Lucrare de laborator Nr.

1,2
Tema: Analiza general i studierea principiilor de modelare n baza reprezentrii sistemelor i
noiunilor introductive n elaborarea modelelor conceptuale ale sistemelor studiate anterior.
Sarcina:
1. Studierea i nsuirea materialului teoretic i simularea componentelor i structurii materialului propus
prin diverse moduri de construire ale diferitor modele.
2. Elaborarea modelelor conceptuale i experimental al unor compartimente cunoscute pentru evidenierea
proprietilor i diverselor laturi de analiz i aspecte informaionale: determinarea aspectelor i structurii
sistemului, delimitarea obiectului de studiu n cercetrile empirice; analiza conceptelor;
analiza metodelor i tehnicilor de cercetare; analiza raportului dintre metodele i
tehnicile utilizate; sistematizarea datelor obinute n cercetarea empiric; formalizarea
raionamentelor.
3. Pentru programarea modelului experimental de utilizat unul din urmtoarele limbaje de programare:
TurboPascal, C/C++, Delphi.
Fiecare student convine cu profesorul ce sub-compartiment studiaz aprofundat i simuleaz.
n raport expunei din Materialul teoretic ideile principale prin formularea ntrebrilor i rspunsuri.
1. Material teoretic
1.1. Notiuni generale despre sisteme
n reprezentarea realitii, conceptul de sistem scoate n eviden, cu precdere, interaciunea, corelarea,
relaiile dintre elementele ntregului, altfel spus, organizarea lui, iar ntr-un anume sens, noiunea de sistem este
opus haosului. tiina conducerii privete ntreaga natur ca o ierarhizare de sisteme care se includ i se
depesc, care semnific totodat aciunile ce concur n acest scop. Dar crearea unui sistem nu nseamn i
nlturarea total i definitiv a dezordinii n sectorul respectiv al mediului ci numai reducerea ei ntr -o msur
mai mic sau mai mare.
Terminologia i conceptul folosite (provenind firesc n urma dezvoltrii anumitor domenii tiinifice i
traducerii din limba englez) a fost n multe cazuri improprii: de exemplu, n loc de asociere (engl. association)
ntlnim "asociaie", tot la fel cum cuvntul englezesc support (avnd conotaia clar de sprijin, permite) a fost
tradus de prea multe ori cu "suport", etc. n domeniul metodelor de analiz i proiectare semantica diferit
atribuit aceluiai cuvnt n limba englez, constituie o problem mult mai profund care trebuie cunoscut.
Cunoaterea mai multor opinii este se pare tot mai important ntr-o lume n care puterea economic impune
"ierarhii de facto" n locul "puterii" tiinifice i tehnice care sprijin "ierarhiile de jure". Astfel de metamorfoze
s-au produs cu noiunile: sistem, model, concept etc.
n materialul de fa propunem s v oferim cteva opinii diferite referitoare la concepte de baz din lumea
analizei, modelrii i proiectrii aplicaiilor (sistemelor) informatice. Se ncearc chiar prezentarea unor definiii
mai cuprinztoare pentru modelare n metodele de analiz i proiectare. Sunt prezentate mai apoi caracteristicile
definitorii pentru totalitatea modelelor, iar n final se prezint cteva moduri de realizare.
n majoritatea cazurilor, termenii menionai refer concepte ([DEX] concept = idee general care reflect
just realitatea, noiune) care, datorit naturii lor, reprezint noiuni fundamentale. n cadrul analizei, conceptul
este o idee sau noiune utilizat pentru clasificarea lucrurilor ce o nconjoar. Aa cum subliniaz i Susan
Langer n (An introduction to Symbolic Logic, third ed., Dover Publications, New-York, 1967), "Lucrurile sunt
despuiate deliberat de toate informaiile secundare."
Deobicei conceptele au dou aspecte importante:
- semnificaie -- definiia complet a conceptului (n englez intension);
- mulimea tuturor lucrurilor incluse n conceptul respectiv (n englez extension).
Tratatele care prezint metode de analiz, modelare i proiectare ncearc adeseori s ofere definiii pentru
analiz i proiectare dar, n multe cazuri, chiar i aceste definiii sunt n dezacord. Pentru unii, cuvintele sunt
pur i simplu obiecte ce pot fi manevrate, n timp ce pentru alii ele conin descrieri tehnice distincte i au o
semantic clar.
n 2000 de ani conceptul de sistem a evoluat; la nceputul secolului XX-lea, ntre 1928-1950 biologul
german Ludwig von Bertalanffy a pus bazele teoriei generale a sistemelor. Acesta a formulat o prim variant a
teoriei ce studiaz sistemele deschise care schimb fr discontinuitate materie i energie cu mediul exterior.
n anii 1950-1970, ali cercettori s-au preocupat de punerea la punct a aparatului logic - conceptual i
matematic al teoriei generale a sistemelor.
Intenia teoriei generale a sistemelor este de a dezvlui proprieti, principii i legi care sunt caracteristice
sistemelor n general, independent de varietatea lor sau de natura elementelor lor componente. Principala
consecin a teoriei o constituie introducerea unei noi viziuni tiinifice - denumit sistemic - datorit virtuilor
metodologice ale triadei conceptuale "sistem - structur - funcie", n cercetarea totalitilor (ansamblurilor
organizate).

1
 Din aceast perspectiv, obiectele, fenomenele, proprietile i procesele, indiferent de natura lor, pot fi
considerate drept sisteme care posed o anumit structur n msura n care ele reprezint un ntreg ale crui
elemente se afl n relaii logic determinate unele fa de altele i posed, astfel, nsuiri ireductibile la elemente
sau la relaii.
SISTEMUL ar putea astfel fi definit, n mod cu totul general, ca fiind o mulime de elemente care se
regsesc ntr-o legtur organizat i ntre care se stabilesc relaii dinamice i asigur ndeplinirea obiectivelor.
n ceea ce privete domeniul social, noiunea de sistem reprezint o repartiie a funciilor i a sarcinilor, o
anumit form de organizare, n aa fel nct oamenii s ia n final deciziile cele mai eficiente pentru realizarea
obiectivelor propuse.
n general apreciind, sistemul este un ansamblu de elemente interconectate, aflate n interaciune activ sau
potenial i care poate fi identificat n orice domeniu fizic, social sau conceptual.
Analiznd cele prezentate pn acum putem concluziona c SISTEMUL este un ansamblu de elemente n
interaciune, care constituie un ntreg organizat, cu proprieti specifice i funcii proprii, deosebite de ale
elementelor care l compun, o formaiune distinct i relativ autonom n raport cu mediul nconjurtor, i, care
poate fi identificat n orice domeniu (fizic, biologic, social, etc.).
Elementele (obiectele) sistemului sunt, la rndul lor, totaliti structurale (subsisteme), n cadrul crora
legile ntregului nu sunt identice cu cele ale elementelor componente.
Adiacentul (complementul) conceptului de sistem este acela de mediu, n care se includ elemente din afara
sistemului, care-l influeneaz sau sunt influenate de el.
Proprietile sistemului:
Proprietile mai importante ale unui sistem sunt:
fiecare subsistem, luat separat, poate fi considerat ca un sistem;
nici un sistem nu exist izolat;
este parte component a unui suprasistem, dnd natere unui subsistem;
structurabilitatea, decompozabilitatea, funcionalitatea i realizabilitatea sunt alte proprieti care
mpreun asigur unitatea structural i funcional a sistemului, asimilnd sau neutraliznd
stimulatorii pozitivi sau negativi, att n interiorul sistemului, ct i n afara lui.
Clasificarea sistemelor. Clasificarea sistemelor se poate face n raport cu urmtoarele criterii mai
importante:
-Natura sistemelor. Clasificarea are n vedere trei grupe mari de sisteme: sisteme social-politice (sisteme
sociale, sisteme de conducere, sisteme economice, sisteme juridice, sisteme filozofice), sisteme biologice
(specifice fenomenelor din celulele sau organismele vii) i sisteme tehnice (mecanice, termice, electrice,
electronice).
-Complexitatea sistemelor. Se disting sisteme simple (cu un numr redus de obiecte i de aciuni ntre aceste
obiecte) i sisteme complexe (cu multe obiecte i aciuni ntre obiecte), care se mai numesc i sisteme multiple
sau multivariabile.
-Forma semnalelor (mrimilor) de intrare. Se are n vedere comportarea determinist sau aleatoare
(stohastic), n raport cu timpul a acestor semnale, rezultnd sisteme cu intrri deterministe, sau cu intrri
aleatoare.
-Structura parametrilor care definesc obiectele sau elementele sistemului. Se pot grupa n sisteme cu
parametri concentrai i sisteme cu parametri distribuii, (dac se are n vedere localizarea n spaiu a acestor
parametri) i sisteme cu parametri invariabili, sau cu parametri variabili, dac se are n vedere dependena lor,
fie n raport cu timpul, fie n raport cu unele semnale din sisteme.
-Dependena semnalelor de ieire fa de intrare. Se refer la comportarea n ansamblu a unui sistem,
considerat pentru simplificare cu un singur semnal de intrare i i un singur semnal de ieire e n raport cu timpul
t.
Dac ecuaia care definete acest sistem, n raport cu i, e i t reprezint o ecuaie diferenial liniar, cu
coeficieni constani sistemul se consider liniar, iar n cazul c nu ndeplinete aceast condiie, sistemul se
consider neliniar.
Dac soluia e(i,t) a acestei ecuaii prezint continuitatea n raport cu i i t sistemul se consider continuu,
iar dac prezint discontinuiti n raport cu i i t, sistemul se consider discontinuu.
-Prezena sau absena circuitelor de reacie. Dac sistemele sunt prevzute cu circuite de reacie, sau nu sunt
prevzute cu astfel de circuite, se denumesc sisteme cu reacie, respectiv sisteme fr reacie.
-Concentrarea ierarhizat a funciilor de conducere. n cazul cnd, de exemplu un sistem complex este
condus de un calculator, care comand cteva microprocesoare, fiecare dintre ele acionnd mai multe
regulatoare, se pune n eviden un sistem cu structur ierarhizat, pe mai multe nivele.

