Sunteți pe pagina 1din 6

Radiaiile alfa, beta, gamma

Radiaia alfa (): la trecerea prin substan, sufer 3 tipuri de interacii:


ciocnire, frnare n cmp electric i captura de ctre nucleu. Probabilitatea cea mai
mare o are ciocnirea. n urma ciocnirii unei particule alfa cu un atom se poate
produce o excitare a acestuia, urmare a ridicrii unui electron pe un nivel superior
de energie. Cmpul electric al particulei alfa n micare actioneaz asupra
electronilor orbitali; la revenirea electronilor pe nivelele fundamentale atomii vor
emite radiaii Rentgen electromagnetice (caracteristica, x). Tot prin interac ia cu
pturile electronice ale atomului, radiaiile pot produce smulgerea unor e- din
atomii respectivi. n acest fel, atomul rmne ncrcat pozitiv; fenomenul poart
numele de ionizare. De multe ori, electronii smul i se pot ataa unor atomi neutri,
care devin ioni negativi (n ansamblu, la un act de ionizare se produce o pereche de
ioni). Dac e- smuli pot genera la rndul lor ionizari, ei constituie radiaie delta.
Franarea n cmp electric a radiaiei nseamn interacii succesive, n urma crora
particulele pierd energie pn cnd, sub o anumita limit, nu mai pot produce
ionizari. n acest stadiu, particulele capteaz 2 electroni din mediu i se
transform n atomi de He (Heliu). Fizicianul romn Gheorghe Manu a adus
contribuii importante la studiul absorbiei radiaiei alfa n materie.
Radiaia alfa are putere de ptrundere foarte mic ,fiind format din particule
cu sarcin pozitiv i mas; experienele efectuate de Rutherford au artat c
particulele alfa sunt nuclee de heliu. Radiaiile alfa sunt formate din grupuri
departicule cu energii bine determinate
Radiaia beta () este un tip de radiaie, n urma creia sunt emise particule
beta. n dependen de particulele beta emise, radiaiile beta se clasific n radiaii
+ (emisie de pozitroni) i radiaii - (emisie de electroni). Acestea penetreaz
materialul solid pe o distan mai mare dect particulele alfa. n cadrul
experimentelor, acestea sunt deviate n cmpuri electrice n sens opus devia iei
radiaiilor alfa. Acest fapt demonstreaz c fluxul de particule emise sunt
constituite din electroni.
Fenomenul de ionizare este insotit in medie de mai multe excitari.
Interaciunile particulelor grele ncarcate electric (protoni, deuteroni,
particule alfa, nuclee mai grele) cu substanta au ca rezultat ionizarea si excitarea
atomilor substantei strabate. Particulele cu masa mare sunt deviate putin dupa
ciocnirea cu electronii, deci traiectoria lor este practic liniara. La energii mari
aceste particule produc reactii nucleare, dar la energii mici si medii, principalul
proces il constituie ionizarea.
Datorita faptului ca energia medie necesara formarii unei perechi de ioni este
mica, intensitatea fluxului de particule ramane constanta pe o mare portiune de
drum. Prin interactiuni succesive, suferite, intr-un mediu material, radiatia alfa isi
pierde energia sa si se incetineste pana cand energia ei scade sub o anumita limita,
astfel incat sa nu mai poata crea ionizari. In acest stadiu, particulele alfa capteaza
cate doi electroni de la atomii mediului strabatut si se transforma .

Radiaiile gama() au fost descoperite n anul 1900 de ctre Paul Villard


(1860-1934), fizician i chimist francez, n timp ce studia la Paris comportamentul
uraniului i radiului. Numele acestui tip de radiaie a fost dat de ctre Ernest
Rutherford. Cu ocazia primelor cercetari privind dezintegrarea radioactiva
emisiile rezultante au fost clasificate in trei tipuri raze alfa, beta si gama. De
fapt numai tipul gama reprezinta cu adevarat o radiatie (adica fotoni de inalta
frecventa), celelalte sunt particule nucleare (nuclee de heliu de mare vitez
numite i raze , respectiv emisii de electroni numite i raze ).
Radiaia sau razele gama (gama desemneaz litera greceasc ) sunt unde
electromagnetice de frecvene foarte mari produse de interaciuni ntre particule
subatomice, cum ar fi la dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea
unei perechi electron - pozitron.
Radiaia gama (raza gama) se prezint sub form de unde electromagnetice
sau fotoni emii din nucleul unui atom. Poate traversa complet corpul uman,
putnd fi oprite doar de un perete de beton sau de o plac de plumb groas de 15
cm. Radiaia gama este oprit de: ap, beton i, n special, de materiale dense, cum
ar fi uraniul i plumbul, care sunt folosite ca protecie mpotriva expunerii la acest
tip de radiaie.
Radiatia gama este o unda electromagnetica similara cu lumina obisnuita,
ceea ce difera este lungimea de unda (energia). Lumina solara consta intr-un
amestec de radiatie electromagnetica la diferite lungimi de unda de la IR indepartat
trecand prin vizibil si ultraviolet. O radiatie gama este mult mai scurta decat
radiatia UV (de aceea are o energie mult mai mare). Radiatiile gama sunt produse
de asemenea prin dezintegrarea unor materiale radioactive cum ar fi cobalt-60 si
cesiu-137. O radiatie emisa de atomul de cobalt-60 poate penetra corpul uman si ca
urmare a fost folosita pe scara foarte larga in tratatrea cancerului.
Proprietatile razelor gama
Radiaia sau razele gama sunt unde electromagnetice de frecvene

foarte mari (lungimi de unda sub 0,005 ) produse de interaciuni ntre particule
subatomice, cum ar fi in dezintegrrile radioactive sau la ciocnirea i anihilarea
unei perechi electron pozitron, fiind foarte penetrante, in consecinta foarte
periculoase pentru sanatatea omului.
Razele pot strbate cu uurin grosimi considerabile din esuturi

animale i vegetale, substane uoare i chiar civa centimetri din substane grele
cum ar fi de exemplu plumbul. n urma interaciunii dintre radiaii i organismele
vii apar fenomene fizice (ionizri, excitri atomice) care determin fenomene
chimice (alterri ale macromoleculelor i ale sistemelor enzimatice).
Razele gama sunt unde privind spectrul de frecvene electromagnetice

care au o lungime de und de 10 i 11 sau mai jos. Razele gama sunt produse n
laboratoare prin procesul de coliziune nucleara i de asemenea prin intermediul
radioactivitatii artificiale care nsoete aceste interaciuni. Nucleele mari de
energie necesare pentru coliziuni sunt accelerate de astfel de dispozitive, cum ar fi
ciclotron i sincrotron.
Cele mai importante efecte se observ la celulele germinale (sexuale). n
urma interaciunii dintre radiaii i celulele germinale se observ o alterare a
cromozomilor i a codului genetic ADN. Gravitatea acestor efecte este
amplificat prin transmiterea mutatiilor la descendeni. Protectia contra razelor
gama se asigura prin pereti de beton, otel sau plumb ultimul fiind cel mai eficace.
Detectarea radiaiilor gama se poate face pe mai multe ci:
datorit efectului de ionizare, pot fi detectate cu electrometre sensibile;
pe acest principiu funcioneaz detectorul Geiger-Mller;
prin nnegrirea unei plci fotografice;
cu ajutorul camerei cu cea.

S-ar putea să vă placă și