Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2017
Ce ne preda la curs este suficient pt examen !!!!!!!!!!!!!!!!
Se da pe 2 numere !
Pt prezenta se da cv pct in plus,o apreciaza,dar nu scade daca lipsesti !
2 pag e suficient daca scriem la examen .
4 subiecte fiecare 2,50 sau 2,25 pct
3 sub din propindustriala
1 sub din drepturi de autor
Subiecte examen :
Prop industriala :
1. Notiunea de inventie brevetabila
2. Noutatea ,conditie de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii
3. Inventiile de serviciu.Inventia realizata de un salariat si brevetata pe numele unitatii
4. Inventiile de serviciu.Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului.
5. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de cesiune.
6. Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de licenta.
7. Notiunea de know-how
8. Notiunea de marca
9. Functiile marci
10. Conditii de fond pentru protectia marcilor
11. Transmisiunea dreptului la marca prin contract de cesiune
12. Transmisiunea dreptului la marca prin contract de licenta
13. Contractul de franciza
14. Notiunea de indicatie geografica . ( ex: salamu de sibiu,palinca de bhor )
15. Notiunile de desen si model industrial
16. Sisteme de protectie a desenelor si modelelor industriale
17. Notiunea de drept de autor ( asta e din partea a 2-a deja
_____________________________)
18. Conditii de fond pt protectia operelor prin lege drepturilor de autor
19. Opera comuna
20. Opera colectiva
21. Drepturile morale de autor
22. Drepturile patrimoniale de autor
Proprietatea industriala
Prin conventia de la Paris 1883 ,proprietatea industriala are ca obiect brevetele de
inventii ,modelele de utilitate ,desenele si modelele industriale ,marcile de fabrica comert sau
servicii ,numele comercial ,indicatiile geografice , de provenienta ,denumiri de origine
precum si reprimarea concurentei neloiale.
Proprietatea industriala are 2 acceptiuni/intelesuri:
a) Ca institutie de drept civil prin proprietate industriala intelegem ansambulul
normelor juridice ce reglementeaza raporturile privitoare la creatiile intelectuale
aplicabile in industrie precum si la semnele distinctive ale unei asemenea activitati
b) Ca institutie de drept civil proprietatea industriala este facultatea sau posibilitatea
recunoscuta prin lege titularului de a folosi exclusiv o creatie intelectuala aplicabila in
industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati.
Curs 15.02.2017
Notiunea de inventie brevetabila ( primu sub )
Reglementare legala, legea 64/1991 republicata 2002
Prin inventie se intelege o creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei
probleme tehnice ,aplicabila in industrie.
Notiunea de industrie este interpretata in sens larg si se refera atat la industria propriu-zisa cat
si la agricultura si servicii.
Dupa obiectul inventiei deosebim intre inventii de produs si inventii de procedeu .
Definitia e o definitie doctrinara intrucat legea 64/2001 nu contine o definitie legala a
inventiei .
In cazul inventiilor de produs ,prin produs nou se intelege un corp bine determinat,cu o
structura si compozitie proprie care il deosebesc de alte produse .
Procedeul numit si mijloc este reprezentat de agentii ,metodele sau organele ce duc la
obtinerea unui rezultat determinat sau a unui produs . Procedeul se distinge de produs prin
efectul tehnic ce reprezinta rezultatul acestuia .
Ex: inventie de produs are drept rezultat un corp diferit de ceea ce exista pana acu ( ex motoru
cu ardere interna ) , inventia de procedeu sau de mijloc este de ex bricheta ( rezultatu se poate
obtine prin mijloace diferite )
Dupa stadiul tehnicii deosebim intre inventii pionier si inventii obisnuite .
Inventiile pionier au ca obiect un produs nou care nu a existat pana la acel moment
( revolutionar ) .
Inventiile obisnuite au ca obiect un produs sau procedeu diferit de cele existente ,dar care nu
este revolutionar in domeniul respectiv .
Dupa titular deosebim intre inventii de serviciu ( realizate de salariati ) si inventii libere
( realizate de inventatori independenti ).
Prioritatea unionista
Daca o persoana depunde cerere de brevet de inventie sau pentru protectia unui desen ori
proiect industrial intr-unu din statele semnatare ale Conventiei Paris sau membru al
organizatiei mondiale a comertului poate obtine in Romania brevet de inventie daca depune la
osim cerere de brevet in maximum 12 luni de la depunerea primei cereri .
Prioritatea de expozitie
Expunerea obiectului unei inventii brevetabile intr-o expozitie internationala oficiala intr-unu
din statele membre semnatare ale conventiei de la Paris sau membra a organizatiei mondiale a
comertului poate obtine brevet in Romania daca depune cerere in cel mult 6 luni de la data
expozitiei.