2
 1.2. Notiuni generale despre modele
n mod clasic MODELUL este o reprezentare a realitii construit de un om sub forma unor obiecte
fizice sau conceptuale, necesara cunoaterii aprofundate a acelei realiti. Modelul este un instrument al
cunotinelor tiinifice care ne permite interpretarea lui real.
[DEX]: Model. 1. Ceea ce poate servi ca orientare pentru reproduceri sau imitaii. Sistem teoretic sau
material cu ajutorul cruia pot fi studiate indirect proprietile i transformrile altui sistem, mai complex, cu
care primul sistem prezint o analogie. 5. Sistem de relaii matematice care leag ntre ele mrimile de stare ale
sistemului modelat.
La nivel de cultur general, pot exista mai multe accepiuni ale cuvntului model. Astfel, sunt rspndite
accepiuni ca aceea de conformitate cu un ideal formulat, adic cu un obiect, fenomen, sistem conform cu
idealul. De exemplu, elev model - adic un elev conform cu anumite idei, prescripii pe care noi le impunem
comportrii elevului. n studiul sistemelor tehnice mari, la etapa actual de dezvoltare a tiinei i tehnicii
termenul de model este, de asemenea, frecvent folosit n accepiuni diferite n dependen de metodologii.
n viaa de toate zilele, n activitatea sa i n procesul de producie, oamenii efectueaz zilnic experiene,
probe, n urma crora sunt pui n faa unor evenimente unde opereaz cu diverse modele. Orict ar prea de
ciudat i exagerat, este totui o realitate faptul c in viaa de toate zilele fiecare dintre noi modeleaz si
simuleaz, dei numai unii o fac explicit, folosind in acest scop calculatorul. n domeniul mijloacelor de
investigaie, n tiina contemporan se definesc cteva direcii majore, printre care modelarea ocup un loc
important.
Modelul este o reprezentare a unor aspecte ale realitii nconjurtoare folosind o entitate simplificat care
poate fi neleas i folosit mai uor. Diferena dintre obiectul considerat i obiectul abstract modelul -- const
n aceea c n timp ce obiectul abstract este n ntregime constituit prin definiia sa, obiectul concret, real este
inepuizabil, nefiind, n consecin, niciodat susceptibil de o descriere exhaustiv.
Model este ceea ce poate servi ca orientare pentru reproduceri sau imitaii. Sistem teoretic sau material cu
ajutorul cruia pot fi studiate indirect proprietile i transformrile altui sistem, mai complex, cu care primul
sistem prezint o analogie. Se mai poate spune c e un sistem de relaii matematice care leag ntre ele mrimile
de stare ale sistemului modelat. Model mai poate nsemna o imitaie a unui lucru. De exemplu, sculptur ca
model al obiectului sculptat.
Modelul trebuie s permit i predicia evoluiei fenomenului studiat. Cu ajutorul modelului va trebui s se
realizeze sistematizarea, condensarea unui ansamblu de fenomene experimentale n cteva relaii fundamentale,
n care toate celelalte sunt coninute ca implicaii i pot fi derivate prin deducie.
Exista cel puin dou situaii in care modelul este de ajutor:
a) gsirea explicaiilor fenomenelor care se petrec in interiorul sistemului modelat, dac acestea nu sunt
cunoscute; pentru aceasta principalul mijloc utilizat este metoda cutiei negre;
b) obinerea unor informaii suplimentare despre acele elemente si fenomene cunoscute parial.
Avantajele folosirii modelelor sunt numeroase. Printre acestea sunt de menionat:
reprezentarea obiectului studiat sub forma unui model este mult mai simpla si uor de neles de ctre om.
Ea pune in eviden numai aspectele principale ale problemei, interesante pentru soluionarea ei. Astfel, in
cazul modelrii fluxului de producie dintr-o ntreprindere in vederea mririi productivitii * acesteia, nu
sunt importante detalii de genul: --nlimea muncitorilor, dac directorul este brbat sau femeie etc.
Modelul se va ocupa de materialele folosite in fabricaie, de produsele care trebuie obinute, productivitatea
si amplasarea mainilor etc;
- este o metoda care permite studiul mai multor variante, prin simulri repetate ale. comportamentului
sistemului, fr cheltuieli prea mari..
1.3. Etapele n elaborarea modelelor:
Prima etap n elaborarea unui model este formularea problemei care se realizeaz prin studierea sistemului
real considerat. Aceasta presupune determinarea obiectivului, a restriciilor, a relaiei dintre fenomenul studiat i
aspecte ale organizrii, determinarea diferitor alternative al e evoluiei fenomenului, intervalul limit pentru
luarea unei decizii valabile i altele.
A doua etap este construirea modelului. In procesul construirii modelului trebuie de avut n vedere
specificitatea, controlul i validarea sa. Clarificarea i importana lor pentru scopul modelului trebuie s permit
specificarea clar a modelului ntr-o manier relevant pentru scopul ales i ntr-un numr ct mai mic de
variabile.
A treia etap se ocup de studierea soluiei modelului. Construirea funciei obiectiv cere dezvoltarea unor
msurtori cantitative relativ la fiecare variabil. Funcia obiectiv este obinut ca o funcie matematic a
variabilelor de decizie. Soluia unui model este optimal numai referitor la modelul utilizat, respectiv pentru
funcia obiectiv aleas.
Urmtoarea etap cuprinde testarea modelului i a soluiei. Criteriul corect pentru a judeca validitatea unui
model este acela c prediciile lui sunt att de bune nct s permit evaluarea unei soluii bune. Se poate apoi

3
judeca validitatea unui model comparnd prediciile sale cu comportarea n realitate a sistemului studiat pentru
perioade de timp trecute. Se cere ca ntre predicia modelului i ceea ce s-a ntmplat n realitate s fie o strns
corelaie.
1.4. Proprietile i tipurile de modelare
Model este un instrument al cunotinelor tiinifice care ne permit interpretarea lui real, deci este o
reprezentare a realitii elaborat de observator sub forma unor sisteme fizice sau conceptuale.
Modelul poate fi o reprezentare izomorf a realitii obiective i constituie descrieri concise riguroase i
fundamentale n sensul structurrii logice a sistemului pe care l reprezint i care faciliteaz descoperirea unor
legturi i legiti foarte greu de gsit pe alte ci.
Cele mai importante proprieti ale modelrii utilizate n analiza i modelarea sistemelor sunt:
-non-simetria-simularea ce se face ntr-o singur direcie (dac A modeleaz B atunci B nu modeleaz A);
-reflexivitatea- rezult c orice sistem poate fi propriul lui model;
-tranzitivitatea- dac A este model a lui B, iar B este model a lui C, atunci A este model pentru C.
Modelarea fiind transitiv i reflexiv are asociat o relaie de preordine, deci este mai puternic dect analogia;
-non-transferabilitatea modelelor- dou sau mai multe modele ale aceleai baze nu sunt n mod necesar
echivalente sau comparabile, ele pot s reprezinte diferite aspecte ale sistemelor i este dificil de ales dintre mai
multe sisteme.
-reducerea complexitii- care se caracterizeaz fie prin gruparea elementelor similare, fie prin eliminarea
elementelor cu proprieti irelevante.
-non-poziionarea-este proprietatea care nu permite divizarea unui sistem n subsisteme fr a ine seama pe
de o parte de conexiunile stabilite ntre ele, iar pe de alt parte de conexiunile stabilite ntre ele i sistemul
global.
-irelevana- arat c orice model a unui sistem real modeleaz att baza sistemelor ct i unele elemente,
procese, care alctuiesc o baz lrgit a sistemului.
n tot ansamblul acesta de proprieti un model poate avea o structur format dup un set de presupuneri
sau ipoteze pe baza crora se pot deduce unele concluzii.
La baza modelrii este teoria simulrii, care afirm c o asemnare absolut poate avea loc numai printr-o
schimbare a obiectului asemntor n procesul modelrii, simularea nu are loc i tinde ctre ceea c modelul
reflect destul de bine partea obiectului funcionar cercetat. n dependen de procesul caracteristic studiat n
sistem toate tipurile de modelare pot fi mprite n deterministe i stocastice, statistice i dinamice, discrete,
nentrerupte i discrete-nentrerupte.
Modelarea determinist reflect procese deterministe, procese n care se presupune lipsa diferitor aciuni
ntmpltoare.
Modelele stocastice reflect evenimente i procese aliatoare i analizeaz un ir de procese aliatoare.
Modelarea statistic servete pentru descrierea comportamentului obiectului ntr-un anumit timp.
Modelarea dinamic reflect comportamentul obiectului n timp.
Modelarea discret servete pentru descrierea proceselor care se presupun discrete.
Modelele logice deseori sunt procedee unice de modelare a obiectului, care practic nu se realizeaz ntr-un
interval dat de timp.
La baza reprezentrii omului despre obiecte reale se creeaz diferite modele vizibile care reflect procese
ce se transform n obiecte.
La baza modelrii ipotetice cercettorii emit o ipotez despre un proces care decurge ntr-o oarecare msur
din care decurge nivelul cunotinelor cercettorului despre obiectul dat i se bazeaz pe pricina cercetrilor
legate de intrrile i ieirile obiectului cercetat. Modelarea ipotetic se folosete cnd cunotinele despre obiect
nu sunt destule pentru a forma un model.
Modelarea analogic se bazeaz pe msura diferitor niveluri analogice.
Un loc important n modelarea logic l ocup machetul. Machetul logic se poate de folosit n cazul cnd
decurgerea proceselor n realitate nu se d modelrii fizice, deoarece pot s apar alte tipuri de modele.
La baza modelrii lingvistice este tezaurul. Tezaurul este un dicionar obinuit n care sunt eliminate
cuvintele care au un singur sens, cu toate c ntr-un dicionar obinuit un cuvnt poate avea mai multe sensuri.
Modelarea simbolic prezint un proces artistic format din obiecte logice, care l nlocuiesc n realitate i
reprezint noiuni de baz cu ajutorul anumitor sisteme formate din semne i simboluri.
La modelarea real se folosesc posibiliti de cercetare de diferite caracteristici a unui obiect real ntreg sau
la prile lui.
Modelarea natural se numete petrecerea cercetrii la un obiect real ca urmare a rezultatului primit pe baza
teoriei de asemnare.
Modelarea fizic- reprezint o reproducere de regul simplificat a realitii, fcut cu elemente
nlocuitoare convenionale i acceptate ca avnd un comportament identic cu cele reale. Complexitatea unui
model fizic depinde de ipotezele simplificatoare adoptate, de faptul dac descrie un proces static sau dinamic, de

4
gradul de nelegere a procesului modelat. Modelele fizice se folosesc n toate ramurile ingineriei, n mecanic,
hidraulic, electrotehnic.
Prin model matematic se nelege o descriere aproximativ a unui fenomen (sau a unei clase de fenomene,
a unei operaii, a unei probleme practice) din realitatea nconjurtoare exprimat prin noiuni i simboluri
matematice. Analiza modelului matematic permite evidenierea unor noi proprieti a fenomenului real studiat.
Astfel, cu ajutorul modelului matematic pot fi aplicate metode matematice n diferite ramuri ale tiinei i
practicii. Modelul matematic i analiza lui este o metod eficace de studiere a fenomenelor reale, de
pronosticare a dezvoltrii i de gestionare a lor.
Modelarea matematic se mparte n modelare analitic, imitativ, combinat. Pentru modelarea analitic
este caracteristic procesele funcionale a elementelor. Sistemele descriu mai multe tipuri (algebrice, integrale,
difereniale) i cu condiii logice. La modelarea imitaional modelul realizat formeaz un proces funcional de
sisteme n timp, prin care se emit forme elementare n care se pstreaz structura logic. Modelrile combinate
la analiz permit s uneasc modelarea analitic i imitaional.
Acestea se reprezenta n: modele in dependenta de destinatie si scop modele conform principiilor
interpretarii, modele dupa aparteneta tipului sistemului, modele conform orizontului de timp ,care la rindul sau
se clasifica in : modele pe termen scurt ,modele pe termen mediu, modele pe termen lung.

