Sunteți pe pagina 1din 8

TRANSPORTURILE SI IMPORTANTA ACESTORA

ASUPRA ECONOMIEI SI SOCIETATII

INTRODUCERE

Transporturile reprezinta acel sector al economiei nationale care asigura deplasarea in spatiu
a marfurilor si a persoanelor. Ele sunt acel element fara de care nici o societate nu poate sa se
dezvolte si sa se imbogateasca, deoarece infrastructura este elementul care faciliteaza
comertul. Ele stau la baza relatiilor economice internationale, favorizand atat diviziunea
muncii, cat si alte activitati de natura socialacum este de exemplu turismul international
care in final se regasesc in final in gradul de civilizatie pe care l-a atins un popor.

PREZENTAREA TEMEI

1.1 Generalitati

Transportul reprezinta acea activitate organizata si depusa in scopul invingerii distantelor.


Prin aceasta activitate se asigura si realizeaza deplasarea in spatiu a bunurilor si oamenilor, in
vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale societatii omenesti 1. Transportul nu
reprezinta un scop in sine, ci este un mijloc de realizare a unor scopuri practice, deplasarea
unor bunuri sau a oamenilor depinzand exclusiv de scopul urmarit, de efectele economico-
sociale ce urmeaza sa se obtina.

Daca in vremurile stravechi, omul se deplasa dintr-un loc in altul in cautare de hrana si
protectie impotriva vicisitudinilor naturii; cu atat mai mult, viata moderna de astazi
furnizeaza extrem de multe motivatii privind deplasarea oamenilor si a marfurilor.

Transportul este strans legat de societatea omeneasca; a aparut o data cu aceasta si s-a
dezvoltat din punct de vedere calitativ, cantitativ si structural concomitent cu dezvoltarea
productiei, stiintei si tehnicii, facilitand la randul sau, intr-un mod direct dezvoltarea
productiei si a schimbului, antrenand si conditionand cresterea economica pe plan mondial.

Un salt urias l-a inregistrat societatea in momentul in care a fost inventata roata si cei mai
multi considera ca inventia acesteia este motivul aparitiei civilizatiei antice si moderne, roata
fiind considerata ca vitala pentru toate societatile. Roata este fundamentala pentru aparitia si
dezvoltarea calatoriilor, precum si a comertului. Geografic, roata a fost inventata de catre
summerieni, care locuiau in Orientul Mijlociu, in zona cuprinsa intre Tigru si Eufrat, in jurul
anului 3500 i.Cr.

Exista chiar o influenta dire 444d37e cta pe care o exercita facilitatile de transport asupra societatii; in
ariile in care nu exista aceste facilitati de transport, gradul de dezvoltare este mai redus. Chiar si in zilele
noastre putem intalni zone in care caile de comunicatie terestre lipsesc cu desavarsire, singurele
modalitati de transport a poverilor fiind utilizarea animalelor de povara (elefanti, camile, asini); aceste
zone sunt cunoscute pentru gradul redus de civilizatie existent ( de exemplu si astazi in Afganistan
pentru caratul poverilor mai ales in zonele muntoase se folosesc asinii).

Transporturile asigura deplasarea oamenilor si a marfurilor, are rolul de a aduce marfurile


unde este nevoie de ele; fara transporturi nu putem vorbi de existenta comertului si cum
comertul este un factor ce determina existenta oraselor, inexistenta facilitatilor de transport
constituie o reala piedica in aparitia sau dezvoltarea oraselor.
Astfel, se poate concluziona ca transporturile reprezinta acea ramura a economiei nationale
care da vitalitate societatii; sunt acele artere si mijloace care mentin in viata oraselecentre
industriale si de civilizatie. In acelasi timp, infrastructura concretizata in sosele, cai ferate,
porturi, aeroporturi, cai de navigatie interioara reprezinta organele de miscare ale oricarui
stat, existenta lor asigurandu-i vitalitate, putere si progres.

Deplasarea marfurilor se poate realiza cu ajutorul autovehiculelor, trenurilor, navelor,


aeronavelor, prin conducte sau cabluri (cum este cazul energiei electrice), fiecare din
aceste modalitati de transport prezentand anumite particularitati si pretandu-se pentru
transportul unui anumit tip de marfa (de exemplu conductele pot fi utilizate, alaturi de
tancurile petroliere, pentru transportul titeiului, a altor combustibili sau a gazelor naturale).

