Sunteți pe pagina 1din 2

Broniolita

Definiie.

Broniolita acut este o boal inflamatorie difuz a cilor respiratorii inferioare de


calibru mic, determinat de obstrucia acestora prin proces inflamator.

Etiologie.

In majoritatea cazurilor este viral, virusul sinciial respirator (VSR) fiind responsabil
de peste 50% din cazuri. Boala afecteaz mai frecvent sugarul in primele 6 luni de via.
Factorii favorizani ai broniolitei acute sunt: lipsa alimentaiei naturale, condiii de
aglomerare la domiciliu, mame fumtoare i funcia pulmonar afectat.

Fiziopatologie.

Broniolita acut se caracterizeaz prin obstrucia broniolelor datorit edemului si


acumularii de mucus si detritusuri celulare. Rezistena n cile aeriene mici este crescut att
n faza inspiratorie, ct i n cea expiratorie.

Manifestri clinice.

Debutul: este cel mai frecvent brusc cu tuse, agitaie, febr. Sugarul are la nceput
semne de infecie uoar de ci respiratorii, cu secreie nazal seroas (coriza) i strnut,
diminuarea apetitului i febr 38-39 grade. Apare apoi tuse frecvent, uneori paroxistic,
polipnee, wheezing (semn cardinal al bolii). Examenul fizic relev: dispnee expiratorie,
wheezing, tiraj, sete de aer, cianoz, dilatarea inspiratorie a aripilor nasului. Ascultaia releva:
raluri fine crepitante si subcrepitante diseminate, murmur vezicular diminuat. Radiografia
toracic: relev hiperinflaia pulmonar n care apare trasparena pulmonar crescut, coaste
orizontalizate, spaii intercostale lrgite, aplatizarea cupolei diafragmului.

Diagnostic diferenial:

Broniolita se confund cel mai des cu astmul bronic, fibroza chistic, insuficiena
cardiac, bronhopneumonia bacterian asociat cu hiperinflaie pulmonar.

Tratament:

Sugarii cu insuficien respiratorie trebuie plasai n atmosfera rece (18-19 C) si se


administreaz oxigenoterapie n izolet pentru a evita suprainfeciile bacteriene.
Oxigenoterapia amelioreaz dispneea si cianoza, calmeaz anxietatea si agitaia sugarului.
Uneori, tusea frecvent si anorexia impiedic alimentarea oral, motiv pentru care se impune
rehidratarea parenteral prin (PEV) pentru asigurarea aportului caloric minim necesar. Pentru
corectarea dezechilibrului acido-bazic se administreaz solutie molar de bicarbonat de sodiu
(8,4%) n doz de 2-3 mEq/kg.

Antibioticele sunt indicate n forme grave (toxice), cazuri suspecte de complicaie


bacterian, sugari febrili cu vrsta mai mic de 3 luni, cu imunitate compromis. Opiunile
uzuale sunt: asocierea dintre o -lactamin (ex. Ampicilina 150-200 mg/kg) si un
aminoglicozid (ex. Gentamicin 5-6 mg/kg). Ca medicaie alternativ se pot utiliza
cefalosporine de generaia I sau generaia II la interval de 12 ore sau Claritromicin 15
mg/kg/zi. Administrarea medicaiei bronhodilatatoare este controversat, efectul acesteia
nefiind la fel de prompt ca si n astm, dar n caz de administrare se utilizeaz Salbutamol,
Albuterol (folosite empiric). Aerosolii cu epinefrin pot avea efect favorabil n broniolit
(diminu congestia venoas si edemul mucoasei prin vasoconstricie).

Pentru efectul antiedematos se recomand glococorticoizi n administrare i.v,


doza fiind de 10-15 mg/kg/zi repartizat n 3-4 prize/24 ore, avnd rol si n prevenirea bolii
pulmonare cronice reziduale.

Cazurile grave cu insuficien respiratorie acut marcat i desaturare n oxigen


al sngelui arterial rezistena la tratamentele menionate necesit ventilaie asistat prin
intubarea bolnavului.