Sunteți pe pagina 1din 118

CCAATTIIAA vv55

= culegere de aplica ii pentru activit i de laborator =

Material gratuit pentru uzul studen ilor din universit ile tehnice cu profil mecanic

Autor:

Lector univ. dr. ing. Ionu Gabriel GHIONEA

Universitatea Politehnica din Bucure ti, Facultatea Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice Departamentul Tehnologia Construc iilor de Ma ini http://www.tcm.pub.ro

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

1

v. 1.5, aprilie 2015

Construc iilor de Ma ini http://www.tcm.pub.ro © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 1 v. 1.5, aprilie 2015
Contact: www.catia.ro www.ghionea.ro ionut76@hotmail.com Ionu Gabriel GHIONEA, n scut pe 2 ianuarie 1976, a absolvit
Contact: www.catia.ro www.ghionea.ro ionut76@hotmail.com Ionu Gabriel GHIONEA, n scut pe 2 ianuarie 1976, a absolvit
Contact: www.catia.ro www.ghionea.ro ionut76@hotmail.com Ionu Gabriel GHIONEA, n scut pe 2 ianuarie 1976, a absolvit

Contact: www.catia.ro www.ghionea.ro ionut76@hotmail.com

Ionu Gabriel GHIONEA, n scut pe 2 ianuarie 1976, a absolvit în anul 1999 Facultatea de Ingineria i Managementul Sistemelor Tehnologice, Universitatea POLITEHNICA din Bucure ti, specializarea Ingineria i Studii Aprofundate în Specializarea Concep ie i Fabrica ie Integrate cu Calculatorul. În anul 2003 a urmat un stagiu de preg tire a tezei de doctorat la Universitatea Ecole Nationale Superieure d'Arts et Metiers din Aix-en-Provence, Fran a i este doctor inginer din anul 2010. Desf oar activitate didactic din anul 2000, fiind în prezent ef de lucr ri, membru al Departamentului de Tehnologia Construc iilor de Ma ini http://www.tcm.pub.ro/, Facultatea Ingineria i Managementul Bucure ti http://www.pub.ro. Domeniile sale de competen includ: Inginerie Mecanic , Proiectare Asistat , Managementul Sistemelor Tehnologice, Tehnologii de Control Dimensional. De ine diplomele: Autodesk Certificate of Completion for AutoCAD 2000 i 2009 Digital Prototyping Essentials, Autodesk Implementation Expert Program Manufacturing, Specialist în domeniul proiect rii asistate de calculator cod Certified Professional i este coautor al standardului ocupa ional Operator în domeniul proiect rii asistate de calculator cod COR 312204 ANC http://www.anc.edu.ro . A publicat, ca autor sau coautor, peste 70 de articole de specialitate i 9 c r i având ca tematic i în domeniul ingineriei mecanice, din ar i str in tate. tiin ific i de preg tire profesional .

conferin e

proiectarea asistat cu aplica ii în inginerie mecanic , precum

standard ocupational COR 213907 ANC, AutoCAD 2012 Certified Associate, AutoCAD 2012

Update, CATIA Certified Professional CATIA V5R14 Part Design Specialist, Autodesk

Sistemelor Tehnologice http://www.imst.pub.ro, Universitatea POLITEHNICA din

Managementul Sistemelor de Produc ie. În anul universitar 1999 - 2000 a urmat i a absolvit cursurile de

numeroase alte lucr ri în reviste/volume ale

unor

A participat în echip la 13 contracte de cercetare

Materialele din acest document s-au preluat de c tre autor din c r ile sale:

http://www.catia.ro/index.php/carti/ Din acest motiv, numerotarea figurilor nu este într-o anumit ordine, ci în cea existent în c r ile publicate.

ordine, ci în cea existent în c r ile publicate. Din luna martie 2015, c r
ordine, ci în cea existent în c r ile publicate. Din luna martie 2015, c r

Din luna martie 2015, c r ile sunt electronic i în magazinul Google Play.

disponibile în format

Toate drepturile rezervate asupra acestui material în format electronic. A se folosi doar pentru uzul studen ilor. Reproducerea integral sau vigoare. Autorul nu î i asum nicio r spundere juridic , direct sau indirect pentru eventualele pierderi pricinuite celor care folosesc informa iile din folosirea acestui material, autorul transmite numai dreptul de utilizare i informare, cu titlu gratuit, cititorul nedevenind în niciun fel proprietar al prezentului document în format electronic. Prin statutul s u gratuit, materialul nu poate face obiectul vreunei tranzac ii.

Cursuri de preg tire profesional :

Specialist in domeniul proiectarii asistate pe calculator Catia V5 CATIA V5 Fundamentals

Dintre clientii importanti, beneficiari ai cursurilor de proiectare asistata, se pot enumera: Alstom General Turbo Industrial Componente Pitesti, Polytechnik Sieta Cluj, Acvatot Bucuresti, Horeca Expert Constanta, Groupe Allio Franta (divizia romana), Holcim Bicaz, Santierul Naval Braila (STX Europe), Societatea Romana de Radiodifuziune Bucuresti, CEZ Craiova, Institutul de Buzau, Elba Timisoara, Icepronav Galati, Hidroelectrica Ramnicu Valcea, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Magurele etc. Referinte se pot trimite la cerere.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

Studii si Proiectari Energetice (ISPE) Bucuresti, Convas Construct Constanta, Rotec

Bucuresti, Continental Automotive Timisoara, UTI Security Bucuresti, Grupul

aceast material, datorit interpret rii eronate, a aplic rii superficiale, sau chiar a unor gre eli de editare ori concep ie. Prin

par ial a textului sau a figurilor este posibil numai cu acordul prealabil scris al autorului i se pedepse te conform legilor în

2

sau a figurilor este posibil numai cu acordul prealabil scris al autorului i se pedepse te

Despre acest material cu aplica ii

Materialul de fa î i propune familiarizarea studen ilor din universit ile tehnice de profil mecanic cu mediul de lucru al programului CATIA v5. Sunt prezentate aplica ii explicite pas cu pas de modelare pieselor, de ob inere a desenelor de execu ie, a ansamblurilor, a suprafe elor etc. La final sunt oferite i câteva exemple de piese pentru lucru individual pentru evaluarea cuno tin elor acumulate, dar i unele tutoriale video. Autorul î i dore te prin acest material gratuit ca studen ii s îl parcurg integral, ca prim etap în dezvoltarea cuno tin elor în domeniul proiect rii asistate de calculator folosind CATIA v5. Paginile care urmeaz nu pot înlocui documenta ia oficial Dassault Systemes a programului i nici c r ile publicate de autor sau de colegi ai acestuia din universit ile tehnice române ti. Materialul este realizat cu sprijinul CENIT România (www.cenit.ro) i a centrului de preg tire profesional Pro Management Bucure ti

a

(www.promanagement.ro).