Activitatea inventiva
O inventie implica activitate inventiva daca solutia tehnica pe care o ofera nu este evidenta pt
o persoana de specialitate ,in literatura franceza,activitatea inventiva se considera ca exista
atunci cand tehnica curenta este depasita in principiile ,mijloacele de realizare sau rezultatele
obtinute .
Aplicarea industriala
O inventie este succeptibila de aplicare industriala atunci cand obiectul sau poate fi utilizat in
mod repetat in oricare din domenile vietii economice sau sociale .
Conditia aplicari industriale este indeplinita si atunci cand nu este posibila in prezent ,dar in
mod evident va fi posibila in viitor . ( acestea se numesc inventii de perspectiva )
Drepturi si obligatii
Pana la realizarea inventiei unitatea angajatoare si inventatorul au obligatia reciproca de a se
abtine de la orice divulgare a datelor detinute in legatura cu inventia.
Salariatul are obligatia ca la cererea unitatii angajatoare sa dea informatii in scris despre
stadiul realizarii inventiei.
In momentul realizarii inventiei salariatul are obligatia sa informeze in scris unitatea
angajatoare despre acest lucru si sa inainteze schite,desene,explicatii si tot ceea ce este
necesar pt realizarea si exploatarea inventiei.
De la data primirii informarii scrise ,unitatea angajatoare are obligatia ca in termen de 60 zile
sa depuna la OSIM cerere de brevet.Termenul de 60 zile e un termen de decadere,daca
unitatea angajatoare nu depune cerere la osim in termenul de 60 zile,dreptul la brevetul de
inventie revine salariatului.
Daca a depus cerere in termen,unitatea angajatoare are obligatia sa il informeze pe salariat la
cererea acestuia despre stadiul examinarii cereri de brevet la OSIM.
Dupa realizarea inventiei,salariatul are obligatia sa acorde unitatii asistenta tehnica pe baza de
contract pt executarea si exploatarea inventiei ,salariatul inventator are dreptul la o
remuneratie suplimentara stabilita pe baza de contract .
Drepturile patrimoniale ale salariatului sunt direct proportionale cu efectele economice si
sociale ale exploatarii invetiei . Remunerarea suplimentara are sediu materiei in 64/91.
Inventatorul are drepturi si nepatrimoniale si anume :
a) dreptul sa ii fie inscris in carnetu de munca calitatea de inventator
b) dreptu de a ii fi mentionat numele si calitatea de inventator ori de cate ori se face o
referire publica la inventia sa si indiferent cine este titularul de brevet
Curs 1.03.2017
Procedura administrativa de admitere sau respingere a cereri de brevet
Obligatiile licentiatorului :
Obligatiile licentiatului :
- Sa plateasca redeventa
- Sa exploateze inventia ( obligatie procte rem -este o obligatie reala de a face )
- Licentiatul trb sa il protejeze impotriva uzurparilor
- La incetarea contractului licentiatul trebuie sa sisteze folosirea obiectului inventiei
Curs 8.03.2017
Notiunea de marca
( sigur o sa pice la examen ce se preda azi ! Astea 2 sub )
Ca obiect de proprietate industriala marca face parte din categoria semnelor distinctive
,este un element important in patrimoniul intreprinderii si permite consumatorilor sa isi
orienteze preferintele catre un anumit produs sau serviciu . Reglementare legala legea
84/1998.
Ca natura juridica marca e un bun mobil incorporal ,fiind singurul obiect de proprietate
industriala cu vocatie la protectie infinita/nelimitata in timp prin reinoirea succesiva a
depozitului . Marca este un element incorporal al fondului de comert destinat sa atraga
clientela catre un anumit produs sau serviciu .
Def marcii : marca este un semn distinctiv ,susceptibil de reprezentare grafica ,ce serveste la
deosebirea produselor sau serviciilor unui comerciant de cele asemanatoare ale altor
comercianti .
Caracterele marcii :
1. Marca are caracter facultativ un comerciant poate sa inregistreze marca dar nu
este obligat sa o faca . Deci un comerciant poate avea una sau mai multe marci
inregistrate,sau nici o marca.
2. Marca are caracter independent de produs altfel spus anularea inregistrarii unei
marci nu atrage dupa sine interdictia de a comercializa produsul marcat
3. Marca are caracter individual adica o marca apartine unei persoane fizice sau
juridice . Caracterul individual nu exclude detinerea in coproprietate .
Emblema este de asemenea facultativa,la fel ca si marca , in schimb numele comercial este
OBLIGATORIU .
Numele comercial ( adica firma ) si emblema pot fi protejate impotriva folosirii nelegitime de
alt comerciant prin actiunea in concurenta neloiala .
Marca este aparata in principal prin actiunea in contrafacere ,dar si prin actiunea in concurenta
neloiala .
Functia de reclama a fost sintetizata in doctrina prin adagiul marca se vinde singura
1. Distinctivitatea
Aceasta conditie a fost apreciata multa vreme ca fiind singura necesara pentru
inregistrarea unui semn distinctiv ca marca .
Distinctivitatea este o chestiune relativa si se raporteaza la semnul ce se doreste
inregistrat ca marca .
Conditia distinctivitatii este indeplinita atunci cand individualizeaza produsele ( sa nu fie un
semn generic sau banal ) si constituie un reper pentru consumator in identificarea produselor
ce au anumite calitati .
Caracterul distinctiv al unui semn variaza in timp ,de asemenea marcile nu au aceeasi putere
de distinctivitate . ( ex : in cazul marcilor notorii la momentul inregistrarii lor era indeplinita
conditia distinctivitatii ,dar in timp , notorietatea a dus la diluarea marcii sau degenerarea ei
, astfel , in practica s-a ajuns ca o marca sa nu mai identifice produsul,ci chiar sa il desemneze
. ( ex : ciolofanul,termos,telex ,xerox ) .
2. Disponibilitatea
Pentru ca un semn sa poata fi inregistrat/apreciat ca marca ,el trebuie sa nu fi fost
apropriat anterior de o alta persoana .
Un semn distinctiv nu este disponibil si nu poate fi inregistrat ca marca daca :
- A fost folosit anterior de alt comerciant pt aceeasi categorie de produse
- Daca exista deja inregistrat ca marca
- Daca este inregistrat ca firma sau nume comercial
- Daca este inregistrat ca emblema ,indicatie geografica, denumire de provenienta
Cele doua conditii ( disponbilitatea si distincitivtatea ) sunt apreciate de OSIG dupa depunerea
cererii de inregistrare a marcii . Ambele conditii se subsumeaza conditiei de a nu se produce
confuzie intre marci .
3. Liceitatea
Sunt excluse de la proitectie sau de la inregistrare ca marca ,semnele distinctive
,care produc confuzie sau induc in eroare consumatorii cu privire la originea
geografica ,calitatea sau natura produsului .De asemenea nu pot fi inregistrate ca
marci semnele distinctive ce incalca ordinea publica si bunurile moravuri.
Sunt expres exceptate de la inregistrare steme,drapele,embleme de stat .blazoane
,etc .
Curs 15.03.2017
Transmisiunea marcii
Marca find un bun incorporal poate fi transmis in tot sau in parte ,de regula cu titlu oneros.
Marca face parte din fondul de comert al unei intreprinderi si poate fi transmisa atat separat
cat si impreuna cu fondul de comert .
In mod obisnuit,o marca este folosita/exploatata de titularul acesteia ,dar este posibila
transmisiunea ei prin contract de cesiune sau de licenta .
Dreptul la marca poate fi transmis numai dupa constituirea depozitului marcii .
Obligatiile cesionarului:
1. Obligatia de a plati pretul cesiuni
2. Obligatia de a inceta folosirea marcii la implinirea termenului ( daca cesiunea a fost
partiala )
Contractul de franciza
Notiuni
Franciza este contractul prin care se transpune in alta piata ,in aceleasi conditii si
parametrii o afacere de succes . In esenta,prin franciza intelegem ansamblul de tehnici si
operatiuni comerciale prin care detinatorul unei afaceri de succes ,autorizeaza un alt
comerciant sa inceapa o afacere identica cu a sa .
Obiectul transmisiuni prin franciza consta in folosirea insemnelor comerciale ,a marcii
,secretelor de fabrica si comercializare ce constituie esenta economica a operatiuni de franciza
Prin contractul de franciza se realizeaza un transfer de cunostinte ,tehnici si semne distinctive
pentru a recreea afacerea de succes .Contractul de franciza are in vedere criteriile de preferinta
ale consumatorilor ,referirea lor la o marca si in consecinta garantarea omogenitatii calitatii
produselor .
DEF : Contractul de franciza este contractul prin care o parte numita francizor transmite
celeilalte parti numita beneficiar ,marca sa ,know-howul ,reteaua de furnizori in schimbul
unui pret numit redeventa .
Curs 29.03.2017
Opera comuna si opera colectiva
Opera comuna
In practica in mod frecvent,o opera este rezultatul actiuni creatoare a mai multor persoane .
