Sunteți pe pagina 1din 4

Introducere

Fotografia este una dintre cele mai importante forme de art ale secolului
XX.Instantaneele fotografice nregistreaz i interpreteaz realitatea i ne permit s inghetam
pentru un moment scurgerea timpului i s reflectm asupra semnifica iei unei clipe ntr-
olume tot mai grbit. In prezent fotografia joaca un rol important in viata noastra. Eaare
puterea de a influenta istoria. In timp, fotografiile auajutat la ctigarea alegerilor, au inspirat
naiuni ntregi, au schimbat guverne, auridicat ntrebri referitoare la implicarea n anumite
rzboaie i au motivat eforturile deajutorare a victimelor dezastrelor.
Scopul acestei lucrari este sa explice ce inseamna fotojurnalismul, cum influenteaza
opinia publica si care este rolul fotografiei digitale in acest domeniu al mass-mediei.
Combinaia de cuvinte i imagini de pe paginile unei reviste poate s fie foarte
puternic.mpreun aceste elemente pot s arunce o lumina noua asupra unui subiect, pot s
consolideze nelegereanoastr i ne pot ajuta s ne aducem aminte.
Fotojurnalismul se afl la grania dintre activitatea de pres i arta fotografic.
Deaceea, fotografiile de pres trebuie s aib simultan i valoare informativ, i
valoarevizual.Informaia din presa scris devine mult mai credibil atunci cnd este nsoit
deilustraii, pentru c imaginea d senzaia de martor ocular la eveniment. Fotografia depres
are rolul de a completa informaia, de a o nuana.
Un fotojurnalist este un reporter care red faptele n imagini. Munca de fotoreporter
este complex, cere pasiune i cunotine de naturinterdisciplinar. Pentru a fi un bun
fotograf de pres, un profesionist trebuie sndeplineasc n acelai timp mai multe condiii.
El trebuie s fie simultan:
Reporter s decid dac subiectul merit fotografiat, s aleag abordareapotrivit,
adic fotografia care ilustreaz cel mai bine evenimentul, s evaluezedac ntmplarea
are o doz de inedit i este de actualitate;
Utilizator al limbajului vizual s i foloseasc simul estetic, s opteze
pentrustructurile compoziionale cele mai potrivite i s elimine din cadru
elementeleperturbatoare, inutile, s pun n valoare cromatica.
Tehnician s cunoasc i s foloseasc aparatul de fotografiat n mod
corect(expunere, focalizare etc.) i n concordan cu tipul de fotografie pe care
doretes l realizeze.
n acelai spirit, unul dintre cei mai mari fotoreporteri ai secolului XX, francezulHenri
Cartier Bresson, vorbea despre momentul decisiv, adic momentul n careevenimentul
surprins i structura compoziional se afl ntr-un echilibru ideal.
Pe parcursul acestei lucrari vom prezenta i vom examina, pe rnd, fiecare dintre cele
treiaspecte majore (valoarea jurnalistic, estetica i tehnica foto) care contribuie larealizarea
unor fotografii de pres valoroase.