Stabilirea cadrului simularii

Prezentarea si utilizarea
rezultatelor analizei
modelul

Elaborarea modelului conceptual

Verificarea si validarea modelului

Efectuarea experimentelor de Definirea experimentelor de

simulare generatoare ... simulare

Realizarea modelului de simulare Analiza si interpretarea

rezultatelor obtinute

Colectarea si pregatirea datelor

Figura 1: Diagrama Use-Case pentru prezentarea etapelor principale a analizei in simulare realizat in Rational-
Rose
In figura 2 este prezentat o diagrama Use case, unde se enumer principalele etape a analizei in simulare
prin precedente.
Principalele etape ale acestui proces sunt urmatoarele:
Stabilirea cadrului simularii - etapa esentiala, in care trebuie definite clar atat sistemul analizat, cat si
obiectivele urmarite.
Elaborarea modelului, folosind notatii matematice sau grafice adecvate. Definirea experimentelor de
simulare care trebuie realizate pentru verificarea si validarea modelului de simulare si, respectiv, in
scopul obtinerii rezultatelor necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite. Colectarea si pregatirea datelor care
vor fi utilizate in experimentele de simulare este si ea o etapa importanta. Realizarea modelului de simulare,
ca rezultat al codificarii modelului conceptual al sistemului sub forma de program sau folosind interfata
oferita de un simulator specializat. Verificarea si validarea modelului prin executia unor experimente de
simulare care sa confirme analogia dintre comportarea modelului si cea a sistemului modelat. Efectuarea
experimentelor de simulare generatoare de rezultate, conform obiectivelor urmarite. Analiza si interpretarea
rezultatelor obtinut.
1.5 DEFINIREA CONCEPTULUI DE SISTEM INFORMATIC
Funcionarea unui sistem informaional decizional presupune desfurarea urmtoarelor activiti:
- culegerea datelor despre starea sistemului condus i a mediului su nconjurtor;
- transmiterea datelor n vederea prelucrrii;
5
- prelucrarea datelor n scopul asigurrii cu informaii necesare procesului decizional;
- adoptarea deciziilor i transmiterea acestora spre execuie;
- asigurarea controlului i urmrirea nfptuirii deciziilor.
Sistemul informaional face legtura ntre sistemul condus i sistemul de conducere, fiind subordonat
acestora. Aceast legtur este bidirecional. Se poate spune c sistemul informaional este umbra proceselor
economice din unitate.
Utilizarea tehnicii de calcul a produs mutaii n modul de realizare a activitilor desfurate n cadrul
unui sistem informaional, i implicit a determinat apariia conceptului de sistem informatic.
Sistemul informatic este un ansamblu de elemente intercorelate funcional n scopul automatizrii
obinerii informaiilor necesare fundamentrii deciziilor.
SI se prezint sub forma unei cutii negre care are intrri informaionale ce sunt transformate n
informaii de fundamentare a deciziilor prin intermediul unor resurse, reguli, proceduri.
Sistemul informatic este inclus n cadrul sistemului informaional i are ca obiect de activitate, n
general, procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare i prelucrare automat a datelor (datele sunt
materia prim, iar informaiile sunt produsul finit).
Prin implementarea unor modele matematice i utilizarea tehnicii de calcul n activitile specifice,
sistemul informatic imprim valene sporite sistemului informaional sub aspect cantitativ i calitativ. Este vorba
de creterea capacitii de calcul sub aspectul volumului de datelor prelucrate i a operaiilor efectuate, creterea
exactitii informaiilor, sporirea operativitii, complexitii i completitudinii situaiilor de raportare-informare
etc. Toate acestea determin o apropiere mai mare a decidentului de fenomenele i procesele economice pe care
le are n atenie, cu multitudinea aspectelor economice pozitive care deriv din aceasta.
n ceea ce privete raportul dintre sistemul informatic i sistemul informaional, se poate aprecia c
sistemul informatic tinde spre egalarea dimensiunilor sistemului informaional, ns nu are sfera de cuprindere
egal cu cea a celui din urm, deoarece n cadrul sistemului informaional pot exista activiti ce nu pot fi
automatizate 100%.
1.5.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI INFORMATIC
Un sistem informatic este compus din 6 grupe de elemente:
A) Baza tehnico-material a sistemului;
B) Programele necesare SI;
C) Baza informaional;
D) Baza tiinific i metodologic;
E) Resursele umane;
F) Cadrul organizatoric.
A) Baza tehnico-material este constituit din totalitatea echipamentelor de culegere, verificare,
transmitere, stocare i prelucrare a datelor. Reprezint hardware-ul sistemului informatic.
B) Programele necesare SI reprezint software-ul sistemului informatic i cuprinde totalitatea
programelor necesare pentru funcionarea acestuia: sistemul de operare, soft specializat pentru gestiunea datelor
(SGBD, SGF), programe de aplicaii.
C) Baza informaional - se refer la datele supuse prelucrrii, fluxurile informaionale, sistemele i
nomenclatoarele de coduri
D) Baza tiinific i metodologic const din modele matematice ale proceselor i fenomenelor
economice, metode i tehnici de realizare a sistemelor informatice.
E) Resursele umane sunt formate din personalul de specialitate (analiti, programatori, ingineri de sistem,
administratori de baze de date, operatori etc) i din beneficiarii sistemului. Deoarece analitii de sisteme
informatice nu pot s cunoasc specificul tuturor unitilor beneficiare cu care ar putea veni n contact n
decursul timpului, n echipa de realizare a sistemului informatic se coopteaz i specialiti din partea unitii
beneficiare, care s aib idee de ceea ce se poate face cu calculatorul, dar mai ales s tie foarte bine ce vor de la
calculator, n contextul viitorului sistem informatic. Se creaz deci o echip mixt de realizare a sistemului
informatic.
F) Cadrul organizatoric este specificat n regulamentul de organizare i funcionare (ROF) al unitii n
care funcioneaz sistemul informatic.
SI sunt incluse n sist. informaionale, iar acestea sunt destinate deservirii conducerii unitii
economice, deci se poate aprecia c obiectivul principal al SI coincide cu obiectivul general al activitilor
economice de baz.
Obiectivul principal urmrit prin introducerea unui SI l constituie asigurarea selectiv i n timp
util a tuturor nivelurilor de conducere cu informaii necesare i reale pentru fundamentarea i elaborarea
operativ a deciziilor cu privire la desfurarea ct mai eficient a ntregii activiti din unitatea economic.
Obiectivul principal se refer deci la ntreaga activitate din unitatea economic. n scopul cunoaterii
mai ndeaproape a activitii, i desfurrii acesteia n cele mai bune condiii, pot fi definite i alte obiective
secundare, care sunt numite condiii pentru realizarea obiectivului principal. ntre obiectivul principal i
6
obiectivele secundare trebuie s existe o compatibilitate, n sensul c realizarea obiectivelor secundare trebuie s
duc la realizarea obiectivului principal. Reciproca este i ea valabil.
1.5.2. Clasificarea obiectivelor
1.5.2.1. Dpdv al domeniilor de activitate asupra crora se rsfrng efectele economice
A) Obiective generale sunt obiectivele ce afecteaz activitatea de baz din cadrul unitii economice
(aprovizionare, producere, desfacere).
Ex. obiectiv: Creterea gradului de ncrcare a capacitii de producie. Se realizeaz prin implementarea unor
modele matematice, planificare, programare, ordonanare, lansare i urmrire a produciei. SAU prin
implementarea unor modele i tehnici avansate de planificare a reviziilor i reparaiilor capitale ale utilajelor.
Ex. obiectiv: Creterea productivitii muncii. Se realizeaz prin utilizarea raional a forei de munc (urmrirea
operativ a activitii de personal se realizeaz pe calculator).
Ex. obiectiv: Utilizarea optim a capacitii de transport (pentru parcuri auto). Se realizeaz prin implementarea
unor modele matematice care optimizeaz rutele de transport, corelarea volumului mrfii de transportat cu
capacitatea mijloacelor de transport.
Ex. obiective: Scderea numrului personalului administrativ. Creterea profitului i a rentabilitii unitii
economice.
B) Obiective specifice sunt obiectivele ce afecteaz funcionarea sistemului informaional.
Ex. obiective: Creterea vitezei de rspuns la solicitrile beneficiarilor. Creterea exactitii i preciziei n
procesul de prelucrare a datelor i informare a conducerii. Asigurarea completitudinii informaiilor necesare
conducerii. Asigurarea oportunitii informaiilor necesare conducerii. Simplificarea i raionalizarea fluxurilor
informaionale.
Efectele economice ale realizrii obiectivelor referitoare la funcionarea sistemului informaional sunt greu de
cuantificat, ns pot fi estimate. n final ele vor influena pozitiv desfurarea activitii de baz.
n concluzie, efectele economice ale implementrii informatice sunt directe i indirecte.
1.5.2.2. Dpdv al posibilitilor de cuantificare a efectelor acestora (obiectivelor)
A) Obiective cuantificabile (de ordin cantitativ) : creterea volumului produciei, scderea cheltuielilor de
transport, scderea consumurilor specifice de materii prime i materiale
B) Obiective necuantificabile (de ordin calitativ) : creterea prestigiului unitii economice se realizeaz de
ex prin creterea calitii produciei (sau serviciilor), scderea refuzurilor la beneficiar (numrului de
reclamaii).
1.5.2.3. Necesitatea clasificrii obiectivelor SI
La nivelul unei uniti economice pot apare o mulime de obiective, dar deoarece resursele de realizare a
lor sunt limitate, se impune cunoaterea i abordarea lor prioritar n funcie de cerinele conducerii. Prin
prezentarea obiectivelor n faa conducerii i apoi n rndul salariailor, apare posibilitatea cunoaterii acestora,
nelegerii mai bine a cerinelor ce impun realizarea obiectivelor, i ca urmare se va dobndi o apropiere i un
accept mai larg a tuturor factorilor care pot s concure la implementarea SI.
SI manageriale furnizeaz informaii pentru a sprijini activitatea de adoptare a deciziilor. Cele mai
importante sisteme manageriale au drept obiective: -- raportri pre-definite i planificate pentru manageri
realizate de sistemele de raportare a informaiilor; -- suport interactiv i ad-hoc pentru luarea deciziilor de ctre
manageri realizat de sistemele suport pentru decizii; informaii importante pentru managementul la vrf
furnizate de SI executive.
SI manageriale sunt proiectate pentru a furniza informaii precise, oportune i relevante, necesare adoptrii
deciziilor efective. Conceptul de sistem informatic managerial a fost dezvoltat pentru a contracara o dezvoltare
ineficient i o utilizare ineficace a calculatoarelor electronice.
Importana sistemelor informatice manageriale rezid n faptul c acestea subliniaz orientarea managerial a
procesrii informaiei n afaceri. Un scop important al sistemelor informatice bazate pe tehnologia informaiei i
comunicaiilor este acela de suport pentru managementul lurii deciziilor i nu doar de procesare a datelor
generate de sistemul operaional. Aceasta subliniaz faptul c trebuie folosit un cadru sistemic pentru a organiza
activitile i funciunile sistemelor informatice.
Figura de mai jos ilustreaz relaiile dintre sistemele informatice manageriale i sistemele informatice
operaionale n raport cu funciunile ntreprinderii. Sistemele informatice manageriale sprijin necesitile de
luare a deciziilor ale managementului strategic, tactic i operaional. Sistemele informatice operaionale sprijin
cerinele de procesare a informaiilor implicate de o anumit activitate.

7
 Raportul managerial-operaional la nivelul sistemelor informaionale
Furnizarea informaiilor i sprijinirea adoptrii deciziilor manageriale la toate nivelurile managementului este
o problem complex. Conceptual, sunt necesare mai multe tipuri de sisteme informatice pentru sprijinirea
responsabilitilor utilizatorilor manageriali, dintre care trei prezint o mai mare importan: -- sisteme de
raportare a alternativelor decizionale, -- sisteme suport pentru decizii i sisteme informatice executive.
Figura de mai jos ilustreaz cteva dintre resursele necesare i informaiile produse de mai multe tipuri de
sisteme informatice manageriale. Se observ astfel componentele de sistem necesare pentru furnizarea unui
raport informaional, suport decizional, informaie strategic i expertiz pentru utilizatorii manageriali.

1.6. Notiuni generale despre modelele conceptuale ca vederi

Cutm intotdeauna sa intelegem cat mai bine comportamentul utilizatorilor in raport cu sistemele pe care le
proiectam. Acest comportament de cele mai multe ori este determinat de sistemele (obiectele) cu care o
persoana vine in contact. Pentru a-l putea nelege si explica este nevoie sa introducem o serie de concepte si
noiuni relative la acest subiect.
Artefact Lucruri (obiecte, modele), entiti realizate de om.
Vederi i notaii utilizate pentru a prezenta utilizatorilor informaiile principale legate de modelare.
Prezentarea trebuie realizat ntr-o manier care s permit o nelegere i modificare uoar a lor. n mod
normal, vederile sunt grafice dar, cu tehnologia actual pot fi realizate i interfee multimedia. Vederile prezint
numai o parte a ntregului model semantic, diferite vederi pot prezenta aceeai informaie semantic n mai
multe forme.
Posibilitate Multimea de actiuni (fizice) posibile ale unui utilizator asupra unui artefact
Posibilitate perceputa actiuni (in sensul definitiei anterioare) pe care un utilizator le percepe ca fiind
posibile in raport cu un artefact.
Aplicatia (Mapping) reprezinta relatia intre elementele de control si efectul acestora asupra sistemului.
Pentru a ilustra importanta acestui concept vom considera interfata cu utilizatorul a unui obiect extrem de
comun: masina de gatit. Intrebarea pe care ne-o punem se refera la modul de dispunere a robinetelor de gaz
astfel incat sa evitam orice ambiguitati.

Pentru aceasta situatie utilizarea unoretichete este obligatorie. In lipsa acestora exista nu
mai putin de 24 de combinatii posibile

8
 Constrangerile sunt de natura fizica, semantica, logica si culturala. Ele limiteaza numarul de posibilitati
de interactiune.
constrangerile fizice. Intelegem rapid natura acestor constrangeri daca ne vom gandi la asamblarea a doua
piese de mobilier prin cep si gaura. Este evident ca nu vom dispune de prea multe alternative si vom reusi
montarea chiar si fara indicatii de asamblare.
constrangeri semantice. Se bazeaza pe cunoasterea noastra cu privire la o anumita situatie si la lume in
general
constrangeri culturale. Se bazeaza pe conventii de natura culturala
constrangeri logice. Exploateaza relatiile de natura logica. Revenind la exemplul cu dispunerea robinetelor
de gaz pentru masina de gatit, ultima solutie (Figura 3.5) este un exemplu de constrangere logica. In timp ce
posibilitatile descriu o multime destul de cuprinzatoare de actiuni, constrangerile limiteaza numarul acestora.
Conventiile sunt constrangerile culturale. Pot exista diferente semnificative in raport cu diversele
comunitati culturale existente. Astfel lumina este aprinsa daca butonul intrerupatorului este in sus in SUA,
respectiv in jos in Marea Britanie. Robinetul de apa se va inchide daca il vom roti in sens orar in SUA,
respectiv in sens antiorar in Marea Britanie. Culoarea rosu sugereaza pericolul in SUA, moartea in Egipt,
viata in India si fericirea in China.
Principiul cauzalitatii ceva care se intampla in urma unei actiuni, apare ca fiind cauzat de acea actiune.
Exista doua tipuri de falsa cauzalitate:
Coincidentele
Efecte invizibile, cand o actiune nu pare sa aiba nici un efect deoarece rezultatele exercitarii ei nu sunt
vizibile. In astfel de cazuri utilizatorul are tendinta de a repeta actiunea in cauza.
Eliminarea ambiguitatilor generate de falsa cauzalitate se vor introduce, confirmari (feedback), la nivelul
interfetei.
Modelul conceptual n metodologiile clasice este un model mental referitor la modul in care
functioneaza ceva. Un model conceptual este influentat de numerosi factori, din care amintim:
-Familiaritatea cu dispozitive similare
-Posibilitati, posibilitati percepute
-Aplicatii
-Constrangeri
-Cauzalitate
-Instructiuni
-Interactiunea cu dispozitivul respectiv.
Astfel, un model conceptual poate fi gresit daca unul dintre factorii enumerati mai sus ne conduc intr-o
directie gresita. Proiectantii au propriul lor model conceptual, numit modelul proiectului. Implementarea
sistemului, inclusiv documentatia, instructiunile, etichetele etc., alcatuiesc imaginea sistemului.
Modelul conceptual al utilizatorului se construieste in urma interactiunii cu sistemul. Relatia intre aceste
entitati este ilustrata in figura 3.6.

Relatia intre modelele conceptuale

Proiectantul se asteapta ca modelul utilizatorului sa fie acelasi cu modelul proiectului, cu toate ca orice
comunicare intre cele doua se face numai prin intermediul imaginii sistemului. Cheia indeplinirii acestui
9
deziderat consta deci, in a obtine o imagine a sistemului care sa faca modelul proiectului clar si consistent.
Exemplu: Perechea de foarfeci

O pereche de foarfeci proiecteaza un model conceptual bun

Posibilitati: orificiile sugereaza inserarea degetelor si apucarea
Constrangeri: orificiul mai mic este pentru degetul mare iar cel mare
este pentru celelalte cateva degete utilizate
Modelul conceptual: partile care opereaza sunt vizibile iar rolul lor este clar
Exemplu: Ceasul digital
Posibilitati: cele 4 butoane laterale sugereaza apasarea
Aplicatii: nu este deloc clar care este relatia dintre cele 4 butoane si actiunile posibile
Familiaritatea cu dispozitive similare : similaritate redusa in raport cu ceasurile clasice
Modelul conceptual: invizibil. Trebuie invatat din instructiunile de folosire livrate impreuna cu
ceasul.

Ceas digital Nu exista un model conceptual vizibil

Modelele sistemelor care contin si viziunea analistului asupra sistemului, concretizata intr-o definitie
radacina sunt numite la unii autori (metodologia Chechland) modele conceptuale.
Modele conceptuale reprezinta cele mai moderne ci folosite in analiza de sistem. Cresterea considerabila
a complexitatii structurale si fuctionale a organizatiilor social-economice,schimbarile majore intervenite in
mediul devenit extrem de dinamic al acestora,au condus la cresterea extraordinara a volumului de informatii
detinute si vehicolate la toate nivelele ierarhice,complicind tot mai mult procesul de selectare si de prelucrare a
informatiilor necesare functionarii eficiente a mecanismului decizional.
Modelele conceptuale ale sistemului de activitati umane sunt constructii logice ale perceptiilor relevante
asupra unei situatii-problema, care inglobeaza si viziunea analistului asupra problemei analizate.
In cazul organizatiilor manageriale, pentru problemele slab structurate este mai util sa se identifice cea mai
adecvata viziune si sa se realizeze mai multe modele, fiecare reprezentind o anumita viziune proprie.
Metodologia Chechland contine sapte etape si porneste de la necesitatea investigarii sistemului de activitati
umane pentru depistarea unor situatii-problema, in scopul abordarii, unor decizii de inbunatatire a activitatii si a
cunostintei sale
.

Cercetarea
situatiei Implimentare
reale proiect

Definirea
schimbarilor
Formularea fezabile
problemei

Compararea
model cu situatia
reala

Selectarea
Construirea
subsistem.
model.
concept.

Etapele metodologiei Chechland

10
 Modelul conceptual descrie printr-o definitie-radacina ce este sistemul, arata ce fenomene se produc in
cadrul sistemului prin intermediul unei multimi de activitati care-l caracterizeaza si, in acelasi timp, precizeaza
cum trebuie sa fie interconectate si realizate activitatile prin atingerea obectivelor sistemului.
In lumea reala analistul investigheaza ce este sistemul si cum actioneaza componentele sale in diferite
alternative de functionare a sistemului.De exemplu,daca analistul stabileste ca raspuns la intrebare ce face
sistemul ca agentul economic doreste sa investeasca o suma de bani,identificarea si selectarea alternativelor ca
si detalierea pe diferite nivele a activitatilor in subactivitati se face raspunzind la un set de intrebari cum?
De exemplu, pentru implimenterea unui set de schimbari se poate da urmatorea definitie de baza: O
organizatie are un sistem managerial propriu pentru implimentarea activa a unui set de schimari agregate in
structura existenta a proceselor, care sunt acceptabile atit pentru organizatie cit si pentru sucursalele sale
apropiate, in scopul minimizarii perturbatiilor legate de situatiile sociale existente.

Investirea unei sume mari de

bani A. Sa depunem in depozite la o banca
B.Sa cumparam certificate sau obligatiuni
C. Sa cumparam actiuni
D. Sa cumparam terenuri,locuinte,etc.

(A) Sa cunoastem suma

disponibela

(B) Sa identificam alterativele Setul de intrebariCum?in procesul de selectare

de investire

(C) Sa cunoastem Setul de intrebariCum?la urmatoarele

alterativele,posibilitatile de trepte de detaliere pentru o alternativa
returnare si conditiile asociate selectata

(D) Sa selectam acele

alternative ce sunt mai
profitabile

(E) Sa facem investitia in

alternativa selectata

Selectarea si detalierea alternativelor

Pornind de la aceasta definitie de baza se poate dezvolta un model funcional structural, in vederea
implementarii setului de schimbari fezabile acceptate de benificiar.
Cunosterea struct. actuale a Identificarea problemei a
procesului si a schimarilor propuse procedurii si a personalului
necesar

Planificarea etapelor in
ordinea care se succed si
transpunerea lor din Controleaza activitatile
stadiul prezent in cel planificate in scopul propus
Identificarea activitatiilor necesare dorit
pt realizarea schimbarilor propuse 11
 Considerarea treptata a
restrictiilor ce pot intervene din
Centralizeaza alegerea solutiei
raspunsurile si ia decizii
Aloca resurse pt a implimenta de control pentru a
activitatile necesare asigura implimentarea cu
costurieficiente

Identifica schimbarile de
structura Ia cunostinta de asteptarile
organizatiei si raporteaza
acest lucru

Modelul funcional structural pentru implimentarea schimbarilor

Modelarea al unui sistem software pentru managementul IMM-urilor virtuale Intr-un articol aparut la
sfarsitul anului1999, Bill Gates scria: Daca anii '80 au fost caracterizati de implementarea calitatii,iar anii '90
de reinginerie, anii 2000 vor fi anii vitezei. Este vorba despre viteza de derulare a afacerilor, despre modul in
care accesul la informatie va altera stilul de viata al consumatorilor. Cresterea calitatii si transformarea
proceselor economice se vor derula cu o viteza mult sporita, astfel incat in momentul in care viteza depaseste o
anumita limita, insasi natura afacerii se modifica. [Gates99]. IMM-urile, ca forme specifice de organizare a
activitatii economice, sunt in mod direct implicate in procesul de transformare impus mediului socio-economic
de explozia tehnologica a ultimului deceniu. Explozia Internet-ului, dezvoltarea comertului electronic si aparitia
firmelor virtuale au condus la posibilitatea transformarii unui IMM clasic intr-o firma virtuala (sau chiar pur
virtuala) pentru care sistemul informatic nu mai reprezinta un element complementar, ci chiar fundamentul
structurii organizationale. In aceste conditii, utilizarea unui sistem distribuit pentru asistarea managementului
este o consecinta naturala, impusa atat de mediul economic,prin necesitatea transformarii stilului de conducere,
cat si de cel tehnologic. Modelarea sistemului virtual pentru management Sistemul virtual eManagement este
modelat intr-un spatiu format din patru niveluri conceptuale. Avantajele mediului de lucru au fost identificate de
Tanenbaum [Tanenbaum89] si constau in reducerea complexitatii, organizarea ierarhica a termenilor si
afunctiilor si identificarea interdependentelor.Modelul sistemului eManagement consta din patru niveluri,
prezentate in figura 4.

Nivelurile sistemului eManagement

La primul nivel, modelul descrie specificatiile sistemului din perspectiva economica:
- structura organizationala, tipul de control managerial, relatiile de afaceri etc.
In general, orice activitate economica este constituita dintr-o multime de procese,fiecare dintre acestea
putand fi definit pe baza unui eveniment economic sablon. De asemenea, domeniul aplicatie al activitatii
economice este caracterizat printr-o colectie de obiecte (consumator, produse, resurse).
Scopul sistemului informatic este sa modeleze aspectele statice si dinamice ale realitatii economice cu cat
mai multa acuratete, ceea ce presupune o analiza si proiectare perfect adaptata atat a obiectelor, cat si a
proceselor. In acest scop, al doilea nivel al ierarhiei identifica tipurile relevante de procese din cadrul sistemului,
iar nivelul al treilea descrie obiectele si interfetele care compun sistemul. Cerintele nonfunctionale ale
sistemului reprezinta o constanta de-a lungul diferitelor tipuri de obiecte economice si specifica tipul serviciilor
implementate, mecanismele de stocare a datelor, platformele pe care vor rula aplicatiile server/client, tipul
retelei, interfetele, probleme de securitate, etc.

12
 Modelul economic se bazeaza pe ideea integrarii scenariilor de comert electronic intr-un singur sistem
condus de catre un grup de manageri si urmareste respectarea principiilor de functionare/organizare ale unui
IMM virtual. Deciziile operative raman in sarcina managerului corespunzator fiecarui "departament" electronic
al firmei, in timp ce deciziile strategice se vor lua pe baza procesului de negociere intre membrii grupului de
conducere. Sistemul utilizeaza pentru suportul deciziilor atat componente de modele decizionale, cat si
componente inteligente (construite pe baza tehnologiei IA).Ideea fundamentala a modelului consta in realizarea
unui echilibru intre tipurile de activitati comerciale (vanzare directa, marketing, publicitate, aprovizionare,
vanzare prin dealeri) si controlul afacerii. Coordonarea construita pe baza unui proces de negociere, fluxul
continuu al informatiilor intre compartimentele decizionale, posibilitatea accesului, din orice parte a
sistemului,la date reale si actuale, eliminarea redundanteisunt cateva din scopurile acestui model.
La nivel operativ, fiecare dintre componentele comerciale implementate isi gestionzaza in mod individual
datele. Utilizarea in comun a instrumentelor de comunicare si coordonare, precum si standardizarea proceselor
din interiorul sistemului servesc la coordonarea eficienta a interfetei cu clientii/partenerii si la uniformizarea
procesului decizional. Eficienta sistemului se bazeaza pe utilizarea selectiva a potentialului oferit de diferitele
tipuri de relatii, care se poate manifesta, de exemplu, prin beneficii de cost si timp, resurse tehnologice, transfer
de cunostiinte Weber96.

Modelul economic al sistemului virtual de management

Se poate spune ca sistemul virtual amplifica caracterisiticile esentiale ale unui manager competitiv.
Cooperarea sau capacitatea de colaborare este o trasatura fundamentala in cadrul unui sistem care
functioneaza doar pe baza procesului de negociere intre parteneri.Creativitatea sau capacitatea de adaptare la
schimbari si, mai mult, capacitatea de a genera schimbari este determinanta intr-un mediu care prin insasi natura
lui este predispus transformarilor si care se "recreeaza" continuu.
Cunoasterea sau capacitatea de invatare continua este o caracteristica absolut necesara unui manager care
conduce o firma in care acumulare de cunostiinte reprezinta o activitate de baza. Abilitatea de abstractizare
permite unui bun manager sa modeleze situatiile reale in concepte teoretice, abstracte, care pot fi apoi introduse
in sistemul virtual existent. Concomitent, abilitatea de transformare a aspectelor teoretice, conceptuale in situatii
si contexte concrete, reprezinta o trasatura definitorie a unui manager.
Structura modelului proceselor este identificata pe baza modelului economic si se bazeaza pe schema three-
tier propusa in Malone90care evidentiaza relatiile ierarhice existente intre comunicare, cooperare si
coordonare. Conform autorului, comunicarea este cerinta fundamentala pentru indeplinierea activitatilor de
cooperare, care la randul lor genereaza activitatea de coordonare. Pe de alta parte,
PiepenburgPiepenburg91defineste comunicarea ca "fiind alocarea unor subsisteme cooperante unui intreg
functional", iar Malone Malone90o numeste "actul de conducere al interdependentelor dintre diverse
activitati". Schema propusa de Malone a fost adaptata de Suter Suter98pentru modelarea activitatii
corporatiilor virtuale. Cele trei tipuri esentiale de procese -comunicare, cooperare si coordonare -formeaza in
fapt fundamentul oricarei structuri virtuale de conducere, indiferent ca este vorba de o firma virtuala condusa de
un grup de decidenti sau de o corporatie virtuala formata dintr-un numar de firme care conlucreaza o perioada
limitata de timp pentru atingerea unui scop comun. Diferenta esentiala poate fi considerata caracteristica de
"prioritate". Daca in cazul unei corporatii virtuale, firmele componente isi desfasoara activitatea de baza in mod
independent si coopereaza intr-o problema specifica, in cazul firmei virtuale, activitatea de baza a firmei este
realizata pe baza acestui proces de comunicare-cooperarecoordonare. Procesul de comunicare descrie schimbul
de informatii dintre partenerii interni sau externi. Sunt utilizate mijloace si canale de comunicare specifice
Internet. Procesul cooperarii virtuale se refera la valoarea reala adaugata Suter98prin colaborarea partenerilor

13
dispersati geografic care, in mod sincron/asincron, isi aduc contributia proprie, bine definita, la functionarea si
conducerea afacerii. Procesul de coordonare este reprezentat de atingerea obiectivelor intr-o maniera
planificata, uniforma, coordonata. Acest proces, este definit pe buna dreptate de Sydow& Windler1 ca fiind
consituit din patru functii de management - selectie, alocare, legiferare si evaluare. La nivel operational, fiecare
decident este responsabil de selectia de noi parteneri/clienti, de alocarea corespunzatoare a resurselor pentru
servicial comercial atribuit. La nivel tactic decidentii sunt implicati impreuna in legiferarea si evaluarea
consecintelor rezultate din deciziile individuale, precum si in selectia si alocarea de noi servicii sau parteneri
strategici. Aceasta coordonare este asistata de diverse tehnologii de comunicare, de la e-mail pana la
componenta suport pentru deciziile de grup.
Sistemul virtual de management trebuie sa oglindeasca in termeni cat mai exacti operatia de conducere a
unei firme, modelata ca o colectie de obiecte economice orientate spre eveniment, executabile concurential intr-
un mediu distribuit eterogen.
Modelul obiectelor este reprezentat intermeni de interfata, specificandu-se atributele esentiale asignate
fiecarui obiect in parte. O detaliere si specializare a acestui model va fi realizata in momentul
proiectarii/implementarii sistemului. Pentru construirea obiectelor economice ce vor compune sistemul
informatic este necesara,intr-o prima etapa identificarea evenimentelor externe care pot conduce la diverse
activitati manageriale (figura 6).Identificarea tuturor obiectelor economice,a asociatiilor persistente si a relatiilor
de mostenire dintre ele conduce la descrierea modelului static al obiectelor, prin diagrameleOMT Booch91. In
vederea completarii modelului cu asociatiile dinamice, pentru fiecare operatie in care un anumit obiect este
implicat se va defini o actiune (implementata ca metoda) si se vor specifica atributele necesare pentru obtinerea
rezultatului. Specificarea formala a actiunilor s-a realizat in prezentul model pe baza urmatoarelor cinci
elemente specificate de Prins Prins97:
1. Preconditia de stare comportamentala;
2. Preconditia de stare a datelor (de exemplu, fortarea unui interval maxim sau a unei date de expirare);
3. Trasformarea de stare a datelor (de exemplu, actualizarea unui criteriu decizional);
4. Transformarea de stare comportamentala;
5. Conditia de monitorizare corelata cu generarea unui anumit eveniment (de exemplu, corelarea intre
aparitia unui nou decident la "masa" negocierilor si actualizarea setului de criterii si variante ale deciziei de
grup).
Modelul obiect furnizeaza o prezentare organizata a conceptelor obiect si a terminologiei.
Defineste un model partial pentru calculul care incorporeaza caracteristicile cheie ale obiectelor ca fiind
realizate de tehnologiile amintite. Modelul OMG este abstract s i de aceea nu este realizat direct de nici o
tehnologie. Modelul concret descris cu aceasta ocazie implementeaza conceptele date de abstractizarea sa.
Modelul obiect concret poate diferi de modelul obiect abstract prin urmatoarele:
- poate sa se manifeste cu minutiozitate asupra obiectului abstract facandu-l mai specific, de exemplu prin
definirea formei de parametrii solicitati sau a limbajului utilizat pentru specificarea tipului;
- poate face mai popular modelul prin includerea de instante specifice ale entitatilor definite prin model, de
exemplu, obiecte specifice, operatii specifice, tipuri specifice;
- poate restrictiona modelul prin eliminarea entitatilor sau plasarea de restrictii suplimentare relative la
utilizarea acestora.
Un sistem obiect este o colectie de obiecte care izoleaza solicitatorii de servicii (clientii) de furnizorii
acestora, prin interfete incapsulate bine definite. In particular, clientii sunt izolati de implementarile serviciilor
ca reprezentare a datelor si codul executabil.
Modelul obiect descrie, in primul rand conceptele care au semnificatie la client, incluzand acele astfel de
concepte ca identitatea si crearea obiectului, cereri si operatii, tipuri si semnaturi. Descrie conceptele legate de
implementarea obiectului, incluzand concepte ca metode, masini de executie, activare.
Modelul obiect este mai specific si prescriptiv in definirea conceptelor cu semnificatie pentru client. Discutia
relativa la implementarea obiectului este mai sugestiva, cu intentia de a acorda maximum de libertate diferitelor
tehnologii obiect pentru a da diferite moduri de implementare a obiectelor. Sunt si alte caracteristici ale
sistemelor obiect, in afara domeniului modelului obiectului. Unele dintre aceste concepte sunt aspecte ale
arhitecturii aplicatiei, altele sunt asociate domeniilor specifice la care sunt aplicate tehnologiile obiect. Astfel de
concepte sunt mult mai corecte tratate in prezenta unui model de referinta arhitectural. Exemple de concepte
excluse sunt : obiectele compuse, legaturi intre obiecte, copierea obiectelor, managementul schimbarii si
tranzactiile. Tot astfel, in afara domeniului modelului obiect sunt detaliile structurii de control: modelul obiect
nu are cunostinta de faptul ca server/clientul are tratari singulare sau multiple, nici care sunt evenimentele
programate pe care se bucleaza, nici ce tratari sunt create, distruse sau sincronizate.
Acest model este un exemplu de model clasic al obiectului, in care un client trimite un mesaj la un obiect.
Conceptual, obiectul interpreteaza mesajul pentru a decide relativ la serviciul care se va realiza. Ca si in cele
mai clasice modele, este solicitat un prim parametru distinctiv , care identifica operatiile care trebuie realizate;

14
interpretarea mesajului prin obiect implica selectarea metodei bazata pe operatia specificata. Operational
operatia poate fi realizata fie prin obiect, fie prin ORB.

Indentificarea obiectelor economice pornind de la evenimente externe

Fiecare dintre aceste elemente pot contine un numar variat de intrari (0-n), suma tuturor intrarilor constituind
in final specificarea contractuala a actiunii. Au fost identificate urmatoarele tipuri fundamentale de entitati
implicate in sistemul virtual de management:
Decizie - caracterizata prin formulare,criterii, alternative, consecinte, model decizional aplicat, decidenti
implicati, mediator, rezultat;
Criteriu decizional - caracterizat prin descriere, valoare maxima, respectiv minima, pondere;
Alternativa - caracterizata prin descriere;
Consecinta - caracterizata prin stare a mediului ambiant, valoare, criteriu si alternativa carora le
corespunde;
Decident uman - caracterizat prin nume, pozitie, atributii, specializare, competenta;
Consumator - caracterizat prin nume, profesie, varsta, educatie, pozitionare geografica, adresa e- mail,
istorie a relatiilor cu firma;
Firma client/distribuitor/furnizor caracterizata prin denumire, cod fiscal, manager, persoana de legatura,
telefon, email, alte adrese de contact, cont bancar, istorie a relatiilor cu firma, activitate specifica, localizare
geografica, intelegeri parteneriale specifice, discount;
Serviciu/Produs - caracterizat prin denumire, pret de livrare, garantie;
Stoc - caracterizat prin tip produs, data, cantitate, valoare;
Catalog produse/servicii/clienti caracterizat prin datele specifice informatiei pe care o stocheaza, data de
catalog.
Modelarea obiectelor si a proceselor respecta cerintele de functionalitate ale sistemului informatic. Exista o
serie de alte cerinte nonfunctionale care specifica infrastructura pe care se va realiza sistemul. Daca in etapa de
analiza accentul este pus pe obiectivele functionale, etapele de proiectare si implementare ale sistemului se
axeaza in cea mai mare parte pe rezolvarea aspectelor nonfunctionale.
In cadrul nivelului Servicii&Infrastructura este necesara definirea serviciilor tehnologice care asigura
suportul pentru realizarea proceselor de comunicarecooperare- coordonare descrise anterior. Figura 4 prezinta
taxonomia serviciilor precum si infrastructura pe care sunt fundamentate. Serviciile de comunicare si cooperare
sunt instrumente de tipul forumurilor de discutii sau a postei electronice care permit membrilor firmei virtuale
sa schimbe, intr-o maniera eficienta, informatii relevante pentru procesul de cooperare si care nu se regasesc in
datele gestionate de componenta pentru serviciile de date. Serviciile de coordonare asigura suport TI pentru
functiile de management fundamentale, incluzand sistemul suport de negociere si decizii de grup, componente
pentru diverse modele decizionale, sisteme expert, instrumente pentru achizitionare si selectare de informatii
strategice atat din interiorul firmei cat si din exterior.

15
 Arhitectura nivelului Servicii&Infrastructura
Serviciile de date contin componentele care rezolva problemele de stocare a informatiilor, de procesare a
datelor primite din exterior si de reprezentare a datelor spre exterior. Ele rezolva practic probleme de
management operativ si pot fi definite, ca sisteme tranzactionale.
Infrastructura tehnologica este structurata pe trei niveluri ierarhice, fiecare dintre acestea adaugand un plus
de functionalitate si asigurand interoperabilitatea dintre sistemele eterogene care compun serviciile. Nivelul
masini de calcul si retele de calculatoare conecteaza entitatile fizice, asigura transparenta accesului din punct de
vedere al utilizatorului, precum si informatiile de securitate. Fundamental rolul acestui nivel consta in maparea
obiectelor distribuite peste resursele disponibile.
Nivelul administrarea obiectelor si datelor contine instrumente de administrare a obiectelor si asigura
accesul la date indiferent de locatia lor fizica. Structurile de administrare a obiectelor de tip CORBA si ODBMS
formeaza un mediu care permite dezvoltarea independenta a aplicatiilor (pe orice tip de masina de calcul,
in orice limbaj de programare) si in acelasi timp asigura capacitati de integrare.
Nivelul schimburilor de infromatii primaste cererile transmise de componentele serviciilor, localizeaza
informatia dorita, executa transformarile necesare de date si in final transmite notificari serviciilor. Functia
principala a acestui nivel consta in eliberarea serviciilor de problemele de cautare si mapare a informatiilor. In
etapa de implementare a serviciilor si a infrastructurii se va urmari respectare a trei principii fundamentale:
standardizare/portabilitate (de exemplu, CORBA sau Java), modularitate (combinarea componentelor si
eventuala reutilizare) si distributia mediului (sistemul trebuie sa func tioneze intr- un mediu distribuit atat
geografic cat si asincron).
Model conceptual pentru ontologii
Model conceptual: model al unei arii (domeniu) de cunoastere, reprezentate de:
0 Concepte primare (entitati, lucruriale domeniului)
1 Relatii intre concepte
2 Atribute/proprietati(nume& valori) ale conceptelor
3 Reguli de asociere de concepte, relatii, atribute
4 Scop: definirea unui model de date la nivel organizational
5 (enterprise scheme)
Exemple de reguli:
1 Daca X este adevarat, atunci Y este adevarat
2 Daca(XsiW) sau(YsiZ) sunt adevarate, atunci(UsiV) sunt adevarate,
3 unde U, V, W, X, Y, Z sunt asertiuni simple/complexe privitoare la concepte, relatii si/sau
atribute.
Exemple de modele conceptuale
Modelul diagramelor entitate-relatie ERMEntity-Relation Model(Chen, 76)
1 Semantic Object Modeling SOM(Kroenke, 95)
2 Unified Modeling Language UML(OMG, 97)
3 Higher Order Entity Relationship Model HERM(Thalheim, 2000)
4 Folosit in special pentru specificarea schemelor de baze de date
Diagrama ERM privitoare la comenzile efectuate de clientii unui magazin virtual oferind diverse tipuri
de jucarii (Daum& Merten, 2003)

