Sunteți pe pagina 1din 7

Proiectarea unei observaii sistematice.

Agresivitatea constituie una dintre cele mai studiate teme n psihologia social, poate i datorit
faptului c agresivitatea i comportamentele agresive fac parte din viaa noastr, putnd fi obsevate
foarte uor, la tot pasul.

Cadrul conceptual
Agresivitatea poate fi definita ca fiind acea forma de comportament orientata in sens distructiv,
in vederea producerii unor daune materiale, psihologice, morale sau mixte.

Multitudinea de teorii , de incercari de explicare a agresivitatii, de analiza si interpretare,


demonstreaza faptul ca nu exista inca un consens cu privire la comportamentul agresiv si la definirea
agresivitatii. Astfel , pornind de la diferite criterii de clasificare, putem vorbi de mai multe forme de
agresivitate: verbal i fizic, aplicat direct sau indirect asupra victimei, manifest sau pasiv, etc.
In ceea ce priveste sursele agresivitatii, diferitele teorii au dat explicatii diferite aparitiei
comportamentului agresiv. Psihologii au crezut mult timp c frustrarea cauzeaz agresiunea. ntr-o carte
denumit Frustrarea i agresiunea, Dollard i colegii si de la Yale au decretat teoria n termeni
absolui: "agresiunea este ntotdeauna o consecin a frustrrii" (Dollard, Doob, Miller, Mowrer, si
Sears, 1939, p. 1). Ipoteza frustrare / agresiune a stimulat multe cercetri, dar rezultatele nu au reuit s
confirme teoria. Dac ipoteza frustrare / agresiune a czut n dizgraie, unii psihologi au sugerat c
durerea cauzeaz agresiunea. Din nou, studiile pe animale nu au furnizat un foarte bun suport pentru
teorie. n cele mai multe cazuri, atunci cnd animalele au simit durerea, ele au manifestat mai degrab
reacii defensive, dect agresiune. Deci, ce produce de fapt agresiunea? n lumea animalelor, cutarea
statutului duce la agresiune. Animalele sunt agresive unele cu celelalte pentru dominaie, alungarea
rivalilor i pentru a-i menine o poziie nalt ntr-o ierarhie de grup. La om, o influen predominant o
are nvarea pe baza observrii comportamentului agresiv manifestat n familie sau la televizor.
Studiul cel mai faimos care arat efectele nvrii observaionale a agresiunii este cercetarea fcut de
Bandura, Ross i Ross cu ppua Bobo in anul 1961. Ei au testat un grup de 72 de copii cu varste intre 3
si 6 ani, de la gradinita Stanford University. Concluzia studiului : copiii nva comportamentele
sociale , cum ar fi agresiunea, prin procesul de nvare observare, privind la comportamentele altor
persoane. Acest studiu are implicatii importante pentru efectele violenei mass-media asupra copiilor .
Contextul in care se deruleaza observatia
Studiul observational derulat isi propune sa investigheze efectul pe care vizionarea filmelor
violente il are asupra comportamentelor manifestate de catre copii prescolari. Ipoteza de la care s-a
pornit este ca vizionarea filmelor violente creste frecventa comportamentului agresiv la copii prescolari.

Definiia operaional a comportamentului studiat


Cnd dorim s identificm cu corectitudine un anumit comportament, trebuie s cutm dincolo
de denumirea sa general i s l descompunem n elemente specifice, msurabile, identificabile. Acest
lucru poart denumirea de operaionalizare a comportamentului. Operaionalizarea unui comportament
ne ajut la circumscrierea corect a acestuia i ghideaz intervenia propriu-zis.
Violena la precolari poate fi evaluata prin suma actelor de agresivitate fizic sau verbal care iau loc n
cadrul interaciunii dintre copiii unei clase de grdini . Am formulat descriptorii comportamentali
relevani pentru fiecare categorie comportamentala:

Pentru agresivitatea verbal:


- tipa in clasa
-adreseaza injurii colegilor
-isi jigneste colegii
-isi ameninta verbal colegii
- ironizeaz i i bate joc de colegi
-vorbeste obraznic cu colegii
Pentru agresivitatea fizic:
-isi loveste colegii
-distruge obiectele
-isi impinge/trage colegii
-pune piedica colegilor
-ia obiectele altui copil apelnd la for
-arunca obiecte
E de notat ca in conditii obisnuite toti manifestam o doza de agresivitate. Ipoteza de la care s-a
pornit in acest studiu observational este ca vizionarea filmelor violente determina cresterea frecventei
comportamentului agresiv. Asadar parametrul pe care il vom urmari este frecventa frecvent, rar, deloc
cu care apare fiecare tip de comportament descris prin cei 12 descriptori comportamentali identificati.
Vorbim despre frecvena unui comportament raportnd numrul de apariii i manifestare a acestuia
intr- un anumit interval de timp. Intervalul de timp ales pentru msurarea frecvenei comportamentului
agresiv in cazul nostru este de 20 minute.
Cu ajutorul dimensiunilor descrise putem concepe grila de observaie sistematic a comportamentului
agresiv la prescolari, pentru c ofer date exacte despre observarea acestuia, formularea unei probleme si
validarea unei ipoteze.