Opera are o pluralitate de autori si de subiecte ( sau subiecti ) ale dreptului de autor . Opera
comuna este o opera creata in colaborare de mai multi autori .
Opera comuna are un caracter unitar si desi sunt mai multi coautori ,acestia au lucrat
impreuna la realizarea operei . Obiectul unitar al operei poate fi divizibil atunci cand
contributia fiecarui autor este distincta ( poate fi determinata ) sau indivizibila ,atunci cand
contributile autorilor nu pot fi identificate.
In privinta modului de repartizare a remuneratiei cuvenite fiecarui autor , legea are un criteriu
supletiv si anume :
- in cazul coautoratului divizibil remuneratile sunt proportionale cu contributia fiecaruia
la realizarea operei
- in cazul coautoratului indivizibil remuneratia se imparte egal intre coautori
In cazul operei comune,coautoratul este echivalent cu coproprietatea . O opera cu obiect
divizibil poate fi exploatata separat de fiecare coautor in privinta parti realizate de acesta .
In cazul operei cu obiect indivizibil,opera se exploateaza cu acordul tuturor coautorilor .
Ex de opera comunca : un dictionar explicativ .
Opera colectiva
- este acea opera creata la initiativa si sub responsabilitatea unei persoane fizice sau
juridice .
Contributiile personale ale coautorilor formeaza un tot si nu este posibil datorita naturi operei
sa se acorde un drept distinct vreunuia din coautori asupra operei in ansamblul sau .
Opera colectva spre deosebire de opera comunca nu are un obiect unitar ,obiectul ei find
complex ,intrucat reuneste naturi diferite.
Contributia fiecarui autor poate fi stabilita numai daca opera are obiect divizibil nu si in
situatia in care obiectul este indivizibil .
Opera colectiva are o pluralitate de obiecte ale dreptului de autor si un singur subiect
( titular ) al dreptului de autor . De esenta operei colective este ca aceasta sa fie creata la
initiativa si sub responsabilitatea titularului dreptului de autor .
Titularul este cel care imprima conceptia de ansamblu asupra operei ,fiecare coautor
realizeaza o parte distincta din ansamblul operei potrivit indicatiilor titularului.
Coautori contributiilor la opera colectiva au dreptul de a fi remunerati proportional cu
contributia fiecaruia ( daca obiectul este divizibil ) sau in mod egal ( daca obiectul este
indivizibil ) .
De asemenea fiecare coautor poate exploata separat contributia sa daca aceasta exploatare nu
aduce atingere operei in ansamblul sau .
3. Dreptul la nume => este dreptul autorului de a decide sub ce nume va fi adusa opera
la cunostinta publicului
5. Dreptul de retractare => autorul are dreptul de a retrage oricand din circuitul civil
opera sa .
Este tot un drept absolut si discretionar ce decurge din dreptul de divulgare ,cu toate
acestea,autorul trebuie sa despagubeasca daca este cazul pe titulari dreptului de exploatare a
operei daca acestia sunt prejudiciati prin retractare.
Caracterele drepturilor morale de autor :
1. Sunt strict personale,atasate persoanei .
Ele nu pot fi cedate ,nu sunt supuse prescriptiei si nu pot face obiectul unei renuntari Cu toate
acestea,dupa decesul titularului EXERCITIUL lor se transmite prin mostenire pe perioada
nelimitata .
2. Drepturile morale au caracter inalienabil => acest caracter decurge din
caracterul strict personal
Drepturile morale de autor nu pot face nici obiectul executarii silite
3. Caracterul insesizabil ( nu pot face obiectul executari silite )
Creditori autorului,in schimb pot urmari folosele patrimoniale ce decurg din
exploatarea operei ,nu este permisa actiunea oblica ( pauliana ) ,creditori autorului
nu il pot obliga sa divulge opera si sa o exploateze si nici nu se pot substitui
autorului in vederea satisfaceri creantelor lor.
4. Drepturile morale au un caracter perpetuu ( nu se sting prin neuz )
5. Drepturile morale sunt imprescriptibile ( nu sunt supuse prescriptiei ) ,de altfel
prescriptia extinctiva se refera exclusiv la drepturi patromoniale .
( aici s-a terminat materia de examen , mai urmeaza 2 cursuri care nu o sa intre la
exam )
Curs 05.04.2017
Examen subiecte :
1. inventiile de serviciu ( inventia realizata de salariat si brevetata de unitate,si aia
brevetata pe numele salariatului )
2. Notiunea de marca ,functiile macri
3. Notiunile de desen si model industrial
4. Din dreptul de autor : opera comuna,opera colectiva
NU NE DA VOIE SA COPIEM !