Confucianismul

Confucianismul religie aprut in China Antica, cu aproximativ 6.000.000 de adepi

( majoritatea n China, Coreea, Vietnam, Japonia ), fondat de filozoful chinez Confucius
( 551 - 479 .C ), care se preocupa de principiile bunei conduite, inelepciunea practic i
relaiile sociale. Confucianismul este una din cele mai influente tradiii filozofice din lume, cu
introspecii profunde in natura uman. Dei confucianismul a devenit ideologia oficial a
statului chinez, n-a existat niciodat ca religie instaurat, cu biserici si preoi. Savanii chinezi
l-au onorat pe Confucius ca pe un mare nelept, fr nsa a-l venera ca pe un zeu. La rndul
lui, Confucius nu a pretins niciodata a fi o divinitate. n confucianism, omul este centrul
universului, el nu poate trai n izolare, ci n comunitate. Scopul vieii este atingerea fericirii
individuale, care se poate obtine prin pace.

Date biografice

Confucius, al carui nume chinezesc era Kung Fu Tzu, s-a nascut in statul Lu, in anul
551 .C. ntr-o familie aristocrata, care-i pierduse averea i pozitia. Despre tatal lui se spune
ca fusese un razboinic puternic pe nume u Lianh. u Lianh naite de a se nate Confucius
avea deja 9 fete, fapt ce-l facea nefericit. El avea nevoie de un motenitor al neamului
aristocratic. Fiul mai mare al lui u Lianha era foarte slab chiar de la natere i rzboinicul nu
se grbea s-l fac motenitor. n momentul cnd cea dea treia soie ramne nsarcinat, u
aduce mulumire zeilor ntr-o petera ( petera pentru chinezi este loc sfnt ). n aceasta
peter s-a i nascut nvtorul celui mai mare curent filosofic.

Cnd baiatul avea 2 ani i trei luni u Lianh se stinge din via. Celelalte doua
soii ale lui u Lianh deja nu mai ascundeau invidia catre tnara mam a motenitorului.
Aceasta era nevoita s plece n oraul ei natal. Parinii ns nu au primito n cas pe care ea o
necinstise, cstorindu-se mai devreme de ct cele dou surori mai mari.

Din aceasta cauz mama i cu micul Confucius a fost nevoit s- se stabileasca

departe de familie. Confucius pe acea vreme se evidenia de ceilali prin agerime, ura
nedreptatea, iubea deosebit parinii, tia multe obiceiuri religioase. El tia istoria neamului, ce
numara mai mult de un secol. Aflnd despre maiestria stramoilor lui, printre care erau i
oameni talentai, care s-au afirmat n multe domenii, el a contientizat c numai o bun
pregtire militar nu este de ajuns petru a atinge absolutul. Cnd Confucius avea 17 ani, mama
sa se stinge din via, ea abia nmplinise 38 de ani. El i nmormnteaz mama alaturi de
mormntul tatalui pe care l va gasi cu greu.

n tineree a fost profesor, dar a aspirat la o poziie guvernamental, ntruct avea o

deplin ncredere n capacitatea lui de a reorganiza societatea. i-a petrecut mult din viata
calatorind prin China, dnd sfaturi conducatorilor. Era unul din acei filozofi, care aspirau la
salvarea unei ri, prin sfaturile pe care le ddea. Spre deosebire de ceilali, care i-au gsit
calea n cunoatere, Confucius s-a inspirat din trecut, pe care ncerca s-l transforme in
realitate. Se declara un traditionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului.

Ultimii ani din via i-a petrecut in oraul natal, unde s-a dedicat in totalitate
propovduirii nvaturilor sale.