Ionu Gabriel GHIONEA, aprilie 2015

Aspecte generale privind proiectarea asistat în CATIA V5

CATIA (Computer Aided Three dimensional Interactive Applications), produs al companiei Dassault Systemes este, în prezent, unul dintre cele mai utilizate sisteme integrate CAD/CAM/CAE pe plan mondial, cu aplica ii în domenii diverse, de la industria construc iilor de ma ini, la cea aeronautic i de automobile. Versiunea a 5-a este disponibil înc din anul 1999, la fiecare nou reactualizare (release) fiind introduse noi module i func ionalit i suplimentare, în paralel cu îmbun t irea celor existente. Programul CATIA V5 furnizeaz o varietate larg de solu ii integrate pentru a satisface toate aspectele legate de design i fabrica ie. Dintre numeroasele func ionalit i de baz se pot aminti: concep ia avansat pieselor mecanice, realizarea interactiv a ansamblurilor, ob inerea automat a proiec iilor piesei sau ansamblului curent, posibilitatea de a proiecta în mod parametrizat etc. De asemenea, conceperea pieselor i ansamblurilor direct în trei dimensiuni, f r a desena întâi plan ele în bidimensional . Începând cu versiunea 5, CATIA începe s utilizeze din ce în ce mai des no iunea de prototip

virtual. Acest termen desemneaz ansamblul datelor informatice care permit manipularea unui obiect virtual, creat pe calculator, în acela i mod cu un obiect real. Se poate, astfel, testa rezisten a sa la diverse solicit ri, verifica dac un ansamblu este sau nu demontabil, asigura c mobilitatea componentelor, unele fa de altele, nu genereaz coliziuni etc. În cazul prototipului virtual ob inut în CATIA, orice modific ri pe care proiectantul le aplic asupra acestuia sunt u or de realizat, atât datorit flexibilit ii instrumentelor de lucru puse la dispozi ie, cât i modului de CATIA are o structur modular , ceea ce asigur o mare versatilitate, trecerea de la un modul la altul se face rapid, cu posibilitate de editare continu a entit ii aflate în lucru, f r pierdere de informa ie i f r a fi necesar transformarea explicit , de c tre utilizator, a formatului de fi ier, specific fiec rui modul. De i num rul modulelor implementate în CATIA este foarte mare, câteva dintre acestea pot considerate ca fiind de baz , permi ând realizarea aproape a oric rui tip de pies sau ansamblu din domeniul construc iilor de ma ini:

fi

proiectare complet parametrizat .

a

CATIA permite

reprezentare

a.CATIA Sketcher creeaz schi a unui profil în dou dimensiuni, fiind un punct de plecare obligatoriu în procesul de ob inere a unui obiect tridimensional; b.CATIA Part Design se utilizeaz la concep ia pieselor mecanice în trei dimensiuni. Se utilizarea acestui modul împreun cu CATIA Sketcher; c.CATIA Assembly Design permite generarea unui ansamblu de piese utilizând diverse constrângeri mecanice pentru pozi ionarea acestora i stabilirea contactelor de suprafe e; d.CATIA Drafting posed instrumentele necesare pentru a ob ine desenele de execu ie ale pieselor i ansamblurilor create. e.CATIA Knowledge Advisor sprijin utilizatorul în proiectarea parametrizat , utilizând specifice, precum: formule, parametri, reguli i reac ii, activate numai în urma îndeplinirii unei condi ii stabilite în prealabil.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

3

recomand

instrumente

c o n d i i i stabilite în prealabil. © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 3

Aplica ia 1. Crearea unui profil pentru o pies de tip plac

În aceast aplica ie se traseaz profilul din care, prin extrudare într-o opera ie ulterioar , se va pies de tip plac , de form Pentru generarea corect i rapid a profilului se utilizeaz câmpurile de valori disponibile în bara de instrumente Sketch Tools. Se traseaz i se constrânge un p trat (Rectangle), prezentat în figura 2.81, cu latura de 70 mm.

p

trat .

ob ine

o

Fig. 2.81. Trasarea i constrângerea p tratului
Fig. 2.81. Trasarea i
constrângerea p tratului

Cu ajutorul instrumentului de schi are Corner se racordeaz laturile p tratului, folosind o metod Trim All Elements care înl tur capetele liniilor între care se creeaz racordarea. Raza de racordare se consider egal cu 12 mm, ob inându-se profilul din figura 2.82.

Fig. 2.82. Racordarea laturilor p tratului
Fig. 2.82. Racordarea laturilor p tratului

Se observ c , odat cu racordarea laturilor, în schi apar patru puncte, reprezentând centrele arcelor de cerc ale racord rii. În aceste puncte se consider (constrângere de coinciden ) centrele a patru cercuri care, în urma unei extrud ri ulterioare, definesc g urile de prindere ale piesei. Cercurile sunt identice i au diametrul de 12 mm.

constrânge fiecare

În figura 2.83 este reprezentat profilul în momentul constrângerii complete. Se element în parte cu ajutorul instrumentului de constrângere Constraint.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

4

element în parte cu ajutorul instrumentului de constrângere Constraint. © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 4
Fig. 2.83. Constrângerea complet a profilului
Fig.
2.83. Constrângerea complet a profilului