1.2 Rolul si importanta transporturilor

ASPECTELE ECONOMICE ale activitatii membrilor societatii se refera la relatiile acestora


cu natura si societatea in care traiesc si muncesc. Orice activitate economica are la baza
anumite resurse primare sau derivate si productia bunurilor materiale necesare existentei
oamenilor si a cresterii nivelului lor de trai se indreapta catre deprinderea anumitor bunuri din
mediul lor natural si prelucrarea si transformarea acestora in diverse bunuri care sunt
destinate satisfacerii trebuintelor oamenilor. Dar resursele naturale nu sunt repartizate in mod
uniform pe teritoriul unei tari si nici pe Terra. De exemplu zacamintele de petrol sunt
abundente in anumite arii geografice ( zona Marii Caspice, a Orientului Mijlociu, sudul
U.S.A.) si lipsesc in alte zone. Unele zone pot avea resurse naturale care sa satisfaca
principalele trebuinte ale omului in materie de hrana, dar pot lipsi in ariile respective celelalte
resurse necesare altor activitati de productie.

Intre aceste extreme, este caracteristic faptul ca in diversele zone geografice de pe Terra
resursele naturale sunt limitate si nu pot satisface pe deplin toate cerintele productiei.

Un alt aspect se refera la faptul ca materiile prime necesita prelucrarea, transformarea lor in produse
intermediare sau finite. Titeiul, de exemplu se transforma pentru a obtine motorina sau benzina, graul
sufera un proces de transformare pentru a se obtine faina si painea si desi ar fi de dorit ca procesele de
prelucrare sa se desfasoare in zonele de extractie a materiilor prime, nu intotdeauna acest lucru este
posibil. Cauzele sunt mai multe, depinzand de factori ce tin de politica economica sau de integrarea
tarilor in diviziunea internationala a muncii.

Fara transport productia bunurilor este condamnata sa se limiteze strict la resursele existente
pe plan local si exploatarea acestora s-ar fi restrans pentru a satisface numai nevoile existente
in aceasta zona. Astfel, pentru transportul titeiului catre rafinarii se utilizeaza fie conductele,
fie navele maritime de mare tonaj, pentru a asigura deplasarea lor de la locul de extractie la
locul unde se prelucreaza.

Dezvoltarea transporturilor, aparitia de noi cai de comunicatie terestra, aeriana sau maritima,
precum si aparitia de mijloace de transport tot mai perfectionate si specializate au permis
eliminarea izolarii economice, au facilitat specializarea si schimbul de activitati, au favorizat
diviziunea internationala a muncii precum si dezvoltarea comertului la scara nationala, dar si
a comertului international, transporturile si telecomunicatiile constituind baza relatiilor
economice, politice si sociale dintre natiunile lumii.

Transportul a facut posibila exploatarea mai completa si mai eficienta a resurselor naturale
ale planetei, asigurand progresul economico-social al statelor lumii; astazi, schimbul de
produse este atat de dezvoltat, incat sunt extrem de putine zonele care sa depinda exclusiv de
ceea ce se obtine pe plan local.

1.2.1 Aspecte economice

Dezvoltarea schimbului de produse si activitati pe plan national si international prin


intermediul transporturilor scoate in evidenta urmatoarele aspecte economice mai
importante:

fara transport posibilitatile de a face comert ar fi fost strict limitate pe piata locala;
pe masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa
si capacitatea de absorbtie a acesteia a crescut;

fara transport posibilitatile de a face comert ar fi fost strict limitate pe piata locala;
pe masura dezvoltarii si perfectionarii mijloacelor de transport, piata a putut fi extinsa
si capacitatea de absorbtie a acesteia a crescut;

transportul face posibil un echilibru mai bun intre cererea si oferta de diverse
marfuri pe plan national si international, excedentul de produse din anumite zone se
poate indrepta acum catre acele zone in care exista deficit la acestea;

din cauza existentei posibilitatii deplasarii marfurilor din zonele in care acestea se
afla in abundenta spre zonele deficitare, exista tendinta ca preturile la aceste marfuri
sa se egalizeze. Posibilitatea asigurarii unui echilibru intre cerere si oferta pe diverse
piete prin intermediul transporturilor si al mecanismelor de piata poate asigura o
actiune stabilizatoare a preturilor pe diverse piete;

