Puntea din spate

asdfsdfdsfsdfdfsdfsdxccvcxvcccccccccccccccccccccc
ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc
ccccc

Puntea din spate motoare

Destinatia, conditiile impuse si clasificarea puntilor din spate motoare.

Destinatia puntii din spate motoare. Puntea din spate motoare are rolul de a
transmite momentul motor de la transmisia longitudinala si fortele verticale de cadrul
caroseriei automobilului, la rotile motoare. Tot prin intermediul puntii motoare se transmit
cadrului fortele de tractiune, fortele de franare si momentul reactiv si momentul de franare
care apare in timpul deplasarii autovehicului.

Puntea din spate motoare este compusa: din transmisia principala, diferential, arbori
planetari, transmisia finala si carteri.

Conditiile impuse puntii din spate. Puntea din spate trebuie sa indeplineasca
conditiile: sa aibe dimensiunii de gabarid cat mai reduse in scopul obtinerii unei garzi la sol
cat mai mari; ai aiba o functionare silentioasa; intretinerea sa fie cat mai simpla, sa prezinte o
durata de functionare cat mai mare.

Clasificarea puntii din spate motoare. Din punct de vedere constructiv puntile din
spate se impart: punti rigide si punti articulate. Puntile rigide se folosesc la autocamioane,
autobuze si autoturisme, iar cele articulate la unele tipuri de autoturisme.

Transmisia principala

Destinatia transmisiei principale.Transmisia principala intalnita si sub denumirea de

angrenaj si principal, multiplicata si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la
diferential, in cazul automobilelor organizate dupa solutia clasica si de la arborele secundar al
cutiei de viteze la diferential, la automobilele organizate dupa solutia totului in spate sau totul
in fata.

Clasificare transmisiei principale. Transmisia principala, se clasifica dupa numarul

angrenajelor componente si dupa tipul angrenajelor utilizate.

Dupa numarul angrenajelor componentele se deosebesc: transimie principale simple,

la care multiplicarea momentului motor se face printr-o pereche de roti dintate, si transmisii
principale duble la care multiplicarea momentului motor se face prin doua perechi de roti
dinate.

Dupa tipul angrenajelor utilizate transmisiile principale pot fi: conice, cilindrice si cu
melc.

Transmisia principala cu angrenaj conic poate fi: cu dinti drepti cu dinti inclinati, cu
dinti curbi si cu angrenaj hipoid.

Angrenajul hipoid este tot un angrenaj conic cu dinti curbi, dar axele coroanei 1 si
pinionul 2 nu sunt concurente ci dezaxate excentricitatea e.

In cazul rapoartelor de transmitere mari, care se intalnesc la unele autocamioane si

autobuze, se utilizeaza transmisia principala cu surub, melc-roata-melcata.

Transmisia principala simpla. Transmisiile principale simple cu roti dintate conice

cu dantura curba sunt cele mai raspandite in constructia de automobile datorita simplitatii
constructive.

Transmisia principala a autoturismelor cu o singura treapta cu roti dintate conice, cu

dinti curbi. Ea se compune din pinionul de atac si coroana. Pe partea din spre transmisia
longitudinala, arborele este prevazut cu caneluli, pe care se monteaza fisa, ce savarseste la
obtinerea legaturii intre transmisia longitudinala si transmisia principala. Arborele este montat
in carterul puntii din spate prin intermediul a doi rulmenti, cu role conice. Carcasa
diferentialului compusa din doua parti asamblate cu suruburi este montata in carterul puntii
din spate pe rulmenti cu role conice.

Transmisia principala dubla. In cazul autocamioanelor grele si autobuze, unde este

nevoie de un raport de transmisie mare ce nu poate fi realizat cu o transmisie principala
simpla cu mentinerea unei garzi la sol ridicate, se utilizeaza transmisie principala dubla.

Prima treapta este formata din perechea dintata conice cu dantura curba, iar a doua
treapta de perechea rotilor dintate cilindrice cu dintii inclinati. Arborele intermediar se sprijina
in carcasa transmisiei principala prin intermediul a doi rulmenti cu role conice.

Diferentialul

Destinatia diferentialului. La deplasarea autovehiculului in viraj roata motoare

exterioara parcurge un spatiu mai mare de cat roata interioara virajului. Diferentialul este
mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti sa se roteasca cu viteze
unchiulare diferite, dand astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului in viraje sa
parcurga spatii de lungimi diferite. Daca rotile motoare sunt montate pe acelasi arbore,
deplasarea arborelui in viraj nu este posibila fara alunecarea si patinarea rotilor, ceea ce
conduce la uzarea rapida a anevelopelor, la cresterea consumului de combustibil si la
manevrarea mai dificila a directiei. Pentru a da posibilitatea ca rotile motoare sa se roteasca cu
viteze uncghiulare diferite, fiecare roata se va monta pe cate un arbore separat, legati prin
intermediul diferentialului.
 Partile componente ale diferentialului. Pe carcasa este fixata coroana transmisiei
principale, iar in carcasa crucea pe care sunt montati liber satelitii. Satelitii in numar de patru
(pot fi si doi), fac legatura cu pinioanele planetare, montatepe arborii planetari. Miscarea de
rotatie se transmite casetei diferentialului prin transmisia principala formata din pinionul de
atac si coroana, saibele din otel moale sau bronz servesc la micsorarea frecarii pinioanelor
planetare si satelitilor cu carcasa.