Astfel, se adaug în schi constrângeri de coinciden între centrele cercurilor i centrele arcelor de racordare, constrângeri de tangen între laturile profilului i arcele de racordare, constrângeri de orizontalitate i verticalitate a laturilor profilului etc. Constrângerile dimensionale i geometrice ale profilului sunt complete în momentul în care, pe ecran, acesta î i schimb culoarea din alb în verde deschis. În figura 2.84 este reprezentat corpul tridimensional al piesei, ob inut prin extrudare cu ajutorul instrumentului de modelare Pad din modulul CATIA Part

Design.

de modelare Pad din modulul C A T I A Part Design. Fig. 2.84. Corpul tridimensional

Fig. 2.84. Corpul tridimensional al piesei

Aplica ia 2. Crearea unei

flan e cilindrice

În general, pentru reprezentarea flan elor, în desenul de execu ie se folosesc dou proiec ii: o sec iune longitudinal , în care apare grosimea flan ei, forma g urilor de prindere (netede, filetate, str punse, înfundate), modul de îmbinare al flan ei cu piesa, i o vedere lateral (frontal ), din care rezult forma flan ei, num rul i dispunerea g urilor de

i

La flan ele cilindrice, p trate triunghiulare, centrele g urilor de prin dere sunt situate pe un cerc, denumit cerc centrul geometric al flan elor. Flan ele cilindrice pot avea un unghiular echidistant, cu centrele pe un cerc

prezint etapele ob inerii flan ei al c rei desen de execu ie este în figura 3.131. Dou din g urile de prindere sunt situate în planul de sec ionare. Dac g urile de prindere nu sunt situate în planul acestea se rabat în planul de sec ionare i se reprezint cu linie punct sub ire peste ha uri.

respectiv,

purt tor, cu originea în

prindere.
prindere.
p u r t t o r , cu originea în prindere. num r de g

num r

de

g uri,

dispuse

impar

purt tor. În aceast aplica ie se

Fig. 3.131. Desenul de execu ie al flan ei

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

5

aceast aplica ie se Fig. 3.131. Desenul de execu ie al flan ei © Ionu Ghionea,

Reprezentarea flan ei cilindrice din exemplul analizat se realizeaz utilizând instrumentele de modelare Pad, Circular Pattern, Hole, Pocket, Chamfer i Edge Fillet.

Pentru reprezentarea flan ei, în modulul CATIA Sketcher, în planul XY se traseaz un cerc, având centrul în originea sistemului de coordonate i, prin constrângere, diametrul de 102 mm

Fig. 3.132. Trasarea i constrângerea cercului
Fig. 3.132. Trasarea i
constrângerea cercului

(figura 3.132).

Utilizând instrumentul de modelare Pad din modulul CATIA Part Design se extrudeaz cercul, cu valoare de 15 mm, ob inându-se un cilindru (Pad.1). Se selecteaz

suprafa a plan superioar a acestuia, apoi, în modulul CATIA Sketcher se traseaz un nou cerc (Sketch.2), concentric cu primul (Sketch.1), de diametru 50

Cu ajutorul instrumentului de modelare Pad se extrudeaz i acest cerc cu o valoare de 40 mm, în acela i sens cu prima extrudare (figura 3.133). Rezult , primului.

mm.

astfel, un al doilea cilindru (Pad.2), pozi ionat deasupra

o

un al doilea cilindru (Pad.2), pozi ionat deasupra o Fig. 3 . 1 3 3 .

Fig. 3.133. Reprezentare a dou corpuri componente ale piesei flan

În continuare, în corpul flan ei se execut o gaur central , coaxial cu cei doi cilindri (Pad.1 i Pad.2). Astfel, se selecteaz suprafa a plan superioar a corpului flan ei i se apas pictograma "Hole". În fereastra de dialog"Hole Definition" se stabile te tipul g urii ca fiind "Up To Next", cu diametrul de 30 mm

(figura 3.134).

"Up To Next", cu diametrul de 30 mm (figura 3.134). Fig. 3.134. Executarea g urii centrale

Fig. 3.134. Executarea g urii centrale str punse în corpul flan ei

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

6

3.134. Executarea g urii centrale str punse în corpul flan ei © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

Pentru a executa g urile de prindere ale flan ei, se selecteaz suprafa a plan

superioar a primului cilindru (Pad.1), apoi în modulul CATIA Sketcher se traseaz un cerc (Sketch.4), cu diametrul de 12 mm, cu centrul pozi ionat la 39 mm (raza cercului purt tor) fa de axa orizontal de simetrie a corpului flan ei

(figura

3.135).

a c o r p u l u i flan ei (figura 3.135). Fig. 3.135. Crearea

Fig. 3.135. Crearea i pozi ionarea primei g uri de prindere a flan ei

Utilizând instrumentul de modelare Pocket din modulul CATIA Part Design, se extrage din

corpul flan ei, pe toat grosimea, o gaur având ca profil cercul desenat anterior (Sketch.4). Pentru a simplifica modul de creare a celorlalte trei g uri de prindere se selecteaz aceast prim gaur i se copiaz circular (Circular superioar a cilindrului Pad.1 (figura 3.136). Centrele acestora se situeaz pe cercul purt tor cu diametrul de 78 mm.

Pattern), la 900 (Angular Spacing), în patru exemplare (Instances) pe aceea i suprafa plan

de Fig. 3.136. Crearea prindere i pozi ionarea g urilor ale flan ei
de
Fig. 3.136. Crearea prindere i pozi ionarea g urilor
ale flan ei
Fig. 3.137. Modelul final al flan ei
Fig. 3.137. Modelul final al flan ei

Asupra corpului flan ei se mai execut dou opera ii: una de te ire (2x450) a muchiei g urii centrale i

una de racordare (R5) a celui de-al doilea cilindru (Pad.2) la primul cilindru

Modelul final al corpului rezultat, în reprezentare tridimensional , este cel din figura 3.137. verificare, cu ajutorul modulului CATIA Drafting se realizeaz o sec iune A-A desenul de execu ie, din figura 3.131. Cotele care se înscriu pe desenul de execu ie al unei flan e sunt: diametrul cercului purt tor al centrelor, diametrul g urilor de prindere, diametrul exterior al flan ei, diametrul g urii centrale, grosimea flan ei, raza de rotunjire a col urilor flan ei etc. Pentru proiectarea corect a flan elor sunt importante urm toarele recomand ri: raza de col urilor flan elor (p trate, triunghiulare, romboidale, dreptunghiulare etc.) s fie egal cu diametrul g urii de prindere, centrul de racordare fiind comun cu centrul g urii de prindere. La flan ele de orice form , pentru asigurarea condi iilor de rezisten , grosimea materialului cuprins între gaur i marginea flan ei trebuie s fie cel pu in egal cu raza g urilor de

prindere.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

7

(Pad.1).

