CURS 12

PRESIUNEA ARTERIALA
PULSUL ARTERIAL
 TENSIUNEA ARTERIALA

CUPRINS
1. Definitie
2. Factori determinanti
3. Parametrii TA
4. Reglare
5. Valori normale, variatii
 1. DEFINITIE

PRESIUNE SANGVINA- forta exercitata de coloana de sange pe

unitatea de suprafata a peretilor arteriali
- masurare directa

TENSIUNE ARTERIALA- fenomen parietal

- tensiunea dezvoltata in peretii arteriali impotriva PS
- masurare indirecta

- PS scade- direct proportional cu rezistenta vasculara

- GRADIENT DE PRESIUNE- diferentele de PS- determina

forta ce mentine circulatia sangvina din zona cu presiune superioara
inspre cea cu presiune inferioara
PA TA
 GRADIENT DE PRESIUNE

Presiunea:progresiv-PAo(100 mmHg)PVC(0-3
mmHg)
- n artere- pulsatila

PAo: Psistolic=120 mmHg

Pdiastolic=70-80 mmHg

Pdiferenial=40-50 mmHg

Parteriole: scade progresiv 85mmHg-30/35 mmHg

P arterial medie=100 mmHg

 GRADIENT DE PRESIUNE

n capilare: scade progresiv- Filtrare- Reabsorbie

P= de la 30 la 15 mmHg
Fara pulsaii

vene: P progresiv:
Venule P= 15 mmHg
Venele: presiunea scade pana la val 0
Adr= -2 mmHg
 2. Factorii de care depinde PA

P=D X R

DEBIT CIRCULATOR- 2/3 destinde arterele si creste PA

REZISTENTA PERIFERICA- calibru vase mici, vascozitatea

sangelui
- rezistenta maxima- teritoriu abdominal si musculatura
scheletica

ELASTICITATEA VASELOR MARI curgerea intermitenta-

curgere pulsatila

VOLUM SANGVIN
 2. Factorii de care depinde PA

REZISTENTA PERIFERICA rezistena opus de pereii

vasculari circulaiei sanguine

- RAZA

- VASCOZITATEA

-LUNGIME
 2. Factorii de care depinde PA
Rezistena vascular periferic ( RPT)

Legea Ohm: Flux= P/R

Ec. Poiseuille Flux= Pr 4/8l

RPT variaz invers proporional cu raza- (legea

puterii a patra)
mici modificri ale razei vasului- modificri ale
RPT

Ex: Dac raza se dubleaz (2x)- R scade de 16

 2. Factorii de care depinde PA
Rezistena vascular periferic ( RPT)

Factorii care determin RPT:

- arterele mici (posed musculatur neted) (2/3

RPT),
- arterele mari i capilarele,
- venele (cea mai mic RPT).
 2. Factorii de care depinde PA
Rezistena vascular periferic ( RPT)
Factorii care influeneaz RPT:
vasomotricitate:
Vasoconstr- RPT (SNS, Catecolamine, TxA2,
AgII)
Vasodil- RPT (SNS-2rec., SNP, Serotonina,
Histamina

elasticitatea:
- elasticitatea (ateroscleroz) RPT
- elasticitatea (tineri) RPT

vascozitatea
- creste(poliglobulie) RPT
- scade (anemie) RPT.
 Rezistena vascular periferic ( RPT)

Patologic:
RPT- TA (HTA) postsarcina- Tintramural
Ventricul Stg.- consumul de O2
- compensator: inima rspunde prin creterea
grosimii miocardului - hipertrofia concentric (noi
sarcomeren paralel) Tintramural- MVO2;
- n timp h - compliana cardiaca-
- riscul edemului pulmonar;
- dezechilibru necesarul O2/oferta O2
cardiopatie ischemic.
Fox I, Human Physiology, 2012
 3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE

MASURATI

TA SISTOLICA - MAXIMA 120 mmHg

- depinde de debitul cardiac si complianta arteriala
(exprim modificarea de volum corespunztoare unei
modificri de presiune)
- se inregistreaza in sistola

TA DIASTOLICA MINIMA 80 mmHg

- depinde de rezistenta periferica
- elasticitatea arterelor mari (elastice)
- se inregistreza in diastola ventriculara
Silverthorns Human Physiology, 2013
Silverthorns Human Physiology, 2013
 3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE

CALCULATI
TA DIFERENTIALA= Pulsul presiunii
TA= TA max-TA min
- depinde de volumul sistolic, calibrul arterelor

TA MEDIE= presiunea medie in timpul ciclului cardiac

- presiunea la care sangele ar circula in flux
constant
- TA/3+TA diastolica (100 mmHg)
Vanders Human Physiology, 13th edition, 2014
Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
Fox I, Human Physiology, 2012
Silverthorns Human Physiology, 2013
Silverthorns Human Physiology, 2013
Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
 4. REGLARE

Pe termen scurt - NERVOS- reflexele de la baro si

chemotreceptori
- HORMONAL-
- modifica rezistenta periferica si debitul
cardiac

Pe termen lung- modifica vol sangvin prin interventia rinichilor-

HORMONAL

ACTIUNE PARACRINA!!!!