pe masura inmultirii si largirii zonelor in care se ofera produse similare se


largesc, concurenta dintre vanzatori creste si tinde sa tina preturile la niveluri
acceptabile; fiecare cumparator va avea un numar mai mare de furnizori potentiali
intre care va exista concurenta si fiecare dintre acestia va cauta sa vanda mai mult din
produsele pe care le are, fiind redusa la minim posibilitatea practicarii unor preturi
ridicate prin intelegere cu concurentii sai;

transporturile asigura mobilitatea capacitatilor de prelucrare. Activitatea unor fabrici


axate pe productia anumitor bunuri depinde de resursele naturale aflate in apropierea
lor. Pe masura epuizarii resurselor, capacitatile de productie vor putea fi reamplasate
in alte zone cu resurse mai bogate ( fabricile de mobila pot fi amplasate in apropierea
zonelor de exploatare a lemnului, sondele pot fi amplasate pe campurile petroliere si
dupa epuizarea resurselor in campul respectiv, acestea pot fi amplasate in alte zone
dupa demontarea, transportul si remontarea lor);

datorita posibilitatii de a transporta produsele ce se obtin in urma procesului de


productie, fiecare participant la productie va cauta sa produca acele marfuri pe care le
poate realiza cel mai usor (ieftin), acestea, putandu-se transporta spre locurile unde se
manifesta o cerere pentru ele. Pe aceasta cale se creeaza posibilitatea constituirii unor
capacitati de productie mari, in care datorita randamentelor de scara, costurile pe
unitatea de produs obtinuta sunt mai reduse, in conditiile prezentei unei rentabilitati si
eficiente economice. Transporturile faciliteaza astfel specializarea in activitatea de
productie, fiecare producator va cauta sa produca acel produs pe care il poate obtine
mai ieftin, facandu-l astfel competitiv. Fiecare producator si fiecare natiune va cauta
sa recurga la schimb, cumparand anumite marfuri (fiind mai avantajos decat sa le
produca), aceste activitati de schimb putandu-se realiza numai datorita transporturilor;

intensificarea schimbului de marfuri atat pe plan intern, cat si pe plan international


face necesara deplasarea oamenilor in interes de afaceri, transportul de documente
comerciale, transferul valutar, organzarea de targuri si expozitii, participarea la
diverse organizatii internationale cu caracter economic (OMCGeneva, ITC-
International Trade CenterUNCTAD/OMC Geneva).

1.2.2 Aspecte sociale

Transporturile au implicatii directe si in sfera sociala influentand si asigurand realizarea


calatoriilor.

Se stie ca retelele de comunicatie se indreapta catre anumite puncte (orase) si ca orasele mari,
care constituie importante centre economice si sociale se situeaza la locul de intersectie a
acestor cai de comunicatie; ele supravietuiesc datorita acestei intalniri, tragandu-si importanta
din pozitia lor geografica2. Nu exista nici un oras fara comert si fara drumuri caci ele se
intretin din agitatie3. Si un oras este cu atat mai dezvoltat si are o importanta mai mare, cu cat
spre el se indreapta mai multe drumuri/cai ferate/drumuri maritime, mai ales daca acestea
leaga de el orase importante sau regiuni situate la o mare distanta fata de acesta.

Una din caracteristicile acestui nod este aceea ca atrage spre el oameni din foarte multe
zone diverse si care apartin unor culturi diferite, fiecare din acestia fiind un element potential
de raspandire a anumitor cunostinte si idei care favorizeaza si mai mult dezvoltarea punctului
spre care se indreapta. Nu putem ramane decat fascinati in fata diversitatii limbilor si
culturilor variate, pe care in timpul Greciei Antice le puteam intalni pe tarmurile Marii Negre
70 de limbi erau vorbite in piata coloniei grecesti Dioscurias (Sukhumi)4, zona respectiva
cunoscand o reala inflorire in acele timpuri. Pot fi exemplificate si orase din zilele noastre
(Londra, New York, Paris), orase mari, care atrag spre ele oameni din toate colturile lumii
orase scumpe ( acest lucru evidentiind bogatia lor precum si faptul ca au atins un grad inalt
de civilizatie), viata prea ieftina fiind un indiciu de subdezvoltare5.

Datorita existentei facilitatilor de transport oamenii si marfurile se pot deplasa catre acele
centre importante (colonii/orase), simpla prezenta a negustorului/omului de afaceri strain in
acel loc putand fi un semnal inferioritatii altor zone in fata sa6.