nvturile lui Confucius

China a avut filosofi mai profunzi dect Confucius, totui influenta acestuia
asupra poporului chinez a fost mai mare dect a tuturor celorlali. La aceasta au contribuit att
mprejurrile istorice cat si simplitatea nvturii sale. Trind ntr-o vreme de mare confuzie
politica si decdere morala, cnd dinastia Ciou i pierduse prestigiul, Confucius si-a pus via a
in slujba mbuntirii vieii politice si sociale din timpul sau. El n-a avut un succes real dect
dup moartea sa.
Sub raport doctrinar, Confucius n-a lsat un sistem propriu. Ideile sale, ca si
acelea ale lui Socrate, au fost transmise de discipolii si.
Sub raport religios, Confucius nu numai ca nu a adus nimic nou fata de
vechea religie chineza, dar chiar si-a interzis orice speculaie teologica sau, nu l-a interesat, nu
a fost obiectul preocuprilor sale ndreptate exclusiv spre problemele de ordin practic, moral
si social.
Filosofia morala a lui Confucius pornea de la principiul ca omul, fiind o prticic
din ntreaga natur, un microcosmos, are in sine nsuirile generale ale naturii, ale
lui dao: ordine, dreptate, buntate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa fie instruit,
dirijat, pentru a se perfeciona. Iar perfecionarea se face prin exemplul naintailor. Dup
exemplul acestora, copiii trebuie sa aib un respect desvrit fata de prini, indivizii sa
respecte statul, cei vii sa respecte pe cei mori, mpratul sa respecte pe ilu trii si predecesori
si sa se supun Cerului. De la cel mai mic pn la cel mai mare trebuie sa-si respecte datoriile
care revin gradului lor ierarhic.

Dei nu a fost nici filosof in adevratul neles al cuvntului, nici ntemeietor de

religie, Confucius a influenat religia chineza, ndeprtnd-o de superstiii si pregtind poporul
pentru nelegerea doctrinelor filosofice si religioase de mai trziu.

nvtura lui Confucius se poate mpari n trei pri strns legate i dependente
reciproc, mpreunate de idea c omul este centrul confucianismului.

Idea despre om.

Posednd anumite caliti i locuri n societate oamenii au fost mprii de ctre Confucius n
trei categorii:
1. Tziuni-tz ( soul generos ) ocup unul din locurile centrale n toat nvtura. Prezena
rolului de om ideal servete drept exemplu demn de urmat pentru urmtoarele dou categorii.
2. Jni oameni obinuii, mulimea.
3. Slo Jni ( om inferior ) n nvtur se utilizeaz n general n
comparaie cu Tziuni-tz.
Confucius i-a exprimat gndurile despre omul ideal scriind : Soul generos se
gdete mai nti la nou lucruri s vad limpede, s aud bine, faa s-i fie binevoitoare,
vorba s-i fie sincer, fapele s-i fie cumptate, necesitatea de antreba pe alii, cnd apare
nencrederea n sine, necesitatea de a memoriza urmarile raului su, necesitatea de a
memoriza dreptatea, cnd este posibilitatea de a nva ceva nou.

Idea despre societate

Confucius nelegea c societatea nu poate s fie alctuit doar din jni ea va
pierde capacitatea de a exista, nu se va dezvolta i n final va regresa. n acela timp este
nereal c societatea s conin doar vni progres nu va exista nici n cazul dat.
Dup Confucius, omul trebuie s posede trasturile naturii i s dobndeasc nvtura. Asta
nu este pe puterile oricui, sus pot ajunge doar persoane ideale.
Cum putem afla, descoperi apartenena omului la anumite categorii ? n calitate de indicator
aici se folosete principiul h i opusul lui tun. Acest principiu poate fi numit principiul
dreptii, sinceritii, independenei opiniilor. Soul generos tinde spre h, dar nu spre tun,
omul mic invers, tinde spre tun, nu spre h.
Confucius mai spunea : Soul generos tinde spre dreptate, de aceia el nu poate s urmeze tun.
Omul mic tinde spre bogie, deaceea el nu poate urma h.
H este criteriul principal a Soului Generos. Obinnd h, el obine tot ce puteau s-i ofere
vni i jni : independena gndirii, activitate etc. Anume aceasta este baza teoriei conducerii
statului.
n acelai timp Confucius nu critic nici pe omul mic, el vorbete doar de diferenierea de
sfere a activitii lor. Slo jni, dup Confucius, trebuie s ndeplineasc anumite funcii n
favoarea Tziuni-tz, s se ocupe de munca grea.
n acelai timp a utilizat tipul omului mic n scopuri educative. Astfel l-a nzestrat practic cu
toate caracterele negative, el a facut din Slo Jni exemplul spre care degradeaz omul ce nu
tinde s se ridice.
n multe nvturi ale lui Confucius figureaz Dao. Ce este Dao? Dao - una din principalele
categorii a filosofiei chinei antice i gndirii etico-politice.
Astfel Dao este limita aspiraiei umane, dar atingerea ei nu este pe puterile oricui. Dar
Confucius nu credea c Dao este imposibil de atins. Confruntnd Dao i omul, Confucius a
subliniat c omul este centrul nvturilor lui.
n relaiile societate - natura Confucius deasemeni se ocupa de grija pentru oameni. Pentru a
prelungi existena sa societatea este obligat s se foloseasc raional de resursele naturale.
Confucius a dedus patru principii de baz pentru conlucrarea societate-natur:
1) Pentru a ajunge membru destoinic al societii este necesar s-i adnceti cunotinele
despre natur.
2) Numai natura este n stare s ofere omului i societii putere spre a supraveui i ispiraie.
3) Atrnare serioas fa de lumea vie ct i fa de resursele naturale.
4) Mulumirea regulat Naturii. Acest principiu are rdcinile n religia chinei antice.