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen scurt - calea
NERVOASA-

1. ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR

2. REFLEXE BARORECEPTOARE
3. REFLEXE CHEMORECEPTOARE
 ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009

Reflexele baroreceptoare

- sunt de scurta durata

- sunt mai sensibile la scaderi ale TA

decat la cresteri ale acesteia
- sunt sensibile mai degraba la modificari bruste
decat graduale ale TA
exemplu a importantei reflexelor
baroreceptoare- modificarea pozitiei din clino- in
ortostatism
Fox I, Human Physiology, 2012
 TA frecventa potentialelor de actiune de la
nivelul Baroreceptorilor din crosa aortica si
sinusul carotidian

Nv vag si glosofaringian

Centrii vasomotori din trunchi Centrii cardioinhibitori

Scadere a frecventei cardiace

Hipotensiune arteriala vasodilatatie
Fox I, Human Physiology, 2012
Trecerea din clino In ortostatism Scaderea intoarcerii venoase

TA

rezistenta periferica debit cardiac volumului diastolic FINAL

vasoconstrictie frecv cardiace

volumului sistolic

Trunchiul cerebral debitului cardiac

TA
Stimularea
barorec

Fox I, Human Physiology, 2012

Fox I, Human Physiology, 2012
 chemoreceptori

conc O2 Tahicardie
conc CO2 Vasoconstrictie
HTA
TA<80mmHg
 Reglare pe termen scurt - calea
HORMONALA-

HORMONII- pe termen scurt- si pe termen

lung

Substante locale cu actiune PARACRINA!!!!

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen scurt - calea
HORMONALA-

1. SUPRARENALA- ADR SI NORADR- cresc DC si det

vasoconstrictie

Angiotensina II.- ELIBERARE DE RENINA- rinichi- cand

PA scade
renina- enzima angiotensina II vasoconstrictie
si creste PA
eliberare de
Aldosteron si ADH- reglare pe
termen lung a PA prin cresterea vol
sangvin

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen scurt - calea
HORMONALA-

3. PEPTID NATRIURETIC ATRIAL- NATRIUREZA-

reducerea vol sangvin si a PA
- determina si vasodilatatie generalizata

4. ADH- hormon antidiuretic- vasopresina- actioneaza

la nivel renal
Nu are rol esentual in reglarea de scurta durata- DAR- in
hemoragii severe- eliberarea ADH si restaureaza PA prin
inducerea vasoconstrictiei intense

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen lung- mecanisme
renale

Modifica vol sangvin

Mecanisme renale

!!!!Baroreceptorii- se adapteaza la epioadele

prelungite/cronice de PA crescuta sau scazuta

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen lung- mecanisme
renale
VOL SG- determinant major al DC- (intoarcere
venoasa vol diastolic final, vol bataie)

Vol sg-PA
Cresterea Vol sg- creste PA- stimularea R pentru a
elimina apa Increases
Reducerea vol sg- mecanisme renale- de crestere a vol
sangvin si a PA

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen lung- mecanisme
renale
MECANISME RENALE DIRECTE

Modifica vol sangvin independent de hormoni

Daca vol sg/PA cresc- rata de filtrare glomerulara

creste- creste diureza- scade vol sg si PA

Daca vol sg/PA scad- conservarea apei in organism

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 Reglare pe termen lung- mecanisme
renale
MECANISME RENALE INDIRECTE

renina-angiotensina-aldosteron- reducerea PA- determina eliberare

de renina- (rinichi) angiotensinogen- angiotensina I- enzime de
conversie- angiotensina II

Angiotensina II:
1. stimuleaza productia de aldosteron- reabsorbtia de sodiu si
stimuleaza direct reabsorbtia renala de sodiu
2. determina eliberarea de ADH- reabsorbtia renala de apa
3. induce senzatia de sete- activarea centrului hipotalamic al
setei
4. este un vasocnstrictor puternic- creste PA prin cresterea
rezistentei periferice

