Via de vie pe rod, lucrari de ngrijire i

de taiere

Via de vie este o planta de tip liana cu multiple utilizari si este considerata un element de
civilizatie inca din antichitate.

Via poate asigura o varietate mare de struguri proaspeti in orice gospodarie daca sunt
cultivate soiuri cu maturare esalonata in perioada iulie octombrie, in plus ofera o
ocupatie placuta si reconfortanta.

Trebuie stiut ca o plantatie de vi de vie dureaza in jur de 30 50 ani (daca este bine
intretinuta si nu are parte de accidente climatice) si in decursul acestei perioade via
parcurge un ciclu de viata alcatuit dintr-o succesiune de cicluri anuale. Acest ciclu de
viata este impartit in 3 perioade de varsta: tinerete, maturitate si batranete.

Cunoasterea acestor caracteristici ale viei este foarte importanta pentru viticultor, dndu-
i acestuia posibilitatea sa intervina prin lucrari si masuri adecvate sa pastreze butucii de
via vigurosi, santosi si roditori an de an.
Fiecare din cele 3 perioade ale viei au lucrari specifice de intretinere iar obiectivul
principal este scurtarea perioadei de tinerete si intrarea pe rod cat mai timpuriu a
plantatiei viticole.

In articolul de fata am sa tratez lucrarile ce se executa la via pe rod.

Lucrarile la via pe rod

In plantatiile pe rod se aplica o serie de lucrari specifice ce au drept scop obtinerea de
productii cantitative si calitative functie de soi, sa se asigure cresteri normale pe butuc
care sa permita o rodire corespunzatoare si in anii urmatori, sporirea longevitatii butucilor
de vi si prevenirea bolilor si daunatorilor.

Lucrarile de intretinere

Revizuit spalierul. In ferestrele de iarna se pot face lucrari in plantatia viticola

prin indreptarea stalpilor de sustinere, intins sarme sau inlocuirea lor daca au
ruginit sau s-au rupt.
Taieri in uscat (am sa revin mai pe larg la aceasta lucrare)
Dirijarea coardelor sau mai pe nelesul tuturor legat via este obligatorie inainte de
dezmugurit pentru a preveni scuturarea ochilor care sunt foarte sensibili in aceasta
faza pentru fiecare coarda se folosesc 2 legaturi (varf si baza) si se face pe prima
sarma a spalierului. Se pot utiliza diverse tipuri de material, sfoara de legat sau
mai nou exista un cleste special cu o banda elastica pentru legat via. Daca legati
via manual utilizand diverse bucati de material textil sau sfoara aveti grija ca
legatura sa fie in forma de 8.
Aratura de primavara este obligatorie pe suprafete mari.
Sapa mare pe rand in banda lata de 50 cm de-o parte si de alta a randului de vi si
se efectueaza la adancimea de 10 12 cm.
Legatul lastarilor se face cam de 4 ori in perioada de vegetatie cand lastarii ating
30 50 cm acestia se leaga de sarme sau se petrec intre cele 2 sarme formandu-se
un perete vegetal.
Prasile mecanice se fac cam de 4 ori in vegetatie pentru spargerea crustei si
afanarea solului. Pe suprafete mici aceste prasile se vor efectua manual, cu sapa.
Tratamente fitosanitare impotriva manei, fainarii si a putregaiului cenusiu dar si
impotriva moliei viei si a altor daunatori. In conditii normale se aplica 3-4
tratamente, primul stropit se aplica atunci cand lastarii au 6 8 frunze, al II-lea
inainte de inflorit si urmatoarele dupa inflorit si chiar la formarea strugurilor.
Lucrari si operatii in verde au drept scop reglarea proceselor de crestere si rodire.
Aceste lucrari influenteaza calitatea productiei si constau in: plivitul lastarilor
lastarii crescuti din portaltoi, lastarii fara rod care pornesc din butuc si lemnul
multianual, o parte din lastarii fara rod de pe coardele anuale si lastarii de pe
tulpini; normarea ncarcaturii de inflorescente struguri specifica soiurilor de
struguri de masa pentru sporirea productiei, astfel pentru a avea o productie mare
si cu struguri de calitate o parte din inflorescente se inlatura; ciupitul lastarilor
consta in suprimarea varfului de crestere a lastarilor fertili inainte de inflorit
 pentru a mbunatati conditiile de hranire a florilor; crnitul lastarilor consta in
suprimarea varfului de crestere al tuturor lastarilor, indiferent daca poarta rod sau
nu la intrarea strugurilor in prg si are drept scop dirijarea substantelor asimilate
catre struguri si coarde ; copilitul consta in suprimarea totala a lastarilor
anticipati si se executa cand acestia au 6 7 frunze, lasandu-se 4 5 frunze de la
baza; desfrunzitul partial indicat in regiunile cu toamne reci, la soiurile
viguroase si frunzis bogat, la soiurile pentru vinuri de calitate superioara, sensibile
la mucegai cu scopul de a crea strugurilor conditii mai bune de iluminare si
aerisire pentru ca boabele sa se coaca uniform.
Recoltat strugurii
Fertilizat solul (in toamna) odata la 4 ani cu 40 t/ ha gunoi de grajd, 450 kg/ ha
superfosfat si 300 kg/ ha sare potasica
Aratura de toamna

Acestea sunt, in mare, lucrarile intr-un an de zile, intr-o vie pe rod.

Tierea viei de vie

Tierea este una din cele mai importante lucrari aplicate in perioada de repaus si anual se
inlatura 85% din lemnul crescut pe butuc iar elementelor ramase li se reduc dimensiunile
si li se schimba pozitia pentru a regla procesele de crestere si fructificare.

Via este o liana si daca nu s-ar interveni cu taieri anual, in timp, baza plantei s-ar
degarnisi iar vegetatia si fructificarea s-ar mentine doar la varf. Strugurii formati sunt de
dimensiuni mici, nu acumuleaza zaharuri iar masa vegetativa se dezvolta excesiv.

Prin efectuarea taierilor in uscat se urmareste:

Realizarea si mentinerea formei date butucului in primii ani de la plantare

Mentinerea productiei la un nivel constant
Pastrarea unui echilibru intre procesele de crestere si fructificare
Obtinerea de productii de buna calitate

Tips: Taierile pot scurta durata de viata a butucilor daca sunt aplicate incorect!

Inainte de a trece la descrierea propriu- zisa a taierilor doresc sa va fac cunoscute cateva
notiuni de baza pentru a putea ntelege mai bine modul de taiere.

Noiuni de baz

La vie, coardele roditoare sunt cele de 1 an crescute pe lemn de 2 ani.

Sistemele de tiere se refer la lungimea coardelor roditoare i se deosebesc 3 sisteme:

scurt, lung i mixt.

Formele de conducere se refer la nlimea elementelor de poducie i se deosebesc

tot 3 forme: joas, seminalt i nalt.

Tipul de tiere este combinaia sistemului de tiere aleas cu una dintre formele de
conducere i modul de dirijare al coardelor i se cunosc : Guyot, Cazenave, Lenz Mozer,
speronat, taieri de Teremia,etc.

Veriga de rod alctuit din cep, cordi, clra. Cepul are 2 ochi vizibili i trebuie s
fie ntotdeauna situat cat mai aproape de butuc. Cordia are 6-10 ochi, sau 8-12 ochi
vizibili, n funcie de vigoarea soiului i de particularitatea de rodire (sunt soiuri care
rodesc la ochii 3-4 i soiuri care rodesc pe lstarii situai la ochiurile 5-6). Clraul are
ntre 4-6 ochi i se las numai la soiurile vivace, pentru a stimula rodirea n detrimentul
unei creteri haotice.

Sa le luam pe fiecare, pe rand si sa le explicam.

Sistem de taiere scurt se caracterizeaza prin folosirea elementelor scurte

numite si cepi de rod care au lungimea de 2 3 ochi.Coardele se taie in cepi al
caror numar este cuprins intre 6 8 si 12 14 si se aplica soiurilor care
 diferentiaza bine pe primii 3 ochi de la baza coardelor (Feteasca regala, Galbena
de Odobesti, Aligot)
Sistem de taiere lung foloseste elementele lungi de rod, 24 coarde de rod
scurtate la lungimi variabile de 8 14 ochi. Acest sistem permite obtinerea unor
productii mari de struguri.
Sistemul de taiere mixt ce foloseste ca element de productie veriga de rod
alcatuita din coarda de 8 14 ochi sau cordi de 5 7 ochi si un cep de inlocuire
de 1 2 ochi.

Forma de conducere joasa (clasica), adica elementele de productie se gasesc amplasate

pe lemn multianual la cel mult 10 30 cm de la nivelul solului, se cultiva in zonele unde
temperaturile din timpul iernii scad sub minus 20-22C, fiind necesara protejarea prin
ingropare in timpul iernii.

Conducerea semiinalta (60 70 cm) si inalta (1-1,5 m) se cultiva in zonele unde

temperatura din timpul iernii nu scade sub limita de rezistenta, in general de minus 18
20 C.

Tipurile de taiere sunt de fapt combinatia dintre un sistem de dirijare a coardelor ramase
pe butuc dupa taiere si forma de conducere a butucului.

Iata cele mai importante tipuri de taieri:

Taiere de Teremia se caracterizeaza prin prezenta cepilor de rod (6 8 ) pe forma

joasa, cu timpul scaunul butucului se ingroasa.Este specifica podgoriilor din
Banat si se aplica soiurilor mai putin viguroase (Majarc, Crea)
Guyot multiplu se aplica vielor care se ingroapa peste iarna si se caracterizeaza
prin 3 4 verigi de rod alcatuite din coarde de 8 12 ochi si cepi de 1 2 ochi.
Guyor pe semitulpina are acelasi mod de taiere cu Guyot multiplu cu diferenta
ca butucii nu se mai ingroapa.
Cordonul Cazenave se caracterizeaza prin verigi de rod formate din cordite de 4
6 ochi si cepi de nlocuire de 2 ochi.
Cordonul speronat se caracterizeaza prin lasarea pe cordoane numai a cepilor de
rod. Se aplica in special la soiurile care au primii ochi de la baza coardei fertili
(Feteasca regala, Merlot, Chardonnay, Pinot gris, Cardinal).
Guyot cu brate inlocuite perodic se executa functie de temperaturile din timpul
iernii, astfel: in anii normali, fara pierderi se lasa la capatul fiecarui brat cate 2
verigi de rod; in anii cu pierderi cand bratele butucului au fost afectate de ger,
acestea se suprima iar refacerea butucului se face din cepii de siguranta care au
fost protejati in pamant peste iarna. Coardele se dirijeaza in pozitie verticala pana
la prima sarma si apoi in pozitie orizontala pana la distantei dintre butuci.
Lenz Moser este asemanatoare tipului de taiere Cazenave cu deosebirea ca
tulpina are o inaltime de 1 1,2 m

Sper ca v-ati familiarizat cat de cat cu modul de ingrijire la via de vie si.. spor la
gradinarit!