Functionarea diferentialului. Cand automobilul se deplaseaza in linie dreapta,

deoarece drumurile deschise de cele doua roti motoare sunt egale, si vitezele unchiulare ale
lor vor fi acelelasi. In acest caz pinioanele planetare vor avea viteze uncghiulare egale cu ale
coroanei, iar satelitii sunt imobilizati fiind utilizati ca niste piese de legatura pentru a
transmite miscarea de la carcasa diferentialului la arborii planetari.

La deplasarea automobilului in viraj coroana transmisiei principale se vor roti cu

acceasi viteza unghiulara ca si in linie dreapta. Din cauza ca roata exterioara virajului va avea
de parcurs un drum mai lung decat roata interioara virajului inseamna ca uncghiularea ale
celor

doua pinioane planetare vor trebui sa fie diferite. Acest lucru este posibil datorita existentei
satelitilor. Cand autovehiculul intra in viraj roata din interiorul virajului impreuna cu pinionul
planetar are o viteza unchiulara mai mica decat roata din exteriorul virajului impreuna cu
pinionul planetar. Pentru a realiza aceste diferente de viteze unghiulare intre cele doua
pinioane planetare, satelitii vor capata o miscare de rotatie in jurul axelor proprii, care-I va fi
cu atat mai mare cu cat diferenta intre vitezele unghiulare ale pinioanelor planetare este mai
mare.

Acest caz este intalnit in practica atunci cand frana de transmisie este actionata pana la
blocarea arborelui cardanic inclusiv a transmisiei principale respectiv a carcasei
diferentialului. Daca in aceasta situatie automobilul se deplanseaza pe un drum coeficient de
aderenta diferiti la rotile motoare, roata cu aderenta mai mare se va roti in sensul de deplasare
a automobilului iar cealalta in sens opus. La intrarea automobilului pe un drum cu acceasi
aderenta pentru ambele roti motoare, automobilul va devia de la mers normal putand sa se
produca accidente. Aceasta este unul din dezavantajul diferentialului.

Clasificarea diferentialului. Diferentialele se clasifica dupa tipul angrenajelor

folosite, dupa principiul de functionare, dupa valoarea momentului transmis si dupa locul de
dispunere a lor in transmisie.

Dupa tipul angrenajelor folosite diferentialele pot fi cu roti dintate conice si cu roti
dintate cilindrice.

Dupa principiul de functionare diferentialele se impart in: simple, blocabile sau

autoblocabile.

Dupa valoarea momentului transmis la rotile motoare, diferentialele pot fi simetrice si

asimetrice.
 Dupa locul de dispunere in transmisie se folosesc diferentiale dispuse intre rotile
aceleasi punti si diferentiale dispuse intre puntile automobilului mai multe punti motoare.

Tipuri constructive de diferentiale. La automobilele cele mai raspandite sunt

diferentiale simple, simetrice, cu roti dintate conice.

Diferentialele blocabile. Daca o roata motoare se va afla pe o portiune de drum cu

aderenta foarte redusa, ea va incepe sa patineze in timp ce roata a doua se va opri si de
asemenea se va opri si automobilul. Pentru a inlatura acest neajuns la automobilele cu
capacitate mare de trecere se folosesc diferentiale blocabile. Acest tip de diferential care are
pe unul din arborii planetari un dispozitiv de blocare care se compune din cuplaj dintat, care
poate deplasa axial pe o portiune canelata a arborelui planetar. Mufa de cuplare este prevazuta
pe partea dinspre diferential cu o dantura frontala, care se va cupla cu dantura carcasei
diferentialului.

Diferentialele autoblocabile. La fel ca diferentialele simple, diferentialele

autoblocabile permite rotirea cu viteze unghiulare, diferite a rotilor motoare si in acelasi timp
distribuie momentul motor intre arborii planetari, astfel incat roata motoare cu aderenta buna
primeste un moment mai mare decat cu cea cu aderenta scazuta.

Dupa principiul de functionare diferentialele autoblocabile se clasifica in: diferentiale

autoblocabile cu frecare interioara marita si diferentiale autoblocabile cu cuplaje unisens.

Arborii planetari

Destinatia si clasificarea arborilor planetari. Arborii planetari servesc la transmisia

momentului motor de la diferential la rotile motoare sau la pinioanele conducatoare la
transmisiile finale.