Pentru

longitudinal , ob inându-se

rotunjire a

prindere. © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 7 (Pad.1). Pentru longitudinal , ob inându-se rotunjire a

Aplica ia 3. Crearea unei

biele

În lan urile cinematice principale mecanice, cu mi care rectilinie alternativ , se folosesc ca mecanisme cu autoinversare, mecanismul cu biel -manivel i mecanismul cu culis oscilant . Astfel, acestea transform mi carea circular continu în mi care rectilinie alternativ . Mecanismul cu biel -manivel este format din: batiu, manivel , biel i culis , având în structur trei cuple de rota ie i o cupl de transla ie. Biela este elementul în mi care de În aceast aplica ie se prezint metodologia de modelare a unei biele (figura 3.146).

metodologia de modelare a unei biele (figura 3.146). rototransla ie. Fig. 3 . 1 4 6

rototransla ie.

de modelare a unei biele (figura 3.146). rototransla ie. Fig. 3 . 1 4 6 .

Fig. 3.146. Desenul de execu ie al

bielei

Utilizând modulul CATIA Sketcher, în planul XY se traseaz , cu ajutorul instrumentului de schi are Elongated Hole, profilul Sketch.1 din figura 3.147. Acesta are centrul geometric în originea sistemului de coordonate i, prin constrângere, urm toarele valori: distan a între centrele semicercurilor de la capete, de 45 mm, distan ele între aceste centre i centrul geometric al profilului, de 22,5 mm i l imea profilului, de 15 mm.

Fig. 3.147. Trasarea i constrângerea profilului
Fig. 3.147. Trasarea i constrângerea profilului

Se extrudeaz acest profil cu o valoare de 15 mm, utilizând instrumentul de modelare Pad din modulul CATIA Part Design i se ob ine corpul (Pad.1), reprezentat în figura 3.148.

p r e z e n t a t în f i g u r a

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

Fig. 3.148. Extrudarea profilului

8

a t în f i g u r a 3.148. © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro Fig.

Din meniul [Insert] -> [Body] se mai adaug în arborele de specifica ii un corp (Body.2). Astfel, în planul ZX, perpendicular pe planul XY, utilizând modulul CATIA Sketcher, se deseneaz i se constrânge un dreptunghi (Sketch.2), pozi ionat la unul dintre capetele primului corp, a a cum rezult din figura 3.149.

corp, a a cum rezult din f i g u r a 3.149. Fig. 3.149. Ad

Fig. 3.149. Ad ugarea i constrângerea profilului pentru corpul Body.2

Profilul dreptunghiular (Sketch.2) se extrudeaz cu o valoare de câte 10 mm, de ambele p r i ale planului ZX, bifând op iunea "Mirrored extent" din fereastra de dialog "Pad Definition". Se ob ine, astfel, al doilea

corp, Pad.2 (figura 3.150).

Fig. 3.150. Extrudarea profilului dreptunghiular
Fig. 3.150. Extrudarea profilului dreptunghiular
Fig. 3.152. Executarea primei g uri de prindere la un cap t al bielei Fig.
Fig. 3.152. Executarea primei g uri de prindere la un cap t
al bielei
Fig. 3.151. Extragerea PartBody corpului Body.2 din corpul

Cele dou corpuri, prezente în arborele de specifica ii, sunt perpendiculare i vor fi utilizate împreun într-o opera ie boolean . În continuare, cu ajutorul instrumentului de modelare boolean Remove, se extrage corpul Body.2 (Pad.2) din corpul PartBody (Pad.1), i, ca urmare, rezult corpul din figura 3.151. Se selecteaz suprafa a superioar a copului PartBody (cea care se afl în planul XY) i se

apas pictograma "Hole", iar în fereastra de dialog "Hole Definition" se stabile te adâncimea g urii ca fiind "Up To Last", cu diametrul de 10 mm i axa normal pe

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

suprafa (figura 3.152).

9

de 10 mm i axa n o r m a l pe © Ionu Ghionea, 2015,

Centrul g urii (Hole.1) se afl în planul XY i se pozi ioneaz prin constrângere de concentricitate cu semicercul profilului Sketch.1. La cel lalt cap t al bielei, în planul ZX, perpendicular pe planul XY, utilizând modulul CATIA Sketcher, se deseneaz i se constrâng dou dreptunghiuri identice, figura 3.153.

n g h i u r i identice, f i g u r a 3.153. Fig.

Fig. 3.153. Crearea i constrângerea dreptunghiurilor de extragere

Dreptunghiurile respective (Sketch.4) se vor utiliza împreun cu instrumentul de modelare Pocket pentru

a extrage volumele corespunz toare de material din corpul bielei

(figura 3.154). Fig. 3.154. Extragerea Pocket a dreptunghiurilor din corpul bielei
(figura 3.154).
Fig. 3.154. Extragerea Pocket a dreptunghiurilor din corpul bielei

Se impune urm toarea precizare: în cazul primei extrageri a unui dreptunghi din corpul

bielei (figura 3.150), s-a utilizat un corp suplimentar (Body.2), ca element într-o opera ie boolean . În al doilea caz, (figura 3.153), s-au extras dou dreptunghiuri din corpul bielei, dar cu ajutorul instrumentului de modelare Pocket, f r

a mai apela la dou corpuri suplimentare. De i rezultatele sunt similare, metoda de extragere
a
mai apela la dou corpuri suplimentare. De i rezultatele sunt similare, metoda de extragere Pocket este mai
simpl i mai rapid . Dup îndep rtarea volumului de material, prin metoda Pocket, i la acest cap t se execut
o
gaur de prindere.
Fig. 3.155. Executarea în corpul bielei a celei de-a doua g uri de prindere
Fig. 3.156. Corpul final al bielei
10
©
Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro
a celei de-a doua g uri de prindere Fig. 3.156. Corpul final al bielei 10 ©

Se selecteaz fa a plan a corpului bielei (ob inut prin îndep rtarea materialului) i se apas

pictograma "Hole", iar în fereastra de dialog "Hole Definition" se stabile te adâncimea g urii ca fiind "Up To Last", cu diametrul de 10 mm i normal pe suprafa (figura 3.155). Centrul g urii (Hole.2) se afl pe fa a plan selectat i a fost pozi ionat prin constrângere de concentricitate cu semicercul profilului Sketch.1. În urma tuturor opera iilor efectuate în aceast aplica ie rezult corpul final al bielei, reprezentat în figura 3.156. Pentru crearea bielei din aceast aplica ie, au fost folosite instrumentele de modelare Pad, Hole, i Pocket, a a cum rezult i din arborele de specifica ii.