nvtura despre stat

Confucius a expus cteva doliane ale sale despre organizarea i principiile comnducerii unui
stat ideal.
Toate manevrele de crmuire a statului trebuie s se bazeze pe li. Li are un neles foarte
larg.
Conform schemei lui confucius, conductorul este mai sus de ct capul familiei lui doar cu
cteva trepte. O astfel de atrnare universal transforma statul ntr-o familie obinuit numai c
de proporii mul mai mari. Prin urmare crmuirea statului se va efectua dup aceleai principii
ca i societatea lui Confucius, adic bazate pe omenie, dragoste i sinceritate.
Confucius s-a pronuat mpotriva legilor fixate, ntroduse pe acea vreme n cteva mprii
ale Chinei. El considera egalitatea n faa legii drept atac asupra personalitii ceea ce
mpiedic formarea societii ideale.
Pe oameni Confucius i-a mprit n:
1) Conductori
2) Condui
Atenia n aceast parte a nvturii este atras asupra primei categorii.
Dup Confucius acetia trebuie s fie oameni ce posed calitile Tziuni-tz. Anume ei trebuie
s execute puterea n stat. Calitile lor nalte trebuie s serveasc drept exemplu pentru
ceilali. Rolul lor este de a educa poporul, de ndrepta pe calea cea dreapt.
Pentru conductori Confucius a elaborat patru Dao:
1) Simul autorespectului.
2) Simul rspunderii.
3) Simul binevoirii n educaia poporului.
4) Simul dreptii
Chiar fiind adeptul sistemei autoritare, Confucius era mpotriva concentrrii puterii n mna
unui singur om.
Rezervnd pentru om locul principal n sistemul sau, Confucius, totui recunotea o putere
suprem omului, Puterea Cerului. Dup prerea sa Tziuni-tz pot s- nterpreteze corect
fenomenele ce au loc pe pamnt i care sunt create de aceast putere.
Acordnd atenie n general oamenilor ce conduc, Confucius a subliniat c factorul
principal al stabilitii statului este ncrederea poporului. Puterea n care poporul nu are
ncredere este supus pieririi, aceasta nu exclude i regresul ntregii societi.

Confucianismul ca religie
Dup moartea lui Confucius, toi cei care l ndeprtaser sau l criticaser pentru
rigurozitatea inutei sale morale i-au artat admiratia pentru marele moralist. Guvernatorul
din Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si celor patru
anotimpuri. Dar adevratul sau cult a nceput mai trziu, dup 250 de ani, datorita
mprejurrilor politice favorabile ideilor sale.
Ca religie de stat, confucianismul a meninut elementele fundamentale ale vechii
religii chineze si in primul rnd cultul strmoilor si al naturii, practicile cultice avnd in
centrul lor Cerul si pe "Fiul Cerului", mpratul. Locurile de cult ale vechii religii si-au
pierdut desigur simplitatea de odinioar, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, nchinat
Cerului, care este cel mai mare templu din lume.
Cultul imperial a luat sfrit prin revolu ia din 1912, iar in 1917, n-a mai fost
recunoscut confucianismul ca religie oficiala a statului. Chiar si adepii cei mai hotrai ai
confucianismului, reproeaz astzi lui Confucius respectul sau exagerat pentru tradiii si
formalismul sau rigid, datorita crora China s-a caracterizat printr-o vdit nota de imobilitate.
ns nvtura lui Confucius, cu tot moralismul sau respectabil, este considerata ca un al
doilea zid chinezesc, care a inut China departe de influenta culturii europene.