16
 CustomerI OrderNumbe Price
D r

Customer Product
orders

Name Phone Name Number

Clasificarea modelelor conceptuale

Un model conceptual suna ca ceva tehnic si dificil dar de fapt este ceva destul de simplu.
Urmatoarele modele conceptuale sunt ilustratii tri-dimensionale care utilizeaza simboluri ce descriu diferite
procese si schimbari. Ele reprezinta instrumente foarte folositoare care da posibilitatea sa vezi cum lucreaza si
sa capeti o intelegere mai buna a imacturilor majore pe pamint si in apa.

Modele Conceptual
factografice

Simplu General Complex

E.g.de model conceptual Simplu factografic:

-Pamintul folosit este mai mult urban

-Malurile riului fara copaci

-Numerosi afluenti ai riurilor

17
-Scurgerea deseurilor(canalizarea)

-Numeroase furtune de apa

-Depunerea sedimentelor se datoreaza inundatiilor legate de flux

Regiunea cea mai joasa a Brisbane are 1,171 km2 si o populatie de 888,035. Lungimea totala a riurilor este de
845 km si majoritatea terenurilor folosite cuprinde case, paduri naturale si iarba. Brisbane de jos este considerat
intr-o stare proasta:
- Apa este cenusie si noroioasa din cauza cantitatatilor mari de sedimente;
- Dizolvarea nitratilor si concentratiile toxice sunt mari;
- Viata in riu este limitata si doar citeva urme de vegetatie ramin.
E.g de model conceptual Complex factografic:

- Pamintul folosit este dominat de iarba, paduri naturale;

-Curgerea apei este redusa de extragerea apei;

-Malurile riului in stare proasta;

-Surgerea deseurilor ;

-Calitatea apei foarte proasta;

Regiunea Bremer-lui este de 2,022 km2 cu o populatie totala de aproximativ 88,752. Lungimea totala a
riurilor este de 1,445 km. Majoritatea terenurilor utilizate cuprind iarba, paduri naturale.Apele Bremer-lui sunt
considerate intr-o stare foarte proasta:
- Apa este extrem de murdara
- Apa in intinderele de jos este verzuie-cenusie si are un miros dezgustator
- Aproape nici o ramasita de vegetatie pe malurile riului

18
 Bramble Bay este cea mai degradanta imprejurimii a Moreton Bay. Acesta este rezultatul nivelului ridicat de
nitrati si sedimenti care sunt transportati in Bramble Bay din Brisbane si Pine Rivers.Aproximativ 63% din
incarcaturile totale de sedimenti si 51% din incarcaturile de nitrogen in Moreton Bay este prezis sa intre prin
Brisbane River.Proportii semnificative de nitrati sunt deasemenea transportati in Bramble Bay din Hays Inlet si
Cabbage Tree Creek. Deasemenea o contributie la starea nefavorabila a Bramble Bay o are inundarea saraca,
zona data posedind cea mai lunga resedinta Moreton Bay (de la 59 la 62 zile). Bramble Bay este pe din afara o
zona de uz general a parcului marin din Moreton Bay si contine regiuni din afara orasului Moreton Bay Ramsar.
Exemple de modele conceptuale:
1.6.1. Componentele modelului conceptual.

Simularea modelului reprezinta o cale de dezvoltare a transformarii a cerintelor intr-un cadru detailat, din
care produsul soft care va efectua simularea poate fi construit. Simularea modelului conceptual reprezinta o
colectie de informatie care descrie conceptul dezvoltat despre simulare si bucatile sale. Aceasta informatie
consista din presupuneri, algoritmi, relatii si date. Luate impreuna, aceste articole (e.g., entitati, actiuni, sarcini,
procese, interactiuni) descriu reprezentarea prin simulare va satisface cerintele.Simularea modelului conceptual
poate fi un mecanism fundamental pentru limpezirea comunicarii printre dizainul simularii implimentarea
personalului (e.g., sisteme analiste, sisteme ingineresti,testator).

1.6. 2.Model Conceptual al unui ecosistem

19
 1.6. 3.Model conceptual pentru ecosistemele dinamice

Sistemle ecologice produc context pentru sisteme. Ei produc imprejurimi biofizice si intrari nesare,
compozitie.Sistemele societale pot direct sa modifice sistemele ecologice prin afectarea proceselor ecologice.
Activitatile umane continua sa modeleze structurile ecologice (e.g., taind copaci, vinind caprioare, inundarea
gunoiului).
Sistemele societale pot indirect sa modifice sistemele ecologice prin afectarea structurilor ecologice.
Sistemul ecologic local poate fi afectat prin schimbarea compozitie in acel sistem.
1.6. 5.Model Conceptual a cubului colorat

Acest model conceptual are trei axe, una pentru calitatea lucrului, una pentru domeniul lucrului si una pentru
tipul rezultatului apreciat. Pot fi mai mult de trei incrimentari pentru o axa dar deoarece modelul a fost creat sa
arate ca faimosul Rubiks Cube, trei a fost considerat un punct de plecare adecvat pentru un model.
1.6. 5.Modelul conceptual al spriginului Guvernului pentru sustinerea NRM

1.6. 6. Modelul conceptual a librarii digitale pentru date spatiale 3D

20
 Utilizarea datelor 3D deasemenea face posibla noi masuri pe topologie si schimbari locale si globale in
curbura care defineste forma originala a obiectelor. Utilizind modele matematice si volum de informatie, multe
instrumente noi si puternice devin disponibile.
1.6. 7.Modelul conceptual a transportului de substante

1.6. 8.Modelul conceptual a Personal Learning Portal Pilot (PLPP)

The Kent Personal Learning Portal Pilot (PLPP) reprezinta un proiect

distribuit pentru invatare fondat de Joint Informations Systems Committee (JISC). Obiectivul principalul a
PLPP este de a furniza invatatori netraditionali cu acces simplu la un rind de servicii care ii va ajuta pe altii sa
optimizeze experienta lor personala de invatare indiferent daca actualul lor curs include materiale online sau nu.
1.7. Modelele conceptuale conform abordrii sistemice
Analiza de mai sus ne demonstreaz c modul elaborrii modelele conceptuale reflect nu toate
aspectele importante ale sistemului. Concepte fundamentale de modelare necesare pentru a surprinde
cunotinele semantice referitoare la o problem i la soluia ei. Conceptele de modelare sunt independente de
modul n care sunt vizualizate. Pentru instrumente semantice de tipul: generatoarelor de cod, a verificatoarelor
semantice sau a instrumentelor de urmrire ele sunt intrri. Deci modelul conceptual trebuie s reprezinte esena
sistemului, care analizeaz nsui domeniul cu toate componentele i etapele sale de elaborare, adic sunt
reprezentate etapele modelrii unui sistem pe nivele, unde sunt amplasate funciile principale dup rang,
importan i ordine pe orbite, asigurnd i structura sistemului.
Procesul crerii modelului conceptual reiese din obiectivele modelrii sistemului --rezultatul dorit datorita
activitatii, atins sau obinut intr-un interval de timp anumit.
Orice sistem conine subsisteme reiesind din definiia sistemului.
Subsistemul este o parte a sistemului care este evidentiata dupa un anumit criteriu calitativ.
Scopul pentru subsistem il impune sistemul.
Scopul se descompune in subscopuri si ele sunt repartizate si pentru subsisteme.
Elementele sistemului sunt partile sistemului invizibile, adica atomii si din punctul de vedere al
observatorului.
Trebuie de avut n vedere c sistemele se mai clasifica in: sisteme mari, sisteme simple, sisteme complexe.
Principiul abstractizrii reprezint unul din principiile fundamentale aplicate n modelarea sistemelor. Dup
cum vom vedea ulterior, el este utilizat i la proiectarea arhitecturii softwre-lui. Aplicarea sa permite stpnirea
21
complexitii sistemului prin luarea n considerare n mod ealonat a diferitelor aspecte ale proiectrii
sistemului. La un moment dat, analitii se vor concentra doar asupra anumitor aspecte, ignorndu-le pe celelalte,
dar care vor fi luate n considerare ulterior.
Diviziunea este operatia logica prin care pornind de la o notiune generala, dezvaluind mai intii speciile, apoi
subspeciile, si putem continua astfel din treapta-n treapta pina ce punem in evidenta obiectele individuale care
apartin clasei reflectate de noiune initiala.
Punctul de plecare, adica obiectul diviziunii este o notiune generala si pe baza mai multor notiuni care
formeaza obiectul diviziunii, dezvaluind speciile subspeciile diviziunii care reprezinta membrii diviziunii.
Diviziunea ca si clasificarea nu trebuie sa faca salturi deoarece intelesul ei este ca diviziunea ei sa fie astfel
operata inct notiunele de pe o treapta a diviziunii s-i afle pe treapta imediat apropiata propriul gen proxim si
nu un gen mai indepartat decit acesta. Astfel putem deosibi diferite tipuri de diviziuni dupa numarul membrelor
diviziunii:
-dihotomice-prin contrazicere
-trihotomice-prin contrarietate
-tetratomice -etc.
1.7.1 Modelarea multinivel
ns n metodologiile care corespund paradigmelor funcional structurale pentru un studiu mai profund
modelarea se efectueaz pe mai multe nivele
Nivelele modelrii sistemelor
1.modelarea globala
1.1.modelarea conceptuala
- a domeniului;
-a prelucrrilor aspectelor logice
-a comunicaiilor pe niveluri
2.modelarea funcional-structural
2.1.modelarea logica (organizationala)
-a datelor
-a prelucrarilor
-a comunicatiilor
3. modelarea experimental- computaional
3.1.modelarea fizica
-a datelor
-a prelucrarilor
-a comunicatiilor
3.2.implementarea sistemului
3.3.exploatarea sistemului
3.4.mentenanta sistemului
3.5.reproiectarea sistemului.
Prin modelarea conceptual a datelor se urmrete construirea unui model al datelor care s asigure
transpunerea exact a realitii din domeniul analizat, fr a lua n considerare cerinele specifice unui model de
organizare a datelor (cum este modelul relaional), criteriile de calitate privind organizarea datelor, cerinele
nefuncionale ale sistemului i criteriile de performan privind stocarea i accesarea datelor. n acest sens, se
construiete diagrama entitate-relaie, care evideniaz entitile de date din sistem, atributele acestora, precum
i legturile dintre entiti. Modul n care vor fi implementate legturile dintre entiti, de exemplu, nu
intereseaz n acest moment, atenia fiind ndreptat doar spre identificarea i descrierea lor.
Modelarea logic presupune organizarea datelor n tabele i coloane, conform regulilor de diviziune ale
sistemului dup urmtoarea arhitectura:
a. metametamodel
b. metamodel
c. model
d. obiect
Definiie: un metametamodel este o abordare comportamental elaborrii produsului soft. Adica se determin
limbajul expresiilor metamodel .a.m.d. Pornind de la algoritmii al unui sistem si folosind instrumente software
intermediare, generam un metamodel. Acest metamodel va contine informaii ce ne vor ajuta la detecie.
Informaiile coninute sunt referitoare la: accese la variabile, apeluri de metode, declaraii de clase, declaraii de
variabile, relaii de motenire, i sunt memorate in tabele, care sunt interogate de motorul de baze de date, ce se
afl sub capota instrumentului software.
Definiie: un metamodel determin limbajul expresiilor model.
Definiie: un model este o simplificare a realitaii.