Remove

Aplica ia 4. Modelarea unei piese de tip suport În aplica ie se prezint etapele
Aplica ia 4. Modelarea unei piese de tip suport
În aplica ie se prezint etapele model rii tridimensionale a piesei având desenul de execu ie în
figura
3.1. Se observ c sunt oferite cinci proiec ii, dou vederi ortogonale, dou sec iuni i o vedere izometric .
Fig. 3.1
În prima etap , se folose te modulul CATIA Sketcher pentru a trasa profilul unui dreptunghi de
dimensiuni 115 58 mm în planul XY ales din arborele de specifica ii. Accesarea modulului se face din meniul
Start -> Mechanical Design -> Sketcher (fig. 3.2). Utilizatorul alege planul de lucru efectuând click pe
simbolul acestuia sau din lista prezent în arbore (fig. 3.3).
Fig. 3.2
Fig. 3.3
În plan se deseneaz profilul dreptunghiului folosind instrumentul de schi are Rectangle de pe bara
Profile. Acest profil se constrânge la dimensiunile prescrise, cu ajutorul instrumentului Constraint de pe bara cu
acela i nume. Pentru simplificarea explica iilor, profilul se constrânge, de asemenea, simetric fa de axele H i
V. Astfel, se selecteaz multiplu (cu tasta Ctrl ap sat ) linia vertical din stânga, linia vertical din dreapta, axa
V (în aceast ordine, întâi elementele care se doresc a se constrânge simetric i apoi elementul fa de care s fie

simetrice) i se apas pictograma Constraints Defined in Dialog Box. În fereastra de dialog Constraint Definition (fig. 3.4) se bifeaz op iunea Symmetry, apoi se repet opera ia i pentru muchiile orizontale ale dreptunghiului, definindu-le dreptunghiului, la valorile din figur . În figura 3.4 se observ pictograma instrumentului Rectangle i schi a constrâns , dar i simbolurile specifice constrângerilor.

i pe acestea simetric fa de axa H. De asemenea, se constrâng dimensiunile

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

11

simetric f a de axa H. De asemenea, se constrâng dimensiunile © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro
Fig. 3.4
Fig. 3.4
Fig. 3.4 Fig. 3.5 S e apas pictograma Exit workbench ( f i g . 3.5)

Fig. 3.5

Se apas pictograma Exit workbench (fig. 3.5) pentru a face trecerea între modulele CATIA Sketcher i CATIA Part Design. În acesta din urm , se folose te instrumentul de modelare Pad pentru a extruda profilul trasat anterior. Astfel, în figura 3.6, în fereastra de dialog Pad Definition, în zona First Limit, în câmpul Type se alege op iunea Dimension, iar în câmpul Length se introduce valoarea de 33 mm. În câmpul Selection al zonei Profile/Surface se selecteaz din arborele de specifica ii schi a

Sketch.1. Fig. 3.6
Sketch.1.
Fig. 3.6

Utilizatorul va selecta suprafa a sa superioar i apoi va face click pe pictograma Sketch (fig. 3.7). În schi a nou creat se traseaz un alt dreptunghi de dimensiuni 115 9 mm, constrâns fa de muchiile fe ei.

În urma extrud rii rezult un prim solid de form paralelipipedic .

rii rezult un prim solid de form paralelipipedic . Fig. 3.7 C o n s t
rii rezult un prim solid de form paralelipipedic . Fig. 3.7 C o n s t
rii rezult un prim solid de form paralelipipedic . Fig. 3.7 C o n s t

Fig. 3.7 Constrângerile sunt de tip coinciden ; astfel, se activeaz pictograma Constraint (fig. 3.8), se selecteaz

o latur a dreptunghiului, muchia corespondent , se apas butonul dreapta al mouse-ului, iar din meniul contextual disponibil (fig. 3.9) se alege op iunea Coincidence. L imea se stabile te la valoarea de 9 mm. Pentru

nu repeta trasarea unui dreptunghi identic, se selecteaz dreptunghiul creat anterior, se apas Mirror (fig. 3.10), apoi axa H. Rezultatul dispunerii celor dou dreptunghiuri i constrângerilor aplicate se observ în figura

a

pictograma

simbolurile specifice

Fig. 3.8

Fig. 3.9

Fig. 3.10

3.11.
3.11.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

Fig. 3.11

12

simbolurile specifice Fig. 3.8 Fig. 3.9 Fig. 3.10 3.11. © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro Fig. 3.11

În modulul CATIA Part Design se utilizeaz instrumentul de modelare

Pocket pentru a elimina dou volume de form paralelipipedic pe baza profilelor trasate anterior. Astfel, în figura 3.12, în fereastra de dialog Pocket Definition, în zona First Limit, în câmpul Type se alege op iunea Dimension, iar în câmpul Depth se introduce valoarea de 10 mm. În câmpul Selection al zonei Profile/Surface se selecteaz din arborele de specifica ii schi a Sketch.2. În previzualizarea din figur se observ i volumele care sunt înl turate.

figur se observ i volumele care sunt înl turate. Fig. 3.12 S e selecteaz din nou

Fig. 3.12

Se selecteaz din nou fa a superioar a piesei, se apas pictograma Sketch pentru a ini ia schi a

Sketch.3

în care se va trasa un dreptunghi de dimensiuni 25 58 mm, constrâns fa de muchiile fe ei, dar i simetric fa de axa V (fig. 3.13). Folosind instrumentul Pocket se extrage un volum paralelipipedic pe adâncimea (Depth) de 20 mm (fig. 3.14). În arborele de specifica ii apare elementul Pocket.2.

e c i f i c a i i apare elementul Pocket.2. Fig. 3.13 Fig. 3.14
e c i f i c a i i apare elementul Pocket.2. Fig. 3.13 Fig. 3.14

Fig. 3.13

f i c a i i apare elementul Pocket.2. Fig. 3.13 Fig. 3.14 Î n urma

Fig. 3.14

În urma acestei opera ii Pocket, fa a superioar plan este, practic, împ r it în dou suprafe e. Se selecteaz cea din stânga i se apas pictograma instrumentului Hole. În fereastra de dialog Hole Definition (fig. stabile te

3.15), în tab-ul Extension se selecteaz adâncimea g urii ca fiind str puns (Up To Next), se diametrul (Diameter) la 22 mm, apoi se apas pictograma Sketch pentru a-i pozi iona centrul.

Sketch pentru a-i p o z i i o n a centrul. Fig. 3.15 Fig. 3.16

Fig. 3.15

Fig. 3.16

Astfel, în figura 3.16 se observ constrângerile de distan stabilite în schi a g urii (Sketch.4). Dup ce revine în fereastra de dialog Hole Definition, utilizatorul acceseaz tab-ul Type (fig. 3.17) i alege o gaur alezat (Counterbored) din lista derulant , având diametrul de 30 mm i adâncimea de 8 mm.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

13

d i a m e t r u l de 30 m m i adâncimea de
Fig. 3.17 Fig. 3.18 O d a t încheiat d e f i n i

Fig. 3.17

Fig. 3.17 Fig. 3.18 O d a t încheiat d e f i n i r

Fig. 3.18

Odat încheiat definirea tipului primei g uri, se poate trece la cea de-a doua, creat i pozi ionat în mod similar, pe cea de-a doua suprafa plan superioar (fig. 3.18) a piesei. Tipul g urii este Simple, str puns (Up To Next) i are diametrul de 20 mm. Piesa mai prezint o gaur (v. fig. 3.1), având centrul pe una dintre fe ele

laterale. Diametrul acesteia este de 5 mm, simpl , str puns pân întâlne te gaura creat anterior. Astfel, de aici rezult motivul pentru care gaura de diametru 20 mm a fost creat înainte. În figura 3.19 este prezentat etapa cre rii ultimei g uri, arborele de specifica ii i forma final a piesei. Programul CATIA permite în orice moment al model rii modificarea tipului g urilor, pozi ionarea centrelor i to i parametrii asocia i.

Fig. 3.19
Fig. 3.19

Aplica ia 5. Crearea unui corp de robinet

În aceast aplica ie se prezint modul de ob inere a unui corp de robinet Semifabricatul din care se prelucreaz piesa respectiv se ob ine prin

(figura 3.157) cu cep.

v se o b i n e prin (figura 3.157) cu cep. turnare. F i g

turnare.

o b i n e prin (figura 3.157) cu cep. turnare. F i g . 3

Fig. 3.157. Desenul de execu ie al corpului de

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

14

robinet

5 7 . Desenul de e x e c u i e al corpului de ©

În modulul CATIA Sketcher, pe planul XY (figura 3.158), se traseaz un cerc, având centrul în originea sistemului de coordonate i, prin constrângere, diametrul de 90 mm.

Utilizând instrumentul de modelare Pad din extrudeaz cercul, cu o valoare de 15 mm, ob inându-se un cilindrul Pad.1, reprezentând corpul flan ei de prindere.

modulul CATIA Part Design se

prindere. modulul C A T I A P a r t Design se Fig. 3 .
prindere. modulul C A T I A P a r t Design se Fig. 3 .

Fig. 3.158. Ob inerea flan primului ei)

cilindru (corpul

Fig. 3.159. Ob inerea celui de-al doilea cilindru din corpul robinetului

Se selecteaz suprafa a plan superioar a cilindrului respectiv, apoi, în modulul CATIA Sketcher se traseaz un cerc (Sketch.2), concentric cu primul (Sketch.1), de diametru 50 mm. Cu ajutorul instrumentului de modelare Pad se extrudeaz i acest cerc cu o valoare de 100 mm, în acela i sens cu prima extrudare. Rezult , astfel, un al doilea cilindru (Pad.2), pozi ionat ca în figura 3.159. La cap tul superior al celui de-al doilea cilindru (Pad.2) se creeaz un alt cilindru (Pad.3), cu diametrul de 56 mm i în l imea de 20 mm, pe care se execut un filet metric de prindere (M56), cu ajutorul instrumentului de modelare Thread/Tap (figura 3.160).

Fig. 3.160. Executarea filetului de prindere pe cap tul corpului robinetului
Fig. 3.160. Executarea filetului de prindere pe cap tul corpului
robinetului

Din meniul [Insert] -> [Body] se adaug în arborele de specifica ii un corp (Body.2) care va fi utilizat utilizând modulul CATIA Sketcher, se deseneaz i se constrânge un paralelogram (Sketch.4). De asemenea, în aceea i schi se traseaz i o ax de simetrie (instrumentul Axis linie punct), orizontal , aflat la distan a de 63 mm fa de cap tul cu flan al corpului de robinet. De re inut c într-o schi poate exista doar o singur ax . Între ax , paralelogram i corpul PartBody se adaug constrângeri de pozi ie i de paralelism, a a cum rezult din figura 3.161.