Structura lucrarii.
Lucrarea Fotojurnalismul. Fotografia digitala. este structurata pe cinci capitole,
care imbina partea teoretica cu cea practica.
Primul capitol Fotografiile de presa. Fotojurnalismul . In cadrul acestui
capitolmi-am propus sa prezint care este baza recunoasterii fotografiei, precum si ce inseamna
si cum se manifesta comunicarea vizuala. Aflam astfel faptul ca indiferent de mijloacele prin
care este transmisa comunicarea vizuala imaginile sunt cele care vorbesc. O imagine are
capacitatea de a transmite cat o mie de cuvinte; rolul ei este de a facilita o mai buna intelegere
a mesajului pe care il insoteste. O sectiune importanta a acestui capitol o reprezinta incercarea
de a explica diferenta dintre imaginea vizuala si adevarul vizual. Aceeasi fotografie poate
transmite un mesaj diferit in functie de receptor, deoarece fiecare persoana percepe realitatea
prin prisma sumelor experientelor personale traite de-a lungul vietii. Reinem faptul c
fotografia solicit concentrare i nelegere a inteniilor autoruluipentru a descifra mesajul
transpus n imagine. Momentul lecturrii fotografiei este identic cu cel al
descifrriisemnificaiilor simbolurilor. Simbolurile sunt cele mai importanteelemente de
transmitere a mesajelor fotografiei n jurul crora se nvrte esena esteticuluicare trebuie
transmis i resimit de ctre spectator.
In subcapitolul Fotojurnalismul dezbatem fotojurnalismulca gen al mass mediei
dar si cafenomen care il defineste ca fiind un spectacol imens prin care fotografia ajunge mult
mai rapid la audien.Fotojurnalismul, ca parte a mass mediei este definit ca fiind "relatarea
vizual ainformaiei." El are la baza naterii sale relaia cu cititorul i rolul pe care aceast
nevoie o satisface.Implicarea fotojurnalismului n schimbarea sociala este continua, de la
aparitia sa si pana in prezent si se manifesta prin capacitatea de a influenta daca nu chiar de a
prelua controlul asupramodului de gndire al individului, al comportamentului su cat i
asupra atitudinii sale fa de anumite subiecte. Fotojurnalistii sunt formatori de opinie. La
baza fotojurnalismului se afla bineinteles fotografia de presa. Scopul fotografiei de presa este
de a informa. Autoare Gabriela Sandu, sustine ca: "pentru areine atenia cuiva, fotografia de
pres trebuie s aib ceva de comunicat, s aibconinut: s fie informativ, educativ,
interesant, amuzant sau moralizatoare. Exista mai multe tipuri de fotografie de presa, pe
care le-am descris in subcapitolul Genurile fotografiei de pres . Primul capitol se
incheie cu incercarea de a explica daca fotoreporterul este un tehnician sau un artist. Retinem
faptul ca un bun profesionist imbina aceste doua calitati.

Al doilea capitol Tehnici Si Strategii Digitale In acest capitol am prezentat


cele mai cunoscute i utilizate aplicaii computerizatecare contribuie n mod eficient la
transmiterea masajului publicitar, i implicit la atragerea, convingereasi fidelizarea publicului
receptor. Cele mai utilizate programe de editare a imaginilor digitale sunt Adobe Photoshop si
Corel Draw. Tot in cadrul acestui capitol am analizat principiile de design. Subcapitolele
Afisul comercial si Afisul cultural reprezinta partea practic a cercetrii melecare
const n conceperea unui afi publicitar, care s rezume o parte din strategiile itehnicile
digitale realizate cu ajutorul programelor de creaie publicitar.n acest sens am ales s
elaborez dou afie publicitare, unul din categoriaafiului comercial i unul din categoria
afiului cultural.

Capitolul III Avantajele Si Dezavantajele Folosirii Tehnologiei


Digitale In Fotojurnalism.
Scopul acestui capitol este de a descrie evoluia fotografiei, de la nceput si pana in
prezent. Pe parcursul subcapitolului 3.1. Evoluia fotografiei digitalevom aflacnd si de ctre
cine a fost fcut prima fotografie, prin ce modalitate a fost obinuta, cnd a fost inventat
primul aparat de fotografiat, cine a inventat roll-filmul, cine a descoperit fotografia in culori,
cum a aprut si cum poate fi definita fotografia digitala. Tot in aceasta etapa am prezentat si
care sunt cei trei pai de baza implicai in crearea si folosirea imaginilor digitale. Am
considerat pentru o mai buna nelegere a subiectului tratat in acest capitol este necesar sa fac
o analiza comparativa intre fotografia pe film si fotografia digitala. Aceasta analiza este
prezentata in al doilea subcapitol, 3.2. Fotografia digitala versus fotografia pe film. In
ultimele doua subcapitole, am expus avantajele dar sidezavantajele folosirii tehnologiei
digitale in fotojurnalism.
Capitolul IV - Manipularea Digital A Fotografiilor De Pres. Am alocat un ntreg
capitol acestui subiect,pe care l consider extrem de important. Conform Codului Etic stabilit
de Asociaia Naional a Fotografiilor de Presa, Fotojurnalistii si persoanele care
administreaz produciile vizuale de tiri rspund desusinerea anumitor standarde n cadrul
activitii pe care o desfoar zilnic, printre care se numr si pstrarea fidelit ii si
exhaustivitii n reprezentarea subiectelor sirezistenta la manipulare prin oportunit ile
fotografice nscenate.Prin urmare, in cadrul acestui capitol am prezentat mai nti elementele
de construcie a manipulrii digitale. Am dorit sa explic ce nseamn manipularea digitala a
fotografiilor de presa, prin ce metode se realizeaz, de ce, si mai ales cnd si in ce msur este
permis aplicarea ei in fotojurnalism. Un aspect extrem de important este si impactul
manipulrii digitale asupra fotografiilor de presa. Am dezbtut acest subiect in subcapitolul cu
acelai titlu, si anume Impactul manipulrii digitale a fotografiilor de pres