22
 Defeniie: obiectul este o esen discret cu hotare i proprieti bine determinate, incapsulnd starea i
comportamentul modelului.
Specificare -- realizarea unei descrieri abstracte a comportrii observabile a unui sistem
Modelul fizic al datelor, rezultat n urma proiectrii fizice, este invizibil utilizatorilor i programatorilor.

Verificarea
compatibilitatii Verifica rea
datelor cu compatibilitatii
operaiile datelor cu
Respectarea Grupeaz
Verifica operaiile
regulilor atomii
rezultai n respectarea Verifica
Verifica structuri regulilor compatibil
instructiu sintactice itatea
nile Analizea tipurilor
Analizea
z codul de date
z codul Marirea
dpdv vitezei de
dpdv
Analizeaz semantic executie
sintactic
structura
programul Compilator Optimize Modifica
ui Analizea az codul instruciuni
z codul din codul
Detectar
Atribuie dpdv intermediar
ea Utilizarea
simbolur coduri lexical Genereaz eficienta a
ilor lexicale codul memoriei
admisibil atomilor Genereaz intermedi
e a codul ar Transforma
Transforma final arboreal
instructiunile
syntactic
codului
intr-o
intermediar in
Asamble secven de
instructiuni
az instruciuni Generarea
Distribuire masina pt.
modulele simple programulu
a calculatorul int
i
memoriei Generare intermediar
a
modulul
ui obiect
Figura 9. Modelul conceptual al compilatorului
Apoi se trece la modelarea funcional-structural unde se extrage din modelul conceptual esenialul modelrii
logice (organizaional) i funcional (a datelor, a prelucrarilor, a comunicaiilor), de exemplu fig.10.
Modelul funcional-structural cuprinde cele mai importante dintr-un punct de vedere aspecte ale
sistemului i se exclud cele nesemnificative. n procesul de elaborare se poate de creat un ir de modele cu
gradul cresctor de detaliere. Limbajul de modelare difer de cel de programare, el poate fi mai puin exact la
descrierea unor aspecte ale sistemului, ntruct la aceast etap de elaborare nu este nevoie de informaie mai
detaliat. Pe parcursul ciclului de via a proiectului elaboratorii pot s utilizeze mai multe modele cu diferite
grade de detaliere. De regula la prima etap de proiectare modelele au un grad de abstractizare, apoi n procesul
elaborrii ele capt tot mai multe detalii(dac modelul este destinat pentru generarea codului surs, el va
conineelemente n limbajul generat). La etapa final de proiectare ultimele modele devin nite descrieri
complete.
De la modelul funcional-structural se trece la modelarea experimental-computaional, unde se face
detalierea modelrii fizice (a datelor, metodele de prelucrare i a comunicaiilor. Apoi implementarea,
exploatarea, mentenanta sistemului i dup necesitate reproiectarea sistemului.

23
 Compilator

Fazele Unelte pentru dezvoltare de

Compilrii compilatoare Date de intrare

Analiza
Specificaia
Lexicala
Analiza lexicala Analiza
Cuv. Cheie semantica si
Operatori
Determina atomii sintactica
Constante
lexicali
Identificatori Limbajului Limbajului Mainii int
Delimitatori surs int
Determina LEXX YACC
struct. Sintactice
Sintactic
corecte

Verifica
consistenta
Semantic constructiilor
sintactice

Generarea Cod intermediar

Cod final
Optimizarea Modifica
codului instruciuni din
codul intermediar

Figura 10 Modelul structural-functional

Gestionarea Aloca memorie
tabelei de pentru date si cod
simboluri

Detectarea erorii
Tratarea
Emiterea unui
erorilor mesaj 24
Revenire
 Modelarea

Formularea corecta a Construirea Studierea solutiei Testarea modelului si a Implementarea

problemei modelului modelului solutiei solutiei finale

Studiaza comportarea Specifica Simuleaza Utilizeaza Construieste Analizeaza Evaluea-za Rectificeaza Lanseaza
sistemului/ modelul in modelul modele functia senzitivita-tea solutii bune lipsa solutiei rezultatele
obiectului multe moduri euristice obiectiva modelului a nodurilor concrete
/fenomenului

Stabileste
Modelarea cadrul Afla solutii Ofera ghid
constructiei subopti-male satisfacator p-u Studiaza Controleaza Detecteaza Transleaza
simularii continuita- solutii omisiile correct
mintala actiuni intr-o
Formuleaza perioada data tea/directii stabilind proceduri de
restrictii din desfasurarii proceduri operare
Elaboreaza modelului sistemice curenta
problema model
conceptual
Modelarea pe
Determina baza analogiei Colecteaza si Stabileste
obiectele din cu obiect pregates- proceduri
fenomene studiate te date statice

Verifica
Modelarea model p-u
dupa sfera de executie
cuprindere

Experimenteaza
generatoarea de
Modelarea rezultate
dupa
orizontul de Defineste
timp experimente de
simulare

Figura 10 Schema structural-functionala a modelrii

Apoi Listingul codului surs
25
 Rezultatele obtinute
Concluziile:

BIBLIOGRAFIE:
1. Shannon Robert E. Systems Simulation. New Jersey: Prentice+Hall, Inc. 1985/ versiunea rus: ..
p - . ., "p", 1987
2. Alberto, P., Bennet, P. (eds) - "Lexical Issues in Machine Translation", in Studies in Machine Translation
and Natural Language Processing, vol. 8, European Commission, Luxembourg, 1995.
3. erb G.A. Proiectarea structurilor asistat de calculator. Buc.: Ed. Militar, 1989. /681.3, 43 UTM/
4. .., ... p . ., " ", 1985
5. ... p pp ..:, " ", 1998 {CZU
UTM: 681.5, M761}
6. Popa Ioan "Limbaje formale", vol.1 si 2, Colectia Bursa, Bucuresti, 1997
7. Lascu Ciliana Corina " Locul compilatorului n programare ", Ed. Teora, 1996
8. Negoescu Gh., Bontas C.A. " Structura compilatoarelor ", Galati, 1999
9. John P. van Gigch. Pricladnaia obia teoria sistem.v.1,2. M.: Mir,1981.
10. Issledovanie operaii. Metodiceskie osnov i Matematiceskie metod. Tom 1. M.: Mir. 1995.
11. Issledovanie operaii. Modeli i primenenia. Tom 2. M.: Mir. 1995.
12. Bagenov V.I. .a. Osnov planirovania i modelirovania v teorii injenernogo experimenta. M.: MAI. 1993.
13. Dicionar Explicativ colar, Dumitru Hncu, Chiinu, Editura iina, 1997 (Noiunea de lingvistic)
14. Booch91] Booch, G., Object Oriented Design with Applications, The Benjamin/ Cummings Publishing
Company, inc.,1991
15. [Iacovou95] Iacovou, C., Benbasat I.,Dexter, A., Electronic Data Interchangeand Small Organizations:
Adoption and Impact of Technology, MIS Quarterly,December, 1995, pg. 465-485
16. [Suter98] Suter B., Kampfen K., Probst, A., Towards a cooperating support system for virtual enterprises,
17. Gamechi.A., Solomon D. Modelarea matematic a proceselor economice. Chiinu.: Evrica, 1998.
18. Teoria sistem. Matematiceskie metod i modelirovanie. Sbornik statei.M.:Mir. 1989.
http--www_wcer_wisc_edu-fast-research-conceptModel_jpg.htm
http--www_eng_mu_edu-rehab-Rehab167-images-rehab-dyn-process2_gif_files
www.lefo.ro

26
Anexe. Exemple de modele conceptuale care trebuie de dezvoltat
globala concept- logica
uala fizica
restriction
nata implimen
libera tarea sistem.
reproiectarea
sistemului
scrierea de
document.ti elaborare
e Forma de in cascada
Install
testare

implimen
tare
Orientar modele
Soft pinball
e
abstracti
zare Obiect

analiza ISO

calitate
ciclul de
claritate
viata
culeg. de
specificatii

flexibili
tate analiza

modularit
ate proiectarea
implemen 27
abstract. testare
tarea
datelor
28