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

 TA SI FLUXULUI SANGVIN RENAL

RENINA- APARAT JUXTAGLOMERULAR

ANGIOTENSINOGEN ANGIOTENSINA I

ANGIOTENSINA II

SETE ADH ALDOSTERON VASOCONSTRICTIE

RETENTIE DE SARE SI APA

TA
Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
 5.VALORI NORMALE

Fox I, Human Physiology, 2012

 VARIATII FIZIOLOGICE

Cresteri ale TA

1. Sex:
- barbati: TA max - 110 -130 mmHg; TA min 60-80 mmHg;
- femei: TA max - 100 -120 mmHg; TA min 60-70 mmHg;

2. Varsta- creste odata cu varsta

- la pubertate= valorile adultului

3. Digestie

4. Ortostatism- presiunea diastolica este mai mare fata de pozitia

sezanda
 VARIATII FIZIOLOGICE

5. Efort fizic: in timp efort

- creste PA sistolica (la 150 mmHg)
- scade presiunea diastolica (80 la 60 mmHg)

In conditii normale- PA revine la valori normale la 1-5

min dupa effort

6. emotii- adrenalina- creste forta de contractie si

creste tonus vascular

7. frig
 VARIATII FIZIOLOGICE

Scaderea TA

1. Temperatura ridicata
2. Clinostatism - Ortostatism
3. Somn linistit cu 15-30 mmHg- diminuarea centrilor
vasomotori
 VARIATII PATOLOGICE

1. Cresterea TA- HTA - cresterea rezistentei periferice

2. Scaderea TA- hipotensiune arteriala - TA max<100 mmHg

Fox I, Human Physiology, 2012
 PULS ARTERIAL

Sange propulsat in aorta- sistola- Unda de presiune-

se deplaseaza pana in zona arteriole- rar pana la
nivelul capilarelor

Unda de presiune- det o expansiune a peretilor

arteriali- palpabil prin comprimare vas pe un substrat
rigid

!!!! Induratia pasagera a arterei produsa de

unda de presiune= PULS ARTERIAL
 PULS ARTERIAL

EJECTIE RAPIDA- destinderea peretilor arteriali

Doar O parte din vol sistolic poate fi transferat

vaselor periferice- volumul suplimentar de sange din
perioada de ejectie- mareste presiunea arteriala

Restul ciclului cardiac- presiunea scade

 PULS ARTERIAL
Unda de presiune- valoare max si minima
Diferenta= pulsul presiunii

Amplitudinea puls arterial creste odata cu pulsul presiunii

Pulsul presiunii- depinde de volum sistolic si de

complianta/distensibilitatea totala a arterelor

- cresterea V sistolic- (ef fizic) creste puls presiune

- vol sistolic scade- soc- puls scade
- vase sclerozate- presiunea si pulsul presiunii cresc

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

 PULS ARTERIAL

INREGISTRARE- sfigmografe
- sfigmograma

- unda anacrota- sistola V

- unda catacrota- incizura (sfarsitul SV)
inchiderea valvei aortice si refluarea sangelui spre V
- unda dicrota- sangele care a
izbit valva sigmioda destinde din nou peretele aortei

!!! Vizibile pe graficele inregistrate pe vasele mari-

subclaviculara, umerala
Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
 PULS ARTERIAL

TRANSMITERE PERIFERIE- sfigmograma se

modifica-
1. atenuarea si disparitia componentelor de
inalta frecventa a pulsului- incizura nu se transmite
dincolo de a femurala

2. Portiunea sistolica a undei pulsului- mai

ampla la periferia aortei si in ramurile ei- rigiditate
vase+ unda reflectata din zona de bifurcatie a vaselor

3. unda secundara- in portiunea diastolica a

pulsului unda sistolica primara reflectata pentru a
doua oara de la periferie
Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
 PULS ARTERIAL
MODIFICARI DE CONTRUR A UNDEI PULS
- pronuntate la tineri
- scad la varstnici
VITEZA DE PROPAGARE PULS tineri in aorta- 5m/s
femurala- 8 m/s
artere mici- 15 m/s

- este superioara vitezei de curgere sange

- depinde de distensibilitatatea vaselor,
grosimea peretilor vasculari si raza
!!! Pereti rigizi si grosi, raza mica- viteza crescuta
Vase mici- perete mai rigid vs aorta- viteza mare
Ateroscleroza- viteza 8-10 m/s in aorta
 PULS ARTERIAL

Pulsul nu depaseste zona arteriolelor

IN ANUMITE CONDITII- poate fi observat in zona

capilare- daca DS creste si puls presiunii f mare (in
insuficienta aortica)

PULS CAPILAR- daca arterele mici si arteriolele sunt

f dilatate
 PULS ARTERIAL

PULS ARTERIAL- SEMN DE ACTIVITATE

CARDIACA LA DISTANTA

FRECVENTA
RITM
AMPLITUDINE
DURITATE
CELERITATE (ASCUTIME- viteza de crestere a
presiunii)