate gratare de lemn pe pardosea. Mesele de umplere trebuie prevazute
de jur imprejur cu bare de distantare care sa impiedice caderea recipientelor de pe masa si cu
borduri de jur imprejur, pentru a evita scurgerile de solutie pe hainele muncitorilor.
Halele si spatiile destinate acestor operatii trebuie sa corespunda conditiilor de igiena a
muncii. Pentru deseuri se amenajeaza lazi speciale care se golesc zilnic.
Langa spalatoare trebuie montate obligatoriu gratare de lemn pentru muncitori.
Curatirea, spalarea, desfundarea, stergerea sau orice reparatii de masini se vor face
numai cand masinile sunt in stare de repaus.
Motoarele si legaturile electrice vor fi bine izolate impotriva apei si actiuni mecanice.
Introducerea si scoatera borcanelor din premuietor se vor face cu ajutorul unor cosuri
metalice perforate. La spalare, muncitorii vor fi dotati cu echipamentul de protectie prevazut
de normativele in vigoare. In spalatorie trebuie sa existe o lada pentru strangerea cioburilor de
sticle. La masina de spalat se pun gratare de lemn pe pardoseala.
Mecanismele de actionare se prevad cu aparatoare de protectie.
Stivuirea si destivuirea borcanelor se va face cu mare atentie, muncitorii fiind
imbracati in echipament de protectie spre a evita ranirea prin taiere.

14
 V.Concluzii

Fiind bogate n substane nutritive ele reprezint un preios ajutor al sntii, i tocmai
deaceea este util s cunoatem compoziia i proprietile lor.Fructele conin ap (85%),
zaharuri, acid citric, acid malic, sodiu, mult potasiu, calciu,fosfor, magneziu, fier, cupru, mult
provitamina A i alte vitamine (B1, B2, C, P, PP etc).Una dintre proprietile de baz ale acestor
fructe este aceea c tonific sistemul nervos,motiv pentru care sunt recomandate n astenie
fizic i intelectual, stri depresive, insomnii, nevroz,stres, oboseal. Caisele ajut mult
digestia i prin proprietile lor diuretice i depurative, detoxific organismul, i sporesc
reaciile naturale de aprare, l fortific i l regenereaz.Avnd aciune alcalinizant, ele
contribuie la meninerea echilibrului acido-bazic din sngelei esuturile corpului diminund
aciditatea. n plus, caisele, sunt antianemice, antihelmitice i antidiareice.Sucurile proaspete
de caise constituie un adevrat medicament natural atunci cnd sunt folosite de ctre bolnavi
cu febr ridicat sau cu boli de piele. Amestecat cu miere sau glucoz, acest suceste foarte
racoritor pentru cei care au febr mare, contribuind de asemenea la eliminarea toxinelor din
organism.Aplicat prin tamponare pe diferite leziuni, eczeme, arsuri provocate de expunerea la
soare sau alte probleme survenite prin expunerea la frig sau medii reci, sucul de caise
acioneaz eficient,amelioreaz i vindec epiderma afectat.Foarte hrnitor, miezul de cais
este bogat n Vitamina B17, cunoscut i sub numele de"amigdalin." Aceast vitamin este
un ajutor foarte important n lupta mpotriva principalului inamical sntii omului, cancerul,
deoarece distruge celulele cancerigene i ajut n acest mod la prevenirea acestei boli
nfricotoare.

15
 = VI. Bibliografie

B. Segal, E. Ionescu R. Ionescu Utilaje i tehnologia prelucrriilegumelor i fructelorEditura

Didactic i Pedagogic, Bucureti 1985
C. Banu Manualul inginerului de industrie alimentar Editura tehnic, Bucureti 1999
XXX Colecii de STAS
http://news.softpedia.com/news/Caisele-O-sursa-dulce-de-vitamine-ro-26714.shtml
http://www.copilul.ro/ghid_medical_Caisele___remediu_pentru_intarirea_sistemului_nervos_
128_745.html
http://www.topsanatate.ro/articol/caisele-27486.html
http://ro.wikipedia.org
http://www.expressibian.com/stiri-detalii.php?id=348
www.csid.ro/dieta/caisele-ne-protejeaza-vederea-si-inima-2743868
www.sanatatea.com
sanatate.jurnalul.ro
((m m2) / (m m1)) x 100Mn = m m1

16
Anexe

fr Ingrediente compot de caise:1 kg caise300 - 400 g zahr1 l de ap Modul de preparare a

reetei:Pentru compot proaspt de caise:1. Se pune la fiert ap cu 300 g de zahr.2. Se spal
caisele i se cur de smburi. Opional, se cur caisele de coaja; pe msura ce se cur,se
pun ntr-un vas cu ap rece pentru ca fructele s si pstreze culoarea.3. Cnd apa clocotete,
se adaug fructele. Se aduce din nou la fierbere compotul de caise i se las s fiarb 5 - 10
minute, la foc mic.4. Se gust compotul de zhar i se mai adaug, dup gust.Compotul de
caise este n acelasi timp un mod de a pstra savoarea caiselor pentru lunile reci de iarn. n
acest scop se prepar compotul de caise direct n borcane, fierbnd fructele la bain marine
:1. Se fierbe apa cu zahrul, 2-3 minute, i se rcete (s fie fierbinte dar nu clocotit); de
obicei se punemai puin ap dect pentru compotul pe care l consumm proaspt vara. Deci
pentru conserv,compotul de caise se pregtete mai concentrat iar iarna i putem aduga ap
i mai dm un clocot.
2. Caisele se prepar n mod similar: se spal, se cur de smburi, eventual de coaj. Se
aranjeaza fructele n borcane.
3. Opional: se desface n siropul de compot 1 pastil de aspirin;
4. Se adaug siropul n borcane, peste caise. Se leag borcanele de compot cu celofan umezit
i se pun la fiert la bain-marine. Cnd apa ncepe s clocoteasc se d focul mic i se las s
fiarb nc 30 de minute. Se stinge focul ns se las borcanele de compot n ap, pn cnd
aceasta s-a racit

17
18