Pe plan social, transporturile favorizeaza:

deplasarea oamenilor favorizand schimbul de idei si experienta, contribuind la


imbogatirea tezaurului cunoasterii umane;

pe masura dezvoltarii si perfectionarii transporturilor s-a extins si activitatea


de turism (de odihna, recreere, in scopuri terapeutice) pe plan intern si pe plan
international. Existenta mijloacelor de transport rapide (aeronavele), precum si a
preturilor rezonabile ale transportului la orice distanta constituie un factor stimulent
care stimuleaza dezvoltarea turismului international, favorizand valorificarea
potentialului turistic la un nivel superior;

existenta facilitatilor de transport favorizeaza invatamantul, care dispune astfel de


posibilitati reale de perfectionare prin schimbul de cadre didactice/studenti din diverse
tari;

locuitorii din zonele in care nu exista centre care sa le asigure servicii de natura
medicala (spitale, puncte sanitare), pot sa beneficieze de aceste servicii, prin
deplasarea cadrelor medicale in aceste zone (in cazul unor afectiuni mai usoare) sau
prin transportarea bolnavului catre spitalele centrale (in cazul in care situatia impune
acest lucru);

transporturile favorizeaza activitatile recreative, sportive, culturale si stiintifice, toate


acestea contribuind la o mai buna intelegere a altor oameni care provin din culturi
diferite si indemnand la o convietuire pasnica.

1.2.3 Aspecte politice

Pe langa importanta pe care o au transporturile asupra economiei si sferei sociale,


acestea

sunt de o importanta capitala pentru orice stat din punct de vedere politic; din
acest punct de vedere importanta lor este una strategica, acestea avand rolul de a asigura atat
legaturile cu restul lumii, cat si centralizarea statului in care ele exista.

Romanii au fost aceia care au acordat o mare atentie constructiei de drumuri (lungimea retelei
lor de drumuri era de aproximativ 85.000 km ). Drumurile (militare) construite de ei aveau
o calitate foarte bunaexista si astazi portiuni din acele drumuri care se mai pot vedea
si alegerea locului pe unde treceau soselele romane a fost facuta intr-o asemenea maniera
incat si astazi autostrazile moderne urmeaza directia acelor drumuri. Sunt voci care sustin ca
forta acestui imperiu si lunga perioada in care el a dominat lumea s-a datorat existentei
soselelor, acestea fiind de o importanta capitala pentru centralizarea statului si civilizarea
districtelor barbare supuse7.

Mai mult, deschiderea cailor de acces mai directe si mai rapide spre gurile Dunarii si spre
litoralul vecin al Marii Negre de-a lungul vailor paralele ale Siretului, Prutului si Nistrului
(drumul moldovenesc care se indrepta catre Chilia si Cetatea Alba) pretindea securitatea
convoaielor si a popasurilor si controlul unui stat organizat8; acest drum se pare ca a
determinat intemeierea si dezvoltarea statului feudal moldovenesc.Moldova este rezultanta
fireasca a drumului spre mare, drum care cerea o ordine de stat; iata un caz caracteristic al
influentei geografiei asupra istorieia drumului asupra statului9exemplu concret al
importantei politice a transporturilor.

Astfel, transporturile asigura:

intarirea economiei nationale prin inlaturarea limitelor impuse de distanta dintre


centrele economico-sociale;
implementarea politicii de amplasare a fortelor de productie in interiorul unei tari;

intarirea capacitatii de aparare a tarii impotriva oricarei agresiuni.

1) CULUARELE DE TRANSPORT PAN EUROPEAN(Interesul statelor fata de transporturi)

Datorita importantei pe care o are sectorul transporturilor intr-o tara, importanta care reiese
din aspectele politice, sociale si economice enumerate mai sus, statele cauta sa-si dezvolte
retelele de transport atat pe teritoriul lor, cat si sa asigure conectarea retelelor de transport de
pe teritoriul lor la retelele din statele vecine. Chiar daca intr-un stat exista facilitati de
transport si o infrastructura dezvoltata, in cazul in care retelele de transport din acel stat nu
sunt conectate eficient la retelele din statele vecine, legaturile dintre ele sunt stanjenite si
avand in vedere cele doua procese care se desfasoara in prezentregionalizarea si
globalizareainexistenta legaturilor eficiente ale unui stat cu exteriorul determina izolarea
acestuia, cu toate consecintele negative ce rezulta din aceasta.