Categoria comportamentala Descriptorii comportamentali Frecventa comportamentului


Frecvent Rar Deloc

isi loveste colegii


distruge obiectele
isi impinge/trage colegii
Agresivitate fizica
pune piedica colegilor
ia obiectele altui copil apelnd la for
arunca obiecte
tipa in clasa
adreseaza injurii colegilor
isi jigneste colegii
Agresivitate verbal
isi ameninta verbal colegii
ironizeaz si si bate joc de colegi
vorbeste obraznic cu colegii

Proiectarea observatiei sistematice


In aceasta etapa stabilim urmatoarele aspecte:
cine sunt subiecii?
unde si cand se realizeaza observaia?
pe ce perioad de timp se ntinde observaia?
in ce tip de activitate sunt ei urmrii?
ce aspecte ale comportamentului sunt observate ?
cum se face nregistrarea datelor obinute?
Subiectii observatiei sunt cei 10 prescolari cu varste intre 5 si 6 ani din grupa mare a gradinitei
Prichindeii veseli din Huedin, judetul Cluj. Observatia se desfasoara in sala de clasa, in data de 26
ianuarie 2015 . Instrumente necesare: instrument proiectare film si camera video.
In interpretarea rezultatelor studiului, prezinta utilitate existenta anterioara a unor fise individuale de
personalitate a copiilor, completate de catre educatoare, in care apar aprecieri ale gradului de agresivitate
a fiecarui copil in conditii obisnuite.
Procedura

Copiilor li se prezinta un film cu scene de violenta, iar dupa vizionarea filmului, copiii sunt lasati
pentru 20 de minute sa se joace liber, timp in care comportamentul lor este filmat continuu, cu o camera
video. Pe baza inregistrarii video, fiecare copil este urmarit individual, timp de 20 min , continuu .
Pentru fiecare copil se completeaza o grila de observatie, marcand semnul X pe grila de observatie ,
in rubrica frecventa comportamentului frecvent, rar, deloc, in dreptul fiecaruia din cei 12 descriptori
comportamentali identificati .

Studiul fidelitii grilei


Pentru studiul fidelitii grilei, doi observatori observa, independent si simultan,
comportamentul fiecarui copil, pe parcursul celor 20 de minute, folosindu-se de inregistrarea video.

Observatorii vor urmari :

-daca rmn comportamente care nu pot fi ncadrate ntr-una din categoriile grilei;

- dac unele comportamente sunt ncadrabile n dou categorii simultan;

-frecventa manifestarilor fiecarui tip de comportament.

Fidelitatea grilei este definit prin gradul de consens dintre evaluatorii ce utilizeaz acelai
instrument . Grila de observatie folosita are la baza o scala nominala, deci fidelitatea ei se verifica prin
coeficientul de concordanta Cohen K, a carui formula de calcul este:

K = (Po Pe)/(1-Pe)

Unde: Po procentul de acord intre observatori sau raportul dintre numrul total de concordane
i numrul total de observaii realizate;
Pe probabilitatea de concordanta intamplatoare a alegerilor celor doi observatori.

Pentru primul copil, cei doi observatori au completat urmatoarele grile:

Observatorul 1
Descriptorii comportamentali Frecventa comportamentului

Frecvent Rar Deloc

isi loveste colegii X

distruge obiectele X

isi impinge/trage colegii X

pune piedica colegilor X


ia obiectele altui copil apelnd la
for X

arunca obiecte X

tipa in clasa X

adreseaza injurii colegilor X

isi jigneste colegii X

isi ameninta verbal colegii X

ironizeaz si si bate joc de colegi X

vorbeste obraznic cu colegii X

observatorul 2
Descriptorii comportamentali Frecventa comportamentului
Frecvent Rar Deloc
isi loveste colegii X
distruge obiectele X
isi impinge/trage colegii X
pune piedica colegilor X
ia obiectele altui copil apelnd la
for X
arunca obiecte X
tipa in clasa X
adreseaza injurii colegilor X
isi jigneste colegii X
isi ameninta verbal colegii X
ironizeaz si si bate joc de colegi X
vorbeste obraznic cu colegii X
OBSERVATORUL 1 Dup aplicarea acestei grile de observaie, se poate
frecve delo evidenia acordul sau dezacordul ntre cei doi
observatori. Pentru calculul K vom condensa
2OBSERVATORUL

nt rar c TOTAL
frecve datele din cele doua grile de observatie, intr-o
4 1 0 5 matrice de concordanta .
nt
rar 0 5 0 5

deloc 0 0 2 2

TOTAL 4 6 2 12

Po =( 4+5+2) / 12 = 0.916

Determinarea probabilitatii ca cei doi observatori sa fi ales la intamplare (Pe):

Pe= 4/12 x 5/12 +6/12 x 5/12+2/12 x 2/12 = 0.375

Inlocuind in formula il putem determina acum pe K:

K = ( 0.916 - 0.375) / (1 0.375) = 0.86

Interpretarea coeficientului K:
K are o valoare mai mare dect valoarea prag de 0,7, deci grila de observaie are o bun fidelitate.
Bibliografie

Dollard, Doob, Miller, Mowrer, si Sears , Frustration and aggression, Yale University Press, New
Haven, 1939

Bandura, Ross i Ross, Bobo Doll Experiment ,1961

Cohen, B., Explaining Psychological Statistics. Second Edition. New York: Wiley, 2001

Psihologie experimentala si analiza datelor I-Note de curs, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca