UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA

FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU

SIBIU

DREPT ADMINSTRATIV

TEMA
PREFECTUL SI INSTITUTIA PREFECTULUI

STUDENT
FLOREA NICOLAE

I . D. ANUL . II . TIRGU MURES

 2005

In traditia juridica Romaneasca influenta romana are cea mai mare

pondere dat fiind statutul nostru de popor latin .
Una dintre institutiile juridice si militare prezente in Dacia antica este
si cea a Prefectului , care avea conotatii civile , militare si economice , datorita
importantei sale in guvernarea provinciei .
De la sensul initial in decursul timpului au intervenit modificari prin
restrangerea sensului acestui cuvant .
Printre primele sensuri moderne ale institutiei de Prefect apare ca
reglementata de Napoleon Bonaparte in anul opt de la marea revolutie franceza .
Prefectul era reprezentantul Guvernului si totodata seful departamentului unde
functiona .
In stransa legatura cu legislatia franceza de care ne leaga multe traditii
si influente , institutia prefectului si a prefecturii a fost reglementata si in
principatele romane si in timpul regalitatii .
In prezent institutia prefectului este reglementata prin noua Constitutie
a Romaniei in art . 122 . ca act cadru general , si prin Legea 340 din 12. iulie 1994.
Constitutia Romaniei referitoare la institutia prefectului prevede in art .
122. al. 1 . Guvernul numeste un preect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti1.
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale
adminstratiei publice din unitatile adminstrativ teritoriale2.
Referitor la aliniatul doi mai sus citat doctrina juridica considera
potrivit inlocuirii expresiei descentralizat cu cea de desconcentrat prevazut de
vechea constitutie , expresie care era cu totul nepotrivita pentru esenta relatiei
dintre ministere si structurile subordonate acestora din teritoriu .
 1.
si 2 Constitutia romaniei art . 122. al .1.si 2.

Atributele prefectului se stabilesc prin lege organica3 .

Intre prefecti pe de o parte , consiliile locale si primari , precum si
consiliile judetene si presedintii acestora , pe de alta parte , nu exista raporturi de
subordonare4 .
Acest nou text introdus dupa revizuirea constitutiei vine ca o precizare
expresa a unei solutii care se deducea . S-a apreciat ca din punct de vedere politic
este nevoie si de aceasta reglementare; Constitutia fiind dupa cum se stie si un
document care caracterizeaza vointa politica a fortelor politice din momentul
adoptarii sau dupa caz al revizuirii sale .
Prefectul poate ataca in fata instantei de contencios adminstrativ un act
al consiliului judetean, al celui local sau al primarului in cazul in care considera
actul ilegal , actul este suspendat de drept5 .
Legea 340 din 2004 prevede ca activitatea prefectului se intemeiaza pe
urmatoarele principii 6 :
a. legalitatii
b. impartialitatii
c. obiectivitatii
d. transparentei
e. eficientei
f. responsabilitatii
g. orientarii catre cetatean

2.
Constitutia Romaniei art. 122. al. 3.
3.
idem art 122. al. 31 .
4.
ibidem art 122. al. 4.
5.
Legea 340/2004 art. 4.
 Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat
prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor. Institutia prefectului are
buget propriu care se elaboreaza si se executa in conditiile legii7 .
Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor ce ii revin potrivit
legii , prefectul este ajutat de un subprefect iar in municipiul Bucuresti de doi
subprefecti8 .
Legea citata face referire la rangul detinut in institutia statului ,
acestia fiind catalogati ca fiind inalti functionari publici . Conditiile impuse ca o
persoana sa poata accede in aceasta functie sunt prevazute in art. 9 . din Legea
nr. 340 din 2004. astfel :
a. virsta cel putin 30 ani pentru prefect , respectiv 27 ani pentru
subprefect .
b. indeplinirea conditiilor specifice prevazute de lege pentru
ocuparea functiei publice .
Astfel este necesara cetatenia romana si domiciliul in tara , existenta
discernamantului, exercitiul drepturilor electorale , pregatirea profesionala ,
compatibilitate morala , lipsa starii de incompatibilitate , depunerea juramantului
de credinta .
c. are studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de
licenta sau echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de
5 ani pentru prefect respectiv de 3 ani pentru subprefect
d. a absolvit programe de formare si perfectionare in administratia
publica organizate, dupa caz de Institutul National de
Administratie sau de alte institutii specializate din tara sau
strainatate , ori a dobandit titlul stiintific de doctor in stiinte
6.
Legea 340 din 2004 art. 6. al. 1 si 2
7.
idem art. 8. al. 1.
 juridice sau adminstrative ori a exercitat cel putin un mandat
complet de parlamentar .
Legea stabileste incompabilitatile prefectului sau subprefectului :
- deputati sau senatori
- primari , viceprimari , consilieri locali sau judeteni
- nu pot ocupa o alta functie publica in intelesul statutului
functionarului public nici de autoritate , nici de demnitate
cum ar fi membru al guvernului
- nu pot indeplini o functie de reprezentare profesionala
salarizata in organizatie cu scop comercial
- o functie ori o activitate profesionala remunerata in
cadrul regiilor autonome precum si a societatilor
comerciale cu capital de stat sau private
- nu pot ocupa functia de presedinte , vicepresedinte ,
director general , director administrativ , membru al
consiliului de adminstratie sau cenzor al societatilor
comerciale , institutii de credit , bancare ,societati de
asigurare , precum si la institutii publice
- nu pot ocupa functia de presedinte sau secretar al
adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la
societatile comerciale
- reprezentant al statului in adunarile generale ale
societatilor comerciale
- manager sau membru al comisiilor de administratie ale
regiilor autonome , companiilor si societatilor nationale
- comerciant persoana fizica sau membru al unui grup de
interes economic
 - cu orice functie publica incredintata de un stat strain cu
exceptia celor prevazute in acordurile si conventiile
Romaniei10 .
In cazul in care una sau mai multe dintre aceste incompatibilitati sunt
constatate Ministerul Adminstratiei si Internelor va propune guvernului respectiv
primului minstru demiterea acestora si numirea altor persoane in functiile vacante .
De remarcat ca alaturi de incompatibilitate sau incetare de drept a
exercitarii functiei de prefect poate fi determinata nu numai din cauze exclusiv
juridice cat si din motivatii politice dat fiind faptul ca prefectul este reprezentantul
guvernului in teritoriu iar acesta trebuie sa corespunda coloraturii politice a
guvernului in functiune .
Din aceasta cauza nu se poate discuta despre cariera in profesia de
prefect, date fiind schimbarile politice care pot interveni sau orientarea politica a
prefectului sa fie contrara celei locale dar conforma cu cea guvernamentala ,
conflictul devenind inevitabil .
Desi prefectul este reprezentantul guvernului in teritoriu el constituie o
autoritate publica distincta pe plan teritorial care se identifica chiar cu titularul
functiei unipersonale respective .
Din aceasta rezulta ca prefectul are capacitatea juridica administrativa
proprie deplina , emitand acte de putere cu efecte proprii desi se afla in subordinea
completa si nemijlocita a guvernului, care nu numai ca il numeste si il elibereaza
din functie dar ii controleaza activitatea si actele pe care le poate suspenda ,
modifica sau desfiinta.
In lumina acestor aspecte , putem defini institutia prefectului ca fiind
autoritatea adminstratiei publice guvernamentale instituita la nivel teritorial

10. Ioan Santai Drept adminstrativ si Stiinta adminstratiei pag.416.

( judetean ) avand o alcatuire unipersonala dispunand de capacitate juridica
adminstrativa proprie exercitand o functie decizionala ce implica competenta
materiala in profil local11.
Prin noua reglementare se constituie Corpul prefectilor respectiv
Corpul subprefectilor , din care fac parte numai prefectii si subprefectii in functie ,
iar la incetarea exercitarii functiilor detinute prefectii si subprefectii fac parte din
Corpul de rezerva .
Legea nr. 340 din 2004 prevede si atributiile prefectului , atributii care
se clasifica in functie de natura raporturilor in cadrul carora se exercita :
I. avem in vedere in primul rand relatiile dintre prefect si autoritatile
din teritoriu . astfel se asigura realizarea intereselor nationale , aplicarea si
respectarea Constitutiei , a legilor , a hotararilor si ordonantelor guvernului , a
celorlalte acte normative , ca expresie a calitatii sale de reprezentant al guvernului
in teritoriu .
Din aceasta rezulta obligativitatea prefectului de a organiza executarea
si executarea in concret a tuturor prevederilor legislative precum si controlul
indeplinirii lor .
Deasemenea prefectul are obligativitatea asigurarii echilibrului si
concilierii intereselor nationale promovate de guvern cu interesele de factura locala
prin promovarea specifica a primelor si limitarea in mod adecvat a celor din urma
dar intr-o maniera care sa evite contradictiile .
Prefectul actioneaza pentru realizarea in judet respectiv in municipiul
Bucuresti a obiectivelor cuprinse in programul de guvernare si dispune masurile
necesare pentru indeplinirea lor in conformitate cu competentele si atributiile ce-i
revin conform legii 12 .
11. Ioan santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 418.
12. Legea nr. 340 din 2004 art. 24.
. Deasemenea prefectul conduce activitatea serviciilor publice
deconcentrate si ministerelor si ale celorlalte autoritati ale adminstratiei publice
centrale de specialitate organizate la nivelul unitatilor adminstrativ- teritoriale
calitate in care avizeaza consultativ numirea si eliberarea din functie a
conducatorilor acestor servicii13.
Prefectul actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala
,mentinerea unui contact continuu cu toate nivelurile institutionale si sociale
acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale , deasemenea stabileste
inpreuna cu autoritatile adminstratiei publice locale si judetene cu exceptia actelor
de gestiune 14.
Din aceste prevederi rezulta ca autoritatile teritoriale au o dubla
subordonare , centrala una verticala si directa ( nivel judet fata de propria autoritate
centrala ) iar alta orizontala fata de prefect si inplicit prin intermediul sau fata de
guvern . Ratiunea acestei subordonari specifice fata de prefect rezulta din faptul ca
respectivele sarcini fac parte din structura exterioara a minsterelor care la randul
lor se subordoneaza ierarhic guvenului pe plan orizontal iar prefectul ca
reprezentant teritorial al acesteia trebuie sa asigure pana la ultima veriga ierarhica
deplinul central al puterii cu competenta speciala nationala generala asupra puterii
avand doar o competenta speciala mult mai limitata fie nationala fie teritoriala15.
Prefectul poate dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru
prvenirea infractiunilor si apara drepturile cetatenilor prin organele legal abilitate
inclusiv asigurarea ordinei si linistei publice16.

13. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 419

14. Legea nr.340 din 2004 art. 24 lit. f.
15. Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 419
16. Idem pag . 421.
 Aceasta atributie are o anumita particularitate avand in vedere faptul ca
autoritatile militare cele militarizate inclusiv cele interne nefiind nici deconcentrate
si nici descentralizate in teritoriu nu sunt conduse de prefect motiv pentru care intre
acestea si ele nu exista raporturi ierarhice de subordonare ci numai de sprijin de
colaborare si informare17.
O noua atributie prevede prin Legea nr. 340 din 2004 urmatoarele :
Prefectul dispune in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru situatii de
urgenta masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si
foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta
destinatie .In stransa corelatie cu aceasta este si o alta atributie prin care prefectul
utilizeaza in calitatea sa de sef al Protectiei civile Judetene fondurile special
alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventii in situatiile de criza in
scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati18.
Prefectul prezinta anual guvernului un raport asupra stadiului realizarii
sarcinilor ce-i revin potrivit programului de guvernare precum si in legatura cu
controlul exercitat asupra legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice
locale . Raportul prezentat guvernului constituie si o modalitate de verificare ,
din partea executivului asupra activitatii reprezentantilor sai in teritoriu alaturata
altor forme de verificare de genul controalelor sau anchetelor19.
II. Raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale
se distinge prin atributii specifice . In activitatea sa de reprezentant al guvernului in
teritoriu , prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si judetene precum si a
primariilor sa se desfasoare conform legii , cu alte cuvinte prefectii au competenta
de a exercita un control general asupra acestor organe , desi ele nu se afla in
17. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422.
18. Legea nr. 340 di 2004 art. 24. lit . h .si. i.
19. Ioan Santai Drept Adminstrativ si Stiinta Adminstratiei pag. 422-423.
raporturi ierarhice de subordonare fata de prefect , lucru subliniat si de Constitutie
in art. 122 al 31 .
Cum printre principiile de functionare a institutiei prefectului se
numeste si legalitatea , prefectul are dreptul si obligatia de a exercita controlul de
legalitate asupra actelor administrative , actelor adoptate sau emise de autoritatile
administratiei publice judetene si locale cu exceptia actului de gestiune curenta ,
expresia principiului controlului adminstrativ realizat asupra autoritatilor locale in
limitele si conditiile prevazute de lege .
Autoritatile locale au obligatia sa comunice prefectului prin intermediul
secretarului unitatii administrativ teritoriale in termen de cel mult 10 zile toate
actele emise de ele21. Daca secretarul sau primarul apreciaza ca un act este ilegal au
obligatia sa il sesizeze despre aceasta pe prefect in termen de 3 zile cu indicarea
eventualelor obiectii22. Prefectul la randul sau este obligat ca in termen de 5 zile de
la data comunicarii oficiale a actului pretins ilegal sa solicite autoritatilor emitente
cu motivarea corespunzatoare sa reanalizeze actul pe care il apreciaza ca ilegal in
vederea modificarii sau revocarii acestuia 24.
In urma primirii unui raspuns nefavorabil solicitarii sale ori a
necomunicarii in termen a solutiei dispuse de catre organele locale prefectul poate
ataca in fata instantei de contencios administrativ in totalitate sau in parte actele
adoptate sau emise in termen de 30 zile de la data comunicarii lor de catre prefect
solicitand anularea lor totala sau partiala . Actiunea juridica a prefetului este scutita
de taxa de timbru iar actul atacat este suspendat de drept pe intreaga perioada a
judecatii pana la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti de
admitere sau de respingere a actiunii25.
21. Legea nr. 188 din1999 art. 85. lit.h.
22. Legea nr . 215 din 2001 art. 49
24. idem art. 135
25. Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta Administratiei pag. 424
 In vederea indeplinirii atributiunilor sale prefectul emite ordine cu
caracter individual sau normativ .
Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de
specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale administratiei publice
centrale din subordinea guvernului organizate la nivelul unitatilor administrativ
teritoriale .
Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica potrivit
legii26.
Ordinul prefectului care contine dispozitii normative devine executoriu
numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica iar ordinul prefectului cu caracter
individual devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate27.
Ca o concluzie dupa parerea d-lui profesor Emil Balan raman actuale
afirmatiile facute cu decenii in urma de profesorul Tarangul ,, Administratia
moderna este complicata , ea pretinde cunostinte si experienta . Astazi nu se mai
poate administra numai cu bunul simt si cu o minte sanatoasa . Administratia
moderna este o stiinta si o arta intrucat adminstratorii nu pot fi improvizati .

26. Legea nr. 340 din 2004 art. 32.

27.idem art. 33
Bibliografie
- Constitutia Romaniei
- Ioan Santai Drept Administrativ si Stiinta
Administratiei vol. 1. editura Risoprint Cluj-
Napoca 2004.
- Legea nr. 340 din 2004
- Legea nr. 188 din 1999
- Legea nr. 215 din 2001
- Emil Balan Drept Adminstrativ si Contencios
Administrativ editura Romania de Maine
Bucuresti 2000 Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Drept.