Transporturile sunt o baza a relatiilor dintre natiuni si statele depun eforturi concertate in
vederea elaborarii unor norme uniforme in domeniul oricarui mod de transport (de la cel
rutier la cel maritim si aerian), fiind convinse ca imbunatatirea conditiilor de transport
constituie un factor esential al dezvoltarii cooperarii dintre ele10; si merg pana acolo ca
elaboreaza si cad de acord in comun asupra stabilirii anumitor artere, numite si coridoare de
transport carora li se acorda o importanta marita, deoarece ele asigura legatura intre
principalele centre economice si sociale din diverse zone geografice situate in diverse tari.
Asa s-a intamplat intre tarile UE si tarile din Europa Centrala si de Est.

Avand astfel in vedere importanta sectorului transporturilor in stabilirea legaturilor intre


diverse zone/state, la nivel european, pentru pregatirea tarilor canditate la aderare si in
vederea accelerarii dezvoltarii legaturilor dintre ele, au fost definite 10 coridoare de
transport. Prin dezvoltarea retelelor pan-europene de transport se creaza premisele unor noi
oportunitati pentru populatie, agentii economici si se realizeaza legaturi eficiente cu regiunile
periferice.

Trei din cele 10 coridoare de transport pan-europene trec pe teritoriul Romaniei. Constructia
si modernizarea retelelor de infrastructura situate pe coridoarele de transport, contribuie
la integrarea graduala a tarii noastre in familia tarilor europene si la punerea in valoare a
resurselor economice si turistice de care dispunem.

Definirea coridoarelor de transport pan-european, care includ si Romania s-a facut in


baza acordurilordezvoltate in cadrul UNECE (Comisia Economica pentru Europa din cadrul
ONU), acorduri rezultate in urma celor trei Conferinte Pan-europene ale Transporturilor, de
la Praga (1991), Creta (1994) si Helsinki (1997) si a Deciziei Parlamentului European si a
Consiliului Nr. 1346/96/EC din 2001.

CORIDORUL IV, avand o lungime de 3.258 km., asigura legatura intre UE si Sud-Estul

Europei prin cale ferata si cale rutiera, precum si prin aeroporturi. De asemenea, acest

coridor (avand in vedere ca se intersecteaza cu Dunarea) asigura si transportul combinat.

Principalele orase strabatute de el sunt:


Berlin/Dresda/Nurenberg-Praga-Brno-Viena (pe cale ferata)-Bratislava-Gyor-Budapesta-

Arad-Bucuresti-Constanta-Istanbul

-Craiova-Sofia-Plovdiv-Tessalonik-Istanbul;

CORIDORUL VII: Dunarea, si Canalul Dunare-Marea Neagra (care prin intermediul caii

Dunare-Main-Rin se asigura o legatura directa intre Marea Nordului si Marea Neagra);

CORIDORUL IX, avand o lungime de 6.500 km. pe cale rutiera si feroviara; este de

mentionat faptul ca o parte a acestui coridor, de la Helsinki, prin St. Petersburg, pana la

Moscova a fost declarata ca proiect prioritar cu ocazia Consiliului de la Essen in 1994:

Helsinki-Vyborg-St. Petersburg-Moscova

-Pskov-Minsk-Kiev-Ljubasevka-Odessa

-Vilnius-Kaunas-Kaunas- Klaipeda/Kaliningrad; o alta ramura a

acestui coridor pleaca din Ljubasevka si se indreapta spre Sud, prin Chisinau-Bucuresti-

Gorna-Dimitrovgrad-Alexandroupolis;

1 C. ALEXA, Transporturi si expeditii internationale, Ed. All Bucuresti 1995, pag. 1

2 F. Braudel, Mediterana si lumea mediteraneana in epoca lui Filip al-II-lea, vol. al-II-lea, Ed.

Meridiane, Bucuresti 1985, pag. 152

3 ibidem, pag. 147

4 M. MALITA, Zece mii de culturi, o singura civilizatie, Ed. Nemira, 1998, pag. 220

5 F. BRAUDEL,Timpul lumii, vol.I, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1989, pag. 39

6 ibidem, pag. 38

7 Th. MOMMSEN, Istoria romana, Vol. II, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Buc.1988, pag.219

8 Gh. I. BRATIANU, Marea Neagra, Vol. II, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1988, pag 211 si 214

9 ibidem, pag. 245

10 Prambulul Conventiei TIR 1975

http://www.scritub.com/economie/transporturi/TRANSPORTURILE-SI-IMPORTANTA-
A54436.php