într-o opera ie boolean cu primul corp (PartBody). Astfel, în planul ZX, perpendicular pe planul XY,

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

15

A s t f e l , în planul Z X , perpendicular pe planul XY,
Fig. 3.161. Crearea i constrângerea paralelogramului Paralelogramul creat anterior se folose te pentru (figura
Fig. 3.161. Crearea i
constrângerea paralelogramului
Paralelogramul creat anterior se folose te pentru
(figura instrumentul 3.162), de modelare prin rotirea Shaft sa din complet modulul
(3600) în jurul
ob ine un trunchi de con, prev zut cu alezaj conic
axei trasat anterior. În acest scop se utilizeaz
CATIA Part Design.
a
Fig. 3.162. Generarea trunchiului de con prin
rotirea Shaft a paralelogramului

În continuare, trunchiul de con creat se intersecteaz cu cilindrul Pad.2, punând în comun un anumit volum de material. Acesta trebuie înl turat pentru a îndeplini rolul func ional al corpului de robinet. Astfel, se utilizeaz instrumentul de modelare Union Trim din bara de instrumente Boolean Operations. În fereastra de dialog "Trim Definition", în câmpul "Trim:" se selecteaz trunchiul de con (Body.2), iar câmpul "With:" con ine corpul cu care se realizeaz intersec ia (PartBody). În câmpul "Faces to remove:" se selecteaz suprafa a superioar a corpului ce reprezint volumul de material ce se dore te a fi înl turat, iar câmpul "Faces to keep:" con ine suprafa a exterioar a trunchiului de con

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

16

(figura 3.163).

a e x t e r i o a r a trunchiului de con © Ionu
Fig. 3.163. Extragerea volumului de material pus în comun de cele dou corpuri Î n

Fig. 3.163. Extragerea volumului de material pus în comun de cele dou corpuri

În urma acestei opera ii rezult alezajul conic, pozi ionat perpendicular pe axa corpului de robinet. ajutorul instrumentului de modelare Hole, în interiorul celor trei cilindri (Pad.1, Pad.2 i Pad.3), a a cum rezult din figura 3.164. De asemenea, la cap tul dinspre flan a de prindere, alezajul respectiv se te e te 5x 300.

În continuare, se creeaz înc un alezaj, cilindric, orizontal, de diametru 35 mm, ob inut cu

Fig. 3.164. Realizarea g urii orizontale în corpul robinetului
Fig. 3.164. Realizarea g urii orizontale în corpul robinetului

Pe cilindrul Pad.1, reprezentând flan a de prindere, se execut patru g uri de diametru 10 mm

(figura ajutorul instrumentului de modelare Hole, iar copierea i dispunerea, cu instrumentul de modelare Circular Pattern (4 g uri dispuse radial

3.165), dispuse echidistant pe un cerc purt tor cu diametrul de 70 mm. G urile se creeaz cu

la 900).

Fig. 3.165. Executarea g urilor de prindere ale flan ei
Fig. 3.165. Executarea g urilor de prindere ale flan ei

Pentru a finaliza corpul de robinet, se te e te (instrumentul de modelare Chamfer) muchia care con ine începutul filetului i se racordeaz (instrumentul de modelare Edge Fillet) toate muchiile de intersec ie trunchiul de con, cilindrul Pad.2 i flan a Pad.1, rezultând modelul final al corpului de

între

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

17

robinet (figura 3.166).

â n d modelul final al corpului de între © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 17 robinet

Aplica ia 6. Crearea unei piese de tip racord

Piesa aleas pentru modelare în aceast aplica ie este compus din corpuri cu forme similare, orientate în plane perpendiculare. Semifabricatul din care se execut piesa se ob ine prin turnare. Desenul de execu ie al piesei este reprezentat în figura 3.138.

e s t e reprezentat în f i g u r a 3.138. Fig. 3.138. Desenul
e s t e reprezentat în f i g u r a 3.138. Fig. 3.138. Desenul

Fig. 3.138. Desenul de execu ie al piesei de tip racord

Fig. 3.138. Desenul de execu ie al piesei de tip racord Fig. 3 . 1 4

Fig. 3.140. Trasarea profilului flan ei

Modelarea începe cu crearea flan ei de prindere de la baz . Astfel, în modulul CATIA se traseaz cinci cercuri, în pozi iile i cu diametrele indicate în figura 3.139.

Sketcher, în planul XY

în figura 3.139. S k e t c h e r , în planul XY Fig.

Fig. 3.139. Trasarea cercurilor

Pentru a ob ine profilul din

figura 3.140 se traseaz patru linii tangente la cercurile exterioare i se înl tur , prin apli carea instrumentului Quick Trim, arcele de cerc care nu mai sunt necesare.

Trim, arcele de c e r c care nu mai sunt necesare. Fig. 3 . 1

Fig. 3.141. Extrudarea

profilului

Pentru a simplifica trasarea celor patru linii tangente la cercuri se utilizeaz instrumentul de schi are Bi Tangent Line, constrângerile de tangen i coinciden fiind ad ugate automat de program. În figura 3.141 este prezentat rezultatul extrud rii Pad pe 10 mm a profilului. În planul YZ, perpendicular pe planul XY în care a fost trasat primul profil, se deseneaz dou linii perpendiculare, fiecare cu lungimea de 160 mm. Cele dou linii se racordeaz la o raz de 60 mm, instrumentul de schi are Corner, a a cum rezult din figura 3.142.

utilizând

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

18

Corner, a a cum rezult din f i g u r a 3.142. utilizând © Ionu
Fig. 3.142. Trasarea i racordarea liniilor Fig. 3.143 Trasarea cercurilor concentrice Pe fa a superioar
Fig. 3.142. Trasarea i racordarea liniilor
Fig. 3.143 Trasarea cercurilor concentrice
Pe fa a superioar a flan ei de prindere se traseaz dou cercuri de diametre 60 mm i 72 mm,
concentrice cu cercul de diametru 84 mm, trasat în figura 3.139. Se observ c profilul "Sketch.2",constituit din
va
liniile racordate trasate anterior este perpendicular pe cercurile concentrice (figura 3.143).
servi drept cale de
Profilul"Sketch.2"
extrudare Rib pentru cercuri ("Sketch.3").
Fig. 3.144. Extrudarea Rib a cercurilor de-a lungul profilului format din cele dou linii racordate
determinat de diametrele celor dou cercuri care se afl în aceea i schi ("Sketch.3"). În urma
volumul mai mic este extras automat din volumul mai mare.
În urma extrud rii Rib rezult un tub (figura 3.144), care face un unghi de 900. Tubul respectiv este gol,
extrud rii,
Fig. 3.145. Desenarea profilului celei de-a doua
flan e de prindere
Fig. 3.146. Extrudarea celei de-a doua flan e de prindere

Din figura 3.145 rezult c în planul fe ei libere a tubului s-a trasat un profil pentru cea de-a doua flan de prindere a racordului. Acest profil se extrudeaz pe o distan de 10 mm în lungul tubului, dar în partea în care se afl acesta (figura 3.146). Flan ele de prindere acoper pe distan a de 10 mm tubul i interiorul s u. Pentru a înl tura acest inconvenient i a asigura racordului rolul func ional, în flan ele de prindere se execut câte o g ur (Hole) cu diametrul de 60 mm, adânci de 10 mm, coaxiale tubului

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

(figura 3.147).

