Sunteți pe pagina 1din 4

FISA DE LUCRU- EPITETUL

Identificati epitetele din enunturile de mai jos:


a)Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios
Ca inaltele coloane unui templu maiestos,
Si pe ele se asaza bolta cerului senina,
Unde luna isi aprinde farul tainic de lumina. (V. Alecsandri- Miezul iernii)
b)Focul lacom topea lemnele uscate, imposcand cu scantei jucause in cele trei me sure care se
gramadeau langa cuptor.
Adauga cate un epitet sugestiv pentru cuvintele:
Padure- stanca-
Cantec- ostire-
Soare- stea-
Lacrima- privire-

Completeaza spatiile punctate de mai jos, astfel incat sa obtineti epitete:


Locuiau intr-o casa ..
Toamna .si-a intins stapanirea peste padurea..
Laculoglindea crengile copacilor.
Ochii..ai fetei priveau cerul.
4.Identifica epitetele din textele date si noteaza ce insusiri reliefeaza si ce sentimente ii inspira
cititorului dupa modelul:
Toamna in gradina isi acord vioara, Epitetul multiplu plangjalnic, lung si prelung se
Plang strunele jalnic,lung si prelung refera la sunetele triste pe care le produce in
Si-n odaia goala acorduri ajung natura sosirea toamnei, inspirand sentimente de
(G. Bacovia- Toamna melancolie.
murind)

Lacul codrilor albastri


Nuferi galbeni il ncarc
Tresarind in cercuri albe
El cutremura o barca
(M. Eminescu- Lacul)
Zori de ziua se revarsa peste vesele natura
Prevestind un soare dulce cu lumina si caldura
In curand si el apare pe-orizontul aurit
Sorbind roua diminetii de pe campul inverzit.
(V. Alecsandri- Dimineata)
Coboara-nconvoiat spre pod
Un biet pescar de pe Siret
Din tuspatru parti a lumii se ridica nalt pe ceruri
Ca balauri din poveste, nouri negri, plini de
geruri
(V. Alecsandri-Sfarsit de toamna)

Alcatuieste o compunere de 8-10 randuri, in care sa prezinti o calatorie imaginara printr-o padure
fermecata. Integreaza in compunere, trei epitete si doua comparatii. Subliniaza-le.
"Balada unui greier mic" Epitetul: 1. Personificator: behind vesel

2. Metaforic: pdure de argint


de George Toprceanu 3. Hiperbolic: srituri ameitoare

4. simplu (exprimat printr-un singur cuvnt):


salturi ndrznee)

5. dublu (exprimat prin dou epitete): zbiere


Peste dealuri zgribulite, adnc, sfietor
Peste arini zdrenuite,
A venit aa, deodat, 6. multiplu (exprimat prin trei sau mai multe
Toamna cea ntunecat epitete): botul mic, catifelat i umed.
Lung, slab i zlud,
Boteznd natura ud
7. cromatic (care denot o culoare): frunze
C-un mnunchi de ciumafai, -
Cnd se scutur de ciud, roiatice
mprejurul ei departe
Risipete-n evantai
Ploi mrunte,
Frunze moarte, Citete cu atenie textul dat i noteaz lng
Stropi de tin, cuvntul subliniat cifra corespunztoare epitetului, apoi
Guturai...// transcrie n caietul de clas, sub forme de coloane, pentru
i cum vine de la munte,
Blestemnd
fiecare tip de epitet, cuvntul sau sintagma
i lcrimnd, corespunztoare.
Toi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vguni, Ex. Epitet personificator: dealuri zgribulite
Iar mceii de pe cmpuri
O ntmpin pe cale Epitet simplu: dealuri zgribulite
Cu grbite plecciuni...//
Doar pe coast, la urcu, ATENIE!!!
Din csua lui de hum
A ieit un greieru, n text sunt subliniate i personicrile i sunt scrise
Negru, mic, muiat in tu nclinat!!!!
i pe-aripi pudrat cu brum://
- Cri-cri-cri, Noteaz aici i alte figuri de stil pe care le gseti:
Toamn gri,
Nu credeam c-o s mai vii
Inainte de Crciun,
C puteam i eu s-adun
O grun ct de mic,
Ca s nu cer mprumut Antiteza este figura de stil care const n opoziia dintre
La vecina mea furnic, doi termeni (personaje, situaii, idei, fenomene) care se pu
Fiindc nu-mi d niciodat,
reciproc n lumin, cu scopul de a reliefa unul din termeni
i-apoi umple lumea toat
C m-am dus i i-am cerut...// prin cellalt: vesela verde cmpie acu-I trist, vestezit.
Dar de-acu,
Zise el cu glas sfrit Inversiunea este figura de stil prin care se schimba ordin
Ridicnd un picioru, obinuit a cuvintelor ntr-o propoziie, cu intenia de a
Dar de-acu s-a isprvit... obine efecte poetice: de crengi se dezlipesc, prsit-a
Cri-cri-cri,
Toamn gri,
a lor cuiburi.
Tare-s mic i necjit!
Hiperbola este figura de stil prin care se exagereaz n
mod intenionat (mrind sau micornd) nsuirile unei fiin
sau caracteristicile unui obiect, unui fenomen sau ale une
ntmplri pentru a-l impresiona pe cititor.

S-ar putea să vă placă și