Capitolul V - STUDIU DE CAZ. ANALIZA UNEI PUBLICATII.

Studiul de caz are menirea de a confirma sau infirma urmtoarea ipoteza de lucru:
fotografia de pres este paravanul unei strategii bine construite, iar tehnicile folosite pentru
manipularea fotografiei nu las pe nimeni indiferent. Tema de cercetare este reprezentata de
identificarea tehnicilor de manipulare digital dar i a discursului mediatic cu ajutorul cruia
se realizeaz transmiterea mesajului fotografiilor. Analiza temei de cercetare este susinuta de
zece fotografii difuzate de presa scris n diferite reviste i ziare.
Concluzia studiului de caz efectuat este ca fotojurnalitii din Romnia au neles c
specificarea gradului de impact pe care mesajul imaginilor editate l are asupra
comportamentului publicului vizat, reprezint cheia succesului unei manipulri subtile, greu
de depistat i acuzat. Unele dintre imaginile analizate fac parte dintr-o ntreag serie de
fotografii care aparin unui singur eveniment (fotografii caut, treptat, n episoade, s i
transmit mesajul ct mai sigur). Ironia, constrngerea, cadrajul neltor, repeti ia,
esteticizarea mesajului, intertextualitatea, hipnoza, efectul de mirroring, recadrajul abuziv i
seducia sunt tehnici care construiesc strategiile folosite de designerii de fotografie pentru a da
natere unui discurs mediatic care sa aiba un impact puternic asupra publicului tinta. Pentru a
crea o impresie cat mai profunda, imaginile analizate precum si textele care le insotesc fac
apel la sentimente de groaz, durere, moarte, ru, fric, precum si la sentimente de iubire,
compasiune, sensibilizare, fraternizare etc. Mediile n care au fost prezentate cele mai multe
fotografii de pres sunt cele care fac referire la copii i accidente, ceea ce denot c
specialitii care creeaz fotografiile mizeaz pe situaiile negative pentru a crea un impact
evident i imediat, astfel, realizndu-se procesul de manipulare digital (toate fotografiile au
demonstrat o modificare ulterioar cu programe speciale pentru a interveni asupra
evenimentului iniial/real.

Concluzii. Cercetarea de fa a scos n eviden faptul c fotojurnalismul reprezint


cel mai eficace suport pentru ca desfurarea actului publicitar s i ating inta n timp real i
sigur. Este de condamnat poziia acestuia de a fi complicea manipulatorilor? Categoric, nu.
Fotojurnalismul promoveaz ceea ce noi oamenii crem; ceea ce tot noi vrem s transmitem.
n acest sens, nu-i putem condamna pe fotojurnalisti c transmit astfel de fotografii, n special
pentru c noi suntem devoratori de imagini de groaz, tiri nspimnttoare etc. In general
lasam sa se inteleaga faptul c ne place tot ceea ce este nou i nu respingem mai nimic din
ceea ce se inventeaz. Este oare din cauz ca noi dorim s fim supui unui discurs mediatic
care s se remarce prin elemente dure pentru c numai astfel reuim s contientizm i s
revenim cu un feedback, sau n definitiv, suntem prea slabi i nu reuim s opunem rezisten
tehnicilor i strategiilor de a crea un discurs mediatic persuasiv? n urma analizei fcute n
studiul de caz al acestei lucrpri, ipoteza de lucru: fotografia de pres este paravanul unei
strategii bine construite i ale crei tehnici de manipulare nu las pe nimeni indiferent se
confirm.