Clasificarea arborilor planetari se face dupa solicitarile care sunt supusi. Solicitarile
arborilor planetari depind de modul de motoare al capatului lor exterior in carcterul puntii
motoare. In functie de modul de montare al arborilor planetari in carterul puntii motoare, ei se
impart in: total descarcati, semi-incarcati si total incarcati.

Arborii planetarii total descarcati sunt solicitati numai la torsiune de catre momentul
motor. In acest caz, butucul rotilor motoare se monteaza prin intermediul a doi rulmenti conici
pe trompa carterului puntii din spate. In aceasta situatie, solicitarea la inconvoiere este
preluata numai de carterul puntii motoare. Solutia cu arbori planetari total descarcati se
utilizeaza la autocamioane si autobuze.

Arborii planetari semi-incarcati se monteaza printr-un singur rulment dispus intre

butucul rotii si carterul puntii motoare. Arborii sunt solicitati la torsiune de momentul motor si
partial la incovoiere. Momentul incovoietor dat de aceasta forta este preluat atat de arborele
primar cat si de carterul puntii din spate. Aceasta solutie se utilizeaza la autoturismele si
autocamioanele usoare.
 Tipuri constructive de arbori planetari. Pentru a transmite momentul motor de la
diferential la rotile motoare, arborii planetari sunt solidarizati la rotatie atat cu pinioanele
planetare cat si cu butucul rotii motoare.

Arborele constructiv, arborii planetari se deosebesc intre ei dupa modul de solidarizare

cu pinioanele planetare, precum si cu rotile motoare.

Transmisia finala

Destinatia transmisiei finale. Transmisia finala amplifica momentul motor transmis

rotilor si in acelasi timp contribuie la micsorarea solicitarilor organelor transmisiei dispuse
inaintea ei.

Transmisia finala se utilizeaza la automobilele la care raportul de transmitere al

transmisiei principale, rezultat prin calcul, are o valoare prea mare. Din cauza limitarii
dimensiunilor de gabarid a transmisiei principale se recurge la transmisia finala dispusa dupa
diferential.

Clasificarile transmisiei finale. Transmisiile finale se clasifica dupa numarul de

trepte, locul de amplasare si tipul agrenajului.

Dupa numarul treptelor, transmisiile finale pot fi: simple si duble.

Locul de amplasare. Transmisiile finale pot fi dispuse langa diferential sau langa rotile
motoare.

Dupa tipul agrenajului, transmisiile finale pot fi cu roti dintate, cu arbori cu axe fixe si
planetare.

Constructia transmisiei finale. La automobile se utilizeaza transmisii finale simple,

cu roti dintate, cu arbori cu axe fixe, plasate langa rotile motoare. Unele automobile folosesc
transmisii finale de tip planetar.

Carterul puntii din spate

Destinatia si conditiile impuse carterului puntii din spate. Carterul puntii din spate
are rolul de a transmite sarcina verticala de la cadrul la roti si in acelasi timp ea tranmsite
fortele de la rotile motoare la cadrul automobilului. In acelasi timp carterul trebuie sa asigure
o functionare corespunzatoare transmisiei montate in interiorul sau.

Carterul puntii din spate trebuie sa fie rezistent, rigid, sa aibe o greutate proprie cat
mai redusa si sa permita montarea si demontarea cat mai usoara a organelor transmisiei.

Tipuri constructive de cartere. Din punct de vedere constructiv, carterul puntii din
spate pot fi demontate si nedemontabile.

-carterul din spate demontabil cu doua plane de separatie. La aceasta solutie, de partea
centrala a carterului se fixeaza trompele in care se gasesc arbori planetari. Trompele au sudate
la capetele interioare capace conice care se fixeaza cu suruburi de partea centrala rezultand
planele de separatie.

-carterul puntii din spate demontabil cu un plan de separatie. Carterul demontabil cu

un singur plan de separatie este compus din carterul central si pompe. Carterul se obtine prin
turnare din otel iar trompele sunt cutate din teava si presate incarterul central de care se
imbina prin sudare sau nituire.

Carterele demontabile prezinta dezavantajul ca pentru a se ajunge la diferential trebuie

demontata complet puntea din spate.

Carterele obtinute prin turnare sunt mai rigide, dar au o greutate mare iar cele obtinute
prin sudare sunt mai usoare, in schimb sunt mai putin rigide.

Bibliografie

Tractore motoare, intretinere si reparatii, clasa a XII- a, editura Ceres, 1989;

Repararea tractorelor, V. V. Efremov, editura Tehnic;

Metote si lucrri practice pentru repararea tractoarelor, Al. Groza, Gh. Calciu, S.
Saciuc, editura Tehnic, Bucuresti 1985

- Prof. dr. ing. GH. FRATILA

- Prof. dr. ing. MARIANA FRATILA

- Ing. ST. SAMOILA prof. gr.I

Coordonator: Prof.dr. ing. Gh. FRATILA

Referent: ing ELENA ANTONESCU, prof. gr. I