19

cu diametrul de 60 mm, adânci de 10 mm, coaxiale tubului © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro
Fig. 3.147. Crearea g urilor de la capetele racordului
Fig. 3.147. Crearea g urilor de la
capetele racordului

Modelul

a

(4

te

i

În ultima etap a model rii piesei de tip racord se utilizeaz instrumentele Chamfer i Edge Fillet pentru

× 450), respectiv racorda (R 3) anumite muchii ale piesei respective, conform desenului de execu ie. final ob inut este prezentat în figura 3.148.

ob inut este prezentat în f i g u r a 3.148. Fig. 3 . 1

Fig. 3.148. Modelul final al racordului

Aplica ia 7. Modelarea unei piese de tip piuli

În aplica ie se prezint etapele model rii tridimensionale ale piesei cu desenul de execu ie în figura 3.35.

cu desenul de execu ie în f i g u r a 3.35. Fig. 3.35 Se

Fig. 3.35

Se observ c sunt definite cinci proiec ii, patru vederi (dou ortogonale i dou izometrice) i o a formei tridimensionale a piesei. Piesa este de tip piuli , având rolul de a fixa i a strânge o roat a unui ansamblu. Datorit acestei func ii i pentru a fi cât mai u or de folosit, piesa nu are forma clasic

sec iune. Vederile izometrice au rol foarte important pentru în elegerea corect

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

20

hexagonal .

au rol foarte important pentru în elegerea corect © Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro 20 hexagonal .
Fig. 3.36 Î n planul XY, î n t r - o schi nou creat

Fig. 3.36

În planul XY, într-o schi nou creat (modulul

CATIA Sketcher) se deseneaz un cerc de diametru 90 mm (fig. 3.36) cu ajutorul instrumentului Circle, apoi o linie orizontal de ax (instrumentul Axis).

o r i z o n t a l de ax (instrumentul Axis). Fig. 3.37 Î

Fig. 3.37

Într-o schi nu poate exista decât o singur linie de ax , dac utilizatorul mai adaug una, aceasta devine linie de ax , iar prima se transform în linie de construc ie ajut toare. Linia de ax este utilizat pentru

crea corpuri solide de revolu ie, rotind un profil închis în jurul s u. Ca un caz particular, profilul poate s nu fie

închis, dar trebuie s formeze cu linia de ax o zon închis . Astfel, semicercul de jos al cercului se înl tur folosind instrumentul Quick Trim. A a cum rezult din figura 3.37, linia de ax une te cele dou capete ale semicercului p strat în urma edit rii. De asemenea, se

observ constrângerile de coinciden între linia de ax , centrul arcului de cerc i axa orizontal H.

a

Fig. 3.38
Fig. 3.38
centrul arcului de cerc i axa orizontal H. a Fig. 3.38 Fig. 3.39 Î n C

Fig. 3.39

În CATIA Part Design, cu ajutorul instrumentului Shaft, are loc o rotire a semicercului în jurul axei

existente în schi (Sketch Axis), cu un unghi de 3600 (First Angle), ad ugând volum. Se construie te în acest fel (fig. 3.38). În planul YZ, prin centrul sferei, se traseaz un dreptunghi astfel încât latura sa orizontal superioar s se afle deasupra axei H la o distan de 28 mm. Celelalte laturi au lungimi oarecare, dar dreptunghiul trebuie s cuprind în interior gabaritul Folosind instrumentul Pocket se intersecteaz i se taie sfera cu volumul paralelipipedic creat pe baza dreptunghiului. În figura 3.40, în fereastra de dialog Pocket Definition, se alege tipul Dimension, valoarea de 45

o sfer de diametru 90 mm

sferei (fig. 3.39).

mm în câmpul Depth i se bifeaz op iunea Mirrored extent pentru ca paralelipipedul s se creeze de o parte i de alta a planului care con ine schi a acestuia. Rezultatul intersec iei este o calot sferic , de raz 45 mm, având fa a plan la distan a de 28 mm deasupra planului XY.

© Ionu Ghionea, 2015, http://www.catia.ro

21

mm, având fa a plan la distan a de 28 mm deasupra planului XY. © Ionu
Fig. 3.40 Fig. 3.41 Pe aceast fa plan , concentric cu cercul de muchie, se
Fig. 3.40
Fig. 3.41
Pe aceast fa plan , concentric cu cercul de muchie, se traseaz un cerc de diametru
46 mm, care este
extrudat pe distan a de 5 mm, cu ajutorul instrumentului Pad, rezultatul fiind prezentat în figura 3.41.
Se selecteaz din nou fa a plan a calotei sferice i se deseneaz într-o nou schi un cerc de diametru
75 mm, constrâns la 41.6 mm fa de axa V i la 24 mm fa de axa H (fig. 3.42).
Fig. 3.42
Fig. 3.43
figura 3.43. În arborele de specifica ii se adaug elementele Sketch.3
Cercul este folosit de instrumentul Pocket pentru a extrage un volum din calot , a a cum se observ în
sferei în i Pocket.2. trei loca ii, aflate la unghiuri de 1200.
Extragerea Pocket se dispune circular pe circumferin a
În
acest scop se aplic instrumentul Circular Pattern de pe bara Transformation Features.
Fig.3.44

Astfel, în fereastra de dialog Circular Pattern Definition (fig. 3.44), în câmpul Parameters se alege op iunea Complete Crown, num rul de instan e este 3, se alege ca element de referin suprafa a cilindric creat la baza calotei, apoi se selecteaz